MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARI SI TINERETULUI

COLEGIUL MIHAI EMINESCU

SCOALA POST-LICEALA SANITARA

PROFESOR COORDONATOR:

ELEV:

PAIU VIOLETA

CHETA ELENA

BACAU 2011
1

HERNIA DE DISC LOMBARA

CUPRINS

1 GENERALITATI DESPRE COLOANA VERTEBRALA

1.2 Vertebrele lombare
1.3 Discurile intervertebrale
1..4 Nervul sciatic
2 HERNIA DE DISC LOMBARAN
2.1 Clasificare
2.2 Etiopatogenie
2.3 Simptomatologie
2.4 Examene paraclinice
2.5 Tratament
2.6 tratament medicamentos
3 PLAN DE INGRIJIRE
3.1 Plan de ingrijire a pacientului C.A. cu HERNIE DE DISC LOMBARA
3.2 Plan de ingrijire a pacientului T.A cu HERNIE DE DISC LOMBARA
3.3 Plan de ingrijire a pacientului S. C cu HERNIE DE DISC LOMBARA

Motto: S ajui individul i acesta bolnav sau sntos s-i afle calea spre sntate sau
recuperare, s ajui individul fie bolnav sau sntos s-i foloseasc fiecare aciune pentru a
promova sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aibe tria, voina sau cunoaterea
necesar pentru a o face i s acioneze n aa fel nct s-i poarte de grij singur ct mai
curnd posibil
Virginia Hendersen

MOTIVATIE
Am ales ca afectiune pentru lucrarea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA
fiindca , in primul ciclu de stagiu mi-sa permis sa intru pe blocul operator , in sala de
operatie medicul efectua o interventie chirurgicala asupra unei paciente de 55 ani ,
diagnosticata in prealabil cu aceasta afectiune , la momentul respectiv nu am inteles
nimic din cele petrecute in sala de operatie , acest lucru ambitionandu-ma sa ma
documentez cu privire la aceasta afectiune .Cu timpul am observant ca pana nu de
mult aceasta afectiune era caracteristica persoanelor trecute de 40 de anii care
munceau in conditii vitrege insa in present tot mai multi tineri sunt diagnosticati cu
acceasta afectiune , acesta fiind cel dea-l doilea motiv care ma determinat sa aleg
ca titlu pentru lucrarea mea de diploma HERNIA DE DISC LOMBARA.

GENERALITATI DESPRE
COLOANA VERTEBRAL
VERTEBRELE LOMBARE
Rahismul lombar ocup poriunea bazal a conului superior osos al organului axial,
ceea ce face ca solicitrile mecanice n statica i dinamic s fie mai mari la acest nivel.
Componenta osoas a rahisului lombar este reprezentat de cele 5 vertebre lombare
care prezint caractere regionale specifice, iar prima i a cincea sunt caractere speciale.
Caracterele regionale ale vertebrelor lombare
Corpul vertebral e cel mai voluminos dintre corpurile vertebrale ale rahismului.
Diametrul transversal al corpului vertebral depete evident diametrul auto-posterior, i
crete de la o vertebr la alta n sens cranio-candal. Bureletul marginal al feelor corpurilor
vertebrale este pronunat, cel de la faa inferioar fiind ntotdeauna mai gros i mai evident.
Partea central a feei corpurilor vertebrale prezint dou zone i anume una periferic, lng
bureletul marginal care este ciuruit, i alta central care corespunde nucleului pulpos.
Bordurile marginale sunt rotunjite i destul de ieite n afar pe prile laterale ale corpului
vertebral. Suprafaa circumferenial a corpului vertebral e mai scobit transversal, fapt ce se
datoreaz bordurilor marginale care sunt mai dezvoltate. Pe corpul vertebrei lombare se afl
ligamentul vertebral longitudinal. Pe primele trei se prinde stlpul diafragmatic drept, iar pe
cel stng numai primele dou. Pe feele laterale ale corpurilor vertebrale se prind fascicule ale
psoasului i pe vertebra a doua lombar, arcada psoasului.
Pediculii vertebrali pleac de pe partea superioar a corpului vertebral i sunt
orizontali, groi i scuri. Marginile lor superioare i inferioare sunt scobite, delimitnd prin
suprapunere.

Lamele vertebrale au forma patrulater, sunt groase i sunt orientate uor oblic de sus
n jos, dinainte-napoi i dinuntru n afar. Pe marginea superioar a feei posterioare, ca i
pe marginea inferioar a feei anterioare, se prind ligamentele galbene.
Apofiza spinoas este o lam osoas groas, patrulater, ndreptat orizontal dinaintenapoi. Scade ca dimensiune la ultimele dou vertebre lombare. Pe feele laterale se gsete
cte o creast osoas care le divizeaz n dou cmpuri. Pe cmpul superior se inser
muchiul interspinos lombar i trans-verso-spinos. Pe cmpul inferior se prinde muchiul
interspinos lombar subiacent. Marginea superioar d inserie ligamentului interspinos.
Marginea inferioar prezint un tubercul i o creast pe care se prinde ligamentul interspinos
subiacent. Vrful apofizei spinoase i marginea ei posterioar dau inserie ligamentelor
supraspinoase, fasciei lombo-toracice i muchiului dorsalul mare. Pe primele trei apofize
spinoase se mai prinde i muchiul dinat posterior i inferior. Pe ultimele patru vertebre
lombare se prinde poriunea lombo-dorsal a muchiului lungul spatelui.
Apofizele transversale care mai sunt numite i apofize transversale L2 i L3 sunt mai
bine reprezentate. Pe faa anterioar i spre rdcina apofizei transverse se inser muchiul
psoas, iar spre vrf, tot pe aceeai fa, inser muchiul ptratul lombelor. La baza feei
posterioare se gsete un tubercul numit tubercul accesoriu sau apofiza stiloid Broca, pe care
se inser fascicole mediale ale lungului dorsal. De la tuberculul accesoriu pleac o creast
care mparte faa posterioar a apofizei costiforme ntr-un cmp superior pe care se inser
muchiul intercostal i fascicole externe din poriunea lombar a lungului spatelui. Pe
marginea superioar a apofizei se inser muchiul intertransversal lateral al lombei, iar pe
marginea inferioar se inser muchiul intertransversal lateral al lombei din spaiul urmtor.
Pe vrful apofizei costiforme se prinde aponevroza posterioar a muchiului transvers
abdominal, ptratul lombelor pe primele patru lombare, ligamentul lombocostal Henlle pe
primele dou lombare i ligamentul iliolombar pe ultimele dou lombare.
Apofizele articulare au forma specificat de segment de cilindru plin sau gol.
Apofizele articulare superioare ale primelor 3 vertebre lombare sunt mai departe una fa de
apofizele articulare inferioare. n schimb cele ale vertebrelor L4 i L5 se gsesc la egal
distan cu cele inferioare. Apofizele articulare superioare pleac n direcie sagital de la
unirea pediculilor, a lamelor vertebrale i a apofizelor costiforme. Ultimele 2 apofize
articulare au o direcie ce deviaz puin n afar. Pe marginea posterioar a apofizei articulare
se gsete un tubercul numit tuberculul mamilar sau metapofiza, pe care se inser fascicule ale
muchilor intratransversali lombari ct i fasciculele interne ale lungului dorsal. Apofiza

articular inferioar pleac de pe marginea inferioar a lamei vertebrale. Are forma unui
segment de cilindru plin i privete nainte i n afar.
Gaura vertebral este triunghiular i mai mic n raport cu dimensiunile corpului
vertebral.

DISCURILE INTERVERTEBRALE
GENERALITATI
Aceste formaiuni sunt aezate ntre feele de contact ale corpului vertebral la nivelul
rahismului articulat. Ele sunt n numr de 23, primul gsindu-se ntre axis i cea de-a 3-a
vertebr cervical, iar ntre corpul celei de a-5-a vertebr lombar i faa articular a bazei
sacrului.
n general, la fiecare disc intervertebral are forma unei lentile biconvexe ce se muleaz
n spaiul intervertebral prin comprimarea sa de ctre suprafeele articulare. Datorit acestui
fapt, poriunea mijlocie a discului este mai bombat, iar circumferina apare pe faa anterioar
i pe feele laterale ale vertebrelor n forma unei benzi transversale. Marginea posterioar a
circumferinei discului este uor scobit i rspunde canalului rahidian. Pe faa anterioar a
circumferinei discului intervertebral se prinde ligamentul vertebral longitudinal. n schimb,
pe faa posterioar a circumferinei sale, deci n canalul vertebral, ligamentul vertebral,
longitudinal posterior ader foarte puin de circumferinele discului, favoriznd astfel
hernierea nucleului pulpos n canalul rahidian.
nlimea discului intervertebral e mai mare la mijlocului lui. La periferia acestuia
nlimea este variabil, depinznd de curburile sagitale ale corpurilor vertebrale. Astfel n
regiunea lombar discul este mai nalt( 10-12 mm la nivelul celei de a 3-a i a 4-a vertebr
lombar).

NERVUL SCIATIC

Nervul sciatic este cel mai mare nerv. El iese din bazin prin marea scobitur sciatic,
sub muchiul piriform, trece ntre trohanterul mare i tuberozitatea ischiatic i coboar apoi
pe faa posterioar a coapsei, pn n spaiul popliteu, unde se termin prin bifurcarea n nervii
sciatici popliteu extern i sciatic popliteu intern. nc de la origine, nervul sciatic este format
din aceti doi nervi, strni ntr-o teac conjunctiv comun. Uneori, diviziunea sciaticului se
face n partea superioar a coapsei.
n regiunea coapsei, trunchiul sciatic de ramuri musculare pentru:
semitendios, semimembranos, poriunea lung a bicepsului i aductorul mare,
provenind din contigentul sciatic popliteu intern.
poriunea scurt a bicepsului provenind din contigentul sciatic popliteu extern.
Nervul sciatic popliteu extern (ramurile posterioare L4-L5). Dup ce se desface din
trunchiul sciatic n spaiul popliteu, coboar n jurul prii posterioare a bicepsului femural,
nconjoar gtul peroneului, aflndu-se n anul peroneal ntre os i muchiul lung peronier i
apoi se mparte n ramuri terminale. n spaiul popliteu, nervul d ramuri senzitive, importante
fiind cele pentru articulaia genunchiului i nervul cutanat peronier, pentru faa lateral a
gambei, maleola extern i partea lateral a piciorului i a degetului-V.
Ramurile terminale se distribuie astfel:
ramura recurent articular inerveaz articulaia genunchiului i tibioperoniera;
accesoriu, muchiul tibial anterior.
ramura tibial anterioar (nervul peroneal profund) inerveaz muchiul tibial anterior,
extensorul lung al degetelor, extensorul propriu al halucelui, pediosul: articulaia gleznei i
suprafaa ei cutanat, precum i articulaiile primelor dou degete.
ramura musculocutanat ( nervul peroneal artificial ) inerveaz muchii poronieri,
suprafaa cutanat a dosului piciorului, o parte a halucelui i poriunile din degetele II-V pn
la a doua falang.
Nervul sciatic popliteu intern ( ramuri anterioareL4-L5) coboar n spaiul popliteu, n
continuarea trunchiului sciatic, trece apoi prin inelul solearului ( de unde este denumit nerv
tibial posterior) n loja posterioar a gambei, dnd la nivelul gleznei cele dou ramuri
terminale: nervii plantar medial, echivalentul medianului i plantar lateral, echivalentul
cubitalului.

10

Ramurile motorii ale trunchiului sciatic popliteu intern inerveaz muchii

gastrocnemian, popliteu, plantar subire, solear, tibial posterior, flexorul lung al halucelui. Din
punct de vedere senzitiv, nervul sural, anastomazat cu ramura cutanat peronier, inerveaz
pielea poriunii dorsolaterale a gambei i marginea lateral a piciorului, precum i articulaiile
gambei.
Nervul plantar medial d ramuri motorii la muchiul flexor scurt al degetelor,
abductorul halucelui, flexorul scurt al halucelui i primii lombricali: ramurile senzitive
inerveaz partea medial a plantei i primele III-IV degete, precum i falanga lor unghiular
Nervul plantar lateral d ramuri la muchii ptratului plantar, abductorul degetului
mic, interosoii plantari i dorsali; ramurile cutanate inerveaz partea lateral a plantei i
ultimele dou degete (cu falanga lor unghiular).
Sciaticul are funcii motorii, senzitive i trofice la motilitate el comand flexia gambei
pe coaps prin ramuri, care inerveaz gemenii i plantarii. Extensia dorsal a degetelor i
piciorului, cu meninerea boltei plantare este asigurat de sciaticul popliteu extern, care merge
la pedioi i extensorii degetelor ca i flexia plantar a piciorului i a degetelor, adducia,
rotaia intern i abducia degetelor.
Marele nerv sciatic d natere celor dou ramuri: sciaticul popliteu extern, nerv al
extensiei, i sciaticul popliteu intern, nerv al flexiei. Rdcinile L4 ale sciaticului comand
fesierii i antero-externii gambei, rdcina L5 acioneaz pe gambierul anterior, extensorul
propriu al halucelui. Rdcinile S1-S2 execut flexia, inerveaz tricepsul sural i flexorii
degetelor, iar rdcina S3 inerveaz numai partea inferioar a fesei.

11

HERNIA DE DISC
PARTE GENERALA
Majoritatea nevralgiilor brahiale i crurale sunt de origine vertebral. Astzi se admite
ca 80% din cazurile e lombo-sciatic sunt hernii discale, 10% de origine osoas vertebral, iar
restul din alte cauze.
Hernia de disc se remarc prin leziunea discului intervertebral, cu hernia nucleului
pulpos n canalul vertebral i compresiunea rdcinilor posterioare. Discul intervertebral
format dintr-un nucleu pulpos inel fibros este ntrit de ligamente comune. Nucleul pulpos are
rol de tompon care diminueaz ocurile coloanei vertebrale. Discopatia vertebral poate fi
produs prin: procese degenerative, leziuni osteoarticulare (calcificri de ligamente, artroze)
i unele dereglri circulatorii ca ischemie, staza venoas asu edem. Declanarea herniei de
disc se face fie brusc prin traumatisme mici i repetate, cnd presiunea mare intradiscal duce
la hernierea muchiului pulpos. Hernia discal se produce i indirect printr-o hernie
intraspongioas cu fisura lamei cartilaginoase i cu formarea de moduli Schmorll i un disc
procident, care ajunge n spaiul subarahnoidial.

12

CLASIFICARE
Clasificare anatomic:
Hernie de disc simpl, n care ligamentul vertebral dorsal nu este rupt.
Hernierea de disc intraspinal, n care ligamentul vertebral dorsal este rupt i o
poriune de disc i din nucleul pulpos predomin n canalul rahidian este de dou feluri:
Hernia de disc liber( prin efracie: coninutul discal trece prin ligamentul vertebral
dorsal, dar rmne parial fixat n zonele din discul intervertebral, nc neterminat, sau de
platonul vertebral corespunztor);
Hernia migratoare (nu mai are nici o legtur cu spaiul interverebral ci se mic liber
n canalul rahidian).
Hernia de disc intermitent ine de solicitarea mecanic puternic sau de o
hipertensiune puternic a coloanei, retrgndu-se dup dispariia hipersolicitrii, dei mediul
pulpos poate definitiv luxat.
CLASIFICARE TOPOGRAFICA
Hernia de disc intraspinal e situat n canalul vertebral, provine din poriunea
median a discului i poate ocupa trei poriuni:
dorso-median (determin o compresiune medular sau a cozii de cal);
paramedian (produce o compresiune medular uni sau bilateral);
dorso-lateral (comprim mduva cu rdcinile intraspinal sau pe partea lateral a
lamei vertebrale uni sau bilateral; este cea mai frecvent, deoarece la acest nivel exist n disc
un punct slab, ligamentul vertebral dorsal fiind redus la cteva fibre n prile laterale).
Hernia de disc intraforaminal provine din poriunea extern a discului i comprim
rdcina corespunztoare pe procesul articular.
Hernia de disc lateral provine din poriunea cea mai lateral a discului i poate
provoca simptome numai dac este situat n regiunea cervical inferioar, putnd comprima
la acest nivel artera i nervul vertebral.
Hernia de disc vertebral provine din marginea vertebral i nu d simptome. Uneori
se combin 2 sau mai multe tipuri e hernii de disc.

13

. ETIOPATOGENIE
Vrsta de predilecie este ntre 30-40 ani. La copii se produc mai rar deoarece discul
nu este degenerat. Excepional se observ hernii de disc la copii sub 10 ani i la btrni.
Este mai frecvent la brbai (raport 2:1). Aproximativ 70% din herniile de disc apar la
cei care depun eforturi fizice mari. Frecvent unic, hernia de disc este localizat mai ales
lombar, apoi cervical i rareori dorsal. Se pot gsi la acelai bolnav hernii lombare i
cervicale. Uneori pot exista hernii multiple n aceeai regiune sau n regiuni diferite ale
coloanei vertebrale (1%). Prezena mai multor hernii n aceeai regiune explic persistena
durerilor dup operaie.
Regiunea lombar i mai ales ultimele 2 discuri lombare prezint sediul de predilecie
al herniei posterioare de disc din urmtoarele cauze: ocurile traumatice sunt transmise mai
ales n segmentul lombar; ligamentul vertebral dorsal, ngust n regiunea lombar i redus la o
band subire situat pe linia median, este mai slab dezvoltat la L4-L5 i ntr-un contact slab
cu corpurile vertebrale; discurile lombare au aici nlimea maxim i un nucleu pulpos
voluminos iar fibrele inelului fibros sunt lungi i subiri; coloana vertebral prezint o lordoz
mare i o mobilitate deosebit.
Poziia lateral a herniei este frecvent (65%), (mai rar median-33% i excepional
bilateral-2%), astfel c se produce n regiunea de mai mic rezisten a ligamentului comun
posterior comprimnd rdcina subadiacent, cu dureri vii prin dereglarea circulaiei venoase.
Hernia de disc lombar e mai frecvent pe partea stng pentru c n cursul micrilor
obinuite , fac flexiunea coloanei spre dreapta i traciunile cele mai mari le suport muchii
vertebrali i segmentul lombar n stnga. Din aceleai motive hernia de disc cervical este mai
frecvent la dreapta.
Modificrile anatomopatologice ale discului se mpart n 4 stadii:
n primul stadiu exist o dezorganizare a structurii discului intervertebral.
n stadiul al doilea se observ o migrare posterioar a nucleului pulpos prin fisurile
inelului fibros, cu tendina de protuzie discal n canalul vertebral.
n stadiul trei se produce o herniei a unei poriuni de disc n canalul vertebral,
constituind hernia de disc posterioar.

14

Stadiul al patrulea const ntr-o deteriorare discal intens, alterri anatomice ale
discului i platourilor vertebrale, osteofite.
Aceste patru stadii anatomice ale discului au un echivalent clinic:
n faza I-insuficiena discal - cnd exist fisuri de disc, apar dureri localizate la
micarea i presiunea coloanei. n faza a II-a de blocaj segmentar, fragmente din nucleu ajung
spre periferia discului prin fisuri, provocnd o iritaie a fibrelor nervoase ale discului i astfel
apar dureri vii, care produc o contractur muscular reflex, ce agraveaz sau completeaz
blocajul, nchide drumul de ntoarcere; spontan sau la o micare se poate face brusc o
deblocare a fragmentului de nucleu deplasat i astfel se poate produce o vindecare rapid.
Durerile vii, contractur, poziia antalgic i dispariia lor se explic prin bogata inervaie
senzitiv ligamentar i a discului i extrema sensibilitate dureroas a esutului fibroligamentar la distensiune.
n faza a III-a i a IV-a, n afar de semnele locale deschise, exist tulburri date de
suferina rdcinilor sau a mduvei. n producerea acestor simptome contribuie un factor
mecanic i unul congestiv.
Patogenic
Se disting trei feluri de factori
factori predispozitivi:
anomalii congenitale (sacralizri, lombazri, etc.)
constituia individului (sunt predispui la hernie de disc obezii, persoane cu via
sedentar i cele neobinuite cu efortul);
insuficiena esutului conjunctiv de susinere.
factori favorizani: modificrile fiziologice i patologice ale discului, herniile imature,
puncia lombar, sarcina i naterea, anumite poziii ocupaionale ale individului.
Punctuaia lombar. Favorizarea producerii herniei de disc prin puncionarea inelului
fibros astfel crendu-se un loc de minim rezisten, iar eforturile ulterioare pot determina
hernia la acest nivel.
Sarcina. Produce accentuarea lordozei lombare, cu micorarea spaiilor vertebrale
lombare n partea posterioar (tasarea discului) la care se adaug factorii predispozani i
factorul determinat (traumatisme sau eforturi prelungite n cursul travaliului), se formeaz
hernia de disc.
15

factorii determinani: traumatismul (existent n antecedente la 70% din cazurile

bolnavilor cu hernie de disc) care pot fi puternic i aplicat direct pe coloana vertebral
(cdere, ridicarea unei greuti mari, eforturi n timpul nateri etc.) sau mai slab, dar repetat
(tuse, strnuturi sau micri greite). Traumatismele mici i repetate asupra coloanei
vertebrale produc procese degenerative indirecte sau posttraumatice ale discului; la un efort
ulterior, chiar nensemnat, apare hernia.
Orice traumatism exercitat vertical asupra rahismului are drept consecin exagerarea
curburilor coloanei. De cte ori se produce o flexiune sau o extensie fiziologic liber
( nensoit de o contracie a muchilor antagoniti), nucleul se deplaseaz i astfel se
elibereaz presiunea corpului situat deasupra lui , jucnd rolul lui fiziologic de rulment. Din
punct de vedere mecanic se realizeaz adevrate prghii, n care rezistena se afl la nivelul
nucleului pulpos, meninut ntre pereii ce l cuprind i nu se poate elibera de presiune dect
herniind. Astfel intr-o flexiune exercitat asupra unui rahism cu extensorii contractai, nucleul
tinde s fie mpins napoi, iar partea anterioar a discului se micoreaz. Nucleul, nefiind
compresibil, herniaz prin pereii care l nconjoar sau mpinge esutul discal n canalul
rahidian.
O hernie de disc este de origine traumatic atunci cnd, imediat la cteva ore sau zile
dup traumatism au aprut simptomele clinice ale herniei de disc iar pe radiografii gsim
fragmente mici de os din marginea vertebrei.
Funcionarea normal a discului intervetebral este rezultant a dou fore mecanice
care se opun reciproc: rezistena aparatului de contenie reprezentat de inelul fibros i
presiunea la care nucleul pulpos este supus n inel.
Mecanismul aciunii discului migrat asupra sacului dural i asupra rdcinilor. n
funcie de sediul, hernia comprim sacul dural (hernia median, care d dureri locale,
lombalgii), sau rdcina (hernia posterolateral, care d dureri radiculare sciatice). Ultima
situaie e cea mai frecvent. Hernia comprim de obicei o singur rdcin, rareori dou
rdcini n acelai timp (hernia discului L4-L5 comprim rdcina L5 i mai puin rdcina
S1). Suferina rdcinii sub compresiunea i traciunea herniei trece prin trei stadii:
stadiul I (sindromul de iritaie, parestezii i dureri)
stadiul al II-lea (sindrom de compresiune, semne de excitare n interiorul rdcinii
comprimate, anestezice etc. )
stadiul al III-lea (sindrom de ntrerupere sau paralizie radicular; ultima faz de
leziune radicular; paralizia teritoriului muscular periferia al rdcinii atinse).

16

Mecanismul compresiunii radiculare depinde de localizarea, volumului i consistena

herniei, de unghiulaia i situaia rdcinii n foramen.
Factorul vascular joac un rol eficient n mecanismul durerii. Hernia de disc produce
congestie radicular duramater i n formaiunile anatomice peridurale, care d staza n venele
mari epidurale i perimedulare: comprim artera radicular i astfel se produc tulburri
circulatorii pa rdcini i chiar n conul terminal. n consecin, durerile radiculare se
accentueaz i apar simptome neurologice date de suferina teritoriilor care prezint tulburri
vasculare. Din cauza radiculitei de staza durerilor sciatice pot persista mult vreme dup
operaie.
Dac hernia de disc evolueaz de mult vreme, se produce arahnoidita traumatic
aseptic, care accentueaz durerile i uneori o face s devin chiar continu i s persiste dup
operaie. Procesul congestiv dural produce o ngroare a ligamentului galben care contribuie
la accentuarea durerii, durere ce se datoreaz modificrilor locale (strmtarea gurii de
conjugare) i se trateaz medical.
Intermitena durerilor este dat de tulburri vasculare, de poziia discului i de
integritatea rdcinii senzitive. Exist un plex venos intra i extradural al rdcinilor. O hernie
este tolerat atta timp, ct circulaia arterial i venoas a rdcinii este normal. Staiunea
biped prelungit, frigul, umezeala, pot determina o congestie n acele plexuri venoase.
Congestia produce un edem n disc, care brusc poate provoca o trangulare a rdcinii.
Modificrile anatomopatologice ale discului se mpart n patru stadii:
stadiul I - dezorganizarea structurii discului intervertebral;
stadiul al II-lea migrarea posterioar a fragmentelor nucleului pulpos prin fisurile
inelului fibros;
stadiul al III-lea produce hernia de disc n canalul vertebral constituind hernia de
disc posterioar;
stadiul al IV-lea const dintr-o deteriorare discal intens, leziuni degenerative ale
platourilor vertebrale, cu formarea de osteofilie. Originea osteofilitelor este multipl.
Prin dezagregarea nucleului pulpos se impune n libertate acid hialuronic, care
ajungnd la periferia discului, vine n contact cu celulele conjunctive subligamentare i
exercit asupra acestor celule o aciune stimulant, ajungnd s formeze osteofite.
Leziunile trunchiului sciatic, cu etiologie foarte variata, pot fi de cauza vertebral (cele
mai frecvente hernii discale, ns i morb Pott, tumori primitive sau matastazice, traumatisme,
de multe ori n cadrul sindromului de coad de cal), luxaii coxofemurale sau pot aprea n
urma manevrelor de reducere a luxaiei, osteoartrite sacroiliace, fracturi ale bazinului,
17

compresiuni exercitate de capul fetal sau de forceps, rniri directe (cuit sau glon), elongare
( la sportivi sau n caz de traciune a membrelor inferioare la nou nscui), injectri n
trunchiul sciatic al unor substane medicamentoase, unele nevrite toxice sau vitotice.
SIMTOMATOLOGIE
Simptomele la distan. Discul edematiat d tulburri de circulaie n rdcina
respectiv i tulburri supraiacente corespunztoare vaselor comprimate pe rdcin;
congestie venoas i ischemie arterial n partea superioar a rdcinii comprimate n
segmentul medular corespunztor explic apariia simptomelor respective. Pot s apar
simptome la distan prin tulburri vasculare reflexe la distan.
Corelaii anatomice. Discopatiile de gradul I i II dau simptome locale, cele de gradul
al III-lea dau sindrom de compresiune radicular sau medular, iar cele de gradul al IV-lea
produc n regiunea cervical un sindrom simpatic cervical posterior i mielopatie vertebral;
n regiunea cervico-dorsal sindromul de fibroz de teac radicular, n regiunea dorsal boala
Scheuerman i mielopatia vertebral, iar n regiunea lombar stenoza de canal rahidian.
Herniile lombare determin urmtoarele sindroame: compresiunea conului terminal
( hernia discului L5); compresiunea cozii de cal de la L3 n jos (hernis mediana la L2);
compresiunea cozii de cal la L4 n jos (hernie median la L3); compresiunea cozii de cal la L5
n jos (hernie mediana la L4 i L5), lombocruralgia la L3 sau L4 sau la ambele, prin
compresiune la L2 sau L3; lombosciatica unilateral la S1, prin compresiune la L5.
Tabloul clinic al discopatiei vertebrale depinde de faza anatomopatologic n care se
afl.
Examenele paraclinice sunt: examenul radiologic simplu, care arat modificrile din
hernia de disc, se face obligatoriu din fa i din profil.
Hernia de disc faza a III-a
(faza neurologic a herniei discale)

aspect anatomopalogic- protuzia discal n canalul vertebral

aspect clinic debut la 20-30 de ani cu trei stadii;
Stadiul I: de iritaie radicular, ce d durere;

18

Stadiul II: de compresiune radicular, n care apar i semne neurologice (hiporeflexie

sau areflexie);
Stadiul III: de ntrerupere radicular, caracterizat prin pareze, paralizii, atrofii, etc.
aspect radiologic: triada Barr, caracterizat prin pensarea spaiului intervertebral,
scolioza, tergerea curburii lombare diagnosticul pozitiv se face pe baza:
istoricul bolii;
examenul neurologic;
examene paraclinice;
diagnosticul diferenial:
se va examina dac durerea semnalat este radicular sau nu;
se va vedea dac durerea este de origine discal sau este dat de compresiunea
vetebral, intrarahidian, etc.
tratament - stadiul I tratament conservator;
stadiul al II-lea i al III-lea tratament neurochirurgical.

19

Se vor face radiografii simple din fa i din profil, a ntregii coloane vertebrale
lombare pentru a elimina unele afeciuni ale coloanei vertebrale i pentru a confirma
diagnosticul. Identificarea vertebrelor i a discurilor se face lund n consideraie eventualele
anomalii vertebrale (sacralizarea vertebrei L5, lombalizarea primei vertebre sacrate, existena
coastei a XIII-a), care pot face s se considere, din greeal prima vertebr lombar drept a
XII- toracal. Astfel fcndu-se o localizare greit, hernia aflndu-se mai sus sau mai jos.
Examenul radiologic simplu arat modificrile care indic o hernie de disc; astfel,
soclioza, dispariia curburii lombare i pensarea global a discului intervertebral constituie
triada Barr care n forma n complet se ntlnete mai rar (maxim 15%); n aceast
eventualitate, diagnosticul radiologic de hernie este aproape sigur. De obicei, semnele care
alctuiesc triada se ntlnesc fie izolate, fie asociate cte dou. La aceast triad trebuie s se
adauge i modificrile reactive osoase vertebrale adiacente herniei. Demineralizarea
spongioasei i atrofia unghiului posterior al vertebrelor adiacente discul herniat pot fi puse n
eviden radiografic.
Pensarea discului intervertebral este foarte frecvent; de cele mai multe ori e global,
uneori este numai unilateral (de partea herniei), din cauza scoliozei, alteori exist pensri
multiple cu o herniere unic, iar rare ori se constat numai pensri multiple ale discurilor
vecine, spaiul intervertebral de la nivelul herniei de disc fiind normal. Vertebrele adiacente
pot aprea normale sau modificate n ceea ce privete conturul. Pensarea discului poate fi
nsoit i de: osteofite pe marginea dorsal a vertebrelor, margini neregulate ale iterliniei
articulare datorit unei rupturi provocate de hernie, fractura parial a marginii dorsale a
vertebrei cu un fragment osos mpins n canalul vertebral i calcificri ale herniei. Pensarea
discului intervertebral poate fi asociat cu imaginile caracteristice ale nodulilor Schmorl.
Absena pensrii discului nu exclude hernia de disc.
Adesea trebuie s se fac un diagnostic diferenial radiologic ntre hernia de disc,
morbul Pott i cancerul vertebral. n mordul Ptt, radiografia simpl (fat i profil) a rahismului
arat dispariia spaiului intervertebral, cu modificarea imaginii corpului vertebral (aspecte
distructive, decalcificri), de cele mai multe ori fiind prinse dou sau mai multe vertebre,
pensri multiple. n morbul Pott, discul intervertebral e precoce i frecvent lezat, pensarea este
asimetric, n timp ce n hernia de disc, pensarea e de cele mai multe ori global i abia mai
trziu apar modificrile vertebrale.
Diagnosticul diferenial cu tumorile vertebrale este uor, deoarece n tumori ,
leziunea este ntotdeauna vertebral, vertebra este turtit, iar discul rmne respectat chiar
ntr-o faz avansat.
20

Semne radiologice asociate. Examenul radiologic simplu poate arta diverse

modificri vertebrale care din greeal pot face s se exclud o hernie de disc.

Modificri ce apar:
sacralizarea uni / sau bilateral (uneori cea unilateral este de partea opus herniei);
osteofite ale feei dorsale ale marginilor vertebrale;
modificri n cadrul reumatismului vertebral;
artrite i artroze;
conuri neregulate ale marginilor vertebrale (prin ruptura provocat de hernie);
spina bifid;
lombalizarea;
fracturi vertebrale (fractura parial a marginii dorsale a vertebrei cu un fragment osos
mpins n canalul vertebral, n herniile nsoite de fractura corpului vertebral);
hernii intraspongioase, hernii calcificate;
pseudopondilolistezis;
Aceste modificri asociate se ntlnesc n 80% din cazuri.

21

CLINIC
I.

Durerea lombar poate fi median sau lateral (n regiunea scro-lombar sau

lombo-sacro-iliac). Intensitatea este variabila: de la simpl jen pn la dureri insuportabile.

Lombagia poate fi singura manifestare a unei hernii de disc (hernia se afl la vertebre
lomabare superioare). Mai trziu, lombalgia se poate nsoi de dureri radiculare la L2-L3.
Alteori la o lombagie se adaug i sciatica, n caz de hernie la L4-L5. Trecerea de la
lombagie la lombosciatic se poate face n cteva zile pn la civa ani. De obicei dup un
efort apare o criz de lombagie, la intensitate variabil, care ine n cteva zile sau mai mult.
Dup mai multe crize separate prin intervale din ce n ce mai mici, n care durerile au o durat
i o intensitate din ce n ce mai mare, apare dup un mic efort o nou criz de lombagie,
urmat imediat sau la cteva zile de o sciatic. Rareori, lombagia dispare, lsnd locul
sciaticii. Sciatalgia este durerea iradiat n membrul inferior (compresiunea unuia sau mai
multor rdcini ale sciaticului). Durerea crete de la o zi la alta, ntindndu-se n jos spre
regiunea fesier, apoi pe toat faa posterioar a membrului inferior pn la extremitatea lui
distal. Predomin n regiunea fesier i la coaps. Dup aceast faz extensiv urmeaz faza
regresiv, n care durerea se retrage, fixndu-se n teritoriul superior sau inferior al sciaticului.
Traiectul durerii este diferit, dup sediul herniei dac iradiaz n partea anterioar a
coapsei, oprindu-se n fat intern deasupra genunchiului (mai rar trece puin i pe faa intern
i superioar a gambei), iar uneori iradiaz n plica inghinal i scrot; aceasta pledeaz pentru
o hernie la L2-L4 mai ales dac exist i diminuarea reflexului rotulian.
Durerea iradiat n regiunea sacro-iliac, n fesa i pe faa posterioar a membrului
inferior este caracteristic pentru herniile ultimelor dou discuri (L4-L5) mai ales dac
reflexul ahilian este diminuat.
Modul cum durerea iradiaz n plant depinde de sediul herniei: hernia de la L4/L5,
durerea se localizeaz pe partea extern a gambei, pe regiune extern a piciorului i pe faa
dorsal a acestuia pn n dreptul primului spaiu interosos; n herniile de la L5-S1, durerea
este localizat pe faa posterioar a gambei, n plant i n clci.
Durerile pot avea o intensitate variabil, pot fi continui (hernie mare) sau intermitente
(hernie mic). Durerea intermitent are caracter de fulger, iar cea continu este lancinant
22

constructiv. Alteori are caracterul unei senzaii de amoreal dureroas proiectat mai ales n
plante i n degete, n timpul crizei, bolnavul poate percepe durerea sud continu, peste care
uneori se suprapun dureri vii, n crize.
Factorii ce pot reactualiza sau accentua durerea sunt: eforturile, tusea, strnutul.
Durerea e rebel la tratamentul conservator. Un caracter al herniei de disc lombare l
constituie evoluia n dou etape a sindromului dureros: lombagie i sciatic (simptomatologie
bipolar-de Seze).
Intermitena durerilor este un alt caracter al herniei de disc lombare. Cnd exist
numai dureri lombare, fazele de acalmie sunt scurte, crizele dureroase se prelungesc i apoi
devin continui. Declanarea crizelor nu se poate atribui totdeauna unei singure cauze. Uneori
se gsete cauza, dar alteori nu se poate pune n eviden.
Un alt caracter al durerii n hernia de disc lombar este modificarea ei n anumite
poziii ale corpului, n faza incipient. Mersul, staiunea prelungit, poziii eznd, decubit
dorsal sau ventral, schimbarea de poziie accentueaz durerile, pentru c se accentueaz
protuzia discului. Decubitul lateral n cocos de puc i poziia de supra-repaos determin
coloana lombar s devin cifotic i s amelioreze durerea. Staiunea n picioare provoac
dureri, deoarece n aceast poziie greutatea corpului se transmite aproape integral ultimilor
discuri lombare, n hernia de disc lombar, aceast poziie a corpului tinde s mreasc hernia
discului, comprimnd i mai mult rdcinile astfel nct durerea se accentueaz. n poziie
eznd prelungit greutatea corpului se transmite n special asupra ultimelor discuri lombare.
Cnd bolnavul ncearc s se ridice, el tinde s s pun coloana lombar n lordoz, cea ce
duce la accentuarea pensrii posterioare a discului. Decubitul ventral poate da uneori dureri,
deoarece n aceast poziie, lordoza lombar se exagereaz la maximum, fapt ce accentueaz
hernia discului i compresiunea pe rdcin. Durerile n raport cu unele micri i cu poziia
corpului variaz, dup cum este vorba de o hernie n faza de iritaie radicular, de
compresiune radicular sau complicat cu arahnoida.
Poziia de supra-repaus (decubit dorsal cu gambele flectate, perna sub genunchi, capul
i umerii sprijinii pe alt pern, pentru a produce cifoza lombar), scoate ultimele vertebre
sub greutatea corpului, aduce coloana lombar n poziie de repaus complet i produce o
cifoz moderat; din aceast cauz spaiile intervertebrale se ngusteaz n partea lor
posterioar i n consecin hernia se reduce spontan (se produce astfel amelioararea rapid,
dar puin durabil a durerilor).
II. Parasteziile traduc un proces de compresiune radicular i constituie un simptom
precursor parezei; apariia lor indic urgena intervenilor chirurgicale.
23

FORME CLINICE
Hernia de disc clasic. Apare la tnrul sntos, dup un traumatism al coloanei
vertebrale, imediat sau la scurt interval un lumbago acut cu contractura muscular,
paravertebral, care dureaz de la cteva ore pn la cteva zile, cu intensiti variabile.
Durerea depinde de intensitatea traumatismului, i cedeaz la repaus, calmante, cldur i
infiltraii locale cu novacain. Cnd intervine un nou factor mecanic sau congestin, lombalgia
se poate repeta, la intervale de luni sau ani, cu intensitate i durat din ce n ce mai mare. De
obicei dup al 2,3,4- lea pueu se adaug i o sciatic care poate nsoi toate crizele n acelai
membru, bilateral sau alternativ. De obicei, dup mai multe crize, n perioada aa-zis
acalmie, persist o jen lombar sau chiar o durere a membrului inferior.
Henia de disc cu sciatica alternat sau basculant prezint n evoluie crize dureroase
de sciatic alternant, caracteristice herniei de disc.
Hernia de disc cu sciatica bilateral de la nceput unilateral i apoi bilateral. Se
constat manifestri pluriradiculare, bilaterale, uneori cu predominan de o parte (se observ
frecvent atrofie muscular, tulburri de sensibilitate, cu modificri de reflexe). Aceasta form
se ntlnete n herniile mediane sau justamediane la L3 i L4.
Sciatica bilateral sau basculant denot o compresiune intrarahidian i niciodat nu
este de origine reumatismal.
Hernia de disc sub radcin d uneori scolioz, fr semne neurologice (reflexele
miopatice i sensibilitatea sunt normale) iar uneori nu exist nici mcar o contractur, durerile
dominnd tabloul clinic.
Hernia de disc cu sciatica paralizant. n cursul bolii se poate instala pareza, care poate
fi monoradicular (cea mai frecvent este a rdcinii L5) sau poate prinde dou sau chiar mai
multe rdcini. n aceast eventualitate, pareza este mai grav.
Paralizia izolat a rdcinii S1, este mai rar, se observ paralizia muchilor lojei
posterioare a gambei, flexia piciorului pe gamba nu poate fi fcut sau este limitat, bolnavul
nu se poate ine pe vrful piciorului (semnul Ciray); dac st n picioare nu poate detaa
clciul de planul solului, adducia direct a piciorului i flexia degetelor sunt imposibile;
reflexele i medioplantar sunt abolite.
Paralizia biradicuar L5-S1. Flexia i extensia piciorului nu sunt posibile. Exist un
stepaj complet. Apare de obicei n herniile mediane sau n heniile laterale multiple.
24

Forma paraplegic. Dup o faz algic iniial, se instaleaz uneori o faz paralitic,
care caracterizat prin paraplegie, tulburri sfincteriene, anestezice de tip radicular. n faza
paralitic, durerile trec pe al doilea plan sau chiar pot disprea.
Hernia de disc asociat cu alte afeciuni vertebro-medulare (tumori medulare, chisturi
hidatice vertebrale, tumori vertebrale, angiomi vertebrali).

25

EXAMENE PARACLINICE
Lichidul cefalorahidian obinut prin puncie lombar ntre L5-S1, este adesea normal,
rareori se constat hiperalbuminoza.
Examenul radiologic evideniaz dou categorii de modificri ce pot coexista cu
hernia (sacralizri spina bifid, spondilolistezia) i semne de prezumie (scolioza dispariia
curburii lombare, pensarea global a discului paravertebral) care pledeaz pentru o hernie
intrarahidian. Absena acestor modificri nu elimin ns posibilitatea unei hernii de disc. n
acelai timp, acest examen ajut s elimine morbul Pott sau cancerul vertebral, care adesea se
manifest clinic printr-o sciatic sau o lombalgie, care pot fi confundate cu hernii de disc.
Examenul

radiologic

cu

ajutorul

substanelor

de

contrast

(mielografia

radiculografia) arat, n cazul herniilor de disc, semne de certitudine , care n acelai timp
permit i localizarea leziunii.

26

DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv. Acest diagnostic se pune pe baza datelor culese din anamneza
(eforturi fizice), evoluia n dou etape: (lumbago, apoi sciatic), apoi crize, modificarea
durerilor n raport cu poziia corpului.
Diagnostic de localizare se face pe baza semnelor clinice obiective, la care se asociaz
examenele complementare (radiografia, mielografia, examenul L.C.R), vor fi rezervate unor
cazuri care prezint circumstan special.
Diagnosticul diferenial. Este bazat pe date clinice i radiologice. Se vor elimina:
sindromul sciatic, dat de diverse alte afeciuni (medulare, vertebrale, sciatice sau parasciatice)
i durerile localizate n membrul inferior, date de o pseudosciatic i de algii simulate.
Afeciunile medulare dau dureri mai mari noaptea n decubit, din aceast cauz
bolnavul prefer s mearg sau s doarm n fotoliu (durerile nocturne se ntlnesc doar
excepional n herniile de disc). Evoluia lent i progresiv a simptomelor, absena
modificrilor radiologice caracteristice pentru hernie, durerile n decubit, care se amelioreaz
cnd bolnavul merge, disocierea albuminocitologic, oprirea lipiodulului la nivelul corpului
vertebral, sunt elemente pe care se poate pune diagnosticul de tumoare medular.
Granuloamele spaiului epidurar (tuberculoza, bruceloza, etc.) se deosebesc uor de
herniile de disc prin evoluia bolii alterarea strii generale; toate aceste afeciuni avnd o
origine infecioas.
Arahnoiditele simple au evoluia lent, progresiv cu dureri radiculare sau cordonale,
manifestate printr-o sciatic continu. Exist n plus tulburri de sensibilitate, pareze, tulburri
sfincteriene, care dau un tablou clinic de compresiune. Lipsete contractura muscular, ca i
scolioza.
Hematomielita apare dup un traumatism vertebral, o cdere sau un efort mare.
Semnele neurologice apar rapid (pareza, tulburri de sensibilitate disociate).
Screloza n plci, n forma dureroas, prezint dureri radiculare n membrele
inferioare, asociate cu contractura musculaturii lombare i limitarea micrilor. n evoluia
bolii se pot ntlni perioade de resimire. Absena traumatismului iniial, prezena altor semne
discrete neurologice uureaz diagnosticul. Uneori datorit eforturilor, un bolnav de screloza
n plci poate face i o hernie de disc.
27

Tbesul dorsal d dureri fulgerante n unul sau n ambele membre inferioare. Infecia
specific n antecedente, modificri neurologice, reflexele ahiliene abolite, absena
traumatismului i contracturii muchilor paravertebrali sunt elemente care arat originea bolii.
Periradiculita cronic sau fibroza tecii radiculare, datorit unor procese inflamatoare,
degenerative sau vasculare, prezint aceleai simptome ca i n hernia de disc n pueuri, dar
totdeauna d numai simptome iritative i niciodat de compresiune.

28

. TRATAMENT
Tabloul clinic de hernie de disc trebuie ncadrat n una din cele dou grupe
nosografice: hernis de disc simptopatica i hernie de disc boala. Aceast ncadrare este foarte
important n cea ce privete tratamentul i pronognosticul.
Hernia de disc boala, reprezint forma clasic, n care traumatismul are rolul
declanator predominant, iar hernia la rndul ei are rolul determinant n manifestarea clinic.
Leziunile de nivelul regiunii interdisco-ligamento-apofizare sunt secundare i minore. La
radiografia coloanei vertebrale se constat de cele mai multe ori o coloan normal. Se poate
vedea o pensare cu o discartroz secundar, ciocuri osteofitice uni / sau bilaterale la nivelul
herniei. Toate aceste hernii de disc trebuie operate, iar rezultatele sunt bune n 95% din cazuri.
Hernia de disc simptomatic sau atrodiscopatia vertebral este o manifestare
secundar, n cazul unor leziuni situate n defileul interdisco-ligamento-apofizar sau care pot
cuprinde ntreaga coloan vertebral. Leziunile pot fi de natur inflamatoare, degenerativ sau
circulatorii. La nceputul bolii, simptomele de lobosciatic sunt iritative fiind o consecin a
procesului anatomopatologic situat n regiunea interdisco-ligamento-apofizare. Discul
intervertebral, dei sufer un proces de involuie poate face fa funciei sale, dar apariia
leziunilor la nivelul regiuni interdisco-ligamento-apofizare duce la o deteriorare accentuat a
discului i la orice mic efort fizic se produce o hernie de disc care d simptome de
compresiune. Prin urmare simptomele de compresiune sau deficit radicular sunt un efect
asupra procesului inflamator din zona interdisco-ligamento-apofizare combinat cu o hernie de
disc secundar.
Hernia de disc simptomatic se bnuiete cnd traumatismul lipsete i exist
deteriorarea mascat a discurilor intervertebrale. Se va opera doar dac tratamentul
conservator este ineficace sau dac fenomenele de compresiune i de deficit sunt nete. Dup
operaie leziunea primar anatomopatologic se poate extinde sau poate lua chiar o aliur
acut, astfel se explic de ce unii bolnavi au dureri mari n perioada postoperatorie. n
asemenea cazuri tratamentul operator se completeaz cu un tratament post operator medical i
fizioterapic corect, intens i de lung durat. Herniile de disc simptomatice operate sau
vindecat n mai puin de 50% din cazuri.
n unele forme de hernie de disc simptomatic n faza iritativ, care nu cedeaz dup
tratament medical se face laminectomie decompresiv (ridicarea lamelor vertebrale,
29

extirparea ligamentului galben, coagularea vaselor, etc.) , cere ntrerupe unele arcuri reflexe i
astfel este posibil ca durerea s cedeze.
Tulburrile de circulaie de la nivelul cicatricei operatorii din regiunea interdiscoligamento-apofizare sunt responsabile de crizele de lombosciatic iritativ care apare dup un
efort, frig, etc., la bolnavii operai de hernie de disc cu luni sau ani nainte. Tratamentul
herniei de disc lombare este medical sau medico-chirurgical, depinznd de faza n care se
gsete boala i modul ei de evoluie (dac progreseaz, este staionar sau regreseaz). La
instituirea tratamentului se va avea n vedere de cnd dateaz ultima criz i ct a durat.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Se vor administra analgezice sau antiinflamatori. Acestea sunt eficiente datorit
fenomenelor congestive periherniare i radiculare. Se folosesc att antiinflamatoare
nesteroidiene ca Aspirina, Indometacid, Naproxen, Ibufrofen, ct i glucocorticiozi
administrai oral (Prednison 30-40 mg/zi) sau local (paravertebral sau epitular). Se mai pot
administra decontracturante precum: Clorzoxazon, Mydocalm, Myolastan.
Aspirina este un antiinflamator foarte folosit datorit eficienei mari i a toxicitii
reduse. Efecte adverse: deoarece Aspirina prelungete timpul de sngerare 4-7 zile este
contraindicat cu o sptmn nainte interveniilor chirurgicale: cel mai frecvent efect advers
este iritaia gastric, fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea medicamentului
postprandial, dizolvat n lichid.
Se poate face rahianestezie ( cu 1,5 ml. Novocaina 8% pentru aduli) cu repaus total pe
pat tare timp de 3 zile n poziie de relaxare muscular complet. Rahianestezia face s
dispar contractura lombar, cedarea edemului rdcinii i a discului, amelioreaz tulburrile
vasculare. Criza poate trece complet, parial sau poate persista neinfluenat. Dac unele
simptome persist se ateapt cteva zile n repaus, deoarece acestea pot ceda treptat. Dac o
parte din simptome persist, se recomand poziia de suprarepaos (cu genunchi flectai), adic
o poziie de lordoz mionim sau chiar de cifoz lombar. Aceasta este poziia de relaxare
minim a muchilor lombari i o deschidere a spaiilor lombosacrate. Pentru a obine
dispariia contracturii musculare, se fac infiltrai paravertebrale cu Novocain (40-100 ml.,
soluie 1%) de 2-3 ori pe sptmn Novocain
soluie 1% n rdcina suspectat de compresiune la 2 zile (n total 4-6 injecii). Novocaina se
poate asocia cu iod i sulf (Thyiodocain). Injeciile paravertebrale cu Novocain au drept scop

30

blocajul fibrelor nervoase. Se mai administreaz: antinevralgie, vitamina B1-200mg,

hidrocortizon intramuscular epidural sau n disc.

CAZ 1
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CONSTANTIN AURELIAN , CU HERNIE DE
DISC LOMBARA

Domnul Constantin Aurelian in varsta de 27 de ani di Judetul Bacau comuna Balcescu este
internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 01.01.2011 cu diagnosticul de HERNIE DE
DISC LOMBARA .
Pacientul C.A este casatorit de 2 ani , si are un copil in varsta de 1 an locuieste impreuna cu
sotia si copilul intro casa cu 4 camere , este fumator si consuma alcool ocazionl , de profesie
este inginer constructor si activeaza in cadrul unei firme de costructii .
Pacientul se interneaza pentru acuze algice la nivelul coloanei lombosacrate dupa un efort
fizic asociat cu flexia si rotatia coloanei vertebrale prezinta si parestezii , durerea si
paresteziile sunt accentuate de ortostatism , tuse stranut , partial ameliorate de repaus
.pacientul pana in prezent nu a mai fost internat , este agitat din pricina acestui lucru ,vorbeste
mult la telefon cu sotia si colegi de munca , nu se poate odihni , este agitat findca sta departe
de familie.pacientul este bine informat cu privire la boala sa , a citit mult despre afectiunea
sa , si sa interesat in ce consta acutul chirurgical cel va suferi .
La internare pacientului i-au fost masurate functiile vitale optinanduse urmatoarele valori ;TA
=140 \185 mm Hg
R=20 res \min
P= 78 b \min
T=37,5 C

31

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE
NURSING

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII EVALUARE
DELEGATE

10.01.2011

Stare
generala Diminuarea
alterata
cauzata dureri
de
durere
,
manifestata
prin
imposibilitatea
pacientului de a se
mobiliza

Recomand
pacientului repauz
la pat, ajut pacientul
sa ajunga la grupul
sanitar ,ajut
pacientul sa i-si
schimbe pijamaua .

La indicatia
medicului
administrez
I.m 1 fiola
agocalmin , la
indicatia
medicului
masor functiile
vitale ale
pacientului si
le notez in F.O
,TA, T, P ,R

10.01.2011

Alterarea nevoiei
de a elimina
cauzata de durere
si imobilitate
manifestata prin
balonare si glob
vezical

Diminuarea
dureri si
satisfacerea
nevoilor
fiziologice

Recomand repauz
la pat , creez un
cadru intim pentru
satisfacerea
nevoilor fiziologice

La indicatia
Durerea persista in
medicului
intensitate
administrez 1
fiola de
agocalmin si
efectez sondaj
vezical si
clisma
evacuatoare

10.01.2011

Alterarea stari
generale cauzata
de discomfortul
dat de sonda
urinara
manifestata prin
anxietate

Diminuare stari Explic pacientului

de anxietate
importanta sondei
urinare

La indicatia
medicului
recoltez probe
biologice
pentru sumar
urina TC TS
glicemie
,colesterol

TC=3 min
TS= 14 sec
glicemie =100mm
colesterol=2gr

10.01.2011

Alterarea nevoi de
a respira ,cauzata
de durere,
manifestata prin
dispnee

Asigurarea unui
climat de
siguranta,pacie
ntul sa prezinte
ideii optimiste
asigurarea unui
climat care sa
favorizeze o
buna respiratie

La indicatia
medicului
pregatesc
pacientul
pentru RMN
,administrez
I.v 500ml
glucoza 5% 1
picatura
/secunda .

Pacientul respira
mai bine ,prezinta
ideii optimiste

32

Asigur o buna
ventilatie la nivelul
salonului,
invat pacientul
exercitii respiratorii,
fac pregatirea pre
operatorie a
pacientului ii explic
ca nu are voie sa
manace seara
tarziu

Durerea nu a
scazut in intensitate
,
TA=125/70 mm Hg
T=37,5 C
P=75 b /min
R=17 res /min

DATA

DIAGNOSTIC DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

EVALUARE

11.01.201 Modificarea imagini

1
de sine datorata
imposibilitati
pacientului de asi
satisface nevoile
fiziologice la grupul
sanitar manifestata
prin agitatie

Imbunatatirea
imagini de sine si
a cunostintelor
pacientului cu
privire la actul
chirurgical

Creez un cadru
intim pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice la pat ,
explic pacientului
pe intelesul sau
in ce consta
interventia
chirurgicala,
pregatesc
pacientul pentru
interventia
chirurgicala rad
pilozitatile si il
ajut sa i-si
efectueze tualeta
pe regiuni

Administrez
pacientului 500
ml glucoza 5 %
I.v , masor
functiile vitale si
le notez in F.O

TA=110\70mm
Hg P=80
batai\min
R=19 resiratii\min
T=37,2 C

11.01.201 Alterarea stari

1
generale
manifestata prin
agitatie si neliniste
cauzata de
interventia
chirurgicala ce va
avea loc la ora
14;00

Ridicarea
moralului
pacientului si
calmarea stari de
agitatie

Permit familiei sa
viziteze pacientul
inainte de
interventia
chirurgicala ,fac
cunostinta
pacientului cu alti
pacient
diagnosticati cu
aceiasi boala si
supusi
interventiei
chirurgicale

La indicatia
medicului
administrez 1 f
dexametrazona
I.m

Pacientul
prezinta idei
optimiste

11.01.201 Alterarea nevoi de

1
a-si mentine
temperatura corpului
in limite normale
cauzata de actul
chirurgical suferit
manifestata prin
febra ridicata

Pastrarea
temperaturi
corporale in limite
normale

Efectuez
impachetari reci
asigur o buna
ventilatie a
salonului masor
temperatura
corporala la
fiecare 30 minute
.

La indicatia
medicului
administrez
500ml clorura de
sodiu I.v
,administrez
pacientului cefort
800000 U.I I.m
,administrez 1
tableta defebril

La 0ra 16;00
T=38,3 C
la ora 16;30=38C
La ora 17;00 37,7
C La ora
17;30=37,5 C

33

DATA

DIAGNOSTIC
DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

EVALUARE

Pacientul sa
poata urina
normal in timp
cat mai scurt

Incurajej pacientul
sa se ridice in
pozitie sezanda la
marginea patului ,
incurajez pacientul
sa-mi ceara
ajutorul in
satisfacerea
nevoilor la pat

La indicatia
medicului
efectuez sondaj
vezical ,
administrez
cefort I.m
800000 U.I la 8
ore administrez
1 fiola
agocalmin la
nevoie ,
administrez I.v
500 ml clorura
de sodiu

Pacientul a putut
elimina cu ajutorul
sondei urinare ,
starea sa
generala prezinta
o usoara
imbunatatire

12.01.2011 Dezhidratare in Pacientul sa fie

urma interventiei bine hidratat
chirurgicale
manifestata prin
buze si mucoase
uscate

Incurajez si ajut
pacientul sa ingere
cat mai multe
lichide

Masor functiile
vitale
completez
aportul de
lichide necesar
cu 1500 ml
clorura de sodiu
I.v

TA=110\60 mmHg
P=70 batai \min
R=17
respiratii\min
T=37,2 C

12.01.2011 Alterarea nevoi

de a se imbraca
si dezbraca
singur cauzata
de diminuarea
mobilitati
manifestata prin
dificultate de a
se imbraca si
dezbraca

Pacientul sa
prezinte o stare
de spirit buna ,
pacientul sa
aiba lenjerie de
corp si pat
curata

Ajut pacientul s i-si

schimbe
pijamaua ,
efectuez tualeta pe
regiuni a
pacientului ,
schimb lenjeria de
pat a pacientului

Recoltez probe
biologice pentru
hemocultura ,la
indicatia
medicului
administrez
gentamicina I.m

Pacientul prezinta
idei optimiste
starea generala
este buna

12.01.2011 Alterarea nevoi

de a avea o
buna circulatie
,cauzata de
anxietate ,
manifestata prin
bradicardie

Pacientul sa nu
mai prezinte
anxietate,
incadrarea
pulsului in limite
normale

Incurajez pacientul
sa dialogheze cu
ceilalti colegi de
salon , efectuez
pansament steril
asupra plagi

La indicatia
medicului
monitorizez TA
si P si notez in
F.O

TA=100\55
mmHg
P=59 batai \min
Starea generala a
pacientului nu
cunoaste
imbunatatiri dar
nici regres

12.01.2001 Alterarea nevoi

de a elimina
cauzata de
interventia
chirurgicala
manifestata prin
glob vezical

34

DATA

DIAGNOSTIC
DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

EVALUARE

13.01.2011

Alterarea nevoi
de a dormi si
odihni cauzata
de o durere
usoara la nivelul
plagi
manifestata prin
oboseala

Pacientul sa
doarma minim 8
ore sa aiba un
somn odihnitor

Respect
intervalul orar
pentru vizite ,
aerisesc salonul ,
fac liniste pe sala
si in salon , sting
luminile din salon

La indicatia
medicului
administrez 1
tableta
diazepam cu 1
2 ore inainte de
culcare , cu 1
ora inainte de
culcare
administrez
pacientului I.m
1 fiola de
agocalmin

Durerea a
scazut in
intensitate ,
pacientul a avut
un somnt
linistit , starea
generala a
pacientului
evolueaza
pozitiv

13.01.2011

Alterarea nevoi
de a avea o
buna respiratie ,
din cauza
anxietati ,
manifestata prin
tahipnee

Pacientul sa fie
linistit pentru a
avea o buna
respiratie

Incerc sa
linistesc
pacientul
explicandui ca
starea sa de
neliniste este
nefondata , actul
chirurgical fiind
un succes iar
aceasta stare
intarzie
vindecarea

Monitorizez
functiile vitale
in special
respiratia

R=19 respiratii
pe minunt ,
pacientul incepe
sa se calmeze .

13.01.2011

Alterarea nevoi
de a fi curat , de
a-si proteja
tegumentele
,cauzata de
imposibilitatea
de a se mobiliza
singur dar si de
prezenta plagi
survenita in
urma
interventiei
chirurgicale

Pacientul sa
prezinte o plaga
curata si in curs de
vindecare in 7 zile ,
pacientul sa
prezinte tegumente
curate si integre

Desfac
pansamentul si
inspectez plaga ,
efectuez
ingrijirea plagi ,
lucrez in perfecta
stare de
asepsie ,
efectuez tualeta
pe regiuni a
pacientului si
efectuez
schimbarea
lenjeriei de pat si
corp

La indicatia
medicului
administrez
antalgice la
nevoie 1 fiola
agocalmi I.m ,
la indicatia
medicului
mentin linia
venoasa cu
ajutorul
branulei , la
indicatia
medicului
administrez I.v
cefort 800000
U.I la 8 ore

Efectuarea
pansamentului
si a tualetei
plagi in perfecta
stare de
asepsie mentine
scazut riscul de
infectie la
nivelul plagi ,
plaga este in
curs de
cicatrizare

35

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE
NURSING

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII EVALUARE
DELEGATE

Incurajez
pacientul sa
mearga la grupul
sanitar ,ii explic
ca este necesar
sa se mobilizeze
fizic, educ
pacientul sa
consume lichide
pentru a combate
constipatia

La indicatia
Pacientul a eliminat
medicului
cu ajutorul clismei
extrag sonda evacuatoare
urinara
,efectuez
clisma
evacuatoare si
administrez I.v
500 ml clorura
de sodiu

14.01.201 Alterarea nevoi de Pacientul sa se

1
a se misca si a
implice in
avea o buna
activitati fizice
postuta cauzata
de prezenta plagi ,
manifestata prin
refuzul pacientului
de a intreprinde
activitati fizice

Incurajez
pacientul sa
mearga sa
socializeze cu
colegi din alt
salon , incurajez
familia sa sustina
pacientul , incerc
sa creez un climat
relaxant in salon ,
invit pacientul sa
mearga la sala de
pansamente
pentru a i-se
efectua
pansament steril

La indicatia
medicului
suplinez
aportul de
lichide cu
glucoza 5% I.v
500 ml ,
administrez
antalgice la
nevoie

Pacientul se
mobilizeaza se
deplaseaza singur la
grupul sanitar si la
sala de pansamente

14.01.201 Alterarea nevoi de Pacientul sa

1
a evita pericolele prezinte un moral
manifestata prin
optimist
anxietate
moderata cauzata
de absenta
familiei

Incurajez
pacientul sa
socializeze , rog
familia sa viziteze
zilnic pacientul

La indicatia
medicului
monitorizez
functiile vitale
si notez
valorile in F.O

TA=120\70 mmHg
P=65batai\minunt
R=17
respirati\minunt
T=37,1 C

14.01.201 Alterarea nevoi de

1
a elimina cauzata
de prezenta
sondei urinare
manifestata prin
constipatie

36

Combaterea
constipatiei ,
pacientul s-si
poate satisfaca
nevoile fiziologice
la grupul sanitar

DATA

DIAGNOSTIC DE
NURSIN

OBIECTIVE

INTERVENTII INTERVENTII
AUTONOME DELEGATE

EVALUARE

15.01.2011 Alterarea nevoi de

a se imbraca si
dezbraca
manifestata prin
agitatie cauzata de
teama de a nu leza
in vreun fel plaga
cu pijamaua

Pacientul sa
prezinte interes
fata de tinuta sa
vestimentara

Explic
pacientului
necesitatea
unei pijamale
curate , ajut
pacientu sa isi
schimbe
pijamaua

La indicatia
medicului
administrea
analgezice la
nevoie

Starea generala a
pacientului este
foarte buna plaga
evolueaza foarte
bune

15.01.2011 Alterarea nevoi de

a se recreea
manifestata prin
incapacitatea de a
intreprinde
activitati recreative
cauzata de
reticienta fata de
efort

Pacientul sa
intreprinda
activitati
creative si sa
prezinte o
gandire pozitiva
vizavi de
vindecarea sa

Incurajez
pacientul sa
mearga sa
serveasca
masa la sala
de mese cu
ceilalti
pacienti,
antrenez
pacientul in
activitati
relaxante

La indicatia
medicului
inspectez si
efectuez
pansament steril
asupra plagi

Starea generala a
pacientului este
foarte buna ,
plaga inspectata
este in curs de
cicatrizare

Explic
pacientului ca
starea sa
generala este
foarte buna si
nu mai
necesita
spitalizare ,
educ pacientul
cu privire la
plaga sa

La indicatia
medicului daca
este necesar
administrez 1
fiola de
agocalmin

Starea generala a
pacientului postoperatorie este
foarte buna

15.01.2011 Alterarea
Pacientul sa
confortului psihic , prezinte un
cauzat de decizia psihic bun
medicului de a
externa pacientul
in data de
15.01.2011manifes
tata prin confuzie

37

EVALUARE FINALA
Pacientul C.A . domiciliat in comuna Balcescu , judetul Bacau a fost internat in data de 10 .
01.2011 in sectia de neurochirurgie .
Pacientul a fost diagnosticat cu Hernie de disc lombara .S-a efectuat interventia
chirurgicala , evolutia fiind favorabila , pacientul fiind externat in data de 15.01.201 .In
perioada spitalizarii a primit tratament cu
1. Diazepam 1 tableta la nevoie
2. Agcalmin 7 fiolet
3. Dexametrazona 1 fiola
4. Cefor
La externare pacientul prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative , plaga
survenita in urma interventiei chirurgicale este in curs de cicatrizare
Pacientul C.A.se externeaza cu rmatoarele recomandari ;
1 Sa evite efortul fizic , activitatile solicitante
2 Sa i-si pastreze tegumentele curate
3 In data de 18.01.2011 pentru a fi scoase firele de sutura si pentru a se efectua pansament
steril asupra plagi
4 Pacientul sa consume la nevoie numai antalgicele prescrise de medic
Valorile functiilor vitale la externare erau ;
1 TA 115\70 mmHg
2 P68 batai \minunt
3 R =18 respiratii\minunt

38

FISA TEHNOLOGICA
EFECTUAREA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

ETAPE DE EXECUTIE

TIMP DE EXECUTIE

1.Pregatirea instrumentelor si a
materialelor necesare

1.1 Pregatirea materialelor si a

instrumentelor necesare

2. Pregatirea fizica si psihica a

pacientului

2.1 Anunt bolnavul si ii explic

necesitatea tehnici
2.2 Asez bolnavul in decubit dorsal

3. Efectuarea injectiei intramusculare

3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun

3.2 dupa verificarea fiolei si a seringei ,
incarc seringa cu solutia de injectat
3.3 Schim acul cu , care am aspirat
solutia de injectat , cu alt ac steril
pentru injectia intra musculara
3.4 Rog bolnavul sa stea nemiscat
3.5 Dezinfectez pe o portiune cat mai
mare tegumentele pacientului cu un
tampon de vata cu alcool
3.6 Intind pielea intre police si indice
3.7 Punctionez tegumentul printro
miscare precisa si rapida
3.8 Verific pozitia acului in tesut prin
aspirare
3.9 Injectez substanta
medicamentoasa
3.10Retrag acul din tesut printr-o
miscare precisa
3.11masez usor cu un tampon cu
alcool locul punctionat pentru a
favoriza absortia
3.12 dau pacientului pozitie comoda in
pat

4. Organizez locul de munca

4.1 Depozitez materialele folosit in cutii

special amenajate
4.2 ma spal pe maini cu apa si sapun ,
aerisesc salonul

39

CAZ 2
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI TOI AURICA , CU HERNIE DE DISC LOMBARA

Doamna Toi Aurica in varsta de 50 de ani , din judetul Bacau comuna Traian este internata pe
sectia neurochirurgie pe data de 13.06.2011 cu diagnosticul de HERNIE DE DISC
LOMBARA . Pacienta este casatorita si are 6 copii , locuieste impreuna cu sotul si inca 3
copii intr-o casa cu 4 camere , nu este fumatoare , si nu consuma alcool decat ocazional .De
profesie este croitoreasa , in prezent lucreaza doar acasa .
Pacienta T.A sa internat in urma unei crize de durere ,la nivelul coloanei lombosacrate , in
urma unui efort fizic , pacienta prezentand si parestezii , care au determinato sa se prezinte la
urgenta . Pana in prezent pacienta nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala , este foarte
agitata atat din pricina actului chirurgical , cat si din pricina unor probleme familiale .Pacienta
nu cunoaste detalii despre suferinta sa , dar este foarte receptiva la detalii .La internare
pacienta prezenta urmatoarele valori ale functiilor vitale ;
TA=140\70 mmHg
R=18 respiratii \minunt
P=78 batai\minunt
T=37,3 C

40

DATA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTI EVALUARE
I DELEGATE

13.06.2011 Stare generala

alterata,cauzata de
durere la nivelul
coloanei
lombosacrate ,
manifestata prin
imposibilitatea
pacientului de a se
misca

Diminuarea dureri ,
imbunatatirea stari
generale

Recomand
pacientului
repaus la pat .
Asigur o buna
ventilatie a
salonului

La indicatia
medicului
administrez 1
fiola tador
I.m , recoltez
probe
biologice
pentru TC TS
glicemie ,
sumar urina ,
grupa
sangvina Rh

13.06.2011 Alterarea nevoi de a

respira cauzata de
durere si agitatie ,
manifestata prin
dispnee

Asigurarea unui
climat de siguranta
,asigurarea unei
bune respiratii ,
calmarea pacientei

Asigur o buna
ventilatie la
nivelul salonului ,
invat pacienta
exercitii
respiratorii
,explic pacientei
pe intelesul sau
in ce consta actul
chirurgical ,
explic pacientei
ca nu are voie sa
manace nimic
seara tarziu
findca in data de
14.06.2011
urmeaza sa fie
supusa
interventiei
chirurgicale

La indicatia Pacienta respira

medicului
mai bine , dar
pregatesc
agitatia persista
pacienta
pentru RMN ,
si
radiografie ,
si insotesc
pacienta la
investigatii

13.06.2011 Stare generala

alterata cauzata de
deshidratare
,manifestata prin
mucoase si
tegumente uscate

Combaterea
deshidratari

Ajut pacienta sa
ingere lichide

La indicatia
medicului
administrez
500 ml
clorura de
sodiu I.v

Pacienta a ingerat
aprozimativ
cantitatea necesar
de lichide

Creez o buna
ventilatie la

La indicatia
medicului

Pacienta sa
odihnit suficient

13 .06.201

DIAGNOSTIC DE
NURSING

Alterarea nevoii de a Pacienta sa aiba un

se odihni si a dormi somn odihnitor ,
41

Durerea nu a
scazut in
intensitate ,
pacienta este
imobilizata la pat
din cauza
dureri ,VSH=12
mg\h
TS=13 sec
TC=2 min
grupa sangvina
A1
Rh pozitiv

cauzata de durere la starea de anxietate

nivelul coloanei
sa dispara
lombosacrate ,
manifestata prin
anxietate

13.06.2011 Modificarea imagini Combaterea globului

de sine ,datorata
vezical
imposibilitati de asi
satisface nevoile
fiziologice la grupul
sanitar ,manifestata
prin glob vezical

42

nivelul salonului,
asigur un climat
familial , fac
liniste in salon si
pe hol

inainte cu 2
ore
administrez
pacientei 1
comprima
diazepam ,
administrez
I.m 1 fiola
agocalmin

dar durerea nu
scade in
intensitate

Creez un cadru
intim in salon
pentru
satisfacerea
nevoilor la pat .

La indicatia
medicului
efectuez
sondaj
vezical

Globul vezical a
fost combatut cu
ajutorul sondajului
vezical

DATA

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE
NURSING

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

EVALUARE

14.06.2011 Stare generala

Pacienta sa
alterata cauzata
gandeasca pozitiv
de interventia
chirurgicala ce va
avea loc in cursul
zilei de 14.06.2011
manifestata prin
ideii pesimiste

Incurajez
pacienta sa
dialogheze cu
familia si cu
celalalte colege
de salon , explic
pacientei , in
termeni cat mai
simpli in ce
consta
interventia
chirurgicala

Masor si notez
in F.O functiile
vitale ale
paciente ,
administrez
500ml clorura de
sodiu I.v ,
pastrez linia
venoasa prin
instalarea unei
branule

Pacienta este
mult mai linistita a
inteles in ce
consta interventia
chirurgicala
TA=120\60mmHg
P=65
batai\minunt
R=17 respiratii
\minunt

14.06.2011 Alterarea nevoi de Combaterea

a elimina cauzata constipatiei
de prezenta plagi
post-operatorie si
a sondei urinare
manifestata prin
constipatie

Creez un cadru
cat mai intim
pentru ca
pacientul sasi
satisfaca nevoile
fiziologice la
pat .

La indicatia
medicului
efectuez clisma
evacuatoare

Pacienta a
eliminat cu
ajutorul clismei
evacuatoare ,
constipatia a fost
combatuta

14.06.2011 Alterarea nevoi de Combaterea febrei ,

asi pastra
imbunatatirea stari
temperatura
generale
corpului in limite
normale , cauzata
de prezenta unui
proces infectios ,
manifestata prin
febra ridicata

Fac impachetari
reci pentru a
reduce febra
pacientului,
asigur o buna
ventilatie a
salonului

La indicatia
medicului
recoltez probe
biologice pentru
hemocultura la
indicatia
medicului masor
temperatura
corporala si o
notez in F.O

T=38,4 C starea
generala a
pacientei nu
cunoaste
imbunatatiri

14.06.2011 Alterarea nevoei

Pacienta sa aiba o
de a se imbraca si lenjerie de pat si corp
dezbraca cauzata curata
de plaga
operatorie
,manifestata prin
dezinteres fata de
tinuta
vestimentara

Efectuez
schimbarea
lenjeriei de pat
si corp, explic
pacientei ca in
procesul de
vindecare acesti
doi factori sunt
esentiali

La indicatia
medicului
administrez
pacientei
gentamicina si
cefotax la 8 ore
100000 U.I I.v
cefotaxul si
gentamicina I.m
masor
temperatura

Starea generala a
pacientei se
amelioreaza , T=
37,8 C

43

corporala

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

15.06.201
1

Alterarea
nevoi de a
se misca si
a avea o
buna
postura
cauzata de
plaga postoperatorie
manifestata
prin refuzul
pacientei de
a efectua
activitati
fizice

15.06.201
1

Alterarea
nevoi de a
elimina
cauzata de
imobilitate
manifestata
prin
constipatie

15.06.201
1

Alterarea
nevoii de a
avea o buna
circulatie
cauzata de
anxietate
manifestata
prin

44

OBIECTIV
E

INTERVENT INTERVENTII
II
DELEGATE
AUTONOM
E
Mobilizare
Incurajez
La indicatia
a pacientei pacienta sa
medicului
in
se ridice in
indepartez
efecutarea
pozitie
sonda
activitazilo sezanda la
urinara, la
r fizice
marginea
indicatia
minime ,
patului ,o
medicului
aceasta sa sfatuiesc sa
administrez
prezinte o
mearga la
pacientei
buna
grupul
cefort i.v , la
postura
sanitar
nevoie
pentru
administrez
satisfacerea dexametrazo
nevoilor
na i.m
fiziologice
,efectuez
tualeta plagi
si
pansament
steril
Pacienta
Educ
La indicatia
sa aiba
pacienta sa
medicului
scaun in
ingere cat
efectuez
maxim 6
mai multe
clisma
ore
lichide ,
evacuatorie ,
educ
administrez
pacienta ca
i.v 500ml ser
este
fiziologic
necesar sa
faca
activitati
fizice
minime
Pacienta
Incurajez
La indicatia
sa nu mai pacienta sa
medicului
prezinte
dialogheze
masor pulsul
stare
cu celalate
si il notez in
anxioasa ,
colege de
F.O
valorile
salon ,
pulsului sa
incurajez
se
familia sa

EVALUARE

Pacienta a
acceptat sa
coopereze ,
a mers
insotita la
grupul
sanitar

Semnele
constipatiei
au disparut

P=57
batai/minunt

badipnee
15.06.201
1

Alterarea
nevoi de a
acomunica,
cauzata de
lipsa
stimulari
senzoriale
manifestata
prin confuzie

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

16.06.2011

Alterarea
nevoi de a
evita
pericolele
manifestata
prin
anxietate
moderata
cauzata de
lipsa familiei

16.06.2011

16.06.2011

45

incadreze
in limitele
normale
Pacienta
sa
comunice
cat mai
eficient si
sa
prezinte
ideei
optimiste

viziteze
pacienta si
sa o sustina
Antrenez
pacienta in
activitati
educationale
,incurajez
pacienta sa
mearga sa
serveasca
masa la sala
de mese

Monitorizez
TA SI P ale
pacientei si
notez in F.O

TA
=125/70mmH
g
P=65
batai /minunt

OBIECTIVE INTERVENT INTERVENT

II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Pacienta sa
Incurajez
Administrez
nu mai
pacienta sa
pacientei la
prezinte
socializeze
indicatia
starea
cu ceilalti
medicului
anxioasa
pacienti ,
cefort
incerc sa
800000 U.I
creez un
i.v la 12h
climat
relaxant in
cadrul
caruia invit
familia sa
viziteze
pacienta

EVALUARE

Alterarea
nevoi de a
se odihni si
dormi
cauzata
deinterventi
a
chirurgicala
suferita
manifestata
prin
insomnia

Pacienta sa
doarma 8
ore noaptea
si 1 ora
ziua

La indicatia
medicului
administrez
1 tableta
diazepam cu
30 minunte
inainte de
culcare

Pacienta a
avut un
somn
odihnitor si
semnele
insomniei
au disparut

Alterarea
nevoi de a fi
curat si de

Pacienta sa
prezinte
tegumente

La indicatia
medicului
administrez

Pacienta
prezinta
tegumente

Creez un
climat
relaxant in
salon si
asigur o
buna
ventilatie a
acestuia
,sting
luminile din
salon si fac
liniste pe
hol.
Educ
pacienta sa
i-si

Pacienta
socializeaz
a cu familia
si ceilalti
pacienti

DATA
17.01.2011

17.06.2011

46

asi proteja
tegumentele
manifestata
prin
alterarea
mucoasei
bucale
cauzata de
deshidratare

integre si
curate ,
semnele
deshidratari
sa dispara

DIAGNOSTI
C DE
NURSING
Alterarea
conceptiei
despre sine
cauzata de
prezenta
plagi postoperatorie
ce modifica
imaginea de
sine

OBIECTIV
E

Alterarea
apetitului
manifestat
prin
scaderea in
greutate
cauzata de
interventia
chirugicala

efectueze
tualeta pe
regiuni ,
efectuez
schimbarea
lenjeriei de
pat , ajut
pacienta sa
i-si schimbe
pijamaua ,
educ
pacienta sa
ingere cat
mai multe
lichide

500 ml
glucoza 5%
i.v

integre si
curate
semnele
deshidratari
sau
ameliorat

INTERVENT
II
AUTONOME
Pacienta sa
Invat
accepte
pacienta sa
modificarea
accepte
imagini sale ajutorul altor
corporale
personae,
evit
criticarea
pacientei dar
si
supraprotecti
a
Educ
Servesc
pacienta in
pacientei
privinta
micul dejun
alimentatiei
pranzul si
sale educ
cina si o ajut
pacienta sa
sa se
consume
alimenteze ,
cel putin 3
asigur o
mese
buna

INTERVENT
II
DELEGATE
La indicatia
medicului
efectuez
pansament
steril

EVALUARE

La indicatia
medicului
recoltez
probe
biologice
pentru
glicemie
cholesterol
si

Glicemie
=100 gr
Cholesterol
=130mg%
Hemoglobin
a 12%

Pacienta a
inceput sa
accepte
modificarile
sale
corporale

principale
pe zi
Pacienta sa
se implice
in activitati
recreative

17.06.2011

Alterarea
nevoi de a
se
recreea
,manifestata
prin refuzul
de a
intreprinde
activitati
recreeative
cauzate de
teama de
durere

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

OBIECTIVE

18.06.2011 Alterarea
nevoi de a fi
ocupata in
vederea
realizarii
manifestata
prin
dificultatea

pacienta sa
indeplineasc
a sarcini
legate de
rolul sau

47

ventilatie a
salonului
Educ
pacienta ca
este necesar
sa se
mobilizeze
fizic , ajut
pacienta
sasi procure
material
informative
reviste carti ,
invit
pacienta sa
mearga la
sala de
mese sa
serveasca
masa sis a
dialogheze
cu ceilalti
pacienti

hemoglobin
a
La indicatia
medicului
administrez
la nevoie 1 f
agocalmin
i.m

INTERVENT INTERVENT
II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Fac
La indicatia
cunostinta
medicului
pacientei cu administrez
alte paciente pacientei i.v
ce au suferit
500 ml
aceiasi
glucoza 5%
interventie
chirurgicala ,

Pacienta
dialogheaza
cu ceilalti
pacienti
,merge la
sala de
mese .

EVALUAR
E
Pacienta
prezinta un
psihic
optimist

de asi
asuma rolul
de sotie si
mama
cauzata de
neacceptare
a boli

18.06.2011

Alterarea
nevoi de a
comunica
cauzata de
anxietate
manifestata
prin
comunicare
ineficace la
nivel afectiv

Pacienta sa
impartaseas
ca
sentimentele
si trairile cu
familia

18.06.2011

Alterarea
nevoi de a
se imbraca
si dezbraca
cauzata de
teama sa nu
actioneze
asupra plagi
postoperatorie

Pacienta
sasi
efectueze
singura
schimbul
pijamalei si
tualeta pe
regiuni

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSIG

19.06.2011

Alterarea
confortului
psihic ,
cauzat de

48

educ
pacienta in
privinta
activitatilor
sale si ii
explic ca va
putea sa i-si
indeplineasc
a sarcinile
fara
dificultate
Educ
pacienta ca
este
necesar sa
comunice cu
familia
despre
sentimentele
sale , educ
familia sa
comunice cu
pacienta
Explic
pacientei ca
este esntial
in procesul
de
vindecare sa
prezinte
tegumente
curate si
integre ,
invat
pacienta
sasi
efectueze
tualeta pe
regiuni

La indicatia
medicului
efectuez
pansament
steril

Pacienta a
inceput sa
vorbeasca
despre
trairile sale
sufletesi cu
familia

La indicatia
medicului
administrez
la nevoie 1
fiola
agocalmin
i.m

Pacienta
s-ia
efectuat
singura
tualeta pe
regiuni si a
inteles
importanta
igienei

OBIECTIVE INTERVENT INTERVENT

II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Pacinta sa
Explic
La indicatia
nu mai
pacientei ca
medicului
prezinte
interventia
insotesc
starea de
chirurgicala
pacienta la

EVALUARE

Starea
generala a
pacientei
este foarte

decizia
medicului de
a externa
pacienta ,
manifestata
prin agitatie
si confuzie

agitatie si
confuzie

a fost un
success , ca
spitalizarea
sa nu mai
este
necesara
plaga postoperatorie
este in curs
de
cicatrizare

EVALUARE FINALA

49

sala de
pansamente
si o
pregatesc
pentru
extragerea
firelor de
sutura , la
indicatia
medicului
efectuez
pansament
steril

buna ,
plaga postoperatorie
este in curs
de
cicatrizare

Pacienta Toi Aurica domiciliata in comuna Traian , judetul Bacau a fost internata in
data de 13.06.2011 in sectia de NEUROCHIRURGIE .Pacienta a fost diagnosticata
cu Hernie de disc lombara . S-a efectuat interventia chirurgicala , evolutia fiind
favorabila pacienta fiind externata in data de 19.06.2011.la externare pacienta
prezinta parametri normali ai functiilor vitale si vegetative , plaga operata are o
evolutie buna .Pacienta T. A se externeaza cu urmatoarele recomandari;
-sa evite efortul fizic si activitatile solicitante
-sa pastreze tegumentele curate
-sa ia antialgice numai la nevoie
-sa revina la pansat in data de 22.06.2011
TA=110/65 mmHg
P=65 batai pe minunt
R=17 respiratii/minunt
T =37,1 C
In timpul spitalizari pacienta a primit tratament cu
-Diazepam
-Agocalmin
-Ceforft
-Gentamicina
-Dexametrazona

FISA TEHNOLOGICA
EFECTUAREA PERFUZIEI
ETAPE DE EXECUTIE
50

TIMP DE EXECUTIE

1 Pregatesc materialele si instrumentele

necesare
2 Pregatesc fizic si psihic pacientul
3 Efectuez punctia intravenoasa

4 Organizez locul de munca

51

1.1 Pregatesc instrumentele si

materialele necesare
2.1 Anunt pacienta si ii explic importanta
tehnici
2.2 Asez pacienta in decubit dorsal
3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun
3.2 Verific flaconul cu solutie de
perfuzat , perfuzorul , acele si seringele
3.3 Asez flaconul cu solutia de perfuzat
in stativ cu un tampon cu alcool
dezinfectez capacul flaconului
3.4 Desfac perfuzorul si inchid prestubul
apoi introduce perfuzorul in flaconul cu
solutia de perfuzat
3.5 Umplu prestubul cu solutie de
perfuzat pana la jumatate si elimin aerul
de pe traiectul perfuzorului
3.6 atasez la capatul perfuzorului un ac
steri
3.7 imbrac manusi sterile
3.8 Cu ajutorul unui tampon cu alcool
dezintectez zona ce va fi punctionata pe
o suprafata cat mai mare
3.9 Atasez garoul la 3 , 4 centimetrii
deasupra locului punctiei
3.10 fixez vena ce va fi punctionata cu
policele si efectuez o miscare de
tractiune
3.11 Cu un ac steril , cu bizoul orientat in
sus , punctionez vena formand un unghi
de 30 de grade apoi inaintez in lumenul
venei inca 3 , 4 centimetri
3.12 Cand sangele apare la amboul
acului inseamna ca acul este correct
pozitionat in lumenul venei , atunci
conectez perfuzorul la acul situat ii vena
si fixez acul la nivelul tegumetelor cu
romplast
3.13 dau drumul la prestub si fixez
numarul de picaturi de solutie
medicamentoasa la indicatia medicului
4.1 Depozitez materialele folosite in cutii
special amenajate
4.2 Ma spal pe maini cu apa si sapun ,
aerisesc salonul .

CAZ 3
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI
STAN CATALIN CU HERNIE DE DISC LOMBARA
Domnul Stan Catalin in varsta de 45 de ani din judetul Bacau strada Aprodu Purice
este internat pe sectia Neurochirurgie pe data de 22 .06.2011 cu diagnosticul de
Hernie de disc lombara .Pacientul este casatorit de 15 ani si are 2 copii , locuieste
cu sotia si copii intro casa cu 4 camere , este fumator si consuma alcool ocazional ,
de profesie este bucatar dar in present are afacerea propie cu anvelope si accesorii
auto .
Pacientul Stan Catalin se interneaza pentru acuze algice in urma unui efort fizic
intens .
Pana in prezent pacientul nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala , este agitat
din pricina acestui lucru , pacientul vorbeste foarte mult cu sotia la telefon si nu se
poate odihni din cauza dureri .
Pacientul nu cunoaste detalii cu privier la afectiunea sa , nu stie in ce consta
interventia chirurgicala la care va fi supus .La internare au fost masurate functiile
vitale si vegetative si s-au optinut urmatoarele valori;
1 TA= 125/ 70 mmHg
2 R = 19 batai /minunt
3 P=78 batai/ minunt
4 T= 37,2 C

52

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSIG

OBIECTIVE

22.06.2011

Stare
Diminuarea
generala
dureri
alterata
cauzata de
durere ,
manifestata
prin
imposibilitate
a pacientului
de a se
mobiliza

22.06.2011

Alterarea
nevoiei de a
elimina
cauzata de
durere si
imobilitate
manifestata
prin
balonare si
glob vezical
Alterarea
stari
generale
cauzata de
discomfortul
dat de sonda
urinara
manifestata
prin
anxietate
Alterarea
nevoi de a
respira
,cauzata de
durere,
manifestata
prin dispnee

22.06.2011

22.06.2011

53

INTERVENT
II
AUTONOM
E
Recomand
pacientului
repauz la
pat, ajut
pacientul sa
ajunga la
grupul
sanitar ,ajut
pacientul sa
i-si schimbe
pijamaua .

INTERVENTII
DELEGATE

EVALUARE

La indicatia
medicului
administrez
I.m 1 fiola
agocalmin , la
indicatia
medicului
masor
functiile vitale
ale
pacientului si
le notez in
F.O ,TA, T,
P ,R
La indicatia
medicului
administrez 1
fiola de
agocalmin si
efectez
sondaj vezical
si clisma
evacuatoare

Durerea nu a
scazut in
intensitate ,
TA=125/70
mm Hg
T=37,5 C
P=75 b /min
R=17 res
/min

Diminuarea
dureri si
satisfacerea
nevoilor
fiziologice

Recomand
repauz la
pat , creez
un cadru
intim pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice

Durerea
persista in
intensitate

Diminuarea stari
de anxietate

Explic
pacientului
importanta
sondei
urinare

La indicatia
medicului
recoltez
probe
biologice
pentru sumar
urina TC TS
glicemie
,colesterol

TC=3 min
TS= 14 sec
glicemie
=100mm
colesterol=2g
r

Asigurarea unui
climat de
siguranta,pacient
ul sa prezinte
ideii optimiste
asigurarea unui
climat care sa
favorizeze o
buna respiratie

Asigur o
buna
ventilatie la
nivelul
salonului,
invat
pacientul
exercitii
respiratorii,

La indicatia
medicului
pregatesc
pacientul
pentru
RMN
,administrez
I.v 500ml
glucoza 5% 1

Pacientul
respira mai
bine ,prezinta
ideii
optimiste

22.06.2011

Modificarea
imagini de
sine datorata
imposibilitati
pacientului
de a-si
satisface
nevoile
fiziologice la
grupul
sanitar
manifestata
prin agitatie

Imbunatatirea
imagini de sine
si a cunostintelor
pacientului cu
privire la actul
chirurgical

22.06.2011

Alterarea
stari
generale
manifestata
prin agitatie
si neliniste
cauzata de
interventia
chirurgicala
ce va avea
loc la ora
14:00

Ridicarea
moralului
pacientului si
calmarea stari
de agitatie

54

fac
pregatirea
pre
operatorie a
pacientului ii
explic ca nu
are voie sa
manace
seara tarziu
Creez un
cadru intim
pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice la
pat , explic
pacientului
pe intelesul
sau in ce
consta
interventia
chirurgicala,
pregatesc
pacientul
pentru
interventia
chirurgicala
rad
pilozitatile si
il ajut sasi
efectueze
tualeta pe
regiuni
Permit
familiei sa
viziteze
pacientul
inainte de
interventia
chirurgicala ,
fac
cunostinta
pacientului
cu alti
pacient
diagnosticati
cu aceiasi
boala si
supusi
interventiei

picatura
/secunda .

Administre
pacientului
500 ml
glucoza 5 %
I.v , masor
functiile vitale
si le notez in
F.O

TA=110\70m
m Hg P=80
batai\min
R=19
resiratii\min
T=37,2 C

La indicatia
medicului
administrez 1
f
dexametrazo
na I.m

Pacientul
prezinta idei
optimiste

chirurgicale

DATA

DIAGNOSTIC
DE NURSIG

OBIECTIVE

23.06.201
1

Dezhidratare
cauzata de
interventia
chirurgicala
manifestata
prin tegumente
si mucoase
uscate

Semnele
deshidratari
sa dispara

23.06.201
1

Alterarea nevoi
de a respire
cauzata de
starea
anxioasa de
dupa
interventia
chirurgicala
manifestata
prin tahipnee

Pacientul sa
fie linistit si
sa poata
respire
normal

55

INTERVENT INTERVENT
EVALUARE
II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Asigur
La indicatia
T=37,3 C
aportul
medicului
Semnele
lichidian pe
masor
deshidratari sau
cale orala
temperature ameliorat foare
corpului si
putin
administrez
500ml
glucoza 5 %
i.v
Incerc sa
La indicatia
R=18
linistesc
medicului
batai/minunt
pacientul ii
monitorizez
TA=130/75mm
explic ca
functiile
Hg
intervetia
vitale in
chirurgicala
special
suferita sa
respiratie si
terminat cu
TA
bine iar
starea sa de
neliniste
impiedica
procesul de

23.06.201
1

Alterarea nevoi
de a fi curat
cauzat de
imposibilitatea
pacientului de a
se misca dar si
de prezenta
plagi postoperatori

Pacientul sa
prezinte o
plaga curate
si in curs de
cicatrizare in
termen de 7
zile

23.06.201
1

Insomnia
cauzata de
durere si
zgomotele de
pe sectia de
neurochirurgie

Pacientul sa
se poata
odihni
corespunzat
or

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSIG

24.06.2011

Alterarea
nevoi de asi
mentine
temperature
corpului in
limite
normale
cauzata de
prezenta
unui process
infectios
manifestata

56

vindecare
Desfac
pansamentu
l si efectuez
pansament
steril,
efectuez
tualeta pe
regiuni si
schimbarea
lenjeriei de
corp

Asigur o
buna
ventilatie a
salonului ,
creez un
cadru
relexant fac
liniste in
salon si pe
hol

La indicatia
Riscul de
medicului
infectie este
administrez scazut datoritan
antialgice 1 f stari perfecte de
agocalmin
asepsie in care
i.m
sa lucreat ,
administrez starea generala
i.v cefort , la
a pacientului
indicatia
este stabila
medicului
pastrez linia
venoasa cu
ajutorul
branulei
La indicatia
Semnele
medicului
insomniei sau
administrez
ameliorat
pacientului
inainte de
culcare cu 3
ore o tablet
de
diazepam si
1 f de tador
i.m

OBIECTIVE INTERVENT INTERVENT EVALUARE

II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Temperatur
Asigur o
Recoltez
T=38 C
e corporala
buna
probe
Starea
sa se
ventilatie a
biologice
generala a
incadreze in
salonului,
pentru
pacientului
limite
efectuez
hemocultura
nu
normale
impachetari , la indicatia
cunoaste
reci pentru a
medicului
imbunatatiri
scadea
administrez
temperature
pacientului
corpului
500 ml ser
masor
fiziologic i.v
temperatura

24.06.2011

prin febra
ridicata
Alterarea
nevoi de a
elimina
cauzata de
imposibilitate
a pacientului
de a se
deplasa la
grupul
sanitar ,
manifestata
prin
constipatie

corpului
Pacientul
sa i-si
satisfaca
nevoile
fiziologice ,
semnele
constipatiei
sa dispara

24.06.2011

Alterarea
nevoi de a
se misca si a
avea o buna
postura
cauzata de
prezenta
sondei
urinare si de
teama
pacientului
de durere

Pacientul
sa
efectueze
miscari
minime , sa
i-si
satisfaca
nevoile
fiziologice
la grupul
sanitar

24.06.2011

Anxietate
survenita in
urama
alterari nevoi
de a evita
pericolele
cauzata de
interventia
chirurgicala
suferita

Pacientul
sa nu mai
prezinte
starea
anxioasa

57

Creez un
climat intim
pentru ca
pacientul sa
i-si satisfaca
nevoile
fiziologice la
pat , educ
pacientul sa
ingere cat
mai multe
lichide ,
incurajez
pacientul sa
se ridice in
pozitie
sezanda la
marginea
patului sis a
mearga la
grupul
sanitar
insotit
Ajut
pacientul si
il sustin sa
mearga la
grupul
sanitar ,
educ
pacientul ca
mobilizarea
sa fizica
este
esentiala in
procesul de
vindecare
Incurajez
pacientul sa
socializeze
cu ceilalti
colegi de
salon ,
incurajez
familia sa
viziteze
pacientul sis
a il sustina

La indicatia
medicului
administrez
pacientului o
tablet de
dulcolax , la
indicatia
medicului
efectuez
clisma
evacuatoare

Semnele
constipatiei
au disparut
in urma
clismei
evacuatoar
e

La indicatia
medicului
retrag sonda
urinara , la
indicatia
medicului
masor
temperatura
corporala

T=37,1 C
Pacientul
coopereaza
cu
personalul
medical
ajutat el
accepta sa
mearga la
grupul
sanitar

La indicatia
medicului
administrez
pacientului
tratamentul
i.v cefort
100000U.I

Starea
anxioasa a
pacientului
se
atenueaza
strea
generala a
pacientului
cunoaste o
evolutie
favorabila

DATA

OBIECTIVE INTERVENT INTERVENTII EVALUAR

II
DELEGATE
E
AUTONOM
E
25.06.2011 Diminuarea
Pacientul
Efectuez
La indicatia
Pacientul a
nevoi de a
sa fie mai
schibul
medicului
inteles
se imbraca
atent cu
lenjeriei de
efectuez in
importanta
si dezbaraca
tinuta sa
pat si corp , perfecta stare
igienei
cauzata de vestimentar
incurajez
de asepsie
corporale ,
prezenta
a
pacientul sa
tualeta plagi
plaga
plagi postse
post-operatori operata are
operatori
mobilizeze
si efectuez
o evolutie
manifestata
din punct de pansmet steril favorabila ,
prin
vedere fizic ,
starea
dezinteres
explic
generala a
fata de
pacientului
pacientului
tinuta
importanta
evolueaza
vestimentar
igienei
favorabil
a
corporale
25.06.2011 Bradicardie
Incadrarea
Incurajez
La indicatia
P=58
cauzata de
pulsului in
pacientul sa
medicului
batai\minun
alterarea
limite
socializeze
monitorizez
t
nevoi de a
normale
cu , colegi
pulsul si
avea o bun
de salon , sa notez in F.O
a circulatie
mearga la
sala de
mese pentru
a servi masa
25.06.2011 Modificarea
Pacientul
Creez un
La indicatia
Starea
imagini de
sa aiba o
cadru intim
medicului
generala a
sine
buna
in salon ,
administrez
pacientului
datorata
imagine de explic
agocalmin 1 f
are o
imposibilitati
sine si sa pacientului
i.m la
evolutie
pacientului
poata sa i- ca si ceilalti
nevoie ,
favorabila
de a-si
si satisfaca colegi de
administrez
satisface
nevoile
salon au
500ml
nevoile
fiziologice trecut prin
glucoza 5 % ,
fiziologice la
la grupul
aceleasi
administrez
grupul
sanitar
faze ale
tratamentul
sanitar
procesului
cefort i.v
de
100000 U.I la
vindecare ca
12 h
si el , il ajut
sa ajunga la
grupul
sanitar
pentru asi
58

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

25.06.2011 Stare
generala
alterata
manifestata
prin greata
cauzata de
obisnuinte
alimentare
deficitare

DATA

Starea de
greata sa
dispara

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

OBIECTIVE

26.06.2011 Alterarea
nevoi de a fi
ocupat in
vederea
realizarii
manifestata
prin
dificultatea
de asi
asuma rolul
de sotie si
mama
cauzata de
neacceptare
a boli

pacienta sa
indeplineasc
a sarcini
legate de
rolul sau

26.06.2011

Pacienta sa
impartaseas
ca
sentimentele
si trairile cu
familia

59

Alterarea
nevoi de a
comunica
cauzata de
anxietate
manifestata
prin
comunicare
ineficace la

satisface
nevoile
fiziologice
Invat
pacientul
exercitii
respiratori,
educ
pacientul sa
consume
minim 3
mese
principale pe
zi bogate in
protein si
vitamine

La indicatia
medicului
administrez 1
tableta de
metroclopram
id

Simtomele
stari de
greata sa
ameliorat ,
plaga
operata
este in curs
de
cicatrizare

INTERVENT INTERVENT
II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Fac
La indicatia
cunostinta
medicului
pacientei cu administrez
alte paciente pacientei i.v
ce au suferit
500 ml
aceiasi
glucoza 5%
interventie
chirurgicala ,
educ
pacienta in
privinta
activitatilor
sale si ii
explic ca va
putea sa i-si
indeplineasc
a sarcinile
fara
dificultate
Educ
La indicatia
pacienta ca
medicului
este
efectuez
necesar sa
pansament
comunice cu
steril
familia
despre
sentimentele
sale , educ

EVALUAR
E
Pacienta
prezinta un
psihic
optimist

Pacienta a
inceput sa
vorbeasca
despre
trairile sale
sufletesi cu
familia

nivel afectiv
26.06.2011

Alterarea
nevoi de a
se imbraca
si dezbraca
cauzata de
teama sa nu
actioneze
asupra plagi
postoperatorie

Pacienta
sasi
efectueze
singura
schimbul
pijamalei si
tualeta pe
regiuni

DATA

DIAGNOSTI
C DE
NURSING
Alterarea
conceptiei
despre sine
cauzata de
prezenta
plagi postoperatorie
ce modifica
imaginea de
sine

OBIECTIVE

27.06.2011

27.06.2011

Alterarea
apetitului
manifestat
prin
scaderea in
greutate
cauzata de
interventia
chirugicala

27.06.2011

Alterarea
nevoi de a
se
recreea
,manifestata

60

familia sa
comunice cu
pacienta
Explic
pacientei ca
este esntial
in procesul
de
vindecare sa
prezinte
tegumente
curate si
integre ,
invat
pacienta
sasi
efectueze
tualeta pe
regiuni

INTERVENT
II
AUTONOME
Pacienta sa
Invat
accepte
pacienta sa
modificarea
accepte
imagini sale ajutorul altor
corporale
personae,
evit
criticarea
pacientei dar
si
supraprotecti
a
Educ
Servesc
pacienta in
pacientei
privinta
micul dejun
alimentatiei
pranzul si
sale educ
cina si o ajut
pacienta sa
sa se
consume
alimenteze ,
cel putin 3
asigur o
mese
buna
principale
ventilatie a
pe zi
salonului
Pacienta sa
Educ
se implice
pacienta ca
in activitati
este necesar
recreative
sa se
mobilizeze

La indicatia
medicului
administrez
la nevoie 1
fiola
agocalmin
i.m

Pacienta
sia efectuat
singura
tualeta pe
regiuni si a
inteles
importanta
igienei

INTERVENT
II
DELEGATE
La indicatia
medicului
efectuez
pansament
steril

EVALUARE

La indicatia
medicului
recoltez
probe
biologice
pentru
glicemie
cholesterol
si
hemoglobin
a
La indicatia
medicului
administrez
la nevoie 1 f
agocalmin

Glicemie
=100 gr
Cholesterol
=130mg%
Hemoglobin
a 12%

Pacienta a
inceput sa
accepte
modificarile
sale
corporale

Pacienta
dialogheaza
cu ceilalti
pacienti
,merge la

prin refuzul
de a
intreprinde
activitati
recreeative
cauzate de
teama de
durere

DATA

28.06.2011

61

fizic , ajut
pacienta
sasi procure
material
informative
reviste carti ,
invit
pacienta sa
mearga la
sala de
mese sa
serveasca
masa sis a
dialogheze
cu ceilalti
pacienti

DIAGNOSTI
C DE
NURSING

OBIECTIVE

Alterarea
confortului
psihic ,
cauzat de
decizia
medicului de
a externa
pacientul ,
manifestata
prin agitatie
si confuzie

Pacintul sa
nu mai
prezinte
starea de
agitatie si
confuzie

i.m

INTERVENT INTERVENT
II
II
AUTONOM DELEGATE
E
Explic
La indicatia
pacientului
medicului
ca
insotesc
interventia
pacientul la
chirurgicala
sala de
a fost un
pansamente
succes , ca
si il
spitalizarea
pregatesc
sa nu mai
pentru
este
extragerea
necesara
firelor de
plaga postsutura , la
operatorie
indicatia
este in curs
medicului
de
efectuez
cicatrizare
pansament
steril

sala de
mese .

EVALUARE

Starea
generala a
pacientului
este foarte
buna ,
plaga postoperatorie
este in curs
de
cicatrizare

EVALUARE FINALA
Pacientul Stan Catalin domiciliat in judetul Bacau strada Aprodu Purice , a fost
internat in cadrul sectiei de neurochirurgiei in data de 22 .06.2011 .Pacientul a fost
diagnosticat cu Hernie de disc lombara acesta prezentanduse la sectia de primiri
urgent acuzand dureri vii in zona coloanei lombosacrate. Sa efectuat interventia
chirurgicala , evolutia fiind favorabila , pacientul find externat in data de 28.06.2011 .
In timpul spitalizari pacientul a primit tratamet cu
-diazepam
-cefort
-agocalmin
-metroclopramid
La externare pacientul prezinta parametric normali ai functiilor vitale si vegetative ,
plaga operata are o evolutie buna .
Pacientul Stan Catalin sa externat cu urmatoarele recomandari ;
-s-a evite sa efectueze activitati fizice istovitoare
-s-a consume calmante numai la nevoie
-s-a revina la pansament in data de 30.06.2011
Valorile functiilor vitale si vegetative la externare erau ;
TA=110/65 mmHG
P=70batai/minunt
R=17 respirati /minut
T=37,1 C

62

FISA TEHNOLOGICA
EFECTUAREA INJECTIEI INTRAVENOASE
ETAPE DE EXECUTIE
1 pregatirea instrumentelor si
materialelor necesare
2 pregatesc fizic si psihic pacientul
3 efectuare injectiei

63

TIMPI DE EXECUTIE
1.1 pregatesc materialele si
instrumentele necesare
2.1 anunt bolnavul si ii explic necesitatea
tehnici
2.2 asez bolnavul in decubit dorsal
3.1 ma spal pe maini cu apa si sapun
3.2 verific solutia medicamentoasa acele
si seringile
3.3 asez sub mana pacientului musama
si aleza
3.4 imbrac manusi sterile
3.5 cu un tampon de vata cu alcool
dezinfectez tegumentele pe o portiune
cat mai mare
3.5 aspir in seringa solutia
medicamentoasa si schimb acul
3.6 atasez garoul la bratul pacientului cu
3 , 4 centimetri deasupra locului punctiei
3.7 fixez vena cu policele si efectuez o
miscare de tractiune
3.8 punctionez vena cu bizoul orientat in
sus , intre ac si tegument formandu-se un

unghi de 30 de grade
3.9 dupa ce acul a patruns in vena
inaintam paralel cu peretele venos inca 3
4 centimetri
3.10 aspir pentru a verifica pozitia acului
in vena dupa care detasez garoul de la
brat si introduc lent solutia
medicamentoasa , la un interval de timp
aspir pentru a verifica pozitia acului in
vena
3.11 dupa ce am terminat de introdus
solutia medicamentoasa extrag cu o
miscare rapida si precisa acul din vena
comprimand locul punctiei cu un tampon
de vata cu alcool
4 organizez locul de munca

4.1 indepartez materialele folosite si le

depozitez in cutiile special amenajate
4.2 dau pacientului pozitie comoda in pat
si aerisesc salonul
4.3 ma spal pe maini cu apa si sapun

BIBLIOGRAFIE

Anatomia i fiziologia omului de I.C. Voiculescu i I.C. Petricu

Neurologie partea IV, sub redacia C. Arseni

64