Scheletul gatului:

Regiune profunda, mediana si nepereche, ea este situata inapoia regiunii

sternocleidomastoidiene si a regiunilor viscerale ale gatului,si anterior
coloanei vertebrale cervicale. Este alcatuita dintr-un strat musculo-facial
subtire ce acopera fata anterioara a coloanei.
Limitele sunt: superior- procesul baziliar al occipitalului; inferior- discul dintre
vertebrele C7 si T1; lateral- sirul proceselor transverse ale vertebrelor; limita
profunda este reprezentata de fata aneterioara a coloanei vertebrale.
Planul fascial - este reprezentat de lama prevertebrala a fasciei cervicale,care
adera la baza craniului si de varful proceselor transverse, pentru ca in partea
inferioara, pe masura ce se subtiaza progresiv, sa patrunda in torace si sa se
confunde cu tesutul celular al mediastinului superior.
Planul muscular- este reprezentat in principal de muschii prevertebral: lungul
capului,intins de la procesul baziliar pana la tuberculii anteriori ai proceselor
transverse C3-C6; dreptul anterior al capului situat intre procesul baziliar si
masa laterala a atlasului; lungul gatului cu cele trei portiuni: cea verticala
intinsa intre corpurile vertebrale C2-C4 si respectiv C5-T3; portiunea oblica
superioara pornita de la tuberculul anterior al atlasului pana la tuberculii
anteriori ai proceselor transverse C3-C6; portiunea oblica inferioara ce intinsa
de la tuberculii anteriori ai proceselor transverse C5-C6 la corpurile primelor
trei vertebre toracice. In afara de acetia,pe un plan mai profund intalnim:
dreptul lateral al capului intins intre procesul jugular al occipitalului si
procesul transvers al atlasului; ( ANATOMIE CLINICA, Ion Albu, Radu Georgia)
La gat se descriu urmatorii muschi dispusi simetric fata de planul mediosagital: m platysma, m sternocleidomastoidian, m scaleni, m infrahioidieni, m
suprahioidieni,m lungul gatului si m splenius al gatului.
Muschiul Platysma apartine functional mimicii. El se reprezinta ca o lama
musculara lata si subtire,situata subcutanat si intinsa din regiunile deltoidiana
si infraclaviculara pana la partea inferioara a fetei. Insertiile sale inferioare
cutanate si fasciale,se fac pe fata profunda a pielii regiunilor infraclaviculare
si deltoidiana si pe fasciile m pectoral mare si deltoid. De la aceste insertii
fibrele se indreapta oblic,superior si medial si dupa ce traverseaza regiunile
laterala,sternocleidomastoidiana si anterioara ale gatului se termina astfel:
fibrele mediale se incruciseaza cu cele opuse si se insera pe protuberanta
mentala si pe pielea acestei regiuni; fibrele mijlocii se termina pe corpul
mandibulei,sub linia oblica: fibrele laterale se insera la nivelul unghiului gurii
si pe fascia maseterina.

Muschiul Sternocleidomastoidian este un muschi craniomotor si inspiratator

accesor, specific omului El este situat pe partea laterala a gatului unde
formeaza un relief caracteristic. Topografic apartine regiunii
sternocleidomastoidiene si prin marginiile sale contribuie la delimitarea
regiunilor anterioara si latarele ale gatului. Muschiul are doua origini
distincte: partea cu origine sternala se fixeaza pe fata anterioara a
manubriului sternal,printr-un tendon puternic ale cariui fibre se incruciseaza
cu cele de partea opusa.

Muschii Scaleni, in numar de trei,anterior,mijlociu si posterior,sunt situati in

planul profund al regiunii laterale a gatului,unde formeaza o masa musculara
piramidala,intinsa intre coloana cervicala si primele doua coaste. Insertia
superioara a fiecarui muschi se face prin tendoane multipl,continuate de
fascicule musculare,care se unesc intr-un corp unic de forma triunghiulara
Muschiul scalen anterior are insertia superioara pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6, insertia inferioara se face pe
tuberculul m scalen anterior,de pe fata superioara a coastei 1,printr-un
tendon cilindric puternic.
Muschiul scalen mijlociu are 6-7 tendoane,care se fixeaza astfel: prmul pe
tuberculul anterior al procesiului transvers C2, urmatoarele patru pe
tuberculii anteriori si marginea laterala a proceselor transverse C3-C6, al
saselea pe amrginea anterioara a procesului transvers C7 iar cel de al
sapteleacand exista,pe atlas.
Muschiul scalen posterior se insera superior pe tuberculii posteriori ai
proceselor transverse C5-C7, lateral de insertia muschilor intertransversari
posteriori; insertia inferioara se face pe coasta 2,posterior de tuberozitatea
muschiului serratus anterior.
Muschiul scalen minim,cand exista pleaca de pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse C6-C7 si se termina pe coasta 1 si pe cupula pleurala.
Apartine aparatului suspensor al pleuriel,si este considerat ca o parte
desprinsa din m scalen anterior.

Muschiul infrahioidieni in numar de patru defiecare parte a liniei mediane

apartin topografic partii infrahioidiene a regiunii anterioare a gatului, iar
functional aparatului hioidian. Cei patru muschi care alcatuiesc sunt:m
sternohioidian,m omohioidian, m sternotiroidian si m tirohioidian.
Muschiul lungul gatului situat pe partea anterioara si laterala a coloanei
cervicale si a primelor trei vertebre toracice,face parte din grupul m

prevertebrati, impreuna cu m drept anterior si lungul capului.Muschiul este

alcatuil din numeroase fascicule cu orientare diferita,a caror origine si insertie
se fac prin tendoane multiple si subtiri. Fasciculele cu directie
longitudinala,situate medial au originea pe corpurile vertebrelor C5-T3 si pe
tuberculii anteriori ai porceselor transverse C4-C6,insertia se face superior,pe
vertebrele C2-C4 si uneori pe tuberculul anterior al atlasului. Fasciculele cu
directie mediala si superioara pornesc de pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse C3-C4 si se insera pe tuberculul anterior al atlasului.

Fascia cervicala. Nomenclatura internationala descrie o singura fascie

cervicala,pe care o considera ca o structura unitara,derivata din tesutul
conjuctiv al gatului si diferentiata in trei lame si o teaca vasculara. Fiecare
lama este anexata unui plan muscular pe care-l acopera formand muschilor
respectiv fascii si septuri intermusculare. Lama superficiala este situata sub
tegument si m platysma in planul m sternocleidomastoidieni si trapezi. Lama
poate fi considerata ca formata din doua jumatati simetrice,c econtinua pe
linia mediana si care posterior se fixeaza pe coloana cervicala,astfel incat ea
apare ca un invelis fibros ce inconjura tot gatul. Insertia superiaora se face
de-a lungul unei linii ce uneste protuberanta occipitala externa cu cea
mentala fixandu-se succesiv pe: linia nucala superioara,fata laterala si
marginea anterioara ale procesului mastoidian,arcul zigomatic, fascia
maseterina,unghiul si marginea inferioara ale corpului mandibulei. Insertia
inferioara pleaca de pe fata anterioara a manubrului sternal,urmareste
clavicula,trece apoi pe acromion si pe spina scapulei pe unde coboara pe m
trapez si latissimus dorsi,prelungindu-se cu fascia acestuia. Lama pretraheala
a fasciei cervicale, rezistenta si cu aspect fibros,se intinde intre osul hioid si
orificiul superior al toracelui, iar in sens transversal intre m omohioidieni.
Situata in planul m infrahioidieni carora le formeaza fascii,ea se fixeaza
superior pe fata posterioara si pe marginea inferioara ale corpului osului
hioid, iar inferior, pe marginile superioare ale oaselor scapulare, pe clavicule
si pe incizura sternala. Lateral lama se opreste la m omohioidieni, pe care ii
inveleste. Lama prevertebrala a fasciei cervicale este situata inainte m
prevertebrali, a coloanei cervicale, si a primelor trei vertebre toracice
si,posterior de viscerele gatului. Ea se prezinta ca o formatiune
fibroasa,prinsa superior pe baza craniului si care, inferior se continua cu
tesutul conjunctiv al mediastinului superior. Lateral se fixeaza pe tuberculii
anteriori ai proceselor transverse cervicale,in vecinatatea insertiei fasciilor m
scaleni.

BIOMECANICA:
Articularea capului cu coloana vertebrala se face prin doua articulatii: una
superioara, intre atlas si occipital si alta inferiorara, intre atlas si axis.
Capul prezinta o mare mobilitate amplificata de participarea vertebrelor
subiacente,pana la o rasucire de 75 grade.
In cele doua articulatii ale capului cu coloana vertebrala se produc
urmatoarele miscari: flexiune-extensiune, inclinatie laterala si rotatie.
1. Flexiunea-extensiunea sunt miscari care se produc in articulatia atlantooccipitala; axul miscarii este transversal si trece prin centrul condililor
occipitali; capul actionaeaza pe coloana cervicala ca o parghie de ordinul 1, in
care punctul de sprijin este plasat intre forta musculara,re prezentata de
muschii cefei,si rezistenta reprezentata de greutatea capului;
Amplitudinea miscarilor: -flexiunea 20 grade,cu participarea articulatiilor
subiacente 70 grade
- extensiunea 30 grade, cu participarea articulatiilor subiacente 60 grade.
Flexiunea este limitata de formatiunile ligamentare posterioare, iar
extensiunea de formatiunile ligamentare anterioare.
-muschii motori sunt: Flexori:lungul capului,dreptul anterior al capului,
sternocleidomastoidian.
Extensori: marele drept posterior al capului,oblic superior al capului, splenius.
2. Inclinatia laterala se executa in articulatia atlanto-occipitala.
-axul miscarii este sagital si trece prin fiecare condil occipital
-amplitudinea miscarii este de 15 grade,cu ajutorul articulatiilor
subiacente 30 grade.
-muschii motori sunt: sternocleidomastoidian,trapez,splenius,drept
lateral a gatului, in contractia unilaterala.
3. Rotatia se produce in articulatia atlanto axoidiana.
-axul miscarii este vertical si trece prin dintele axisului. In jurul dintelui

axisului,inelul osteofibros al atlasului executa miscari de rotatie; atlasul este

solidar cu capul. In articulatiile atlantoaxoidiene laterale fetisoarele atlasului
aluneca pe cele ale axului.
-amplitudinea miscarii este de 30 grade
-muschii motori sunt: oblic inferior al capului,marele drept posterior al
capulul,sternocleidomastoidian,splenius,trapez.
( ARTROLOGIE SI BIOMECANICA UMANA GENERALA)- ELENA ZAMORA;
RARES CIOCOI POP