RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

SERBAN

COSMIN

ANUL3

COLOANA VERTEBRALĂ
CAPITOLUL 1
Coloana vertebrală este organul care susține nemijlocit corpul și adăpostește cea mai
importantă magistrală nervoasă, motiv pentru care tulburările și deformările vertebrale au
frecvent și impacte neurologice. Coloana vertebrală e formată din 33-34 de vertebre, are 2
curburi chifozice și 2 curburi lordozice.

Funcțiile coloanei vertebrale:

1 - Sprijin;
2 - Apărare (Protecție);
3 - Mobilitate;
Elementul structural-funcțional al coloanei vertebrale este segmentul motor rahidian, care
constă din două vertebre, ligamente și disc intervertebral. Discul intervertebral reprezintă o
sindesmoză complexă, formată din inelul fibrozic la periferie, similar unui bandaj conjunctiv
de reținere a nucleului pulpos, localizat în interiorul discului, care preia efortul depus pe
coloană, în așa fel încat discul îndeplinește concomitent funcția de fixare, mobilitate și
amortizare.

Descriere topografică
Coloana vertebrală anatomic e împărțită în 4 regiuni:

1 - regiunea cervicală, formată din 7 vertebre;

2 - regiunea toracică cu 12 vertebre;
3 - regiunea lombară, cu 5 vertebre;
4 - regiunea sacrală cu 5 vertebre sudate și regiunea coccigiană formată din 4-5 vertebre;
Regiunea toracică a coloanei are mobilitate mai mică comparativ cu regiunile cervicală și
lombară. Vertebrele lombare sunt cele mai înalte și cu diametrul cel mai mare pentru a face
față presiunii care se exercită asupra lor. Coloana vertebrală are 4 curburi fiziologice situate în
plan sagital, care sporesc rezistența ei la solicitările verticale (de aproximativ 10 ori față de
aceeași coloană fără curburi). Aceste sunt cu convexitate anterioară în zona cervicală, cu
convexitate posterioară în zona toracică și cu convexitate anterioară în regiunea lombară.
Segmentul sacro-coccigian are o curbură imobilă cu convexitate posterioră. Curburile
vertebrale împreună cu ligamentele și discurile intervertebrale contribuie la realizarea unui
echilibru intrinsec adecvat al coloanei, la care se adaugă echilibrul extrinsec, pe care îl
realizează grupele musculare, care susțin coloana vertebrală în mod direct, sau prin
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

intermediul altor structuri. Se ajunge astfel la numeroase mecanisme, care au rol de a atribui
coloanei vertebrale rezistență, mobilitate și suplețe maximă, care o fac potrivită pentru rolul
de susținere, axare, protecție și mișcare pe care îl are.

"Coloana vertebrală trebuie sa fie mobilă într-atît, încît e posibil, și stabilă încît e necesar."
Gutmann

Înălțimea coloanei scade odată cu îmbătrînirea și după statica prelungită, din motivul pierderii
apei din discul intervertebral, alimentarea căruia se face per diapedezum. E știut că 15 min.
poziție orizontală restabilesc înălțimea discului intervertebral diminuată timp de 90 min
poziție ortostatică.

Vertebrele sunt legate între ele prin 2 tipuri de joncțiuni:

1 - Sindesmoza disc-vertebrală formată între corpul vertebral și discul intervertebral permite 5

tipuri de mișcări (flexie-extenzie, înclinare laterală, rotație în jurul unui ax vertical, alunecare
între corpurile vertebrale, îndepartare și apropiere între vertebre);
2 - Articulațiile apofizelor articulare permit alunecări anterioare, posterioare sau laterale, în
dependență de orientarea lor spațială;
Tonusul muscular este starea de contracție statică, ce se menține prin mecanism reflector, are
rol în determinarea poziției corpului și stabilitate articulară. Hipotonia și hipertonia musculară
în limitele fiziologice nu produc modificări importante, dar peste anumite limite pot determina
inițial deviații ale coloanei și ulterior chiar deformații restante. Prin antrenament bine condus,
proprietățile mușchiului (tonus, excitabilitate, contractibilitate, elasticitate, plasticitate) se pot
dezvolta pînă la valori superioare.

De menționat: Discurile intervertebrale cervicale reprezintă aproximativ 30% din înalțimea

coloanei cervicale, și aceasta în mare masură datorită nucleului pulpos care conține pînă la
80% apă la tineri și pînă la 65% la bătrîni. Proprietatea de a capta apa, e datorată concentrației
de condroitinsulfați care cu vîrsta se micșorează. În dependență de efort și poziție, nucleul
pulpos iși schimbă forma (nu și volumul), și, datorită elasticității inelului fibros, se obține
efectul de amortizare a discului intervertebral și a intregii coloanei vertebrale. Cu vîrsta și în
patologie degenerativă, inelul fibros pierde proprietățile de elasticitate și capacitatea de a
amortiza efortul primit de la complexul pulpos.

Bilantul articular
Bilanţul articular
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

măsurarea amplitudinilor demișcare în articulații,în toate direcţiilele. Amplitudinea demişcare

articulară expresă modul de mobilizare a unuisegment şi nu gradul de mişcare. În termeni
anglo
-saxoni
este cunoscută sub forma ”range of motion”

Reguli generale ale testării

1
. Măsurarea amplitudinii mișcărilor normale;
2
. Depistarea mișcărilor anormale;3. Punerea în evidență a eventualelor aspecte clinice
asociat;
4. Studiul radiologic al articulaţiei;5. Sinteza tuturor datelor abținute.

sau a unor grupurimusculos.

Evaluarea este globală, când explorează grupul muscular cuacțiuni principale comune,
și analitică atunci când, prin poziţii şi manevrespecificeeste evidenţiatăacţiunea izolatăa
unui mușchi sau cel mult a unui grup limitat, în condițiile
în care, din considerante anatomo-
funcționale,individualizarea este imposibilă
.

ANUNȚ

Cotarea calculului muscular

Forța 5 (normală, 100%)

Indică posibili litatea de a efectua mișcare a, pe toatăamplitudin ea împotriva unei
forţeexterioar e sau unei rezistenţeopusă de kinetoterapeu t, egală cu valoarea forţei
normale.
Forţa 4 (bună, 75%)
Reprezintă pentru ţa unui muşchi de a mobiliza completsegmentul contra unui ei
rezistenţe medii .Se procedează la felca în cazul testării forţei 5, dar cu aplicarea unei ei
rezistenţe
mai mici din partea kinetotera peutului
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

.
Forța 3 (acceptabilă, 50%)
Reprezintă pentru ţa unui muşchi de a deplasă segmentul (pecare se inseră), pe
toatăamplitudi nea, împotriva forţei degravitaţ ie (mişcarea se face pe verticală),
menţinândeventual, câteva secunde poziţia ”finală”.
Forţa 2 (slabă, 25%)
Forţa 2 (slabă, 25%)
Forţa 1 (foarte slabă, schiţată, 10%)
Delimitează, existența sau absența contracției musculare
voluntar.
Forţa 0 (zero, nulă)
Muşchiul nu realizează nici o contracţie evidentă.Evaluarea este globală, când explorează
grupul muscular cuacțiuni principale comune, și analitică atunci când, prin poziţii şi
manevrespecificeeste evidenţiatăacţiunea izolatăa unui mușchi sau cel mult a unui grup
limitat, în condițiile
în care, din considerante anatomo-
funcționale,individualizarea este imposibilă
Indică posibili litatea de a efectua mișcare a, pe toatăamplitudin ea împotriva unei
forţeexterioar e sau unei rezistenţeopusă de kinetoterapeu t, egală cu valoarea forţei normale.
Forţa 4 (bună, 75%)
Reprezintă pentru ţa unui muşchi de a mobiliza completsegmentul contra unui ei rezistenţe
medii .Se procedează la felca în cazul testării forţei 5, dar cu aplicarea unei ei rezistenţe
mai mici din partea kinetotera peutului
.
Forța 3 (acceptabilă, 50%)
Reprezintă pentru ţa unui muşchi de a deplasă segmentul (pecare se inseră), pe
toatăamplitudi nea, împotriva forţei degravitaţ ie (mişcarea se face pe verticală),
menţinândeventual, câteva secunde poziţia ”finală”.
Forţa 2 (slabă, 25%)
Reprezintă forţa unui muşchi sau grup de muşchi de a
mobiliza segmentul, dar cu eliminarea
gravitaţiei.
Forţa 1 (foarte slabă, schiţată, 10%)
Delimitează, existența sau absența contracției musculare
voluntar.
Forţa 0 (zero, nulă)
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Muşchiul nu realizează nici o contracţie evidentă.

MISCARILE COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebrala este structura care sustine partea superioara a corpului si adaposteste cea
mai importanta magistrala nervoasa, motiv pentru care tulburarile si deformarile vertebrale au
frecvent si urmari neurologice.
Parte a aparatului locomotor, coloana vertebrala intervine atat in repaus, pentru sustinerea si
axarea corpului, cat si in dinamica, prin multitudinea de miscari pe care le permite.

  STRUCTURA SI FUNCTIILE COLOANEI VERTEBRALE

Structura - Coloana vertebrala este formata dintr-o coloana de oase numite vertebre care
sprijina craniul si care se sprijina pe bazin (sau solduri).Intre vertebre se afla discurile
intervertebrale care actioneaza ca absorbanti ai socurilor. Discul este alcatuit dintr-un inel
exterior cartilaginos,si un centru de consistenta semilichida. In partea posterioara a coloanei
se afla mici rticulatii intre vertebre, iar acestea sunt solidarizate de ligamente. Coloana este
consolidata si mobilizata de un grup de muschi.
Aceasta structura transforma spatele dintr-un baston rigid intr-o coloana mobila 
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Functii - Coloana poarta greutatea jumatatii superioare a corpului si o

transfera bazinului.
 Protectie - Coloana include canalul medular, care reprezinta un canal protector pentru
maduva spinarii. Maduva este legata direct de creier. Maduva este legata de nervii care
strabat  gaurile intervertebrale si care controleaza miscarile trunchiului, mainilor si
picioarelor, aducand in acelasi timp si toate informatiile senzoriale. Discurile intervertebrale,
marginite de ligamente si muschi, fac posibile miscarile si flexibilitatea. In lipsa lor coloana ar
fi asemenea unei tulpini de bambus si ne-ar fi imposibil sa ne aplecam inainte, inapoi, intr-o
parte sau sa privim in spate.
Miscarile coloanei vertebrale sunt urmatoarele:
flexiunea
extensiunea
inclinatia laterala
rotatia
circumductia
Fiecare articulatie intervertebrala are miscarile ei proprii, care sunt reduse.
Miscarile coloanei in intregime , de fapt , rezultanta miscarilor ei partiale sunt foarte
intinse.Se admite ca totalitatea miscarilor executate la nivelul coloanei vertebrale se reduce la
doua tipuri fundamentale ,si anume:
1.-miscari de inclinatie( flexiunea,extensiunea,inclinatia laterala) .Acestea se executa in jurul
unui numar infinit de axe orizontale si transversale pentru miscarile de flexiune-extensiune :
orizontale si sagitale pentru miscarile de inclinare laterala.
2.- miscari de rotatie, se produc in jurul unui ax longitudinal , care trece prin centrul
discurilor intervertebrale.
Flexiunea este miscarea de inclinare inainte.Discurile intervertebrale sufera o mai mare
apasare in partea lor anterioara , in timp ce ele se inalta posterior.Ligamentul vertebral
longitudinal anterior este relaxat , celelalte dimpotriva sunt intinse.
Extensiunea ( retroflexiunea) are drept urmare aplecarea coloanei inapoi.IN aceasta miscare
ligamentul vertebral longitudinal anterior este intins, iar celelalte relaxate. Discurile
intervertebrale sunt turtite posterior si se inalta anterior.
Inclinarea laterala in partea dreapta sau stanga, se face prin turtirea discului de aceeasi parte
si inaltarea sa in partea opusa
In executarea acestor miscari (flexiune, extensiune, inclinare laterala ), coloana vertebrala
indeplineste rolul unei pirghii de gradul III.Rezistenta se afla la extremitatea ei superioara ,
sprijinul la nivelul articulatiei sacrovertebrale iar forta este reprezentata de nuschii coloanei
vertebrale .
Rotatia     se executa spre dreapta sau spre stanga in jurul unui ax vertical , care trece prin
centrul discurilor.
Circumductia este miscarea rezultata din executarea succesiva a miscarilor precedente.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Mobilitatea coloanei vertebrale difera in raport cu regiunea considerate: ea este maxima in

regiunea cervicala , mai mica in regiunea lombara si mult mai redusa in cea toracica. Se
admite ca in aceasta ultima regiune, miscarile sunt mai putin intinse , pe de o parete , din
cauza dimensiunilor reduse ale discurilor intervertebrale , iar pe de alta parte, suprapunerii
atat de accentuate a lamelor vertebrale si a proceselor articulare.
Felul miscarilor este ,de asemenea , in raport cu regiunea considerata, astfel :
in regiunea cervicala sunt posibile toate miscarile, fapt explicat prin dimensiunile mari ale
discurilor intervertebrale in raport cu cele ale corpurilor vertebrale si prin directia proceselor
articulare.
in regiunea toracala se produc indeosebi miscarile de inclinare laterala, insa sunt posibile si
miscari de fexiune-extensiune precum si miscari dasociate de rotatie si inclinare laterala.
inregiunea  lombara , miscarile de fexiune-extensiune sunt de amplitudine apreciabila,
indeosebi intre ultimele trei vertebre, la aceasta contribuie inaltimea relativ mare a     discului
intervertebral si dispozitia suprafetelor articulare de pe procesele articulare(segmente de
cilindru cu orientare sagitala).

La miscarile proprii diferitelor segmente ale     coloanei vertebrale presacrate se mai

adauga mobilitatea intregii coloane suprasacrate ( in articulatia lombosacrata) fata de
sacru.Aceste miscari se executa in vecinatatea promontoriului ( flexiune-extensiune, inclinatie
laterala si rotatie).Posibilitatea executarii acestei miscari este data de dimensiunile mari ale
celui de-al 23-lea disc intervertebral si de directia aproape frontala a ultimului proces articular
lombar In general , miscarile coloanei vertebrale depind de :
1._ grosimea discului vertebral ;
2._felul articulatiilor proceselor articulare ;
Intinderea miscarii in fiecare articulatie este in raport cu inaltimea fiecarui disc , in sensul ca,
cu cat un disc este mai mare ,cu atat mai accentuate este miscarea posibila la acel nivel.
Raportul dintre inaltimea discului si aceea a corpului vertebral este de :-2 :5 in regiunea
cervicala ;
- 5 in regiunea toracica ;
- 3 in regiunea lombara .
Articulatiile proceselor articulare au rol primordial in directionarea miscarilor , prin natura
dispozitiei lor au fost comparate cu niste sine conducatoare.
Coloana Cervicala alcatuire: 7 vertebre
Miscari: flexie, extensie, inclinari laterale, rotatie
Vertebra cervicala este alcatuita din doua parti
- corp
- arc protector (arc neural) .
Fracturile sau leziunile pot afecta corpul vertebral, arcul vertebral, pedunculii sau apofizele
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Coloana Toracica alcatuire: 12 vertebre

Miscari: rotatia (in special)
Articulare: cu coastele (in regiunea pieptului)
Canalul spinal - relativ mai mic decat cele din regiunea cervicala sau lombara maduva spinarii
din acesta regiune este supusa unui risc crescut in cazul unei fracturi
Coloana Lombosacrala alcatuire: 5 vertebre
Miscari: flexia si extensia
Vertebre mari, late si groase
Ultima vertebra lombara, L5, se articuleaza cu osul sacru care se articuleza la randul sau cu
pelvisul (bazinul).
Bilantul articular
Testarea coloane cervicale:
. flexia poate atinge 30-45 de grade si se apreciaza dupa distanta menton-stern ( normal se pot
atinge);
. extensia ajunge pana la 35-45 de grade si se masoara cu goniometrul;
. inclinarea laterala se realizeaza pana la 40-45 de grade. Se masoara prin unghiul dintre linia
arcadelor si orizontala umerilor;
. rotatia atinge 45-70 de grade si se apreciaza prin linia care trece prin cele doua orificii
auriculare la rotatie maxima, fata de pozitia neutra.
Testarea coloanei toracolombare:
. flexia poate ajunge pana la 90 de grade, dintre care 50 din coloana toracala si 40 din cea
lombara. Se apreciaza masurand distanta degete sol atunci cand picioarele sunt apropiate;
. extensia este limitata pana la 20-30 de grade si este aproape imposibil de masurat clinic.
. inclinarea laterala poate atinge 20-35 de grade si se masoara prin punctul cel mai inferior de
pe fata laterala a membrului inferior pe care il atinge varful degetului III;
. rotatia masoara 30-45 de grade si se apreciaza prin unghiul format de linia umerilor cu linia
bicreta a bazinului.
Prin combinarea acestor miscari rezulta posibilitati complexe de mobilizare cu rol in
deplasare si in interactionarea cu mediul inconjurator.

Muschii motori ai coloanei vertebrale

Muschii flexori:
dreptul abdominal;
oblicul extern;
oblicul intern;
iliopsoasul;
sternocleidomastoidianul;
scalenii;
lungul gatului.
Muschii extensori
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

extensorul sau erectorul coloanei( ilio-costalul, lungul santurilor vertebrale, spinalul)

semispinalul si multifidul;
interspinosii;
4.-spleniusul.
Principalii flexori laterali
1.- patratul lombelo;
2.- muschii intertransversari ;
3.- scalenii ;
4.- sternocleidomastoidianul ;
5.- lungul gatului ;
6.- spleniusul ;
7.- ridicatorul scapulei ;
8.- trapezul.

Muschii rotatori se impart in :

a)- rotatori de aceeasi parte:
1.- oblicul intern ;
2.- complexul mic ;
3.- splenius ;
b)- rotatori de partea opusa:
sistemul transversospinal ;
oblicul extern ;
semispinalul ;
sternocleidomastoidianul ;
iliopsoasul;
trapezul;
ridicatorul coastei.
Tonusul muscular este starea de contractie statica sau de tensiune permanenta a muschiului
relaxat, se mentine prin mecanism reflex si influenteaza proprietatile muschiului. Are rol in
determinarea formei corpului, stabilitate articulara, metabolism si termoreglare. Variaza in
functie de varsta, stare de sanatate, sex, antrenament. Hipotonia si hipertonia musculara in
limite fiziologice nu produc modificari importante, dar peste anumite limite pot determina,
initial deviatii ale coloanei si ulterior chiar deformatii. Prin antrenament bine condus,
proprietatile muschiului (tonus, excitabilitate, contractilitate, elasticitate, plasticitate) se pot
dezvolta pana la valori superioare
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Bilantul muscular
Bilantul muscular apreciaza forta unui muschi sau grup muscular cu ajutorul unor tehnici de
examinare manuala. Cel mai folosit sistem este cel care utilizeaza o scara de la 5 la 0 .
Forta 5 (normala) este atunci cand se poate efectua o miscare, impotriva gravitatiei, pe toata
amplitudinea, impotriva unei forte exterioare aproximativ egala cu valoarea fortei normale.
Forta 4 (buna) capacitatea de a deplasa antigravitational un segment, impotriva unei
rezistente mai mici.
Forta 3 (acceptabila) se apreciaza in cazul in care segmentul este deplasat impotriva
gravitatiei, fara alta rezistenta. Reprezinta pragul functional minim necesar pentru a deplasa
diferitele segmente.
Forta 2 (mediocra)  permite mobilizarea, dar numai dupa eliminarea gravitatiei.
Forta1 (schitata) nu permite deplasarea segmentului, dar la palpare se percepe contractia.
Forta 0 (absenta)  cand nu se percepe nici o contractie.

CAPITOLUL 2
SPONDILOZA CERVICALA

Spondiloză cervicală

Despre spondiloza cervicală

Spondiloza cervicală, cunoscută și ca osteoartrită sau artrita gâtului, reprezintă procesul de
uzură care afectează oasele și articulațiile gâtului. Odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce
discurile coloanei vertebrale se deshidratează și se micșorează, se dezvoltă semne de
osteoartrită, inclusiv proiecții osoase de-a lungul marginilor oaselor (pinteni osoși).
Spondiloza cervicală este foarte frecventă și se agravează odată cu vârsta. Peste 85% dintre
persoanele de peste 60 de ani sunt afectate de această boală. Deși afecțiunea nu este gravă și
poate fi tratată în funcție de recomandarea medicului, printre efectele sale cele mai neplăcute
se numără durerile constante la nivelul coloanei cervicale. În majoritatea cazurilor, spondiloza
cervicală nu provoacă simptome.

Simptome
Principalul simptom al spondilozei cervicale este durerea. Localizată la acest nivel al
coloanei, durerea poartă numele de cervicalgie (durere cervicală). Aceasta poate fi localizată
sau poate iradia pe traiectul rădăcinii nervoase afectate, fiind determinată de mai multe
mecanisme, precum:
 afectarea discului intervertebral;
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 prin intermediul fizioterapiei.

Spondiloza cervicală se manifestă prin dureri de cap frecvente în regiunea occipitală, care
iradiază spre umăr, braț și cot, pot apărea și amețeli, mobilitate limitată a coloanei vertebrale,
recomandându-se găsirea celui mai bun tratament pentru spondiloza cervicală.
Cauze și simptome
 Spondiloza cervicală este o degenerare care se dezvoltă ca urmare a procesului de
îmbătrânire, datorită unor leziuni mecanice sau defecte congenitale. În mecanismul formării
sale, astfel de procese sunt observate ca:
 Pierderea apei în cartilaj (așa-numita deshidratare) care formează discul
intervertebral. Țesutul își pierde elasticitatea, ceea ce duce la afectarea funcției de
absorbție a șocurilor a coloanei vertebrale. Discul se uzează lent, se deformează și, ca
urmare, există mici fisuri în el și un risc crescut de deplasare în spațiul
intervertebral. Ca urmare, există presiune pe marginile plăcilor cartilaginoase
adiacente. Țesutul osos constant comprimat începe să prolifereze, formând
osteofite. În plus, există modificări generatoare de supraîncărcare la nivelul
articulațiilor, fațete ale proceselor vertebrale.
 Modificări morfologice ale cartilajului articular, stratului subcondral, membranei
sinoviale, ligamentelor și altor structuri articulare, ducând la afectarea funcției
articulațiilor în zona cervicală. Aceasta se manifestă prin durere de intensitate mai
mult sau mai puțin intensă și limitarea locală a mobilității.
Spondiloza cervicală simptome.
Primele simptome ale spondilozei apar de obicei între 40 și 50 de ani. Simptomele comune ale
spondilozei includ:
 Migrene, amețeli, gât rigid.
 Dureri: gât, braț, fese, membre inferioare.
 Durere care iradiază la omoplați și coaste - spondiloză toracică.
 Dureri de spate care fac imposibilă mișcarea.
 Reducerea mobilității coloanei vertebrale.
 Slăbiciune musculară.
 Probleme de mers pe jos.
 Disfuncții ale intestinului și vezicii urinare. 
Care sunt cauzele spondilozei? Factorii de risc pentru apariția acesteia sunt:
 poziția incorectă a corpului, 
 stil de viață sedentar, 
 lipsa activității fizice, 
 supraîncărcări care apar în timpul sportului,
 leziuni ale coloanei vertebrale,
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 boli și defecte ale coloanei vertebrale, cum ar fi cifoza, spondilita anchilozantă,

spondilolisteza,
 tulburări hormonale, endocrine și metabolice,
 defecte genetice, 
 tulburări de dezvoltare,
 artrita reumatoidă,
 vârsta înaintată.

CAPITOLUL 3

R ecuperarea după spondiloză cervicală. Reguli, sfaturi de urmat și orteze

recomandate
Ce este spondiloza cervicală?
Din cauza deshidratării, discurile intervertebrale își pierd elasticitatea și scad în înălțime. Ca
urmare a modificărilor care au loc, coloana vertebrală și zona cervicală își pierde stabilitatea,
ceea ce duce la discopatie. Aceste modificări pot duce uneori la stenoză, care este o îngustare
critică a lumenului canalului spinal care provoacă compresia măduvei spinării. Acest lucru
afectează funcționarea anormală a sistemului nervos, care dă simptome neurologice, de aceea,
se recomandă tratament pentru spondiloză cervicală și recuperare spondiloză cervicală prin
intermediul fizioterapiei.
Spondiloza cervicală se manifestă prin dureri de cap frecvente în regiunea occipitală, care
iradiază spre umăr, braț și cot, pot apărea și amețeli, mobilitate limitată a coloanei vertebrale,
recomandându-se găsirea celui mai bun tratament pentru spondiloza cervicală.
Cauze și simptome
 Spondiloza cervicală este o degenerare care se dezvoltă ca urmare a procesului de
îmbătrânire, datorită unor leziuni mecanice sau defecte congenitale. În mecanismul formării
sale, astfel de procese sunt observate ca:
 Pierderea apei în cartilaj (așa-numita deshidratare) care formează discul
intervertebral. Țesutul își pierde elasticitatea, ceea ce duce la afectarea funcției de
absorbție a șocurilor a coloanei vertebrale. Discul se uzează lent, se deformează și, ca
urmare, există mici fisuri în el și un risc crescut de deplasare în spațiul
intervertebral. Ca urmare, există presiune pe marginile plăcilor cartilaginoase
adiacente. Țesutul osos constant comprimat începe să prolifereze, formând
osteofite. În plus, există modificări generatoare de supraîncărcare la nivelul
articulațiilor, fațete ale proceselor vertebrale.
 Modificări morfologice ale cartilajului articular, stratului subcondral, membranei
sinoviale, ligamentelor și altor structuri articulare, ducând la afectarea funcției
articulațiilor în zona cervicală. Aceasta se manifestă prin durere de intensitate mai
mult sau mai puțin intensă și limitarea locală a mobilității.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Spondiloza cervicală simptome.

Primele simptome ale spondilozei apar de obicei între 40 și 50 de ani. Simptomele comune ale
spondilozei includ:
 Migrene, amețeli, gât rigid.
 Dureri: gât, braț, fese, membre inferioare.
 Durere care iradiază la omoplați și coaste - spondiloză toracică.
 Dureri de spate care fac imposibilă mișcarea.
 Reducerea mobilității coloanei vertebrale.
 Slăbiciune musculară.
 Probleme de mers pe jos.
 Disfuncții ale intestinului și vezicii urinare. 
Care sunt cauzele spondilozei? Factorii de risc pentru apariția acesteia sunt:
 poziția incorectă a corpului, 
 stil de viață sedentar, 
 lipsa activității fizice, 
 supraîncărcări care apar în timpul sportului,
 leziuni ale coloanei vertebrale,
 boli și defecte ale coloanei vertebrale, cum ar fi cifoza, spondilita anchilozantă,
spondilolisteza,
 tulburări hormonale, endocrine și metabolice,
 defecte genetice, 
 tulburări de dezvoltare,
 artrita reumatoidă,
 vârsta înaintată.
Opțiuni de tratament și recuperare după spondiloza cervicală
Spondiloza cervicală nu poate fi vindecată, dar se pot minimiza simptomele acesteia prin
utilizarea agenților farmacologici și prin fizioterapie spondiloză cervicală. Pentru ameliorarea
durerii se folosesc analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene sau relaxante musculare după
efectuarea exercițiilor pentru spondiloză cervicală. Fizioterapia spondiloză cervicală și
masajele sunt de ajutor. Exercițiile pentru spondiloza cervicală regulate, în special în apă,
permit ușurarea temporară a zonei cervicale și diminuarea durerii. Dacă există o presiune
semnificativă asupra nervului, singura modalitate de a elibera nervul blocat este intervenția
chirurgicală. 
Prevenirea este importantă, inclusiv evitarea supraîncărcării coloanei vertebrale, adoptarea
unei poziții corecte atunci când se lucrează la birou sau în picioare și în timpul somnului,
precum și activitatea fizică zilnică.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Produse recomandate de Ina Medical Sport 

Pe lângă metodele farmacologice, simptomele sunt atenuate și prin tratamente spondiloză
cervicală de reabilitare și exerciții pentru spondiloza cervicală selectate corespunzător
(întinderi, întărirea mușchilor), dar și prin descărcarea articulară prin purtarea unui guler
cervical, ce are rolul de a o oferi o stabilizare și ameliorează durerile acute ale acesteia. 
Te întrebi adesea de ce ai dureri de cap, tulburări de echilibru sau mobilitate limitată a
coloanei vertebrale și senzația de rigiditate la nivelul gâtului? Toate acestea sunt legate de
spondiloza cervicală – simptome ale acestei boli degenerative ale coloanei vertebrale. Deși nu
se poate spune că există un tratament spondiloză cervicală, există numeroase soluții care vor
ajuta la diminuarea durerii. Chiar dacă primele probleme apar de obicei după vârsta de 40 de
ani, există numeroase cauze care duc la apariția durerii în zona cervicală, printre acestea
incluzându-se stilul de viață sedentar sau lipsa activității fizice. Dar nu numai vârsta, ci și
bolile sau rănile pot duce la degenerarea coloanei vertebrale și chiar obezitatea. Chiar dacă
această afecțiune nu poate fi vindecată, urmând pașii de mai sus se poate ajunge la diminuarea
simptomelor sale și încetinirea dezvoltării bolii.

Recuperare medicală – balneofizioterapie și kinetoterapie

Ai nevoie de recuperare medicală? În cadrul centrelor Affidea beneficiezi de tratamente de

balneofizioterapie si kinetoterapie la cele mai înalte standarde de calitate. Fă-ți chiar acum o
programare la numărul 021 9338 sau prin intermediul formularului online, într-unul din centrele
Affidea în care acest serviciu este disponibil!

Ce este recuperarea medicala?

Recuperarea medicala este o specialitate care se concentrează pe reabilitarea pacienților cu
dizabilități fizice cauzate de leziuni sau boli. Cunoscută și sub denumirea de medicină fizică și
reabilitare, această ramură a medicinei are ca obiectiv principal să ajute pacienții să își atingă
întregul potențial în ciuda limitărilor lor fizice. În atingerea acestui obiectiv, recuperarea
medicala utilizează diverse tipuri de terapii, precum fizioterapia, balneofizioterapia si
kinetoterapia.
Recuperarea medicala se adresează oricărei persoane, de orice vârstă, care suferă de un
handicap rezultat în urma unui accident sau a unei boli și care le afectează modul de viață.
Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni care necesită recuperare medicala includ
osteoporoza, durerile cronice de spate, leziunile măduvei spinării, osteoartrita, spondilita
anchilozantă și fibromialgia. De asemenea, recuperarea medicala este esențială în cazul
leziunilor legate de sport și problemor musculo-scheletice.
Ce este balneofizioterapia?
Balneofizioterapia este una dintre cele mai vechi discipline medicale, în Romania existând
încă din secolul 8 d.Hr. stațiuni balneare și minerale.
Balneofizioterapia este specialitatea medicală care utilizează în scop terapeutic agenți fizici și
balneari naturali sau artificiali. Printre terapiile utilizate în cadrul balneofizioterapiei se
numără:
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 electroterapia
 hidroterapia
 mecanoterapia și masajul
 kineziterapia
 balneoterapia
 helioterapia
 talasoterapia
 climatoterapia
Agenții fizici utilizați includ electricitatea, apa caldă, nămolul, factorii climaterici etc.
Balneofizioterapia are un rol important în recuperarea medicala, fiind complementară
procedurilor și tratamentelor specifice altor specialități medicale.
Scopul balneofizioterapiei este de a ajuta pacienții sa-și recupereze mobilitatea și să-și
restabilească funcțiile motorii normale, fie în cazul în care aceștia suferă de anumite boli sau
afecțiuni care le limitează aceste funcții, fie în caz de accidente sau traumatisme.
Balneofizioterapia are ca obiective redarea sau ameliorarea unor funcții pe care pacientul le-a
pierdut sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, adaptarea sau dezvoltarea altor funcții
care să le compenseze pe cele afectate.
Pacienții care urmează tratamente de balneofizioterapie se bucură atât de proprietățile
vindecătoare ale apei cât și de beneficiile exercițiilor fizice, ceea ce poate rezulta într-o
recuperare medicală mai rapidă.
Balneofizioterapia combină efectul apelor minerale cu cel al exercițiilor fizice. O cură
balneară implică folosirea apelor minerale sub forma de băi sau sub formă de cură internă.
Adițional curelor cu ape minerale, balneofizioterapia presupune și o alimentație sănătoasă,
masaj și exerciții fizice. Masajul medical, aplicat împreună cu o cură balneară și exerciții
fizice pot imbunătăți starea generală a organismului și ameliora oboseala cronică.
Printre afecțiunile care pot fi tratate cu ajutorul balneofizioterapiei se numără:
 oboseala
 astenia
 cefaleea
 amețeli
 reumatism
 spondiloză
 hipotrofie musculară
Balneofizioterapia poate fi utilizată, de asemenea, și ca tratament preventiv pentru:
 prevenirea și tratarea leziunilor sportive
 creșterea mobilității articulațiilor
 îngrijirea prenatală și postnatală
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 suprasolicitarea fizică și psihică

 cresterea capacității de coordonare
Ce este kinetoterapia?
Kinetoterapia se ocupă de tulburările fizice prin optimizarea mobilității și a funcțiilor
motorice. Mai exact, kinetoterapia presupune evaluarea, diagnosticarea, tratamentul și
prevenirea diferitelor boli și leziuni folosind o varietate de mijloace și tehnici fizice.
Scopul principal al kinetoterapiei este restabilirea mobilității. Pentru aceasta, kinetoterapeuții
folosesc o varietate mare de metode și tehnici, care includ exerciții fizice, terapie manuală,
masaj etc. Kinetoterapia are o abordare holistică – în loc să trateze doar o parte specifică a
corpului, kinetoterapeuții analizează starea pacientului în ansamblu. Pe lângă gestionarea
dizabilității specifice, kinetoterapeutul oferă pacientului și recomandări despre cum își poate
îmbunătăți sănătatea și bunăstarea, în general. De exemplu, pacienții care au dureri cronice de
spate pot fi, de asemenea, încurajați să slăbească și să învețe exerciții de bază pentru a întări
mușchii abdominali și ai spatelui. Participarea activă a pacientului este un aspect important al
kinetoterapiei, care are rolul de a încuraja pacienții să fie cât mai independenți posibil.
Durata tratamentului de kinetoterapie depinde de o serie de factori. Diagnosticul medical,
gradul vătămării sau al deficiențelor, precum și starea de sănătate generală a pacientului joacă
un rol important. Ședintele de kinetoterapie se desfășoară de obicei de două-trei ori pe
săptămână, unele afecțiuni de lungă durată necesitând ședințe de tratament mai frecvente. În
funcție de leziunile pacientului, kinetoterapeutul îl poate ajuta, de asemenea, să învețe cum să
folosească și să trăiască cu diverse dispozitive de asistență, cum ar fi cârjele, scaunele cu
rotile sau chiar membre protetice. Este recomandat ca tratamentul să înceapă cât mai devreme
pentru a preveni dezvoltarea inflamației cronice, a țesutului cicatricial și a aderențelor, care
pot agrava și mai mult situația.
Când ar trebui să apelăm la un kinetoterapeut?
Există multe cazuri în viața unei persoane în care aceasta va avea nevoie de un kinetoterapeut.
Leziunile sau durerile de orice fel și dezvoltarea unor afecțiuni medicale precum bolile de
inimă sau boala pulmonară obstructivă cronică sunt câteva dintre situațiile în care
kinetoterapia este cu siguranță de ajutor.
Kinetoterapeuții se adresează unei game largi de tulburări de sănătate care afectează anumite
sisteme din organism, precum cel neurologic, musculo-scheletal, respiratoriu și
cardiovascular, pentru a numi câteva. Kinetoterapia neurologică se ocupă de pacienții care
dezvoltă afecțiuni medicale precum boala Parkinson, scleroza multiplă și bolile
cerebrovasculare sau accidentul vascular cerebral. Kinetoterapia musculo-scheletică, pe de
altă parte, gestionează artrita, durerile cronice de spate, leziunile legate de sport și traumele.
Kinetoterapia respiratorie este centrată pe sistemul pulmonar și ajută la ameliorarea bolilor
precum astmul și fibroza chistică. Nu în ultimul rând, kinetoterapia cardiovasculară este
utilizată pentru a ajuta pacientul să se recupereze după un atac de cord sau o intervenție
chirurgicală pe cord deschis.
Kinetoterapeuții folosesc o gamă largă de abordări și tehnici pentru a ajuta pacienții să se
recupereze, cele mai des utilizate fiind exercițiile fizice. Acestea ajută la întărirea părților
corpului afectate și încurajează pacienții să se miște. De asemenea, aceștia pot fi sfătuiți să
efectueze în afara ședințelor de terapie și alte activități ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pentru
a-și îmbunătăți și mai mult mobilitatea, mai ales dacă se recuperează după o accidentare. Pot
fi, de asemenea, predate exerciții de respirație și tehnici de curățare a căilor respiratorii, pentru
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

a întări mușchii folosiți pentru respirație. Exercițiile sunt repetate în mod regulat pentru o
anumită perioadă de timp pentru a produce rezultate favorabile.
Pe lângă exerciții fizice, kinetoterapeuții folosesc și terapia manuală, care implică folosirea
mâinilor pentru a întinde articulațiile și pentru a îmbunătăți mișcarea și mobilitatea anumitor
părți ale corpului. De asemenea, terapia manuală reduce durerea și stimulează circulația
sângelui în diferite zone ale corpului. Un exemplu de terapie manuală este masajul. S-a
demonstrat că diferitele forme de terapie manuală oferă beneficii pacienților cu anumite tipuri
de tulburări musculo-scheletale, cum ar fi cei cu dureri lombare cronice persistente.
Ce este consultația de kinetoterapie?
O consultație de kinetoterapie este o întâlnire între un kinetoterapeut și un pacient. Scopul
acesteia este de a discuta despre modul în care kinetoterapia poate ajuta pacientul, în funcție
de tipul de durere sau leziune de care suferă. Consultul de kinetoterapie este benefic pentru
oricine suferă de dureri sau leziuni și ia în considerare terapia fizică ca parte a unui tratament
în curs, precum și pentru oricine are anumite probleme de mobilitate și mișcare cauzate de
diverși factori.
În urma consultației, pacientului i se va oferi un plan de kinetoterapie recomandat, pe care îl
poate urma alături de planul său de tratament medical. Încorporarea kinetoterapiei într-un plan
de tratament medical pentru dureri sau leziuni poate ajuta la reducerea nevoii de tratament
medicamentos (care poate provoca efecte secundare) și a intervenției chirurgicale.
Un consult de kinetoterapie este benefic pentru:
 Pacienții care suferă de dureri cronice
 Pacienții care au suferit o leziune
 Pacienți care se recuperează după o intervenție chirurgicală
 Pacienți născuți cu probleme de dezvoltare sau defecte congenitale
Câteva exemple de afecțiuni care pot fi tratate prin kinetoterapie:
 Osteoartrita
 Ruptura manșetei rotatorilor
 Stenoza coloanei vertebrale
 Boala degenerativă a discului intervertebral
Scopul kinetoterapiei este de a:
 Îmbunătăți mobilitatea și funcțiile motorice
 Îmbunătăți flexibilitatea, coordonarea și echilibrul
 Reduce durerea
 Restabili funcționarea corectă a corpului
 Preveni progresia simptomelor, cum ar fi deteriorarea ulterioară și handicapul
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Hidroterapia, tratament pentru dureri. Unde și cum poți să te

bucuri de beneficiile apei

Hidroterapia are o mulțime de avantaje poate fi o modalitate foarte bună de a reduce

simptomele fără medicamente sau alte tratamente mai invazive. Hidroterapie poate fi la fel de simplă
precum o simplă îmbăiere de acasă, sau se poate realiza în rezervoare speciale sau piscine.  

Termenul de hidroterapie include, de asemenea, utilizarea jeturilor presurizate, a

temperaturilor calde și reci și a pachetelor de gheață. Hidroterapia are o mulțime de avantaje.
Acesta poate fi o modalitate foarte bună de a reduce simptomele fără medicamente sau alte
tratamente mai invazive, arată Cleveland Clinic.
Hidroterapia, utilizare pentru durerile articulare
Hidroterapie este utilizată în principal pentru a ameliora simptome cum ar fi durerea si
rigiditatea. Furnizorul dumneavoastră ar putea sugera o formă de hidroterapie, ca parte a
tratamentului mai larg sau a planului de gestionare a simptomelor. Hidroterapia poate ajuta
persoanele cu aceste simptome să se simtă mai bine:
- Durere
- Vânătăi
- Umflături
- Dureri musculare
- Dureri menstruale
Persoanele cu mai multe afecțiuni pot beneficia de utilizarea apei în diferite forme și la
temperaturi diferite pentru a se simți mai bine.
Vezi și: Culoarea naturală a părului, semn al anumitor boli. Ce spune despre sănătatea ta
Hidroterapia poate oferi ajutor simptomatic persoanelor cu următoarele afecțiuni:
- Osteoartrită
- Fibromialgie
- Boala Parkinson
- Neuropatie
- Spondilita anchilozantă
- Scleroză multiplă
- Paralizie cerebrală
Hidroterapia nu vindecă oricare dintre aceste afecțiuni. Acesta nu ar trebui să ia locul
tratamentelor de specialitate. În cele mai multe cazuri, hidroterapie ajută oamenii să se simtă
mai bine prin ameliorarea temporară a durerii, rigiditate și umflături.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Nu este niciodată un lucru rău să găsești o modalitate sigură de a te simți mai bine, dar nu
trebuie să te aștepți ca hidroterapie să vindece orice afecțiune – în special boli cronice mai
grave, mai notează Cleveland Clinic.
Vezi și: De ce să nu mai stai niciodată lângă cuptorul cu microunde atunci când e pornit
Hidroterapie și kinetoterapie pentru recuperare în urma unor intervenții chirurgicale
Hidroterapia poate fi, de asemenea, un bun supliment la kinetoterapie ca te recuperezi în urma
unei intervenții chirurgicală. Mutarea în apă oferă o modalitate de rezistență scăzută de a
exercita în condiții de siguranță. Ați auzit, probabil, de aerobic în apă sau de înot ca o opțiune
excelentă pentru persoanele care se confruntă cu dureri de la alte tipuri de antrenamente.
Unde poți să practici hidroterapia
Hidroterapia este la îndemâna oricui. Aceasta poate fi practicată chiar și acasă. Alte locații
unde puteți face hidroterapie sunt: 
- piscine
- spa-uri
- căzi cu hidromasaj
- saune
- dușuri
- băi
Procedura de utilizare a fiecăruia va varia foarte mult în funcție de scopul tratamentului și de
practician, notează Medical News Today.
Vezi și: Fond de ten, rețetă. Cum îl faci acasă din câteva produse naturale
Hidroterapia, beneficii asupra unor afecțiuni
Reduce durerea. Hidroterapia cu apă caldă a avut un efect semnificativ de alinare a durerii la
persoanele cu boli cronice ale sistemului musculo-scheletic și ale țesuturilor conjunctive. Apa
caldă poate ușura semnalele de durere, relaxează mușchii și crește fluxul sanguin, reducând
durerea din zonă.
Menține sănătatea mintală. CDC observă că activitățile pe bază de apă îmbunătățesc
sănătatea mintală la unele persoane. De exemplu, la persoanele cu fibromialgie hidroterapia
are efecte benefice. Hidroterapia reduce anxietatea si depresia. În plus, mulți pot găsi că înotul
le îmbunătățește starea de spirit și ajută la eliberarea tensiunii prin exerciții fizice.
Ameliorează simptomele artritei. Persoanele cu anumite tipuri de artrită pot beneficia de
hidroterapie. De exemplu, un studiu a constatat că persoanele cu osteoartrită la nivelul
genunchiului au simțit ameliorarea durerii și a funcției genunchiului după 8 săptămâni de
exerciții acvatice.
Un alt studiu a constatat că persoanele cu artrită reumatoidă care s-au angajat în exerciții
acvatice de intensitate moderată în timp ce își continuă medicația au avut o îmbunătățire a
markerilor bolii, inclusiv reducerea stresului oxidativ.
Vezi și: Crampele musculare, cauze și tratament. Durerea extremă și legătura cu deficitul de
minerale
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Înotul, 12 beneficii uimitoare. De ce trebuie să te apuci de înot. Câte kilograme ai putea

slăbi rapid, le arde ca o torță
Experții recomandă ca adulții să aibă 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute
de activitate intensă în fiecare săptămână, iar înotul este o modalitate excelentă de a vă lucra
întregul corp, sistemul cardiovascular, dar și spatele.
O oră de înot arde aproape la fel de multe calorii ca și alergarea, fără tot impactul asupra
oaselor și articulațiilor.
Înotul are o mulțime de beneficii, printre care și cele asupra coloanei vertebrale și este
recomandat inclusiv pentru persoanele care au probleme cu spatele.
"Înotul face foarte bine. Făcând mișcările acestea întinde coloana și tonifică musculatura. Nu
vedeți ce frumoși sunt băieții care fac înot? Au corpuri foarte frumoase și musculatura foarte
bună", a declarat Ovidiu Grămescu, medic neurochirurg la Spitalul Clinic SANADOR, în
exclusivitate pentru DC Medical.

Tratamente electroterapie

Electroterapia poate ameliora durerea cronica si acuta fara a utiliza opiacee. Medicamentele
analgezice, cum ar fi morfina sau comprimatele fara prescriptie medicala, pot fi eficiente, dar
exista intotdeauna riscul de dependenta si de consum excesiv, mai ales in cazurile de durere
pe termen lung.
In mod similar, in cazurile de dependenta anterioara sau alte afectiuni medicale in care nu se
pot lua opiacee, electroterapia este o alternativa populara.
Orice durere musculara, accidentare sportiva, rigiditate, leziuni ale ligamentelor sau
tendoanelor sau recuperarea dupa o operatie sunt toate cazuri excelente in care se apeleaza la
electroterapie.
Vom discuta, in cele ce urmeaza, despre doua modalitati diferite de tratament existente astazi
in electroterapie:
 Stimularea electrica nervoasa transcutanata (TENS)
 Terapia prin curenti interferentiali (IFC)

paratul TENS este folosit in urmatoarele situatii:

1. Stimularea cu frecvente inalte a anumitor fibre nervoase ce nu provoaca durerea.

Fibrele nervoase vor trimite semnale catre creier, iar aceastea vor bloca astfel alte
semnale nervoase ce provoaca durere. Stimularea cu frecvente inalte, poate fi tolerata
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

pentru ore intregi, insa senzatia de scadere a durerii se va mentine pentru perioade
scurte de timp.
2. Stimularea cu frecvente joase favorizeaza producerea endorfinelor, fiindca acestea
fac parte din sistemul organismului nostru de combatere al durerii. Stimularea cu
frecventa joasa este mai putin confortabila si nu poate fi tolerata decat pentru 20-30
minute, insa scaderea semnificativa a durerii va dura mai mult.
Prin folosirea electroterapiei este eliminat cel mai mare risc de pe urma caruia poti deveni
dependent de medicamente, fiindca spre deosebire de multe medicamente antialgice, aparatul
TENS nu provoaca dependenta si prezinta putine efecte adverse.
Ce patologii pot fi tratate cu terapia Tens?
 Artroze
 Scolioza
 Dureri lombare
 Spondiloza Cervicala
 Dureri provocate de munci grele
 Gonartroza
 Dureri provocate de afectiuni nervoase
Terapia prin curenti interferentiali (IFC)
In aceasta forma de terapie se folosesc doi curenti de frecventa inalta, care sunt transmisi in
acelasi timp prin piele, astfel incat caile lor se intersecteaza si interfereaza unul cu celalalt.
Efectele acestei terapii sunt asemanatoare la prima vedere cu efectele stimularii cu frecventa
joasa similare terapiei Tens. In cazul terapiei interferentiale, fizioterapeurul aplica pe corp
niste bureti umezi cu rol de conducere a curentului electric prin tesusuri, iar senzatia este una
de vibratie si furnicatura placuta.
Domenii din medicina in care s-a demonstrat utilitatea terapiei interferentiale:
 Stimularea musculara
 Stimularea fluxului sangvin
 Reducerea edemului local
 Scaderea durerii (similar TENS)
Contraindicatii Terapia Tens
Urmatoarea categorie de pacienti nu pot beneficia de procedurile de electroterapie cu aparatul
Tens:
 Pacientii ce prezinta aparate de tip pace maker sau sufera de alte problem cardiac;
 Anumite patologii ale pielii;
 Persoanele epileptice;
 Pacientii la care sursa durerii nu este documentata;
 Anumite zone la persoanele gravide.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Prin electroterapie ai la dispozitie o multime de tratamente datorita noilor tehnologii

disponibile.
Insa, majoritatea metodelor de tratament implica aceeasi baza de la care pleaca toate celelalte
terapii derivate din electroterapie.
Indicatii electroterapie
Studiile au aratat ca, in majoritatea cazurilor, este nevoie de cel putin 20 de minute pentru ca
un tratament T.E.N.S. sa inceapa sa fie eficient.
In patologiile acute, perioade scurte de tratament de 5-10 minute pot fi suficiente pentru
obtinerea efectului dorit.
Puteti apela in siguranta la terapia TENS chiar si de cateva ori pe zi. De obicei, timp de 30-60
de minute, de pana la 4 ori pe zi. TENS poate oferi o scadere a durerii in timp de pana la patru
ore.
Perioadele scurte de tratament au aplicabilitate, in mod special, in situatiile acute.
Contraindicatii si efecte adverse in electroterapie
Are efecte secundare minime spre zero.
In tratamentele de electroterapie, majoritatea pacientilor experimenteaza ameliorarea durerii
inca din primele sedinte, iar vindecarea are putine efecte secundare..
Cel mai frecvent efect secundar al electroterapiei poate fi adesea legat de adezivii utilizati
pentru fixarea placutei cu electrozi pe piele, care pot declansa ocazional o eruptie cutanata sau
o reactie alergica locala.
Utilizarea excesiva a electroterapiei poate provoca o senzatie de arsura la nivelul pielii.
Instructiunile privind durata terapiei trebuie urmate indeaproape pentru a evita o problema.
Este posibil sa resimti un usor disconfort in timpul tratamentului, dar electroterapia este, in
general, o metodologie nedureroasa, fara efecte secundare de lunga durata

. Masaj terapeutic – ce este, frecvență, beneficii, aplicații, contraindicații

asajul terapeutic este una dintre cele mai eficiente și apreciate forme de terapii alternative
folosite în tratamentul durerilor musculare, el fiind necesar la un moment dat tuturor. Masajul
terapeutic are ca scop eliminarea și decongestionarea punctelor de declanșare a durerii,
decontracturarea mușchilor și rezolvarea problemelor circulatorii. Acesta constă în
prelucrarea manuală a țesuturilor moi cu scopul de.a stimula circulația sângelui, a limfei și de
a decontractura musculatura. Se folosesc diferite tehnici în funcție de obiectivele fiecărui
tratament și în funcție de afecțiunea pe care trebuie să o tratăm. Este recomandat în cazul:
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 Compresiilor de nervi când apar amorțeli;

 Problemelor legate de postură;
 Disfuncțiilor de mișcare care pot fi cauzate de diverse accidentări în urma unor
mișcări repetitive.
Frecvența
O ședință de masaj terapeutic poate dura între 15 și 90 de minute în funcție de zonele
afectate. Recomandarea noastră, ca specialiști în kinetoterapie și motricitate specială, este ca
dumneavoastră să vedeți masajul nu doar ca pe un mod de a vă simți bine și răsfățați, ci un
mod prin care starea generală de sănătate poate fi îmbunătățită.
Când vorbim despre masajul terapeutic, acesta poate fi făcut ori de câte ori există probleme
musculare, fără nici-o reținere. Ca și cură de tratament pentru persoanele cu afecțiuni
locomotorii, sunt necesare minim 10-12 ședințe de masaj terapeutic. Se recomandă minim 2-3
ședințe pe săptămână pentru a.se putea decontractura musculatura și pentru a se vedea
îmbunătățiri rapide.
Masajul terapeutic, spre deosebire de masajul de relaxare, necesită mai multe cunoștințe
teoretice și practice. Un astfel de masaj poate fi practicat doar de un maseur profesionist care
a terminat o facultate sau cursuri de calificare profesională.
Beneficiile masajului terapeutic
Masajul terapeutic intervine direct asupra durerii, având un considerabil efect antialgic
datorită faptului că relaxează musculatura. Cu ajutorul manevrelor de frământare, vibrații și
fricțiuni, folosite în cadrul masajului terapeutic, circulația sângelui este stimulată, organismul
putând furniza mai mult oxigen și substanțe nutritive în țesuturi și organele vitale.
De asemenea, după un masaj terapeutic general, vei putea observa cum amplitudinea și
elasticitatea articulațiilor tale vor crește vizibil. În plus, în timpul masajului terapeutic, este
stimulată secreția endorfinelor, un hormon al “fericirii” care reduce starea de stres a
organismului.
Indicații masaj terapeutic
masaj terapeutic la domiciliu
 Leziunile ţesuturilor moi de la suprafaţa corpului: plăgi, contuzii, hemoragii,
întinderi/rupturi ale ramificaţiilor circulatorii şi nervoase periferice etc, care netratate
corespunzător şi la timp, întârzie reluarea activităţii normale şi, uneori, lasă sechele
care stânjenesc mai mult sau mai puţin activitatea ulterioară.
 Leziuni ale muşchilor şi tendoanelor: întinderi, rupturi parţiale sau totale, smulgeri de
la nivelul inserţiilor, contuzii, suferinţe inflamatorii cronice, care în afară de faptul că
sunt foarte dureroase şi dau un grad mai mare sau mai mic de impotenţă funcţională,
netratate la timp conduc la instalarea unor sechele mai greu de recuperat: atrofii,
atonii, contracturi, pareze etc.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

 Leziuni osoase: fracturi complete sau incomplete, închise sau deschise, simple sau
complicate, cu sau fără deplasarea fragmentelor osoase, care atrag după ele tulburări
circulatorii şi trofice, cu implicaţii ulterioare în funcţionalitatea segmentului afectat.
 Leziuni articulare: entorse, luxaţii, leziuni de menisc, care netratate corespunzător pot
conduce la instalarea redorilor grave şi anchilozelor, la tulburări grave de troficitate şi
implicit de tonicitate a elementelor periarticulare, la instalarea şi evoluţia rapidă a
proceselor degenerative.
 Leziunile nervilor periferici: de.la simpla întindere (elongare), până la
ruperea/secţionarea lor, care determină tulburări de sensibilitate, troficitate, motricitate
(hipo-, hiper- sau anestezii, contracturi musculare, hipertonii, modificări circulatorii:
cianoză, edeme, atrofii etc.)
 Afecţiuni organice: funcţionale mai ales, dar şi morfologice/structurale, ca adjuvant
preţios la sporirea efectelor celorlalte măsuri terapeutice aplicate.
Contraindicațiile masajului terapeutic
masaj terapeutic la domiciliu
 Reumatismele inflamatorii în faza puseului. Amplu demonstrate în practică, efectele
vasomotorii care se obţin prin aplicarea masajului sunt, în acest caz, inoportune. Pe de
altă parte, trebuie ţinut cont şi de reacţiile inflamatorii locale, care se produc fără
alterarea parametrilor biologici, cum ar fi cele întâlnite în tendinite, sechele ale
entorselor etc, în care masajul se dovedeşte, în general eficient. Apariţia durerilor
nocturne însă constituie un semnal pentru încetarea imediată a şedinţelor de masaj.
 Bolile infecţioase în stadiul evolutiv
 Fragilitatea vasculară. Dacă nu este evidentă, o corticoterapie de lungă durată în
antecedente trebuie să ne facă să bănuim posibilitatea apariţiei unor reacţii
nefavorabile şi, ca urmare să ne dicteze folosirea unui masaj foarte uşor.
 Flebita, constituie, de asemenea, o contraindicaţie indiscutabilă, atâta timp cât există
posibilitatea mobilizării unui tromb.
 În litiaze, lipsesc argumentele necesare pentru a afirma că masajul poate fi, din punct
de vedere mecanic, răspunzător de migrarea unui calcul, dar riscul de a fi acuzat de
aceasta conduce la recomandarea de a nu se aplica nici o formă de masaj al
abdomenului la subiecţii cu litiază renală sau biliară.
 Dintre afecţiunile cutanate, cancerele, diskeratozele maligne, infecţiile,
hematodermiile, dermatozele majore, micozele reprezintă contraindicaţii pentru
aplicarea masajului.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

BENEFICIILE IN MEDICINA TRADITIONALA

Terapiile in medicina traditionala erau aplicate pentru tratarea bolilor corpului uman in practica
medicala traditionala a marilor civilizatii: egipteana, chineza, tibetana, indiana, tracica, persana,
amerindiana etc. Unele practici au supravietuit timpului, iar maestrii medicinei traditionale le
utilizeaza in tratamentele lor, incercand sa mentina protocolul de tratament si metodologia de
administrare descrisa de civilizatiile stravechi.
Stramosii nostri foloseau plantele medicinale ca baza de tratament si amplificau actiunea
substantelor curative cu ajutorul acupuncturii, termoterapiei, masajului, activitatii fizice,
meloterapiei, psihoterapiei etc. Acest ansamblu de terapii actioneaza asupra corpului fizic,
sufletului si creierului, eliminand in primul rand cauzele si apoi efectele secundare ale bolii.
Din perioada studentiei, in cadrul facultatii de medicina, am studiat aceste concepte, realizand
treptat ca aceasta  ramura a medicinei este singura care poate oferi unui medic, mecanismele
necesare pentru a actiona complex asupra unei boli si pentru restabilirea starii de sanatate a
pacientului. Am realizat, de asemenea, ca terapiile medicinei traditionale si medicamentele
naturiste sunt singurele care pot trata bolile organismului uman fara efecte adverse, actionand
asupra celor trei dimensiuni ale fiintei umane: fizica, energetica si mentala. Abordand din
perspectiva holistica corpul uman, tratamentele traditionale actioneaza asupra acestui
ansamblu si trateaza la nivel individual fiecare organ in parte, cat si sistemul din care face
parte; ceea ce prin terapiile moderne nu se poate realiza, intrucat tratamentele vizeaza
echilibrarea unui organ, fara a avea in vedere ansamblul din care face parte si dezechilibrele
existente la nivelul altor organe.

REFLEXOTERAPIA – TERAPIA CARE FACE MINUNI!

 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Masajul reflexogen – presupune aplicarea de catre terapeut a unor presiuni, rotatii, frictiuni si
miscari energice cu degetele si nodozitatile mainii pe punctele reflexe ale picioarelor
pacientului, dupa o anumita schema si intr-o ordine anumita, cu intentia de a le stimula sa
transmita impulsuri nervoase catre organului tinta, aceste manevre alternand cu manevre de
drenaj menite sa induca relaxare pacientului.
Este un tratament puternic, mult mai mult decat un simplu masaj pentru picioare. Chiar daca
multe persoane sustin ca nu este o terapie relaxanta, datorita experientei Kinetoterapeutului si
atmosferei pe care o creaza, aceasta terapie poate fi la fel de placuta ca un masaj relaxant.
In zilele noastre, reflexoterapia este considerata o metoda de tratament alternativa, neinvaziva,
eficienta si unanim acceptata.
Reflexoterapia stimuleaza eliminarea toxinelor, imbunatateste circulatia si sustine sistemul
imunitar, restabilind echilibrul corpului intre yin si yang, incurajand autovindecarea si intarind
corpul. Este o terapie ideala pentru persoanele care au nevoie de o reincarcare fizica sau ale
caror sisteme imunitare au nevoie de un impuls.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Beneficiile reflexoterapiei sunt nenumarate, aceasta ameliorand cu success atat boli

cronice cat si acute, dintre care: durerile de cap, migrena, insomnia, nervozitatea, depresia,
stresul, atacurile de panica, perturbari functionale ale organelor interne (rinichi, ficat, plamani,
pancreas etc), tulburari endocrine (hiper si hipotiroidie, paratiroidita, afectarea suprarenala,
reglarea ciclului menstrual, tulburari de menopauza, deficiente de crestere la copil,
osteoporoza, disfunctii sexuale, sindrom premenstrual) si metabolice (obezitate, diabet),
reumatism, sindromul mainilor si picioarelor reci, afecţiuni ORL, astm, sinuzita, efectiuni
digestive.
In ceea ce priveste contraindicatiile reflexoterapiei, aceasta metoda de tratament nu este
indicata persoanelor ce sufera de eczeme, afectiuni ale pielii sau tromboze, este interzisa
activarea acestor zone, deoarece se pot pune in miscare cheagurile de sange, obturand vasele
sangvine in organele vitale pentru organism, persoanelor cu boli psihice sau boli infecto-
contagioase.
De asemenea, unii specialisti sustin ca reflexoterapia este contraindicata in cazul persoanelor
cu cancer, pe cand altii o indica datorita efectelor pe care le are prin stimularea sistemului
imunitar si detoxifierii organismului.
In functie de problematica cu care se confrunta clientul frecventa cat si numarul sedintelor de
reflexoterapie poate varia.
 RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA

Mai jos sunt cateva recomandari generale pentru TINE, pentru a spori efectul sedintei de
Reflexoterapie:
 este recomandat sa faci 1-2 sau mai multe serii de cate 10 sedinte reflexoterapie;
 este recomandat ca inainte de terapie cu 1 ora cat si cu 30 minute dupa terapie sa nu
mananci nimic;
 pe perioada sedintelor de reflexoterapie este indicat sa bei o cantitate cat mai mare de
lichide, peste 2 litri, in functie de posibilitatile organismului tau;
 pe perioada terapiei este recomandat sa nu fumezi, sa nu consumi bauturi alcoolice, sa
diminuezi consumul de cafea;
 pe perioda tratamentului reflexogen este recomandat sa ai o dieta echilibrata, bogata in
legume, fructe si sucuri naturale, si de preferinta sa evitai carnea;
 in timpul sedintei de reflexoterapie este recomandat sa consumi 500 ml de apa plata
sau ceai de galbenele;
 sa indici corect zonele dureroase reflexoterapeutului, asfel incat acesta sa poata
identifica corect organele afectate.
Daca doresti sa incerci aceasta minunata terapie, noi te asteptam cu mare drag in clinica
noastra AESTHETE localizata in Bucuresti, Sector 3, ultracentral la Piata Unirii in Magazinul
COCOR sa te convingem de efectele sale. Pentru un pret mai avantajos opteaza pentru
pachetele de 5 si 10 sedinte.
RECUPERAREA IN SPONDILOZA CERVICALA