Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte
Master : Kinetoterapia la persoane cu dizabilitati







Referat

Recuperarea kinetoterapeutica in
infartul de miocard







Studenta : Tistuleasa Ramona



Pitesti 2014

Infarctul miocardic

Reprezinta o necroz a miocardului datorit unei opriri a circulaiei sngelui n arterele
coronare produs prin:
a)tromboz primar dezvoltat pe o plac arteroscleroas;
b)hemoragii ale intimei, cu ruptur a acestuia i tromboz secundat;
c)hematom prin hemoragie n peretele vascular, urmat de ocluzia vasului.
Cauzele aparitiei infartului de miocard sunt reprezentate de arteroscleroza coronarian
tromboza coronar, embolism scderea fluxului sangvin asociat cu oc sau hemoragie.





Manifestri clinice infarct miocardic acut


Infartul debuteaza si se resimte ca o durere intens (cu caracter de presiune/ arsur/
greutate/ strngere/ sfredelire) retrosternal cu iradiere n brae, care nu cedeaz la repaus i
nitroglicerin,
paloare transpiraii reci. Infarctul miocardic reprezinta o urgen medical jumtate dintre
decese apar n primele 3-4 ore de la debutul simptomelor, in special atunci cand acestea sunt
ignorate sau gresit explicate si traduse.
Scopul si obiectivele tratamentului este reprezentat de :aducerea pacientului intr-un statul
asintomatic, ferirea si evitarea acestuia de complicatii sau de repetarea infartului:
- Prevenirea tulburarilor de coagulare
- Prevenirea complicatiilor pulmonare
- Realizarea unei economii a functiei circulatorii si a muncii inimii
- Corectarea hipotoniei

Persoanele cele mai predispose unui infart de miocard sunt:
om n plin maturitate;
hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg);
diabetic (sau cu diabet chimic);
mare fumtor;
valori crescute n snge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine;
se supraalimenteaz sistemic;
bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi);
n familia acestuia se ntlnesc cazuri de boli de inim i
vasculare la vrste medii, care au condus la deces;
realizeaz o reacie inadecvat sau disproporionat n condiii
stresante cotidiene, reacie exprimat prin comportament prin:
logoree;
gestic excesiv;
grab excesiv;
verulen;
nemulumire generalizat;
activitate dezordonat;
are insactisfacii profesionale reale, fiind frnat n
dezvoltarea i plasarea socio-profesional;
are insatisfacii deseori imaginare;
ocup poziie superioar pregtirii sau posibilitii lui de decizie;
are stimulare psihologic excesiv;
duce orice activitate banal la paroxism, inducnd o stare de
agitaie anxiogen, nevrozant lui i celor din jur.

Tratamentul kinetic realizat in refacerea dupa un infart de miocard este dtructurat pe faze
si incepe inca din perioada de convalescenta, astfel:
Faza I perioada de convalescenta
ncepe din spital; se trateaz mai nti complicaiile.
-mobilizare precoce, pentru diminuarea efectelor generale ale decubitusului
-antrenare cardio-vascular, pentru etapele urmtoare.
Zilele 1-2 dup dispariia durerii, stabilizarea FC i a TA:
- micri pasive apoi active ale extremitilor;
- eznd cu picioarele la marginea patului.
Zilele 3-4:
- micri active la toate extremitile;
- poate sta n fotoliu, lng pat;
- poate sta n ortostatism i face civa pai;
- i poate face toaleta singur.
Zilele 5-7: ncepe mersul pe hol.

Zilele 7-8: se poate deplasa pe hol de 2x/zi.
Ziua 9:
- execut mobilizrile active de 3x/zi;
- poate urca cteva trepte;
- poate face singur du.
Ziua 10:
- crete dinstana de mers pn la 400m de 2x/zi;
- coboar un etaj.
Ziua 11:
- urc i coboar 1-2 etaje;
- poate ncepe exerciii la cicloergometru sau covor rulant;
- se externeaz (de regul) i: continu exerciiile fizice; desfoar activiti casnice moderate.

Testarea de efort
La externarea din secia de terapie intensiv bolnavul va fi supus unui test de efort (low level),
executat la cicloergometru sau covor rulant, urmrind ca frecvena cardiac s nu depeasc
70% din frecvena maxim relativ.
- Testul va fi oprit daca apare una dintre complicaii sau dac frecvena cardiac depete 140
bti/minut.
- Testul este satisfctor dac, respectnd condiiile date, nivelul efortului se ridic la 70-100 W
(5 meti).
1 MET
= cosumul de energie care utilizeaz 3,5-4 ml oxigen/kgc/min.
= energia necesar pentru a rmne n repaos, aezat n fotoliu.

Faza a II- a (antrenamentul la efort dozat)
- Dup 3-6 sptmni de la infarct; dureaz intre 8-10 saptamani si se poate realiza numai daca
nu apare intoleranta la efort.
Obiectivele celei de-a doua faze vizeaza:
- ameliorarea consumului de O2;
- - creterea capacitii de efort;
- - ameliorarea circulaiei coronariene bilaterale.
Etapele programului de recuperare sunt structurate astfel:
- - nclzirea;
- - antrenament cu efort de anduran;
- - revenirea dup efort.
Frecven tratamentului kinetic in acesta faza va fi de : 3-4 sedine/sptmn.
Tipul antrenamentului :antrenament continuu cu pauze de 1-2 minute; efot izotonic.

Faza III (de ntreinere)
In acesta faza vor fi vizate
- profilaxia secundar a complicaiilor;
- reluarea activitilor sociale.
Dup externare, timp de o saptamn, se va continua la domiciliu programul de exerciii instituit
n unitatea spitaliceasc, n paralel cu efectuarea de mici munci in gospodarie n limita celor 5
meti ctigai la ieirea din spital.
- Pe parcursul acestor activiti, pacientul i va asigura autocontrolul frecvenei cardiace, avnd
grij s nu depeasc cu peste 20 de bti/minut valorile de repaus.
- Dac bolnavul locuiete singur, pe parcursul acestei sptmni va scdea cantitatea de efort
depus n timpul edinelor de antrenament, corespunztor cu creterea solicitrilor casnice.

Reeducarea respiraiei
DIRIJAREA AERULUI LA NIV. CILOR AERIENE SUP.
INSPIR: lin, prelung EXPIR: pursed lips breathing




REEDUCAREA RESPIRAIEI ABDOMINALE
INSPIR: antepulsie abdominal EXPIR: retropulsie abdominal


BIBLIOGRAFIE


Apostol I. Medicin fizic i recuperare. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iai, 2007.
Buneag C. Kinetoterapia in afeciuni cardio-vasculare. Editura Fundaiei Romnia de mine,
2006.
Dumitru, D. Ghid de reeducare funcional. Editura SportTurism, Bucureti, 1981.
Sbenghe T. Recuperarea medical la domiciliul bolnavului. Editura Medical, Bucureti, 1996.