Infarctul miocardic

Definitie: Infarctul miocardic reprezinta o necroza circumscrisa (minim 2cm) a unei portiuni din
miocard, de cauza ischemica.

Etiologie: in 90% din cazuri e prin trombus format prin ruptura unei placi de aterom care
produce o ocluzie completa a coronarei aferente zonei respective.

In 10% spasm coronar prelungit, embolie.

Factori de risc:

- Nemodificabili: varsta, sex, ereditatea (barbatii sunt de 10 ori mai expusi decat femeile pana la
menopauza).
- Modificabili: obezitatea, dislipidemiile, diabetul, HTA, sedentarismul, fumatul, stresul.

Simptome:
- Durere localizata in zona anterioara a toracelui
- Iradiere;
- Intensitate : - violenta, arsura, presiune.
- mai redusa la diabetici si varstnici.
- Timp: mai mult de 20 minute, nu cedeaza nici in repaus, nici la administrarea de Nitroglicerina,
adesea nocturna.
- Cedeaza odata cu moartea celulelor miocardice datorata lipsei de O.

Alte semne:
- Transpiratii abundente;
- Senzatie de moarte iminenta;
- Dispnee, vertij, neliniste;
- Greata, varsaturi;
- Tensiunea arteriala scazuta;
- Tulburari de ritm cardiac.

Circumstantele aparitiei:
- Noaptea;
- Mese copioase;
- Stres psiho-emotional;
- Efort fizic intens;
- Expunere la frig.

Recuperarea Infarctului miocardic

 Recuperarea infarctului miocardic a pus bazele recuperarii CI si a recuperarii CV.
Scop: recuperarea capacitatii de efort a pacientului CV in raport cu noile conditii ischemice, cu
importante consecinte fiziopatologice ca:
- Scaderea performantei VS;
- Ischemia miocardica restransa;
- Prezenta tulburarilor de ritm in timpul efortului.
Conceptul clasic al recuperarii pacientului cu infarct miocardic, tinand cont tocmai de aceste
modificari fiziopatologice, sustinea necesitatea repausului la pat 21 de zile sau pana la cicatrizarea
leziunii necrotice ce se realizeaza in aproximativ 6 saptamani.
Conceptul modern pledeaza in favoarea mobilizarii precoce, aducand o serie de argumente ce
vizeaza in special instalarea sindromului de decubit cu toate consecintele lui:
- Atrofie musculara (in fiecare zi de imobilizare se pierde 4% din masa musculara);
- Scaderea fortei musculare (in fiecare zi de imobilizare se pierde 3% din forta musculara);
- Staza sanguina cu repercusiunile ei;
- Risc de escare;
- Alterarea metabolismului fosfo-calcic ce produce osteoporoza;
- Afectiunile psihice (depresii, anxietate);
- Redori articulare;
- Hipotensiune ortostatica cu tahicardie compensatorie;
- Scaderea debitului cardiac, cresterea riscului de embolism si a riscului de staza pulmonara.

Vor beneficia de o mobilizare precoce pacientii dupa o evaluare minutioasa si care nu au

complicatii (infarct miocardic intens cu dureri precordiale, aritmii).
In ultima decada se vorbeste de o reabilitare comprehensiva ce presupune evaluarea medicala,
sedinte de kinetoterapie, modificarea factorilor de risc, educatia, consiliere psihologica cu scopul de a
limita efectele fizio-psihologice ale bolii cardiace, scaderea riscului de moarte subita si recurentei
infarctizarii, stabilirea sau regresia ATS, ameliorarea statusului social, vocational al pacientului.

Fazele recuperarii

Faza I (0-2 saptamani) intraspitaliceasca

- Se adreseaza pacientilor cu infarct miocardic acut, by-pass aorto-coronarian, angioplastie.

- Incepe odata cu starea pacientului stabilita dupa o evaluare clinica atenta.
- Contraindicatii : -durere precordiala;
-aritmii;
 -TAS > 200 in repaus, TAD> 100 mmHG.
-febra;
-DZ necontrolat.
Obiective: -asigurarea capacitatii de autoingrijire.
-obtinerea independentei in deplasare.
-combaterea sindromului de decubit.
-pregatirea organismului (apcv) pentru faza urmatoare.
Cost energetic 2-4Mets (efort usor).
Modalitati:-mobilizari pasive, pasivo-active, active;
-gimnastica respiratorie;
-mers.

Initial continea 7 etape; actualmente s-au grupat in 3 etape.

Etapa I: (din decubit dorsal)

- utilizarea comodei;
- autoalimentarea;
- miscari pasive - extremitati;
- exercitii de respiratie;
- toaleta partiala la pat, asistata a 3a zi.

Etapa II:
- sta la marginea patului;
- transfer din pat in fotoliu;
- merge la toaleta;
- se deplaseaza prin salon, la inceput supravegheat, sustinut, apoi singur, pe distante progresive.

Etapa III:
- plimbari a cate 200m/zi de doua ori pe zi
- urca cateva trepte si le coboara progresiv.

Se intrerupe daca :
- apar dureri;
- dispnee marcanta;
- oboseala;
- frecventa cardiaca crescuta mai mult de 20-30 b/min fata de repaus;
- frecventa cardiaca mai mare de 90-100 b/min.

Se incepe educatia privind schimbarea stilului de viata intervenind asupra factorilor de risc
cardiovascular metabolici: fumat, stres, dieta, sedentarism, obezitate.
Recomandat ar fi sa participe si membrii familiei.
Durata sedintei de kinetoterapie va fi de 10-15 minute,de 1-2 ori pe zi.
Programul kinetoterapeutic este individualizat in functie de sex, varsta, severitatea afectiunii,
simptome, patologie adiacenta, conditia fizica anterioara evenimentului cardiac.
Faza I se incheie cu testul de efort limitat de simptome.
 Faza intermediara
- prima saptamana post IM
- 3-4 saptamani post by-pass
- la domiciliu

Se continua programul de kinetoterapie defasurata in spital, iar pacientul se autoevalueaza (FC, TA,
dispneea) si se adauga mersul pe distante progresive:
a) Prima saptamana - 1 km-20 min.
b) A doua saptamana -1,5 km -30 min.
c) A treia saptamana 2km-40 min.
d) A patra saptamana- 2,5-50 min.

Faza a II-a - 8 10 saptamani

Se desfasoara :
- intraspitalicesc;
- ambulatoriu;
-la domiciliu.

Se adreseaza:
- IM faza a II-a;
- By-pass aorto-coronarian;
- PTCA;
- angina pectorala stabila.

Debuteaza cu:
- evaluare clinica;
- bilantul factorilor de risc cardio-vascular;
- testul de efort maxim limitat de simptome necesar.

In aprecierea capacitatii functionale si pentru prescierea exercitiului fizic se vor obtine indicatori
importanti in ghidarea programului de kinetoterapie ca FC maxima de efort, TAS+TAD maxima de efort,
DAM, DAF,DP.
Obiective:
-ameliorarea functiei cardiace;
-cresterea capacitatii de efort;
-preventia secundara scaderea incidentei factorilor de risc;
-educarea pacientului cu privire la exercitiul fizic pe termen lung.

Inaintea inceperii sedintei de kinetoterapie, pacientul este informat sa:

NU (cu 2 ore inainte de sedinta)
- fumeze
- bea cafea, sucuri, energizante
- alcool
- mancare copioasa
DA
 - haine confortabile din bumbac
- sticluta cu apa
- daca apar simptome neplacute sa anunte
- sa-si ia medicatia cei cu CI nitroglicerina in buzunar
- cei cu BPOC, astm sprayul bronhodilatator
- diabeticii insulina, zaharul in buzunar

Sedinta de kinetoterapie

Orice sedinta de kinetoterapie are 3 parti distincte: incalzire, antrenament propriu-zis, revenire.

1. Incalzirea 5-10 minute

- cuprinde exercitii de incalzire a musculaturii, de crestere a mobilitatii articulare,
pregatind organismul pentru etapa a II-a
- o buna incalzire reduce riscul aparitiei accidentelor osteoarticulare si
ligamentomusculare dar si a accidentelor cardiace (declansarea angorului pectoral,
cresterea TA si FC excesiva)
- in aceasta faza FC creste cu cel mult 20 bpm si nu depaseste 100-110 bpm.
2. Antrenamentul propriu-zis 10->20-30 minute
a) Variante de mers
- mers normal cu respiratie fortata la 6-7 pasi (nu mai des => alcaloza pulmonara
=> vertij)
- mers pe varfuri cativa pasi alternand cu mers normal si respiratie fortata la 10-
12 pasi
- mers pe calcaie alternativ cu mers normal + respiratie profunda la 10-12 p[asi
Variante de alergare
- numai dupa ce la bicicleta poate face un program de 7 minute la 25W
b) Program in ortostatism
- in fata oglinzii
- exercitii pentru brate: flexii,extensii, rotatii cu respiratii profunde la 5-6
miscari
- exercitii pentru coloana cervico-dorso-lombara: inclinari laterale si
aplecari cu miscari respiratorii
NU se blocheaza respiratia deoarece creste presiunea intraabdominala, stanjeneste
circulatia de intoarcere in atriul drept, creste presiunea intracraniana si intraoculara.
3. Program in asezat
- exercitii pentru coloana cervicala
4. Program in decubit dorsal
- mobilizarea plantelor cu genunchii extinsi
- respiratie abdominala (de 5-6 ori)
- exercitii pentru coloana Williams
- 50% din programul kinetoterapeutic se va axa pe gimnastica abdominala.

Revin apoi in sezut, cu mentiunea ca ridicarea brusca poate scadea irigarea cerebrala pana la
punctul aparitiei hipotensiunii ortostatice si a tahicardiei compensatorii.
 Antrenamentul de rezistenta

Se realizeaza la cicloergometru, care are avantajul posibilitatii monitorizarii continue a

FC, TA, SO2 si EKG.

Metoda intervalelor
- imbina efortul de 70-80% cu efort de 50-60%
- in functie de testul de efort, pacientul este repartizat in grupa 1 sau 2
- se incepe cu efort la 25W

Prima etapa la 25W

Prima zi 25W 5 minute

A doua zi 25W 10 minute
A treia zi 25W 15 minute
A patra zi 25W 20 minute
A cincea zi 25W 30 minute

Etapa II la 50W

Vor fi sedinte de 30 de minute astfel:

Prima zi 4 minute 25W 1 minut 50W totul de 6 ori

A doua zi 3 minute 25W 2 minute 50W totul de 6 ori
A treia zi 2 minute 25W 3 minute 50W totul de 6 ori
A patra zi 1 minut 25W 4 minute 50W totul de 6 ori
A cincea zi 30 minute la 50W

Etapa III, antrenamentul pentru 75W

Prima zi 4 minute 50W 1 minut 75W totul de 6 ori

A doua zi 3 minute 50W 2 minute 75W totul de 6 ori
A treia zi 2 minute 50W 3 minute 75W totul de 6 ori
A patra zi - 1 minut 50W 4 minute 75W totul de 6 ori
A cincea zi 30 minute 75W

La coborarea de pe bicicleta se incepe ultima parte a programului exercitiile de

revenire mers 3-5-6 minute pentru revenirea treptata a FC si a DC.

Observatii

- nu se trece din ortostatism in decubit decat prin pozitia intermediara (asezat)

- nu se blocheaza respiratia in timpul exercitiilor sau in efort
- exercitiile se fac in ordine descendenta respectand cele 4 principii:
1. gradarea efortului
- introducerea treptata in program a exercitiilor cu dificultate crescuta
2. individualitatea
 - se tine seama de varsta, trecutul patologic al bolnavului si a gradului de
antrenament
- intensitatea efortului tine cont de FC, FR, modificarea TA, rapiditatea c
care acesti parametri revin la normal dupa incetarea efortului
3. Terapia eficienta
- evitarea antrenamentului submaximal sau supramaximal
4. Colaborarea atat intre membrii echipei si pacient, cat si intre pacienti
(terapia de grup)

Alte observatii

- bolnavul ischemic va veni la antrenament cu tableta de nitroglicerina

- daca in timpul sedinte de kinetoterapie apare criza de angor, a doua zi nu se creste
efortul peste efortul unde a aparut criza. Se face EKG
- pentru a avea un factor de progresie se creste numarul de repetari sau dublam seria
- exercitiile trebuie executate in conditii de maxima siguranta
- 5 zile se va urma programul sub supravegherea kinetoterapeutului intraspitalicesc. In
weekend, acasa, se va solicita bolnavului sa repete programul la o intensitate mai mica.

3. Revenirea

La sfarsitul antrenamentelor se vor masura FC, TA, Borg.

INTENSITATEA 60-70% din FC maxima de efort, 5-7 METS, 13-14 BORG

- este cel mai important criteriu in stabilirea AF

- este stabilita in functie de parametri obisnuiti la testul de efort:
- FC maxim in efort
- TCD si TAS maxim in efort
- VO2 maxim (doar la testul de efort cu circuit inchis)
- va creste treptat pornind de la eforturi mici -> moderat in functie de varsta, sex,
patologie adiacenta, gradul de antrenament anterior.

Tip de efort Usor Moderat (mediu)

Clasa NYHA III II

METS 3-5 6-7

FC Sub 30% din FC maxima de 60-70% din FC maxim de efort

efort (aproximativ 120-130 pentru
persoanele peste 40 de ani)

Scala de autoevaluare BORG 7-12 13-14

 - eforturile mari de peste 7 METS, clasa I NYHA nu aduc beneficii suplimentare dar expun
pacientii la risc crescut si scade aderenta la programul kinetoterapeutic prin disconfort
- FC nu va depasi 120-130 la persoanele peste 40 de ani sau 130-140 la persoanele sub
40 de ani
- TAS nu va depasi 180-200 mmHG

DURATA

- creste progresiv 10-15-20-25-30 minute in functie de statusul muscular si respirator al

pacientului
- sedinta structurata dupa timp astfel (poate fi marita daca se urmareste si o scadere in
greutate): 10 minute incalzire, 10-20 minute antrenament propriu-zis, 10 minute revenire

FRECVENTA

- 3-5/saptamana initial
- aceasta asigura atingerea rapida a obiectivelor, mentinerea mecanismelor de adaptare
la efort, evita instalarea febrei musculare
- 2-3/saptamana in faza III
- sub 2/saptamana ineficient
- peste 5/saptamana creste riscul cardiovascular

Tipuri de antrenament

Continuu
- este mai recomandat in programe de recuperare cardiovasculara
- consta in mentinerea unei FC tinta pe toata durata antrenamentului propriu-zis
la cicloergometru
- aderenta este mica, apare plictiseala

Pe intervale
- FC variaza
- se pot atinge FC mai mari decat la cel continuu
- sunt mai bine tolerate datorita perioadelor de repaus intre platourile cu
rezistenta, cand se permite refacerea rezervelor de O2 si eliberarea produsilor toxici
- aderenta mai buna.

Faza a III-a

- dureaza tot restul vietii

- la domiciliu
- exercitii din sedintele de kinetoterapie
- cura de teren
- prima saptamana 3 km
 - a doua saptamana 4 km
- a treia saptamana 5 km
- a patra saptamana 6 km
- ergoterapie
- sport terapeutic
- cura balneoclimaterica (Covasna, Felix)
- electro, hidro.