Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi (Camil Petrescu)

-roman subiectiv , de analiza psihologica si al experientei directe-

Camil Petrescu , poet , romancier, dramaturg , publicist , exemplifica natura artistului lucid
,reusind o rapida sincronizare cu tendintele prozei europene.El situeaza constructia romanului in registrul
analizei starilor de constiinta si a proceselor sufletesti complexe. El considera ca actul de creatie este un
act de cunoastere , nu de inventie si ca realitatea artistica trebuie sa stea sub semnul autenticitatii, al
experientei unice si irepetabile a eului traitor !"a nu descriu decat ceea ce vad,ceea ce aud , ceea ce
inregistreaza simturile mele,ceea ce gandesc eu.#ceasta-i singura realitate pe care o pot povesti. $rice
as face, eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii ,propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest
decat la persoana %&.
#utorul considera ca literatura trebuie sa se inspire din filosofia si stiinta vremii,de aceea preia
formule moderne noi de la filosoful 'enri (ergson(durata interioara), de la Edmund 'usserl (primatul
constiintei asupra existentei), de la )arcel Proust , naratiune homodiegetica la persoana % , principiul
memoriei involuntare , introspectia.
"ituarea scriitorului in mi*locul lumii evocate , in ipostaza de eu narator , genereaza un nou tip de
discurs narativ, specific romanului subiectiv. Cititorul stie atat cat persona*ul narator , iar viziunea narativa
este !impreuna cu&. +omanul apare sub o noua formula epica ,neavand propriu ,zis un subiect , urmarind
fluxul constiintei persona*ului narator !-evenirea psihica , miscarea ,inlocuiesc in proza moderna
staticul. .impul este subiectiv , iar romanul inseamna experienta interioara.&(Camil Petrescu in articolul
/oua structura si opera lui )arcel Proust).
+omanul Ultima noapte apartine literaturii autenticitatii si ilustreaza estetica modernismului
(roman citadin , centrat pe problematica intelectualului).Este un roman realist psihologic , de analiza a
vietii interioare,iar ca formula epica ilustreaza modelul proustian naratiunea la pers. % , cu focalizare
interna. +oman al unei duble experiente , iubirea si razboiul , isi are punctul de plecare in experienta
directa a autorului ,sublocotenent in Primul +azboi )ondial , al carui 0urnal de companie este
!imprumutat cu amanunte cu tot eroului "tefan 1heorghidiu.&
#nuntat in presa vremii sub cateva titluri ( Proces verbal de dragoste si de razboi ), romanul e
publicat in 2345 , dupa o documentare de 25 ani.
.itlul dezvaluie compozitia bipolara si surprinde cele doua experiente existentiale si de
cunoastere ale lui "tefan 1heorghidiu , devenite teme ale cartii iubirea si razboiul."imbolul noptii
figureaza incertitudinea care il devoreaza launtric. Cele doua ad*ective asezate intr-o ordine semnificativa
(!ultima,intaia&) sugereaza disponibilitatea cercului de a depasi drama iubirii inselate si dea intra in alte
orizonturi ale cunoasterii.
.ema inadapatarii intelectualului la o lume meschina si mediocra se cristalizeaza prin mai multe
arii tematice dragostea si razboiul , cunoasterea si setea de absolut , tema mostenirii si descrierea
societatii bucurestene in prea*ma Primului +azboi )ondial.
+omanul , subiectiv prin perspectiva narativa interna , se prezinta ca o confesiune la pers. % ,
urmarind fluxul constiintei eroului narator , "tefan 1hoerghidiu.
Compozitia este binara Cartea % , o monografie a indoielii insumeaza sase capitole si
rememoreaza povestea de iubire , Cartea a %%-a ,*urnalul de campanie , are sapte capitole si prezinta
experienta directa a razboiului. 6ormula narativa este romanul in roman , romanul iubirii este inserat in
romanul razboiului ,legatura dintre ele facand-o prezenta unui singur eu narator(in a carui constiinta se
reflecta experienta personala a iubirii rememorate , dar si experienta colectiva a razboiului traita in timp
real , obiectiv.#utorul recurge la un artificiu compozitional prin care cap % , care deschide experienta
razboului , se constituie ca o premisa care motiveaza iesirea din timpul obiectiv si intrarea in timpul
psihologic al rememorarii , incepand cu al doilea capitol.
Principiul compozitional care organizeaza constructia narativa este cel al memoriei involuntare ,
declansate nu de o senzatie ca la Proust ,ci de odezbatere si un conflict de idei , discutia despre iubire si
fidelitate de la popota ofiterilor .
%ncipitul este modern , primele enunturi au functia descriptiva situand actiunea in timpul real ,
obiectiv !%n primavara anului 2327 , ca sublocotenent proaspat , intaia data concentrat , pe 8alea
Prahovei&.6inalul deschis surprinde despartirea eroului de !tot trecutul& si implicit un nou inceput.
"tructural , romanul se realizeaza din interferenta a doua planuri narative planul constiintei
persona*ului narator care dezvaluie o realitate interioara , in timp subiectiv , al evenimentelor rememorate
si analiza starilor , a sentimentului de iubire si de gelozie , al doilea plan este cel al realitatii obiective,
centrat mai intai pe existenta societatii bucurestene (mediul studentesc,lumea oamenilor de afaceri , a
vietii politice si a celei mondene) , apoi pe viziunea demitizata a razboiului./otele de subsol ,explicatiile
dau impresia de autenticitate.+aportul dintre cele doua planuri este conflictual , fiinda aspiratiile si valorile
absolute ale persona*ului sunt in antiteza cu realitatea meschina.
"ubiectul este mai degraba un pretext, romanul constituind in prima sa parte experienta
cunoasterii prin iubire,analizandu-se treptat !monografia unui sentiment crezut absolut.Este o poveste de
dragoste cu accese dramatice de gelozie ,inclusa in povestea , traita in mod real , a companiei militare
din primul +azboi )ondial. .ragismul razboiului schimba scara de valori a eroului , aducand anularea
dramei con*ugale.
Primul capitol (!9a Piatra Craiului , in munte) fixeaza coordonatele spatio-temporale ,ipostaza
eroului ca proaspat sublocotenent si conceptia absoluta despre iubire(!cei care se iubesc au drept de
viata si de moarte unul asupra celuilalt&).-iscutia de la popota ofiterilor va readuce in memoria
persona*ului povestea de iubire,retraita si analizata din al doilea capitol.Capitolul al %%-lea (!-iagonalele
unui testament&) incepe cu fraza care fixeaza intriga si pune sub semnul indoielii intreaga experienta a
iubirii !Eram insurat de doi ani si *umatate cu o colega de la facultate si banuiam ca ma insala.Era o
suferinta de neinchipuit ,care se hranea din propria ei substanta.&
"tudent la filosofie , "tefan se casatoreste cu Ela din dragoste ,sentiment care aducea in viata lor
de stundenti saraci unica bogatie spre care nazuiau.)ostenirea neasteptata lasata lui "tefan de bogatul
sau unchi,.ache 1heorghidiu, transforma radical viata cuplului.Ela pare a se adapta rapid noului stil de
viata , caracteristic lumiimondene in care patrund ,in vreme ce "tefan este atras de noua sa conditie
sociala in masura in care ii ofera noi experiente de cunoastere. "e implica in afaceri si in viata mondena
mai mult de dragul nevestei , dar descopera o lume urata , meschina a milionarilor analfabeti (8asilescu
9umanararu), a politicienilor si afaceristilor corupti (/ae 1heorghidiu), a !distinsei& societati pt. care
iubirea ,onoarea , morala ,cultura sunt notiuni goale de sens. -ragostea Elei se transforma in conformism
con*ugal , in vreme ce "tefan este devorat de suspiciune , torturat de gelozie.Eroul crede inca in idealul
sau de iubire absoluta,asa incat despartirea devine o certitudine. "emnificativ este episodul excursiei la
$dobesti , organizat de #nisoara ,care are mania excursiilor !in banda&.%ntr-o atmosfera de complicitate si
promiscuitate morala, Ela se comporta ca !o femeie de lume& , cochetand cu 1rigoriade, vag avocat si
gazetar mediocru , insa bun dansator !abia cunoscut cu doua saptamani inainte&.6iecare cuvant ori gest
al frumoasei neveste ia proportiile unui cataclism in mintea eroului si indelung analizat ca proba a
infidelitatii ,devine prile* de tortura pentru zbuciumata constiinta a lui "tefan. #ceasta refuza insa a cobori
in spatiul geloziei !/u ,n-am fost nicio secunda gelos ,desi am suferit atata din cauza iubirii&. )omentele
de maxima suferinta provocata de noaptea in care Ela lipseste de acasa, de repetatele despartiri ce aduc
sentimentul singuratatii , al esecului si al ratarii ,alterneaza cu bucuriile intalnirilor intamplatoare , din
restaurante sau magazine. +etrairea acestor seisme sufeletesti este facuta cu luciditatea celui care cauta
adevarul,ridicat la norma morala fundamentala.
%ubirea absoluta se dovedeste derizorie in comparatie cu experienta razboiului."imbloic , ultima
noapte de dragoste& traita alaturi de sotia sa la Campulung , e urmata de !intaia noapte de razboi&.
Participand la campania din .ransilvania , 1heorghidiu descopera !prietenia definitiva , ca viata si ca
moartea ! si camaraderia, descopera sentimentul responsabilitatii fata de vietile oamenilor din plutonul pe
care-l conduce si solidaritatea neconditionata.-escopera insa si solitudinea fiintei in fata mortii si faptul ca
spaima de moarte readuce omul la starea de salbataciune haituita.-escopera inconstienta criminala a
politicienilor vinovati de starea *alnica a armatei , incompetenta comandantilor , precaritatea pregatirii
militare a soldatilor. !-rama razboiului nu e numai amenintarea continua a mortii ,macelul si foamea,cat
aceasta permanenta verificare sufleteasca&. Capitolul !/e-a acoperit pamantul lui -umnezeu& e o ilustrare
a unei psihologii a groazei si a panicii ,dar si a puterii omului superior de a se ridica deasupra trairilor
instinctuale. .itlul capitolului pare o metafora a mortii ,asumata ca experienta colectiva , cartea a %%-a fiind
relatata la pers % plural. +azboiul nu mai inseamna acte de eroism si cura* , ci o vointa oarba de a trai , e o
stare de criza in istoria umanitatii si o tragedie a indiviului , care se simte depersonalizat , intors spre
instinctul de conservare. %maginea demitizata a razboiului e autentica , traita in mod direct de autor.
Cu o noua conceptie despre viata ,1heorghiidiu gaseste puterea de a se desprinde din mre*ele
incertitudinilor iubirii,lasand in urma !tot trecutul&. %napoiat la (ucuresti dupa zilele de spital , eroul citeste
cu indiferenta biletul anonim in care i se dezvaluie tradarea Elei si hotaraste despartirea definitiva. "tefan
ii lasa Elei !absolut tot ce e in casa , de la obiecte de pret ,la carti .. de la lucruri personale , la
amintiri.#dica tot trecutul.&
Prin acest deznodamant , conflictul psihologic care conduce initial la o criza de valori isi afla
rezolvarea iubirea isi pierde rangul de valoare absoluta, sfarsind in !oboseala si indiferenta&.
"tilul anticalofil , adica refuzul discursului frumos ,este ales de scriitor pentru a se exprima
exact,clar ,concis , detasat , ca intr-un !proces-verbal&,de care vorbea "tendhal , numit de Camil Petrescu
!unul dintre cardinalii romanului&.
Prin acest prim roman , C. Petrescu impune in proza romaneasca o noua tipologie
umana.Persona*ele sale fac parte dintre cei care traiesc in lumea inalta a ideilor pure , sunt intelectuali ,
inteligenti si hipersensibili , insetati de ideal , de adevar , de trairi absolute ,analizand totul cu maxima
luciditate !cata luciditate ,atata constiinta , cata constiinta ,atata pasiune , cata pasiune ,atata
drama&,spunea un alt persona* din dramaturgia lui C. Petrescu , in piesa !0ocul ielelor&. %n esenta
persona*ele sunt masti ale autorului insusi.
Caracterizare
"tefan 1heorghidiu , o proiectie a scriitorului insusi , un alter-ego caruia ii sunt transferate
experiente personale ale autorului , cumuleaza functii narative multiple. El este eul narativ si eul-
constiinta care ordoneaza prin experiente de cunoastere lumea ,este protagonistul romanului care !se
povesteste pe sine&.
1heorghidiu traieste drama luciditatii si a aspiratiei spre absolut,problematica intelectualului fiind
o preocupare constanta a scriitorului.
El se raporteaza la doua planuri temporale timpul cronologic,in care consemneaza intamplarile
de pe front si timpul psihologic , in care rememoreaza drama iubirii."pirit analitic, intelectualist si critic, el
va realiza o naratiune in care epicul propriu-zis este subordonat analizei si interpretarii.
Protagonistul traieste doua experiente !definitive& pentru formarea lui ca om dragostea si
razboiul.#legerea celor : experiente este *ustificata astfel de autor ! %n iubire si in fata mortii , omul apare
in toata autenticitatea sa.&
Prima experienta de cunoastere e traita sub semnul incertitudinii si reprezinta un zbucium
permanent."uferinta provine , pe de o parte , din iubirea inselata , iar pe de alta parte , din faptul ca
1heorghidiu cauta ca mai toti eroii lui C. Petrescu ,certitudini.#cest conflict interior se conutreaza pe
opozitia intre aspiratiile absolute ale intelectualului si realitatea meschina a societatii.
%n primavara anului 2327 , persona*ul principal se afla concentrat pe 8alea Prahovei.9a popota
ofiterilor asista la o discutie despre dragoste si fidelitate , pornind de la un fapt divers aflat din presa un
barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat de *udecator.#ceasta discutie declanseaza memoria
afectiva a protagonistului , trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si *umatate ai casniciei cu Ela.
Persona*ul narativ crezuse ca traieste marea iubire. -ar iubirea lor pt. Ela se nascuse din admiratie ,
duiosie , dar mai ales din orgoliu.8anitatea de a fiu iubit de o femeie frumoasa devine la el stimulul
pasiunii..ot din orgoliu , 1heorghidiu incearca sa o modeleze pe Ela dupa propriul tipar de idealitate ,
ceea ce favorizeaza esecul.
El traieste in lumea ideilor , a cartilor si are impresia ca s-a izolat de realitatea imediata. -ar
tocmai aceasta realitate produce destramarea cuplului. Pana in momentul primirii mostenirii , cuplul
traieste in conditii modeste ,dar in armonie.)ostenirea neasteptata constituie proba de foc a echilibrului in
cuplu. #titudinea sotiei sale ,care se implica in discutiile despre bani , il surprinde in mod dureros pe
erou , pentru ca , asa cum marturiseste referit la Ela &#s fi vrut-o mereu feminina , deasupra discutiilor
acestea vulgare ,plapanda si avand nevoie sa fie prote*ata&.-ezgustat , cedeaza o parte din avere in
favoarea familiei ,dar se simte tot mai izolat de lumea egoista in care traieste ,mai ales ca isi da seama ca
nici femeia iubita nu-l intelege.
/atura reflexiva si hipersensibila , persona*ul sufera pentru ca are impresia ca este inselat.
/evoia de absolut il determina sa-si analizeze cu luciditate starile, si de aici suferinta. 1elozia , indoiala
inregistreaza si alte etape ale destramarii cuplului ruptura , impacarea temporara ,pana la izbucnirea
razboiului.-esi ar fi putut sa evite participarea la razboi ,profitandde averea sa ,"tefan se inroleaza
voluntar ,din dorita de a trai aceasta experienta existentiala si ca act moralmente necesar !/-as vrea sa
existe pe lume o experienta definitva , ca aceea pe care o voi face ,de la care sa lipsesc...#r avea fata de
mine,cei care au fost acolo , o superioritate ,care mi se pare inacceptabila.#r constitui pentru mine o
limitare&.1heorghidiu pleaca in razboi tot din dorinta si orgoliul cunoasterii.Confruntat cu situatii-limita ,
protagonistul se autoanalizeaza lucid !"tiu ca voi muri ,dar ma intreb daca voi putea indura fizic rana
care imi va sfasia timpul.&
# doua experienta ,cea a confruntarii cu moartea , lasa definitiv in umbra experienta iubirii. -rama
colectiva a razboiului anuleaza drama personala.+azboiul este demitizat si prezentat asaa cum se
reflecta in constiinta combatantului monstruos si absurd.Camil Petrescu marturiseste ca nu descrie nicio
lupta , ci viata interioara a individului confruntat cu frigul,foamea ,frica de moarte,absurdul si tragismul
razboiului ,sentimentul de sfarsit de lume,disparitia oricarei urme de umanitate &nu mai e nimic omenesc
in noi&.
+anit si spitalizat , 1heorghidiu se intoarce acasa la (ucuresti , dar se simte detasat de tot ce il
legase de Ela. 6inalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale,a iubirii.$bosit , "tefan isi priveste
acum sotia !cu indiferenta cu care care priveste un tablou& iar ruptura este defintiva.
-intre modalitatile de caracterizare a persona*ului ,portretul lui 1heorghidiu este realizat prin
caracterizare indirecta , care se desprinde din fapte,gesturi ,limba* ,atitudini si relatii cu celelalte
persona*e. "e adauga autocaracterizarea ,dar si procedee specifice romanului psihologic modern
autoanaliza lucida si introspectia,monologul interior ,memoria involuntara , fluxul constiintei.
Persona*ul care nu poate fi caracterizat in mod obiectiv este Ela,deoarece ea apare din
perspectiva unica a persona*ului narator.
"tefan 1heorghidiu , nu e un persona* infrant, -impotriva , e un supravietuitor ,capabil de a trece
oricand prin alte experiente fundamentale , de aceea poate lasa in urma !tot trecutul&.