Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu
roman modern subiectiv
In contextul literaturii interbelice, se remarca doua directii in proza: romanul de
creatie si romanul de analiza. Alaturi de romanul traditional, care ' prefera psihologiei
fapta, iar analizei epicul', se dezvolta si romanul de tip modern care ilustreaza
sincronizarea spectaculoasa cu literatura europeana. aca !iviu "ebreanu afirm ' m#am
sfiit sa scriu pentru tipar la persoana I', la polul opus se situeaza prozatorul si
dramaturgul Camil Petrescu, prezenta emblematica a litaraturii interbelice, care
considera actul de creatie un act de cunoastere, nu de inventie. Astfel, in conferinta '
$oua structura si opera lui %arcel Proust' opera lui Camil Petrescu, afirma ca realitatea
artistica trebuie sa stea sub semnul autenticitatii, a experientei unice si irepetabile a
eului: ' &a nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile
mele, ceea ce gandesc eu. Aceasta este singura realitate pe care o pot povesti. Aceasta
este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic '...( )u nu pot vorbi onest
decat la persoana I.
Primul roman al lui Camil Petrescu, ' Ultima noapte de dragoste, inataia noapte
de razboi' apartine literaturii autenticitatii si ilustreaza estetica modernismului. )ste un
roman realist psihologic, de analiza a vietii interioare, iar ca formula epic ilustreaza
romanul subiectiv ' ionic'. "oman al unei duble experiente # iubirea si razboiul # ' Ultima
noapte...' isi are izvoarele in experienta sublocotenentului Camil Petrescu, voluntar pe
frontul Primului "azboi %ondial. *iziunea despre lume consta in drama intelectualului
lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se
salveaza prin constientizarea dramei omenirii, angrenat in tragismul unui razboi absurd,
vazut ca iminenta a mortii.
+ema inadaptarii intelectualului la o lume a imposturii si a mediocritatii se
cristalizeaza prin mai multe arii tematice: dragostea si razboiul, cunoasterea si setea de
absolut, tema mostenirii si cea a existentei societatii bucurestene in prea,ma Primului
"azboi %ondial.
"emarcam doua planuri legate de constiinta narativa unica a persona,ului
narator: realitatea obiectiva exterioara care surprinde viata burgheziei bucurestene,
lumea mondena, mediul universitar, mediul de afaceri si planul interior al contiintei
persona,ului, o realitate subiectiva.
+itlul dezvaluie compozitia bipolara si surprinde cele doua experiente existentiale
si cognitive ale lui &tefan -heorghidiu, devenite teme ale cartii .iubirea si razboiul/.
&imbolul noptii figureaza incertitudinea care il devoreaza launtric, irationalul si intunericul
firii umane cu care se confrunta. Cele doua ad,ective asezate intr#o ordine semnificativa
. ultima, intaia/ sugereaza disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate si de
a intra in alte orizonturi ale cunoasterii.
"omanul, subiectiv prin perspectiva narativa interna, se prezinta ca o confesiune
la persoana I, urmarind fluxul constiintei eroului narator, &tefan -heorghidiu. Compozitia
este binara: cartea I insumeaza 0 capitole, iar cartea a II#a 1, ultimul capitol avand
valoare de epilog. +itlurile sunt rezumative sau metaforice . 'iagonalele unui testament',
') tot filosofie', 'Asta#i rochia albastra'/.
2ormula narativa a romanului in roman .romanul iubirii este inserat in romanul
razboiului/ a generat dispute ale criticilor privind unitatea constructiei naratie. Ideea
alaturarii artificiale a doua romane intre copertile aceleiasi carti este infirmata de
prezenta unui singur eu narator si de un artificiu compozitional prin care capitolul I se
constituie ca o premisa care motiveaza in plan artistic iesirea din timpul obictiv si intrarea
in timpul psihologic.
Incipitul este modern cu intrari multiple. Primele enunturi au functie descriptiva,
de orientare, situand actiunea intr#un cronotop real: ' In primavara anului 3430, ca
sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de
infanterie din capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre 5usteni si Predeal'. iscursul
continua cu modelul punerii in abis, instituind modelul naratiunii autodiegetice si spatiul
simboloc al contiintei. 2inalul este deschis.
Principiul compozitional care organizeaza constructia narativa este cel al
memoriei involuntare, declansate nu de o senzatie ca la Proust, ci de o dezbatere si de
un conflict de idei: discutia polemica despre iubire de la popota ofiterilor regimentului 67.
Capitolului I . '!a piatra Craiului in munte' / i se confera functii estetice multiple: rol
descriptiv .prin enunturile de orientare ce fixeaza un timp determinat istoric si un spatiu
real/ si rol persuasiv . se comenteaza critic si ironic pregatirile pentru intrarea romaniei in
razboi/, rol de situare a eroului narator in raport cu realitatea si rol de premisa teoretica
motivand artistic epicul . conceptia lui -heorghidiu despre iubire va fi demonstrata prin
evocarea 'anotimpurilor' iubirii dintre el si )la. In constiinta chinuita de incertitudini a lui
&tefan -heorghidiu, discutia despre iubire de la popota cheama la viataamintirea, de o
indurerata emotie a povestii lui de dragoste.
Capitolul al II#lea incepe 'ex abrupto', fixand intriga si punand universul sufletesc
al eroului sub zodia suspiciunii si a )rosului ca suferinta devoratoare: ' )ram insurat de
doi ani si ,umatate cu o colega de la universitate, si banuiam ca ma insala '...( )ra o
suferinta de neinchipuit, care se hranea din propria ei substanta'. &tudent la filosofie8
&tefan se casatoreste cu )la din dragoste, sentiment care aducea in viata lor de studenti
saraci unica bogatie spre care nazuiau. %ostenirea neasteptata lasata lui &tefan de
unchiul sau +ache -heorhidiu, transforma radical viata unicului cuplu. )la pare a se
adapta rapid noului stil de viata, caracteristic lumii moderne in care patrund, in vreme ce
&tefan este atras de noua de noua sa conditie sociala doar in masura in care ii ofera noi
experiente de cunoastere. &e implica in afaceri si in viata mondena, dar descopera o
lume rapace, a milionarilor analfabeti, a politicienilor verosi, o lume pentru care iubirea,
onoarea, morala, cultura sunt notiuni goale de sens.
Prin afirmatia ' iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca
stii ca asta o face fericita' este surprinsa conceptia lui &tefan despre iubire in incipitul
romanului, o iubire ce se naste din duiosie, din admiratie. Iubirea pentru )la naste dintr#o
intamplare, devine cu timpul obisnuinta, pentru a se transforma in cele din urma intr#o
obsesie: ' 9rice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma' spune
-heorghidiu la un momentdat.
&emnificativ pentru ceonceptia de iubire a lui &tefan, este episodul excursiei la
9dobesti, organizata de Anisoara care are mania excursiilor 'in banda'. In atmosfera de
complicitate ludica si promiscuitate morala, )la se comporta ca ' o femeie de lume'
cochetand cu -rigoriade, vag avocat si gazetar mediocru, insa bun dansator. 2iecare
cuvant ori gest al frumoasei tradatoare ia proportiile unui cataclism si, indelungat
analizat ca proba a infidelitatii, devine prile, de tortura pentru zbuciumata constiinta a lui
&tefan.
&tefan -heorghidiu, o proiectie in orizontul fictiunii a scriitorului insusi, un alter
ego caruia ii sunt transferate experiente personale ale autorului, cumuleaza functii
narative multiple. )l este eul narator si eul constiinta, care ordoneaza prin experiente de
cunoastere lumea, este protagonistul romanului care ' se povesteste pe sine'. Persona,ul
principal al romanului este construit prin insumarea mai multor ipostaze care se
cristalizeaza in simultaneitate sau prin alternanta. &tefan -heorghidiu face parte din
casta inadaptatilor superiori constienti de superioritatea lor intelectuala si morala in
raport cu o lume iremediabil mediocra, inculta si pragmatica . spirit lucid si absolutizant,
orgolios si inflexibil, &tefan aplica tiparul sau de idealitate realitatii, iubirii, oamenilor din
,urul sau. Acestia nu corespund exigentelor sale, si rezunta drame ale incompatibilitatii/.
Capitolul ' $e#a acoperit pamantul lui umnezeu' din cartea a doua, este o
ilustrare exceptionala a unei psihologii a groazei si a panicii, dar si a puterii omului
superior de a se ridica deasupra trairilor instictuale. &cenele descrise de Camil Petrescu
prin apel la metafore, simbol al mortii . ' durabila halucinatie de foc si de trasnete'/ fac
din paginile acestui capitol ' un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc' .-.
Calinescu/. Cu aceasta noua cunoastere a lumii, &tefan gaseste in sine puterea de a se
desprinde din mrea,a incertitudinilor iubirii, lasand in urma ' tot trecutul'.
Arta narativa camilpetresciana ilustreaza structuri moderne ale epicului si ale
discursului analitic. %emoria involuntara se asociaza cu principiul substantialitatii. &tilul
anticalofil serveste perfect telului scriitorului de a exprima exact, stil clar, concis, detasat,
intelectualizat.
Consider ca traind o profunda drama a cunoasterii, -heorghidiu descopera
caracterul relativ al sentimentelor umane. 2aurit din sete de ideal si din luciditate febrila,
persona,ul traieste profund o drama a incertitudinii si o drama a comunicarii.
In concluzie,' Ultima noapte...' este un roman modern, psihologic, avand drept
caracteristici unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, memoria
afectiva, naratiunea la persoana I, autenticitatea trairilor si stilul anticalofil.