Nuvela realist psihologica

' Moara cu noroc'

de Ioan Slavici
Tema si viziunea despre lume
In a doua jumatate a secolului al XlX-lea, literatura noastra cunoaste o inflorire fara
precedent prin scriitorii junimisti. rozatorii recepteaza realismul, deja consumat pe plan
european. Slavici creeaza o geografie literarainconfunda!ila, cu tipurile umane si
atmosferaei specifica, pe fundalul unei civilizatii conditionate istoric si moral in secolul
XlX, o lume care se afla la granita dintre rurral si ur!an, personajele incadrandu-se in
tipologii umane si ilustrand principii etice prin destinul lor.
ersonajele lui Slavici au o viata interioara tensionata, fiind in permanent conflict cu
lumea,si cautand continuu o cale spre echili!rul interior. "efinitorie pentru arta sa este
putere de interiorizare a eroilor infatisati in z!uciumul lor launtric. Slavici este primul
scriitor roman care muta accentul de pe realitatea faptelor, pe cea a guandurilor,de pe
social pe eu, dovedind ' finetea unui cunoscatoral naturii omenesti' Mihai #minescu.
$tat in nuvele cat si in romanul 'Mara', prozatorul este in ipostaza de morlist si apeleaza
de fiecare data la intelepciunea omului simplu pentru a introduce propria sa viziune
etica. #l pedepseste sau rasplateste personajele in functie de actiunile lor, incat finalul
accentueaza notele moral-crestine ale scenariului epic.
Nuvela este specia epicii in proza, de dimensiui medii, cu un singur fir narativ, urmarind
un conflict unic concentrat. $laturi de roman este specia narativa preferata de scriitorii
realisti, prezantand fapte verosimile, cu o intriga riguros construita, si urmarind evolutia
personajului principal.
Nuvela ' Moara cu noroc' de Ioan Slavici a!ordeaza tema realist-psihologica a degradarii
umane provocata de patima inavutirii, aceasta dezvoltandu-se in relatie cu tema
romantica a destinului ca pra!usire determinata de o stranie fascinatie a raului. rivita
din perspectiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui %hita de a accede pe plan social
&din cizmar sa devina hangiu'( din punct de vedere al moralei se reliefeaza consecintele
nefaste ale dorintei de inavutire pe cai necurate, iar din punct de vedere psihologic,
nuvela prezinta conflictul interior trait de %hita care-si pierde, pe rand increderea in
ceilalti si increderea in sine.
Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii( actiunea se
desfasoaraprin continue acumulari si iz!ucniri de tensiune epica. Intamplarile din
naratiunea realista sunt relatate la persoana a lll-a, din perspectiva unui narator
omniscient si omniprezent. )avora!ila analizei psihologica este focalizarea interna
focalizata cel mai adesea pe %hita, dar si pe alte personaje* +ica, intea, uneori $na.
Naratorul pare sa priveasca peste umarul unui personaj, deci prezinta evenimentele din
punct de vedere al aceluia fara a da viziunii o tema su!iectiva. ' Tare te inselidaca crezi
ca !ar!atulmeu tine atat de putin la mine' spune $na in gand, cand +ica promite sa-l
indeparteze pe %hita de acasa. %andurile personajelor sunt prezentate fara comentarii
incat misiunea de a le judeca ii revine cititorului.
,aportul dintre incipit si final ilustreaza conceptia despre constructia su!iectului* 'frumos
e numai ceea ce e pe deplin format, desavarsit, perfect rotund, intreg', afirma Ioan
Slavici. $stfel scriitorul porneste intotdeauna de la o teza morala, pe care uneori o
formuleaza prin intermediul unui personaj, pentru ca desfasurarea epica sa confirme
aceasta teza, iar finalul sa aduca pedeapsa ori rasplata cuvenita indivizilor care au gresit
din punct de vedere moral, in functie de modul in care acesta se raporteaza, prin
actiunile sale concrete, la teza anuntata. -onstructia simetrica, rotunda este
caracteristica formulei realiste a naratiunilor lui Slavici, ilustrata stralucit prin nuvela
'Moara cu noroc'.
$ctiunea nuvelei se desfasoara intr-un spatiu real, transilvanean, fapt indicat de
secventele descriptive de la inceputul capitolului al doilea*' de la Ineu, drumul de tara o
ia printre paduri si tarini... '. -arciuma este situata la o raspantie de drumuri. entru a
ajunge la ea insa, familia lui %hita parcurge un drum, sim!olic similar unei cai a
destinului, cu urcasuri si co!orasuri. Timpul desfasurarii actiunii fiind a doua jumatate a
secolului al XlX-lea, moment al aparitiei relatiilor capitaliste la sat, in interval de un an,
de la Sfantul %heorghe, cand %hita ia in arenda carciuma, pana la aste, cand locul
arde, iar protagonistii mor.
$lcatuita din saptesprezece capitole, nuvela are un su!iect concentrat. In e.pozitiune,
%hita, cizmar sarac dar onest, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc,
aceasta fiind asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii. / vreme, afacerile
merg ca pe roate, familia este prospera si cunoaste pacea sufleteasca. 0atrana este
garantul ordinii morale, asigurand ocrotirea acesteia atata vreme cat familia respecta
normele moralitatii.
$paritia lui +ica Samadaul, seful porcarilor, la Moara cu noroc constituie intriga nuvelei
riguros construita, declansand in sufletul lui %hita conflictul interior si tul!urand echili!rul
familiei.
"esfasurarea actiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata de familie,
devenind complicele lui +ica la diverse nelegiuiri &jefuirea arendasului si uciderea unei
vaduve si a copilului ei'. Mustrarile de constiinta il imping spre a face o alianta cu
jandarmul intea pentru a-l da in vileag pe Samadau, dar dorinta de inavutire este mult
mai puternica.
unctul culminant al nuvelei ilustreaza dezumanizarea lui %hita. +a sar!atorile astelui,
%hita isi arunca sotia in !ratele lui +ica, o ucide pentru fapta lui josnica, la randul sau
fiind omorat din ordinul lui +ica. "eznodamantul este tragic. 1anul este incendiat pentru
a nu ramane dovezi, singurii supravietuitori fiind !artana si cei doi copii, acum ramasi
orfani.
rincipalul conflict, cel al pierderii increderii in sine apare in urma constrangerii lui +ica.
/!isnuit cu independenta si li!ertatea decizionala, %hita acum se inchide in sine,
indepartandu.si persoanele dragi si or!it de patima !anului, echili!rul interior ii este
afectat.
,aportul %hita-+ica este in defavoarea celui dintai. e $na o impinge in !ratele
Samadaului, iar apoi o ucide, intr-o incercare disperata de a recupera controlul asupra
unei vieti esuate. Intre %hita si +ica, raportul de forte il avantajeaza pe cel din urma,
am!ii avand o fire puternica insa +ica este mai a!il si mai pervertit sufleteste decat
%hita.
,elatia dintre cei doi soti, %hita si $na pare la inceput pusa su! semnul iu!irii sincere,
dar si al autoritatii masculine. ,elevanta pentru ilustrarea evolutiei raporturilor familiale
este perspectiva $nei, care o!serva in timp modificarile comportamentale si afective ale
sotului, nedorind nicio clipa sa renunte la dragostea ei.
-onflictul din interiorul cuplului se acutizeaza si su! presiunea codului moral al societatii.
$re loc esecul comunicarii. $na traieste ea insasi un conflict interior* dragostea pentru
sotul ei, pusa la incercare pe masura ce %hita se inchide in sine, dorinta de a-si salva
casnicia, dar si rusinea de a avea un sot talhar.
-ompozitia este clasica, solida, iar vocea naratorului se doreste egala, uniforma,
impersonala. Naratiunea este uneori inlocuita de dialog, conceput ca o serie de replici
scurte, tensionate in acord cu starea personajelor. e langa functia de dramatizare a
actiunii, dialogul este si o modalitate de caracterizare a personajelor si de o reliefara a
acestora asupra evenimentelor. $stfel $na, in spatele imaginii de femeie firava, sprintena
si mladioasa, ascunde o personalitate apriga care-si apara din toate punctele familia* '
%hita2 nu vor!i cu mine ca si cum ai avea un copil inaintea ta 3...4 )a cum stii, dar eu iti
spun, si nu la lasa inima sa nu-ti spun ca +ica e om rau si primejdios* asta se vede in
ochii lui, din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are cand isi roade mustata cu dintii.
Stilul nuvelei este so!ru, concis si lipsit de artificii stilistice. ,egistrele stilistice sustin
impresia de veridicitate a reprezentarii unei lumi. Intelesul clasic-moralizator al nuvelei
este sustinut prin prover!e si zicale populare sau prin replicile-sentinte rostite de
!atrana.
Nuvela ilustreaza stralucit o teza morala* nimic nu ramane in viata nepedepsit. %oana
dupa avere si instrainarea de familie produce pierderea 'linistei coli!ei', iar esecul este
generat de alegerile gresite facute de %hita.
In opinia mea, destinul tragic al lui %hita, personajul principal al nuvelei psihologice, are
un rol moralizator, potrivit avertismentului rostit de !atrana in prolog. -onsider ca drama
familiei carciumarului este generata, in !una masura de esecul comunicarii. )ramantat
de interior, %hita ajunge sa piarda nu numai increderea in sine, ci si increderea sotiei
sale, $na. Neincrederea genereaza izolare, dar izolarea duce la ruptura. )ericirea data
de linistea caminului in care domneste armonia este inlocuita cu nefericirea data de
goana dupa !ogatie. "ar esecul nu cred ca tre!uie vazut ca fiind generat numai de
patima !anului, ci si de alegerile gresite facute in viata de %hita.
'Moara cu noroc' de Ioan Slavici este o nuvela realist psihologica deoarece urmareste
modul in care conflictul e.terior se reflecta in planul constiintei personajelor. Tot planul
analizei psihologiceeste pus in sluj!a unei tezei morale, iar o!servarea este minutioasa,
detaliata si serveste realizarii unor psihologii comple.e.