'Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi' de Camil Petrescu

Caracterizarea lui Gheorghidiu

Literatura este o arta a cuvantului, iar in univers fictional, personajele, 'fiinte de
hartie' (Roland arthes!, sunt purtatoare ale unor valori simbolice si parte a viziunii
despre lume a autorului"
#n conte$tul literaturii interbelice, se remarca doua directii in proza% romanul de
creatie si romanul de analiza" Alaturi de romanul traditional, care ' prefera psihologiei fapta,
iar analizei epicul', se dezvolta si romanul de tip modern care ilustreaza sincronizarea
spectaculoasa cu literatura europeana. Daca Liviu Rebreanu afirm ' m-am sfiit sa scriu pentru
tipar la persoana I', la polul opus se situeaza prozatorul si dramaturgul Camil etrescu, prezenta
emblematica a litaraturii interbelice, care considera actul de creatie un act de cunoastere, nu de
inventie. Astfel, in conferinta ' !oua structura si opera lui "arcel roust' opera lui Camil
etrescu, afirma ca realitatea artistica trebuie sa stea sub semnul autenticitatii, a e#perientei unice
si irepetabile a eului$ ' %a nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza
simturile mele, ceea ce gandesc eu. Aceasta este singura realitate pe care o pot povesti. Aceasta
este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic &...' (u nu pot vorbi onest decat la
persoana I.
rimul roman al lui Camil etrescu, ' )ltima noapte de dragoste, inataia noapte de razboi'
apartine literaturii autenticitatii si ilustreaza estetica modernismului. (ste un roman realist
psihologic, de analiza a vietii interioare, iar ca formula epic ilustreaza romanul subiectiv ' ionic'.
Roman al unei duble e#periente - iubirea si razboiul - ' )ltima noapte...' isi are izvoarele in
e#perienta sublocotenentului Camil etrescu, voluntar pe frontul rimului Razboi "ondial.
*iziunea despre lume consta in drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de
iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea dramei omenirii, angrenat in
tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
+ema inadaptarii intelectualului la o lume a imposturii si a mediocritatii se cristalizeaza
prin mai multe arii tematice$ dragostea si razboiul, cunoasterea si setea de absolut, tema
mostenirii si cea a e#istentei societatii bucurestene in prea,ma rimului Razboi "ondial.
+itlul dezvaluie compozitia bipolara si surprinde cele doua e#periente e#istentiale si
cognitive ale lui %tefan -heorghidiu, devenite teme ale cartii .iubirea si razboiul/. %imbolul noptii
figureaza incertitudinea care il devoreaza launtric, irationalul si intunericul firii umane cu care se
confrunta. Cele doua ad,ective asezate intr-o ordine semnificativa . ultima, intaia/ sugereaza
disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate si de a intra in alte orizonturi ale
cunoasterii.
rincipalul conflict, cel psihologic .ratiune0pasiune/ este conflictul care conduce intial la
o criza de valori, in final aflandu-si rezolvarea$ iubirea isi pierde rangul de valoare absoluta,
sfarsind in oboseala si indiferenta. Cel de-al doilea conflict insa, conflictul e#terior de ordin
moral cu familia, cu societatea, cu lumea, isi va gasi o tarzie rezolvare in hotararea eroului de a
dezerta. Aceasta optiune poate fi motivata prin refuzul omului superior de a abdica de la
pardaigma idealurilor sale care nu mai au niciun punct de spri,in in realitatea mediocra.
Romanul, subiectiv prin perspectiva narativa interna, se prezinta ca o confesiune la
persoana I, urmarind flu#ul constiintei eroului narator, %tefan -heorghidiu. Compozitia este
binara$ cartea I insumeaza 1 capitole, iar cartea a II-a 2, ultimul capitol avand valoare de epilog.
+itlurile sunt rezumative sau metaforice . 'Diagonalele unui testament', '( tot filosofie', 'Asta-i
rochia albastra'/.
Prin introspectie si monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, analizeaza
cu luciditate, aspecte ale planului interior, din flu$ul constiintei (trairi, sentimente, reflectii!
si ale planului e$terior (fapte, tipuri umane, relatii cu alte personaje!" &intre modalitatile
de caracterizare a personajului, portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin
caracterizare indirecta, care se desprinde din fapte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini si
relatiile cu celelalte personaje" La aceasta se adauga autocaracterizarea (' 'ram alb ca
un om fara globule rosii'!, dar si procedee specifice romanului psihologic modern%
introspectia (' (u pot gandi nimic" Creierul parca mi s)a zemuit, nervii, de atata
incordare, s)au rupt ca niste sfori putrede'!, monologul interior, flu$ul constiintei"
Caracterizarea directa a lui Gheorghidiu facuta de catre celelalte personaje este
realizata prin replici scurte, precum aceea pe care i)o adreseaza 'la lui *tefan cand
sotul ii reproseaza comportamentul ei din timpul e$cursiei de la +dobesti% ' esti de o
sensibilitate imposibila'"
rincipiul compozitional care organizeaza constructia narativa este cel al memoriei
involuntare, declansate nu de o senzatie ca la roust, ci de o dezbatere si de un conflict de idei$
discutia polemica despre iubire de la popota ofiterilor regimentului 34. Capitolului I . 'La piatra
Craiului in munte' / i se confera functii estetice multiple$ rol descriptiv .prin enunturile de
orientare ce fi#eaza un timp determinat istoric si un spatiu real/ si rol persuasiv . se comenteaza
critic si ironic pregatirile pentru intrarea romaniei in razboi/, rol de situare a eroului narator in
raport cu realitatea si rol de premisa teoretica motivand artistic epicul . conceptia lui -heorghidiu
despre iubire va fi demonstrata prin evocarea 'anotimpurilor' iubirii dintre el si (la. In constiinta
chinuita de incertitudini a lui %tefan -heorghidiu, discutia despre iubire de la popota cheama la
viataamintirea, de o indurerata emotie a povestii lui de dragoste.
rin afirmatia ' iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca
stii ca asta o face fericita' este surprinsa conceptia lui %tefan despre iubire in incipitul romanului,
o iubire ce se naste din duiosie, din admiratie. Iubirea pentru (la naste dintr-o intamplare, devine
cu timpul obisnuinta, pentru a se transforma in cele din urma intr-o obsesie$ ' 5rice iubire e ca un
monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma' spune -heorghidiu la un momentdat.
%emnificativ pentru conceptia de iubire a lui %tefan, este episodul e#cursiei la 5dobesti,
organizata de Anisoara care are mania e#cursiilor 'in banda'. In atmosfera de complicitate ludica
si promiscuitate morala, (la se comporta ca ' o femeie de lume' cochetand cu -rigoriade, vag
avocat si gazetar mediocru, insa bun dansator. 6iecare cuvant ori gest al frumoasei tradatoare ia
proportiile unui cataclism si, indelungat analizat ca proba a infidelitatii, devine prile, de tortura
pentru zbuciumata constiinta a lui %tefan.
%tefan -heorghidiu, o proiectie in orizontul fictiunii a scriitorului insusi, un alter ego
caruia ii sunt transferate e#periente personale ale autorului, cumuleaza functii narative multiple.
(l este eul narator si eul constiinta, care ordoneaza prin e#periente de cunoastere lumea, este
protagonistul romanului care ' se povesteste pe sine'. ersona,ul principal al romanului este
construit prin insumarea mai multor ipostaze care se cristalizeaza in simultaneitate sau prin
alternanta. %tefan -heorghidiu face parte din casta inadaptatilor superiori constienti de
superioritatea lor intelectuala si morala in raport cu o lume iremediabil mediocra, inculta si
pragmatica . spirit lucid si absolutizant, orgolios si infle#ibil, %tefan aplica tiparul sau de
idealitate realitatii, iubirii, oamenilor din ,urul sau. Acestia nu corespund e#igentelor sale, si
rezunta drame ale incompatibilitatii/.
In opinia mea, %tefan -heorghidiu, protagonistul romanului este un persona, definitoriu
pentru literatura lui Camil etrescu. (l reprezinta inadaptatul superior, lucid si hipersensibil, la fel
ca ma,oritatea persona,elor scriitorului. -heorghidiu incearca sa recompuna lumea in functie de
aspiratia sa catre absolut si are orgoliul de a refuza o realitate care nu i se potriveste, de a renunta
la o iubire care nu mai coincide cu imaginea pe care el si-o crease despre sentimentul caruia intr-
un anumit moment al e#istentei sale ar fi fost gata sa-i sacrifice totul. Desi in lumea lui !ae
-heorghidiu, a afaceristului *asile Lumanararu si a mondenului -rigoriade pare a fi un invins, in
raport cu lumea pura a ideilor, el are taria de a nu accepta compromisul.
In concluzie, %tefan -heorghidiu, filozof, inadaptat superior si intelectual lucid, traieste
intr-un timp psihologic pe care il masoara in functie de propriile trairi si emotii. De aici provine
drama lui -heorghidiu, care are impresia ca s-a izolat de lumea e#terioara pe care o filtreaza prin
propria constiinta.