RECUPERAREA POST INFARCT MIOCARDIC FAZA II

TARDIVA


Infarctul acut de miocard reprezinta necroza circumscrisa de cauza ischemica a unei
zone de miocard, aparuta ca urmare a unei caderi bruste a fluxului sangvin coronarian sau
a unei cresteri peste posibilitatile de aport ale necesarului miocardic de oxigen, urmata de
formarea unei cicatrici fibroase n cazurile cu evolutie favorabila.
Este modalitatea evolutiva grava, uneori mortala, a bolii cardiac ischemice.
Termenul infarct de miocard (IM) este anatomic se adreseaza oricarei alterari a
peretelui inimii care ntruneste urmatoarele trei conditii :
1. Origine ischemica (reducerea foarte accentuata sau oprirea circulatiei
coronariene).
2 .Aparitia necrozei miocardice (ulterior vindecata prin scleroza cicatriceala).
3 .Interesarea unei arii de cel putin 2 cm2.
ntreruperea aportului sanguin se poate produce brusc sau lent, pe una sau pe toate
cele 3 artere coronare .
Leziunile muschiului cardiac se pot observa numai cnd 2 din cele 3 artere sunt
stenozate cu peste 75% din lumenul lor.
Exista mai multe forme de infarct miocardic :
Transmural care intereseaza toata grosimea peretelui inimii
Intramural intereseaza o anumita zona n grosimea peretelui inimii
Subendocardic apare sub foita care tapeteaza intern inima
Subepicardic apare sub invelisul extern care mbraca muschiul inimii
n 9 din 10 cazuri, IM este accidentul major al ASC, dar poate sa survina si fara
obstructie coronariana si fara ASC
Clinic, apar urmatoarele semne :
1. insuficienta miocardica cu afectarea functiei de pompa a inimii.
2. durere anginoasa mare, transfixianta, nitrorezistenta

Factorii de risc in cardiopatia ischemica si infarctul de miocard acut :
1. Tensiunea arteriala (T. A. ) crescuta . TA crescuta ramne un factor de risc foarte
important. Se va urmari mentinerea unei TA la valori normale prin regim desodat si
medicatie.
2. Fumatul. naintea oricarui atac coronarian, fumatul tripleaza riscul bolii
coronariene. Continuarea fumatului dubleaza riscul exitusului, ca sa nu mai amintim
pericolul unor noi atacuri ca si diminuarea eficientei medicatiei antianginoase.
3. Dieta si obiceiurile alimentare. Obiectivele dietei prescrise se refera att la
reducerea greutatii corporale, ct si la reducerea alimentelor cu nalt potential
hipercolesterolemiant si, mai ales, a acelora cu continut crescut n lipoproteine cu
densitate joasa, factori de risc majori ai aterosclerozei, n general si a bolii coronariene, n
special.
4. Stressul. Cunoscut factor de risc cardiovascular, prezent si desigur cauzal, nca din
perioada preinfarct, el si va creste influenta asupra sechelarului de infarct miocardic. n
afara stresurilor obisnuite se mai adauga stresul determinat de nsusi starea de boala
:teama pentru viata sa, pentru un nou atac, nemultumirea pentru pierderea capacitatii de
munca, noile raporturi n cadrul familiei, probleme economice.
5. Sedentarismul. Admis ca unul din importanti factori de risc primari ai bolii
coronariene, devine dupa infarct obiectivul principal al programului de recuperare, caci el
antagonizeaza cu nsusi principiul de baza al acestui program care este activitatea fizica si
reantrenarea la efort.
6. Comportamentul. Se considera ca exercita o predispozitie la evenimente
coronariene la persoanele de tip A (modelul de tip A).
7. Diabetul zaharat. De regula tulburari ale metabolismului hidratilor de carbon se
asociaza cu cele ale lipidelor, implicate cu rol activ in aterogeneza.
8. Antecedentele familiale. Includ factorul ereditar, genetic care frecvent se asociaza cu
hipercolesteremia, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala.
9. Vrsta si sexul. Incidenta bolii coronariene a crescut evident, interesnd personae din
ce n ce mai tinere. Ateroscleroza coronariana difera dupa sex pna la vrsta de 40-45 ani,
fiind mai rar ntalnita la femei. Prevalenta sexului masculin se poate explica si prin
interventia factorului endocrin.

Program kinetic:
Reprezint recuperarea propriu-zis, sau faza de convalescen. Se desfoar
ntre sptmnile 4-12, dup externare, dup reluarea activitii obinuite inclusiv a celei
profesionale.
Aceast faz reprezint recuperarea propriu-zis, cu scopul de a reda pacientului
maximum posibil din capacitatea sa fizic compatibil cu starea funcional a cordului.
Prima sptmn este considerat perioada de tranziie de la faza I la faza II-a..
Reluarea muncii este permis pentru infarctele miocardice acute mici, la o munc
sedentar, dup 6-8 sptmni, iar la cele complicate dup 12 sptmni.
Programul de antrenament se ntocmete individual i cuprinde 3 faze: nclzirea,
antrenamentul propriu-zis i rcirea (revenirea).
Intensitatea antrenamentului. Se considera ca este necesar sa se presteze un efort fizic
de 70% din capacitatea maxima a efortului individual (VO2), valoarea corespunde
aproximativ pragului anaerob care nu trebuie sa fie depasit. Intensitatea se apreciaza
practice prin frecventa cardiac a efortului.
Durata antrenamentului initial este de 5-10 minute apoi creste progresiv , in functie de
tolerant pacientului pana la 30 de minute.
Frecventa antrenamentului . Antrenamentul trebuie sa fie repetat de cateva ori pe
saptamana ( 4-5 zile pe saptamana ). In ziua libera este bine, totusi ca pacientul sa faca
exercitii usoare de gimnastica , activitatii gospodaresti, sa mearga pe jos.

nclzirea
Are ca scop pregtirea aparatului cardiovascular i a musculaturii membrelor pentru efort,
iar frecvena cardiac nu trebuie s depeasc mai mult de 100-110 bti pe minut.
Antrenamentul propriu-zis
Efortul este de anduran, iar intensitatea efortului depinde de: vrst, starea
funcional a aparatului cardio-vascular, starea fizic anterioar a bolnavului.
Frecvena cardiac n efort nu trebuie s depeasc 135/minut sub 40 de ani i 120-
130/minut peste 40.
Intensitatea antrenamentului este sczut, iar durata crete de la 5-10 minute la 30
minute.
Rcirea
Exerciiile pot fi diferite sau nu de cele din perioada de nclzire. n aceast
perioad aparatul cardio-vascular revine treptat la starea de repaus.
Antrenamentul poate fi continuu sau cu intervale. Cel continuu este mai eficient, dar
obosete bolnavul att fizic ct i psihic. Intervalul de odihn este de maxim 3 minute,
pentru a nu solicita organismul cu mecanismele periferice de adaptare la efort.
Bicicleta ergometric este util pentru c antreneaz multe grupe de muchi ale
membrelor inferioare, dar are dezavantajul c pacienii se plictisesc repede. n
general pe parcursul antrenamentului de 30 de minute se efectueaz 2-3 reprize de
cte 4 minute.
Aparatul de vslit are avantajul c intereseaz ntreaga musculatur a
corpului.Exerciiile de acest gen se introduc dup dou sptmni de la nceperea
fazei a II-a, pentru c este greu de monitorizat frecvena cardiac.
Covorul rulant este echivalentul mersului cu vitez variabil i reprezint att
mijloc de antrenament ct i unul de testare a efortului. Covorul rulant se folosete
indiferent de vrst sau starea fizic de antrenament, anterioar.
Cicloergometrul de brae este util mai ales pacienilor care au activitat3
profesional cu membrele superioare. n timpul unei edine se efectueaz o
singur perioad de 4 minute, deoarece acesta este mai solicitant.
Exerciiile de gimnastic sunt de durat mai lung i mai puin viguroase. Se
folosesc n deosebi n perioada de nclzire i rcire i const n exerciii: de
respiraie, pentru creterea mobilitii articulare, creterea forei i rezistenei
musculare, izometrii i de relaxare.
Mersul rapid i joggingul se introduc la sfritul fazei a II-a deoarece sunt mai
solicitante, iar la pacienii nvrst sunt mai puin indicate pentru c pot provoca
crize de dispnee.

Incalzirea:
Exercitii de respiratie:
1. Din pozitia sezand se inspira pe nas 3 secunde si se expira pe gura 5-6 secunde
2. Din pozitia sezand , flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate,
inspiratie, revenire din flexie concomitent cu abductia membrelor superioare
expiratie
3. Din pozitia sezand cu mainile sprijinite pe genunchi , expiratie impusa , apoi
inspiratie concomitenta cu felxia membrului superior stang, expiratie concomitent
cu extensia membrului superior stang. Se repeat si cu membrul superior drept.
4. Emiterea unor sunete onomatopeice insotite de msicari ca imitarea fasaitului
frunzelor sau a vantului
Gimnastica terapeutica:
Numarul de repetari va creste treptat in functie de tolerant.
Din ortostatism cu membrele inferioare departate:
Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si ianapoi 4-6 repatari
Membrele superioare in flexie maxima , extensie ale bratelor 4-6 repetari
Mainile prinse la spate , aplecarea trunchiului la orizontala , privirea inainte 3-5
repetari
Din sezand pe gymball:
Mainile pe solduri inclinari laterale si rotatii ale trunchiului 4-10 repetari
Extensia gambei cu rezistenta 4-6 repetari


Din decubit dorsal:
Inclinarea capului spre stanga sis pre dreapta pana cand urechea atinge umarul 3-5
repetari
Ducerea barbiei in piept , revenire 3-5 repetari
Felxia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin 4-6 repetari
Cate un genunchi la piept 4-6 repatari
Mainile la ceafa , se duce cotul la genunchiul opus 4-6 repatari
Mainile pe langa corp , genunchi indoiti , inclinari laterale ai genunchilor 4-6
repatari
Din decubit lateral:
Flexia si extensia ambilor genunchi 4-6 repetari
Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea exercitiului
cu celalat membru 4-6 repetari
Tragem cate un genunchi la piept 4-6 repatari
Din patrupedie :
Felxia si extensia coatelor 4-6 repatari
Membrele superioare nu se misca , se aluneca in spate cate un picior 4-6 repatari

Efort in scadere:
Bicicleta ergometrica : pedalare 5-10 minute

Relaxare :
Timp
Scuturarea membrelor
Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare pe inspire si expir



UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE SI
MOTRICITATE SPECIALA









RECUPERAREA POST INFARCT MIOCARDIC
FAZA II TARDIVA


MASTER ANUL I
TANASE ANDREEA ROXANA







BUCURESTI 2014
BIBLIOGRAFIE

1. Carmen Busneag , Recuperarea in afectiunile cardiovasculare , Editura
Fundatia Roamnia de Maine , Bucuresti , 2006
2. Corneliu Obrascu , Recuperarea bonlavilor cardiovasculari prin exercitii
fizice , Editura Medicala , Bucuresti , 1983
3. Dr. Chris Davidson , Sa intelegem angina si infarctul miocardic , Editura
Minerva , Bucuresti , 2008
4. G. Bouvenot , D. Devulder , L. Guillevin , P. Queneau , A. Schaeffer ,
Patologia medicala . Cardiologie .Angiologie vol 5 , Editura Institutul
European , Iasi , 2001
5. Prof. Ana Aslan , Prof. Th Burghele , Dr. S. Ciorapciu , Cardiologie
vol .II , Editura Medicala , Bucuresti , 1963