Oancea Alina

SGR 622 D
Kinetoterapie,anul II

Rolul exercitiilor fizice in tratarea anginei pectorale

• Notiuni privind rolul efortului în mentinerea sanatatii

• Ce reprezinta activitatea fizica moderata?
• Relatia dintre efortul fizic si bolile cardiace
• Recomandari privind activitatea fizica la adult
• Afectiuni cardiovaculare.Angina pectorala
• Tratarea anginei pectorale prin exercitii fizice

• Notiuni privind rolul efortului în mentinerea sanatatii

Activitatea fizica efectuata în mod regulat este privita ca o componenta sanatoasa a stilului de viata.
Recent aceasta importanta a fost conturata de unele studii care au demonstrat legatura între activitatea
fizica efectuata în mod constant si cu regularitate (activitatea fizica moderata) si beneficiul asupra
sanatatii generale, în special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare. În societatea moderna ce are o
tendinta ridicata spre sedentarism, institutiile de promovare a sanatatii ar trebui sa comunice publicului
cantitatea si tipul activitatii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sanatatea.

• Ce reprezinta activitatea fizica moderata?

Activitatea fizica reprezinta orice miscare a corpului produsa de muschii scheletici din care rezulta
eliberare de energie.

Activitatea fizica moderata reprezinta activitatea fizica care si-a demonstrat eficienta în prevenirea
bolilor cardiovasculare si în sanatatea populatiei. Echivalentele cantitatii si calitatii sunt reprezentate
de mersul rapid al unui adult tânar, pe o distanta de 4-5 km. Activitatea fizica moderata este în
strânsa legatura, dar distincta de exercitiile fizice si sanatatea fizica (physical fitness).

• Relatia dintre efortul fizic si bolile cardiace

Studiile epidemiologice si experimentale au demonstrat ca activitatea fizica moderata în contrast cu

sedentarismul, mentine o sanatate fizica si psihica adecvata. Efectul protectiv al activitatii fizice este
în legatura strânsa cu riscul scazut de aparitie a unor boli cardiovasculare cum ar fi cardiopatia

1
ischemica, hipertensiunea arteriala si a altor boli precum diabetul zaharat, osteoporoza, cancerul de
colon, anxietatea si depresia. Alte studii au aratat ca un nivel scazut al activitatii fizice cât si al
sanatatii fizice sunt asociate cu un nivel crescut al mortalitatii generale. Studiile de fiziopatologie
experimentala au aratat beneficiul activitatii fizice la nivel de tesuturi si celule:

• Cresterea fractiunii protectoare lipidice (HDL-colesterol).

۞ Ameliorarea hipertensiunii arteriale.

۞ Stimulare fibrinolizei ( distrugerea trombului).

۞ Ameliorarea functiei de agreagare a trombocitelor si scaderea riscului de

tromboze.

۞ Scade sensibilitatea miocardului la catecolamine.

۞ Creste toleranta organismului la glucoza si sensibilitatea la insulina.

• Recomandari privind activitatea fizica la adult:

Slaba participare la activitatile fizice se datoreaza în parte perceptiei eronate a populatiei privind
beneficiul exercitiului fizic continuu. Studiile au demonstrat clar ca activitatea fizica moderata si
regulata aduce un beneficiu substantial sanatatii. Conform cercetarilor fiziologice,
epidemiologice si evidentelor clinice va recomandam:

Fiecare adult sa execute 30 minute sau mai mult, de activitate fizica moderata, de preferinta în
fiecare zi a saptamânii. Corespondentul activitatii fizice moderate este cel al unei plimbari rapide
pe o distanta de 4-5 km.

Activitatea fizica trebuie începuta cu activitati de intensitate mica si marita gradat.

Chiar si activitatile intermitente aduc beneficii sanatatii, astfel cele 30 minute se pot acumula
din activitati multiple: sa urcati scarile în loc sa luati liftul, sa parcurgeti distantele mici pe jos,
sa pedalati pe bicicleta medicinala în timp ce va uitati la televizor, exercitiile aerobice, dans,
gradinarit, treburile casei, joc activ cu copii. Aceste activitati sunt benefice daca sunt executate
constant si cu rapiditate. De asemenea, amintim beneficiul adus de practicarea constanta a unui
sport: înotul, jogging, ciclism, tenisul si golful, etc.

! Atentie: Orice barbat cu vârsta mai mare de 40 ani si orice femeie cu vârsta mai
mare de 50 ani trebuie sa consulte medicul înainte de începerea unui program de
activitate fizica!

2
• Afectiuni cardiovasculare.
Angina pectorala.

Hipertensiunea arterială, angina pectorală şi infarctul miocardic sînt cele mai des întîlnite
afecţiuni cardiovasculare. Oamenii mănîncă alimente grase, sărate, ceea ce determină declanşarea sau
agravarea bolii. În ţara noastră se consumă cîte 12 g sare/zi pe cap de locuitor, necesarul fiind de doar 3-
4 g. Dacă s-ar reduce consumul de sare, de alcool şi de grăsimi animale, riscurile de producere a
neoplaziilor şi de creştere a tensiunii arteriale ar fi mai reduse. Mişcarea contribuie şi ea la scăderea
riscului recidivelor sau a agravării acestor boli.

Printre factorii externi care pot favoriza apariţia bolilor de inimă se află, în principal, frigul,
oboseala fizică şi stresul. Crizele de angină pectorală şi infarctul miocardic apar cu precădere toamna,
iarna şi în prima lună de primăvară, din cauza temperaturilor scăzute şi a modificărilor rapide de
temperatură şi presiune atmosferică.

• Angina pectorală

1.Ce este angina pectorala?

Angina poectorala este efectul alterării arterelor coronare. Durerea anginoasă apare, în special, la
bărbaţii de 40-45 de ani, care sînt predispuşi şi la ateroscleroză. Femeile, în schimb, sînt protejate pînă la
menopauză de bolile cardiovasculare, inclusiv de angină, datorită nivelului ridicat al hormonilor, în
special al estrogenilor. Durerea anginoasă este în piept dar poate iradia spre umăr, braţ – pînă la ultimele
două degete ale mîinii stîngi – dar şi spre mandibulă sau spre spate. Durerea durează doar 1-2 minute şi
cedează la administrarea de Nitroglicerină. De regulă, criza de angină pectorală apare în plin efort dar au
existat cazuri şi în stare de repaus.

2.Cum apare angina pectorala?

Criza anginoasa - apare atunci cand nevoia de oxigen a miocardului este mai mare decat cea adusa
de fluxul sangvin.

Crizele anginoase sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la
temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool. In
toate aceste situatii inima exercita un efort suplimentar daca nu primeste suficient oxigen. Astfel, apare
durerea.

3.Cum se manifesta angina pectorala?

Durerea anginoasa, care defineste în mod esential boala, are caractere care o fac usor de
recunoscut, daca este tipica. Durerea anginoasa survine în accese / crize, la intervale variabile de timp,

3
dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind
intensitatea

4.Elementele caracteristice ale durerii anginoase privesc:

1. Sediul sau localizarea durerii

2. Iradierea durerii
3. Caracterul durerii
4. Durata crizei dureroase si intensitatea sa
5. Conditii de aparitie a crizelor dureroase
6. Frecventa crizelor
7. Simptomele asociate durerii
8. Actiunea nitroglicerinei asupra durerii sau a altor conditii care duc la încetarea crizei de angina

1.Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau
inferioara.
Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (în spate între
omoplati) sau numai într-o zona de iradiere (de ex. în umar).

2.Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se produce în umarul stâng si pe fata
interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza
gâtului.

Fig. Localizarea durerii în angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile
dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict
localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina
pectorala.

Fig. Iradierea durerii în angina pectorala

4
4.Durata si intensitatea durerii.

Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de intensitate
medie; durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa
încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina
pectorala stabila si se întâlneste mai ales în angina pectorala instabila.
Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este severa si
probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare.

5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau
cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare).

Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm
cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea
efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la
eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de
repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

6. Frecventa crizelor anginoase – poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea (efort
fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamâna), la altii
frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice).

Cresterea frecventei crizelor anginoase (însotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia unei
ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase are un maxim
dimineata între orele de trezire: 7,00 – 9,00 dimineata.

7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales
daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de
greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai
frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala.

8. Încetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de
nitroglicerina sublingual.
De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de
nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).
Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este
probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.

5
 • Tratarea anginei pectorale prin exercitii fizice

Kinetoterapia este cea mai noua componenta a medicinii fizice si reprezinta metodologia activa
de baza pentru consolidarea sau refacerea functiilor unor parti ale corpului uman afectate de boala sau de
traumatisme.
Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe
de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau
cresterea nivelului functional in diverse suferinte. Kinetoterapia este o forma
terapeutica individualizata care, plecand de la programe de exercitii fizice
statice si dinamice, se poate folosi in programele terapeutice profilactice (de
prevenire), curative si de recuperare.
• Afectiuni recomandate prin kinetoterapie
Exista o gama foarte larga de afectiuni pentru care recuperarea medicala prin kinetoterapie este
specifica si absolut necesara. Astfel, kinetoterapia ajuta la tratarea urmatoarelor: afectiunile aparatului
locomotor (ortopedice si posttraumatice), afectiunile reumatice (spondilita, poliartrita reumatoida,
artrita, reumatisme degenerative, reumatismul tesutului moale), afectiunile neurologice (accidentele
vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative si inflamatorii ale sistemului
nervos, sindroame neurologice), afectiunile aparatului cardio-vascular, afectiunile aparatului respirator,
afectiunile neuropsihice, afectiunile metabolice (obezitatea), maladiile congenitale (distrofia neuro-
musculara, luxatia congenitala de sold, tetraplegia) etc.
• Activitatea fizică făcută în mod regulat are multiple efecte benefice pentru inimă şi întregul
organism dar poate avea şi unele dezavantaje, dacă nu este corect practicată. În general, exerciţiul fizic
îmbunătăţeşte forma fizică şi psihică. Anxietatea şi instabilitatea emoţională sînt diminuate, iar
rezistenţa la stres creşte. Această stare de bine este din plin resimţită în viaţa socială, familială şi
profesională. Activitatea fizica poate proteja unele organe şi întîrzie apariţia unor boli. Pentru inimă,
practicarea sportului este în mod particular benefica. Astfel, o activitate fizică suficientă, de exemplu de
50 de minute de mers pe jos, zilnic, 30 de minute de alergare pe zi, scade numărul infarctelor. Pe de o
parte, inima învaţă cum să obosească mai greu, se contracta mai bine şi devine mai puţin sensibilă la
stimuli şi stres, iar pe de alta parte sînt diminuaţi diverşi factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Sportul este şi un mijloc de prevenire a diabetului. Tensiunea arterială se menţine în limite normale,
masa musculară se dezvoltă, iar stratul de grăsime scade".

O activitate fizică bine aleasă permite o recuperare mai bună după boală şi, de asemenea,
evitarea recidivelor. Înainte de a începe practicarea unui sport trebuie consultat medicul. În cazul
bolnavilor coronarieni, sportul reduce cu 25 la sută mortalitatea globală şi cardiovasculară. Graţie
activităţilor fizice, randamentul inimii se îmbunătăţeşte, performanţele fizice cresc şi simptomele sînt
diminuate. Lor le este indicată activitatea fizică uşoară dar regulată, însă cu prudenţă la hipertensivi, la
care pot apărea pusee de creştere a presiunii arteriale.

Exercitiile cardiovasculare obisnuite (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica

aerobica, baschetul, plimbarile, urcatul pe scari, vaslitul) imbunatatesc functionarea

6
inimii, plamanilor si aparatului circulator pentru a putea duce mai multi nutrienti si mai
mult oxigen la muschi si tesuturi. Asemenea programe de exercitii ard calorii, ajutand la
mentinerea unei greutati ideale, scad tensiunea arteriala, intaresc sistemul imunitar, reduc
stresul si riscul de diabet, dementa si alte boli legate de inaintarea in varsta.

! Numarul de exercitii cardiovasculare de care are nevoie fiecare persoana

variaza in functie de varsta si de starea generala de sanatate.

Desi cercetarile arata in general ca sedintele de exercitii mai lungi ajuta inima mai
mult, chiar si exercitiile scurte, dar periodice favorizeaza longevitatea. Un studiu
recent a descoperit ca trei sedinte a cate 10 minute de exercitii cardiovasculare (ca de
exemplu plimbarile rapide din timpul zilei) au ajutat la fel de mult la scaderea riscului de
boli cardiace ca o sedinta de 30 de minute.
Putem beneficia la maxim de pe urma exercitiilor cardiovasculare daca ne
mentinem ritmul cardiac ideal. Pentru a gasi acest ritm ideal,
multi experti sugereaza ca o persoana normala ar trebui sa atinga undeva intre 70 si 90%
din ritmul cardiac maxim.
Majoritatea antrenorilor de fitness recomanda o etapa de incalzire inaintea
exercitiilor cardiovasculare pentru a creste temperatura corpului si a flexibiliza
incheieturile. Marind usor si pulsul, aceasta etapa pregateste inima pentru un antrenament
mai energic. Etapele de incalzire includ de obicei exercitiile de intindere si respiratie,
care pot dura intre 5 si 10 minute.
Faza de exercitiu propriu-zis poate dura intre 10 si 60 de minute, in functie de
nivel fiecaruia de fitness si de scopul urmarit (imbunatatirea sanatatii cardiovasculare,
marirea rezistentei sau scaderea in greutate).
Exercitiile cardiovasculare mai prelungite si mai frecvente ard mai multe calorii
si favorizeaza scaderea in greutate; totusi, cel mai bine este sa le mariti durata treptat,
pentru a evita durerea si leziunile. De asemenea, evitati sa faceti exercitii dupa o masa
copioasa, atunci cand o mare parte din rezerva de sange a corpului se duce la stomac
pentru a ajuta digestia, iar circulatia sangelui spre alte organe este scazuta.
Pe cat posibil, faceti exercitii cardiovasculare suplimentare, in timpul zilei (de
exemplu renuntati la lift si uracti pe scari sau faceti o plimbare rapida in apropiere pentru
a rezolva o problema in loc sa sariti in masina).
Fiecare exercitiu cardiovascular ar trebui sa fie urmat de un repaus de 5 pana la 10
minute, in care corpul se odihneste, iar inima restabileste o circulatie mai lenta a sangelui.
Intinderea muschilor dupa exercitii va ajuta la evitarea durerilor si marirea flexibilitatii.

7
 Bibliografie:
1."Secretele longeviatii", de Gary Small si Gigi Vorgan, Editura Polirom ;
2."Ghidul European de preventie a bolilor cardiovasculare", traducerea fiind asigurata de Societatea
Romana de Cardiologie (coordonator: dr. I. Kulcsar);
3. Revista “Leacuri si Terapii”;