Bazele Generale ale Kinetoterapiei

Tema referat:
Deficientele coloanei vertebrale in plan
frontal: Scolioza
&
Exercitiul fizic corectiv mijloc de baza
pentru corectarea deficientelor fizice

Afectiune:
Scolioza
in
stanga

Exercitii preluate din ramura sportiva:

C Gimnastica (medicala)

Mijloace folosite:
-exercitii cu structura asimetrica,
din pozitiile stand si pe genunchi
-exercitii cu bastonul

Scolioza
(tipica)

S Gimnastica (medicala)

-exercitii cu structura asimetrica,

din pozitiile stand, pe genunchi,
decubit ventral si decubit dorsal
-exercitii pe marginea bazinului
din pozitiile asezat si pe genunchi,
cu sau fara baston (pluta)
-exercitii in bazin cu apa mica din
mers sau din stand
-exercitii in bazin cu apa mare:
din pozitia atarnat, procedeul
craul, procedeul spate, inot in
tandem
-diferite forme de pasi de mers si
alergare
-exercitii din stand, stand departat,
pe genunchi cu mingea medicinala
-exercitii cuprinzand miscarile de
baza in antrenarea spatelui: de
tractiune,
de
tragere
sau
ramatul, folosind greutatea
propriului corp, bara de haltere,
ganterele sau helcometrul, cu
diferite prize ( supinatie, priza
ingusta etc)
N.B: pentru a conferi valente
corective exercitiilor pt. spate,
acestea se vor executa fara
exceptie cu coloana in usoara
extensie, cel putin dreapta.

in

Scolioza

Inot

Scolioza in C

Atletism

Cifoza, spate cifotic, Culturism

spate rotund, spate
plan

Scolioza
Orice indoire sau curbare a coloanei vertebrale in plan frontal se numeste deviatie scoliotica. Nu orice
deviatie scoliotica este insa o scolioza adevarata.
Dupa Adrian Ionescu, o scolioza reprezinta o deviere constanta a coloanei vertebrale in plan frontal
care se poate realiza sub forma unei simple inclinari laterale, a unei incurbari partiale sau totale, sau
a unui sistem de doua sau mai multe curburi de sensuri opuse, insotite intotdeauna de rotatia
corpurilor vertebrali si aparitia gibozitatii.
O alta definitie, propusa de Alexandru Radulescu, priveste scolioza
ca pe
o deviatie laterala permanenta a coloanei vertebrale, pe o intindere mai
mare
sau mai mica, pe care bolnavul poate, intr-un anumit stadiu al deformatiei, sa
o
diminueze voluntar, dar niciodata sa o reproduca in sens invers pe aceeasi
distanta.
Din
definitiile prezentate mai sus, reiese clar faptul ca scolioza este o deviatie
laterala a coloanei, la care se adauga si rotatia in plan orizontal a corpilor
vertebrali insotita de deformari accentuate ale structurii osoase. Afectarea
anatomiei osoase determina modificari ale simetriei trunchiului, aparitia
gibozitatii costale, tulburari de tonicitate la nivelul musculaturii
paravertebrale, si cel mai grav, tulburarea echilibrului la nivelul
centurilor scapulara si pelvina.
In mod obisnuit scolioza apare la mijlocul spatelui (coloana toracica) sau in partea de jos a spatelui (coloana
lombara).
Multi oameni au un anumit grad de deviere a coloanei. De fapt, curburile coloanei vertebrale mai mici de 10
grade sunt considerate deviatii normale ale coloanei. Scolioza este atunci cand deviatia coloanei este mai
mare de 10 grade. Coloana vertebrala se curbeaza de obicei in foma literei S sau C. In functie de deviatia
coloanei vertebrale, apare un imbalans muscular. Astfel, muschii localizati pe partea convexitatii sunt
alungiti, iar cei aflati pe partea concavitatii sunt scurtati, avand scolioza in C toracal sinistroconvexa
(spre stanga) sau scolioza in S - toracal dextroconvexa (spre dreapta), lombar sinistroconvexa (spre
stanga).

Cauze
Varsta la care debuteaza scoliozele este cuprinsa intre 7 si 15 ani, depistarea cat mai precoce si debutul cat
mai rapid al tratamentului constituindu-se in date esentiale ale unei recuperari eficiente.
Manifestarea unei scolioze este influentata si de anumiti factori favorizanti, dintre care amintim:
-maladii lungi si extenuante cum ar fi rahitismul precoce sau tardiv;
-maladii infectioase sau febrile sau eruptive insuficient tratate ca reumatismul, difteria, scarlatina;
-stari de subnutritie, privatiune de aer, soare, lumina, soare, exercitii fizice;
-afectiuni neurologice generale ca miopatiile etc.
In 80% din cazuri, cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta. Aceasta este numita scolioza idiopatica.
Scolioza apare de obicei in copilarie sau adolescenta si este asociata factorilor genetici, adesea fiind o
afectiune familiala.
Sunt doua tipuri de scolioza: structurata si nestructurata.
Scolioza nestructurata implica curburi ale coloanei, fara rotatie si este reversibila, pentru ca este cauzata de
conditii precum :
-durere sau spasm muscular;
-o cauza inflamatorie precum apendicita acuta;
-inegalitatea membrelor inferioare.
Scolioza structurata implica curburi ale coloanei cu rotatie si este
ireversibila fiind de obicei cauzata de factori necunoscuti (idiopatici)
ori
boli sau alte conditii precum :
anomalii prezente la nastere (congenitale), cum ar fi spina bifida,
situatie in care canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care
afecteaza formarea normala a osului. Intre 5-7% dintre cazurile de
scolioza sunt determinate de anomalii congenitale ale coloanei, care
determina curburi ale coloanei, curburi care sunt mult mai rigide
decat cele determinate de scolioza idiopatica. Aceste curburi se
agraveaza pe masura ce copilul creste, in special in perioada
adolescentei;

- afectiuni musculare sau nervoase, precum paralizia cerebrala, sindromul Marfan sau distrofia musculara;
- traumatisme;
- infectii;
- tumori.
La adulti scolioza poate apare ca urmare a modificarilor coloanei determinate de imbatranire (procese
degenerative). Aceste procese degenerative pot fi cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza.
In copilarie si adolescenta, scolioza, in general, nu cauzeaza simptome si nu este evidenta pana cand
deformarea coloanei vertebrale nu devine severa. Ea poate fi prima data perceputa de catre parinti care
observa ca imbracamintea copilului nu sta drept sau tivurile sunt inegale. Coloana copilului poate arata
cocosata, iar coastele pot fi proeminente in afara.
Copilul cu scolioza:
-un umar poate parea mai inalt decat celalalt;
-un sold poate parea mai inalt decat celalalt;
-capul copilului nu este centrat pe corpul;
-un omoplat poate fi mai proeminent decat celalalt;
-coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se apleaca in
fata din talie;
-linia taliei poate fi mai plata pe o parte.
De cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in copilarie sau
adolescenta. Durerea in adolescenta la cei care au scolioza este
data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau tumori ale
maduvei. Daca copilul are dureri asociate scoliozei este foarte
important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a stabili
cauza durerii.
Adultii care au scolioza pot sau nu sa aiba dureri de spate. In
majoritatea cazurilor, unde sunt prezente durerile de spate, este
greu de stabilit daca ele sunt cauzate de catre scolioza. Oricum,
daca scolioza la adulti se agraveaza si devine severa ea poate
determina aparitia durerilor de spate si a dificultatilor la
respiratie. Alte afectiuni, cum ar fi cifoza, cauzeaza simptome similare scoliozei.

Mecanism fiziopatogenetic
Scolioza idiopatica, cea mai frecventa forma, nu are o cauza cunoscuta. La
copii care au acest tip de scolioza, in mod obisnuit primele simptome apar la
varsta de 8-10 ani. Majoritatea cazurilor de scolioza au grade de severitate
medie, determinand curburi mici ale coloanei care nu se agraveaza in timp.
Curburile mici, in general, nu cauzeaza dureri sau alte probleme. In mod
normal medicul reexamineaza copilul la 4-6 luni pentru a urmari orice
schimbare in evolutie.
In cazurile de scolioza medie sau severa, curburile coloanei continua sa se
accentueze in timp. In perioada de crestere, cum ar fi cresterea rapida din
timpul adolescentei, curburile se pot agrava. Curburile mai mici de 30
de grade adesea se opresc din evolutie odata cu stoparea cresterii
scheletului, in timp ce curburile mai mari se pot agrava pe toata perioada adolescentei iar evolutia poate
continua si la maturitate, daca nu sunt tratate.

Doar aproximativ 10% dintre copii diagnosticati cu scolioza necesita tratament (fie corset sau interventie
chirurgicala).
Factorii ce pot sugera un potential de crestere al curburii coloanei includ:
-varsta copilului si stadiul de dezvoltare sau maturitate al scheletului cand a fost diagnosticata scolioza. Cu
cat este mai putin maturizat scheletul in momentul diagnosticarii, cu atat mai mare este sansa ca scolioza sa
se agraveze in timp. Varsta scheletului, determinata prin testul Risser, este utilizata pentru a determina riscul
agravarii curburii;
-marimea curburii. Cu cat este mai mare curbura cu atat mai mare este si riscul de a se agrava in timp;
-localizarea si forma curburii. Curburile situate in partea superioara a coloanei vertebrale se agraveaza
adesea mai mult decat cele situate in partea inferioara a coloanei.
Fetele au mai mare probabilitatea de a face scolioza cu curburi mai mari si mai severe decat baietii.
Pe masura ce scolioza se agraveaza, vertebrele se rotesc spre interiorul inelului de curbura. Daca este
afectata partea superioara a coloanei vertebrale, coastele se aglomereaza pe o parte a corpului si se
departeaza pe partea opusa. Curbura poate determina ingustarea spatiului dintre vertebre. Vertebrele pot sa
se subtieze pe partea externa a curburii.
In cazul curburilor severe, defomarea coastelor (gibozitatea) poate reduce cantitatea de aer din
plaman determinand inima sa faca un efort suplimentar pentru a pompa sange in tesutul pulmonar
comprimat. In timp, aceasta poate duce la aparitia insuficientei cardiace.
Desi este neobisnuit, copii se pot naste cu scolioza (scolioza congenitala) sau aceasta poate sa apara in
primele luni de viata (scolioza infantila). Scolioza prezenta de la nastere sau cea care apare imediat dupa
nastere se poate agrava mai mult in timp decat scolioza aparuta mai tarziu in viata.Oricum, in unele cazuri,
curburile congenitale nu se agraveaza in timp, iar unele curburi ce apar dupa nastere au o evolutie mai buna
si fara tratament.

Factori de risc
Factorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza, includ:
-istoria familiala. Se cunoaste faptul ca scolioza este o afectiune cu caracter familial. Copii, in special fetele
ale caror mame au avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta scolioza;
-sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsa intre 10 si 16 ani sunt de 7 ori mai predispuse decat baietii sa faca
scolioza cu curbura severa care sa necesite tratament.
Scolioza este mai frecventa la persoanele care au:
-vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara), mai obisnuita in partea inferioara a coloanei
vertebrale (spondilolistezis);
-lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau inferioare;
-alte tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina.

Investigatii
Investigatiile pentru scolioza incep in mod normal cu istoricul medical si examinarea fizica. Dintre acestea
face parte si testul de inclinare in fata, un test simplu care consta in inclinarea copilului in fata din talie,

bratele atarnand pe linga corp cu palmele atinse una de cealalta, examinatorul urmarind inegalitatile spatelui
sau coastelor. Poate fi folosit un scoliometru pentru a masura si estima rotatia curburii coloanei.
Daca rezultatele istoricului medical si examenului fizic arata o curbura semnificativa a coloanei, trebuie
efectuata o radiografie a coloanei pentru o masurare precisa a gradului de curbura a coloanei vertebrale.
Varsta scheletului osos, calculata prin testul Risser este de mare ajutor in determinarea potentialului de
agravare a curburii.
In familiile care au scolioza, copii trebuie examinati periodic.
Testele neurologice vor fi efectuate la copilul cu scolioza, pentru a
determina daca ei au afectiuni asociate adesea scoliozei, cum ar fi
paralizia cerebrala sau distrofia musculara.

Diagnostic precoce
Copii femeilor care au scolioza trebuie supusi screeningului pentru
scolioza in mod periodic, mai ales in timpul pubertatii si pe toata
perioada adolescentei.
Programul de screening pentru scolioza in scoli este recomandat de
catre majoritatea organizatiilor sanitare. Cu toate acestea unele
organizatii medicale sunt impotriva efectuarii de rutina a
screeningului pentru scolioza idiopatica la copii mai mari si adolescentii care nu au simpatologie. Scolioza
idiopatica inseamna deformarea coloanei vertebrale fara a se cunoaste cauza. Scolioza idiopatica este cel
mai frecvent tip de scolioza observata in perioada pubertatii.
Expertii medicali care sustin screeningul cred ca un diagnostic precoce va conduce si la un tratament
precoce care sa opreasca evolutia curburii spre agravare. In unele state screeningul pentru scolioza este
reglementat prin lege. In primele etape screenigul poate fi efectuat la scoala. Screeningul ulterior poate fi
realizat dupa o anumita perioada de timp de catre medicii specialisti sau de catre medicul de familie. Multi
copii la care se recomanda urmarirea ulterioara nu au nevoie de aceasta. Multi cercetatori sugereaza
adaugarea de teste suplimentare la testul de inclinare in fata pentru a face screeningul scolar mai eficace.

Tipuri de scolioza in functie de gravitatea curburilor

Dupa gravitatea curburilor, conform clasificarii lui Grusa, se disting urmatoarele grade ale scoliozelor:
-

Gradul I: curbura principala prezinta un unghi sub

30, rotatia vertebrala este mica, iar curburile
compensatorii foarte suple;
- Gradul II: curbura principala este cuprinsa intre
30 si 60, torsiunea vertebrala se afla intre 10 si
20,curburile secundare se prezinta inca suple;
- Gradul III: curbura principala este peste 60,
rotatia corpilor vertebrali mai mare de 30, curburile secundare sunt fixe.

Tipuri de scolioza in functie de varsta la care au aparut

In functie de varsta la care au aparut, Cotrel deosebeste 4 forme de scolioza:

- Scoliozele nou-nascutului: apar imediat dupa nastere sub forma unei incurbari totale, toracolombare, in general spre stanga, cu rotatie vertebrala minima;
- Scoliozele infantile: debuteaza inainte de 3 ani, sunt mai intalnite la baieti si au o singura curbura;
- Scoliozele juvenile: apar dupa varsta de 3 ani si pana la pubertate;
- Scoliozele adolescentei: apar in preajma pubertatii si sunt localizate, de regula, la nivelul regiunii
lombare.

Tratament - Generalitati
Scopul tratamentului pentru scolioza este de a preveni accentuarea curburii coloanei vertebrale, de a corecta
si stabiliza curbura severa. Din fericire mai putin de 10% din persoanele care au deformare a coloanei mai
mare de 10 grade necesita tratament.
Tipul de tratament este in functie de cauza scoliozei.
Scolioza de cauza subiacenta (scolioza nestructurata) in mod obisnuit se imbunatateste cand conditiile care
au cauzat deformarea, cum ar fi contractura musculara sau inegalitatea membrelor sunt tratate.
Scoliozele cauzate de catre boli sau factori necunoscuti (scolioze structurate) in mod normal necesita
tratament:
-tratament nechirurgical. Acesta include fie observatie periodica la fiecare 4-6 luni pentru a verifica orice
progresie a curburii fie utilizarea de corsete pentru a stopa accentuarea curburii
-tratamentul chirurgical. Chirurgia poate fi folosita la insertia de implante care vor mentine deformarea pe
loc sau la fuzionarea corpilor vertebrali asa incat curbura sa nu se agraveze.
Tratamentul este in functie de varsta persoanei, de marimea curburii coloanei vertebrale si de riscul
accentuarii acesteia. Riscul progresiei este in functie de varsta la care este stabilit diagnosticul, de marimea
curburii (masurat pe imaginea radiografica a coloanei), de varsta scheletului (determinat prin testul Risser).
Tratamentul la un copil la care scheletul nu este pe deplin dezvoltat poate sa includa:
-cand curbura este mai mica de 25 de grade se va efectua o evaluare periodica de catre medic pentru a
urmari progresia curburii. Adesea nu mai este necesar alt tratament
-cand curbura este intre 25 si 40 de grade, corsetul poate fi utilizat rentru a preveni accentuarea curburii pe
perioada cresterii. Unii medici folosesc corsetul la curburi de pana la 45 de grade. In mod normal
tratamentul cu corset se va utiliza pana la stoparea cresterii scheletale
-cand curbura este mai mare de 40 de grade corsetele nu mai sunt eficiente
-interventia chirurgicala poate fi luata in considerare la curburile mai mari de 50 de grade. Fara interventie
chirurgicala, aceste curburi se vor agrava
La persoanele adulte la care cresterea scheletului a fost terminata, tratamentul poate include urmatoarele:
-ameliorarea durerii, folosind aspirina sau droguri similare si exercitii fizice. Acestea pot fi suficiente pentru
ameliorarea durerii de spate
-cand curbura este mai mica de 50 de grade se va efectua o urmarire periodica pentru a observa orice
progresie a curburii
-cand curbura este mai mare de 50 de grade si tinde sa se agraveze se va apela la interventia chirurgicala.

De retinut!
Majoritatea scoliozelor au curburi medii si nu necesita tratament.

Momentul cand se practica interventia chirurgicala la copil este

controversat. Unii considera ca interventia chirurgicala trebuie amanata
pana la varsta de cel putin 10 ani si preferabil la 12 ani deoarece fuziunea
spinala stopeaza cresterea coloanei vertebrale in zona unde a fost efectuata.
Oricum restul coloanei va continua sa se dezvolte normal.
Prevenire
Scolioza nu poate fi prevenita. Scopul tratamentului este de a preveni accentuarea curburii.

Tratament ambulatoriu
Daca copilul sau adolescentul care a fost diagnosticat cu scolioza are o curbura a coloanei mai mica de 25 de
grade este important ca medicul sa examineze coloana la fiecare 4-6 luni pentru a constata evolutia curburii.
Chiar daca majoritatea curburilor nu se agraveaza, momentul instituirii tratamentului este important de
cunoscut pentru a fi inceput din timp, acesta adesea stopand evolutia.

Impactul scoliozei la copil si la adolescent

Tratamentul scoliozei cu curbura coloanei medie sau grava poate avea un impact dramatic pentru viata
copilului. Atunci cand copilul are scolioza este important ca familia copilului sa fie avertizata asupra
dificultatilor legate de purtarea corsetului. In clinicile specializate in tratarea scoliozei, unde sunt tratati si
alti copii cu aceasta afectiune, se ofera suportul adecvat pentru copil.

Scolioza adultului
Adultii care au scolioza pot avea dureri de spate. Asociate medicatiei, alte metode care ajuta la mentinerea si
promovarea unei stari bune de sanatate, cum ar fi exercitiile fizice regulate si ingrijirea specifica a spatelui,
pot ajuta la usurarea durerilor de spate la unii adulti.

Exercitiul fizic corectiv

mijloc de baza pentru corectarea deficientelor

fizice
Exercitiul fizic corectiv reprezinta o actiune corporala statica sau dinamica, incadrata in cerintele
generale de practicare a exercitiilor fizice cu respectarea regulilor anatomo-fiziologice si biomecanice,
folosite pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice.
In actiunea de corectare a deficientelor fizice ne bazam pe efectele multiple ale exercitiilor fizice corective,
care se rasfrang asupra psihicului, a functiilor organismului si in mod deosebit asupra structurii corpului.
Exercitiile fizice au fost folosite in scop profilactic si terapeutic din cele mai vechi timpuri, unii dintre cei
mai reprezentativi slujitori ai medicinei (Hipocrat, Celsus, Galenus) considerand ca gimnastica face parte
din medicina.
Exercitiile fizice folosite in acest scop sunt grupate astazi in procedee si metode de tratament
functional si de recuperare care apartin gimnastici medicale si kinetoterapiei. Acestea se asociaza cu

mijloacele proprii fizioterapiei, balneoterapiei, climatoterapiei, ale ortopediei, chirurgiei, dieteticii sau
terapiei medicamentoase, constituind forme de tratament complex, deosebit de apreciate in medicina
moderna.
Exercitiile sunt impartite in statice si dinamice, iar scopul lor este de a tonifia musculatura care asigura
forta necesara mentinerii segmentului afectat in pozitie si atitudine corecta, actionand in acelasi timp
asupra sistemului nervos, la nivelul caruia se realizeaza stereotipia de redresare si automatizarea miscarii si
posturii corecte.
La nivelul encefalului in zonele subcorticale sunt inregistrate miscarile semiautomate si involuntare.
Perturbarea mobilitatii unui segment duce la stergerea din zonele centrale a miscarii si deci subiectul va
trebui sa fie reinvatat sa execute miscarea corect pana la corticalizarea ei din nou (de exemplu mimica,
mersul etc).
Pozitia adoptata in exercitiul fizic este:
- Corecta: cand este normala;
- Corectiva: cand prin ea se realizeaza corectarea atitudinii;
- Hipercorectiva: cand miscarea depaseste atitudinea normala.

Scopul exercitiilor corective:

Formarea reflexului corect si stabil de atitudine a coloanei vertebrale si a corpului in intregime;
Tonifierea in conditii de scurtare a grupelor musculare din partea convexitatilor;
Tonifierea in conditii de lungire a grupelor musculare din partea concavitatilor;
Integrarea elementelor centurii scapulare si ale centurii pelviene in atitudinea normala generala a
corpului;
Dezvoltarea normala a toracelui prin corectarea asimetriilor sale.
Corectarea acestor deficiente se face prin pozitionarea corpului de asa maniera incat sa obtinem
relaxarea musculaturii contractate si contractarea musculaturii relaxate, prin aplicarea exercitiilor ce
urmaresc tonificarea in regim de scurtare a grupelor musculare ale spatelui de partea convexitatii,
tonifierea in conditii de lungire a musculaturii de partea concavitatii, precum si prin formarea
reflexului de atitudine corecta a corpului, atat pe parcursul exercitiilor de gimnastica, cat si in timpul
activitatilor zilnice.
Exercitiile se vor executa din pozitia sezand, stand cu sprijin asimetric, pe genunchi, pe genunchi cu
sprijin pe palme si constau din aplecari laterale de partea convexitatii curburii coloanei vertebrale,
mentinerea trunchiului in pozitie corectiva si exercitii de respiratie.
Gimnastica kinetica combate dezechilibrele musculo-ligamentare si dezvolta grupele musculare
necesare mentinerii corectiei obtinute prin gimnastica posturala. Exercitiile se fac cu coloana in
extensie (cat mai dreapta, chiar fortarea spre spate), intrucat in flexie sunt favorizate deviatiile
laterale. Segmentele care nu participa la miscare trebuie blocate pentru a evita miscarile
compensatorii. Miscarile active corective isi exercita actiunea asupra curburii scoliotice principale fie
indirect prin intermediul centurilor si prin travaliul miscarilor paravertebrale:

exercitii corective cu scurtare aplicate la nivelul convexitatii (unde muschii sunt permanent
contractati, surmenati si alungiti pentru a mentine echilibrul rahidian), masajul, razele ultrascurte,
ultrasunetele favorizeaza efectuarea exercitiilor;
exercitii corective cu alungire aplicate la nivelul concavitatii curburii scoliotice (unde s-au produs
retractii musculo-aponevrotice si unde apar mai intai procesele artrozice) ajutate prin tractiuni

vertebrale, precedate de termoterapie si urmate de masaj, suspendari asimetrice la spalier cu bratul de

partea concavitatii mai sus.
Gimnastica respiratorie in scolioze este de fapt inseparabila de exercitiile specifice corective. Fiecare
exercitiu este insotit de miscari respiratorii si expiratorii ritmice, la care se asociaza instruirea bolnavului
pentru respiratia unilaterala. Se pot asocia si exercitii separate de respiratie sau precedand exercitiile
kinetice, dar acestea nu trebuie prea mult folosite, caci produc oboseala si perturbatii prin hiperoxigenare,
atata vreme cat nevoia de oxigen nu este creata de o activitate musculara echivalenta.
In cazul pacientilor cu scolioza in C sau S, au acuzat tulburari statice de mers, iar ceea ce a determinat
aceasta decompresare a coloanei vertebrale, au fost factori din mediul profesional (posturari incorecte si
vicioase la birou si eforturi fizice din timpul adolescentei).

Obiective:
-

Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si autocoordonare) si posturari

hipercorective cu caracter antalgic.
- Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare.
- Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin exercitiile specifice de
recuperare si a gimnasticii medicale.
- Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin adoptarea unor
posturi corective (corecte).
- Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperarii.
- Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.
- Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este suferind (nivel
c.v).
- Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala.
- Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat.
- Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de echilibru, a
orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de
miscare rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia de lateralitate.
- Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelul grupelor
musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare, cum ar fi:
bicicleta ergometrica, stepperul, placa de echilibru si spalierul, aparatul multifunctional helcometru, covorul
rulant sau gym-ball.

Mijloace si metode folosite in gimnastica medicala

Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei in C stanga, iar pentru scolioza in C dreapta se vor
executa aceleasi exercitii, cu segmentele de partea cealalta.
1) Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stanga in ritmul
pasilor (1-2);
2) Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea trunchiului spre
stanga (1-2);
3) Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos (1-2);
4) Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta sus, stanga pe
sold (de 10 ori);

5) Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana dreapta sus,
stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie, revenire cu inspiratie (de 10
ori);
6) Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu
stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi cu extensia trunchiului inspiratie, revenire cu
expiratie (de 10 ori);
7) In pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului lateral stanga
(bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre stanga
(de 10 ori);
8) Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa indoirea trunchiului
spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori);
9) Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe genunchiul stang,
cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10
ori);
10) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins inapoi,
inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori);
11) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu inspiratie,
revenire cu expiratie (de 10 ori);
12) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor spre stanga, cu revenire in
pozitia initiala (de 10 ori);
13) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea bratului drept intins sus si
piciorul stang intins inapoi (de 10 ori);
Pentru corectarea scoliozei in S se recomanda exercitii de tonifiere in regim de scurtare a grupelor
musculare din partea concavitatii si de relaxare si alungire a grupelor musculare din partea concavitatilor. Se
lucreaza pe rand fiecare curbura, dupa ce s-a fixat in pozitie corecta sau hipercorecta una din ele, lasand
posibilitatea de mobilizare celeilate.
Ca si in scolioza in C, exercitiile au structura asimetrica si se pot executa din mers, din pozitie stand, pe
genunchi, culcat si sezand.

Program de exercitii fizice pentru corectarea scoliozei in S (tipica)

1) Mers cu ridicarea genunchiului stang la piept, la 5 pasi si cu ridicarea bratului stang si ducerea la
spate a bratului drept dupa alti 5 pasi. Se repeta timp de 2 minute.
2) Mers cu ridicarea genunchiului stang la piept, la 5 pasi, purtand pe cap o minge tinuta cu mana stang
si dreapta la sold. Se executa timp de 1-2 minute.
3) Mers cu fandare la 5 pasi, numai cu piciorul stang, in acelasi timp cu ridicarea bratului stang si
ducerea dreptului la spate. Se executa un minut.
4) Stand cu piciorul stang asezat in fata pe un scaun, mana stanga la ceafa si dreapta pe sold; indoirea
trunchiului spre dreapta cu arcuire si revenire. Se repeta de 15-20 de ori.
5) Pe genunchi, cu bastonul vertical la spate, cu mana stanga tinut de sus, iar cu dreapta de jos: ducerea
piciorului stang inainte cu talpa pe sol, cu extensia spatelui si revenire. Se repeta de 10-15 ori cu
piciorul stang.
6) Culcat cu fata in jos, mana stanga inainte si dreapta indoita la spate, piciorul stang lateral cu
genunchiul indoit: tarare inainte cu ajutorul mainii si al piciorului stang. Se executa 1-2 minute.
7) Culcat inainte in fata peretelui, cu genunchiul stang indoit in lateral si palmele sprijinite pe zid:
mutarea palmelor in sus si apoi in jos cu revenire. Se repeta de 10-15 ori.

Exercitii corective preluate din inot

1.Exercitii pe marginea bazinului:
Din asezat, cu un baston sau cu o pluta diagonal la spate, apucat cu stanga sus si dreapta jos, extensii si
arcuiri ale trunchiului, coordonat cu respiratia;
Din aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri ale trunchiului spre stanga si spre dreapta;
Pe genunchi cu un baston sau cu o pluta diagonal la spate, apucat cu mana stanga sus si cu dreapta jos,
extensia si arcuirea ampla a trunchiului concomitent cu ducerea piciorului drept intins pe spate sprijin pe
varf;
Pe genunchi cu sprijin pe palme inainte, ridicarea bratului stang sus simultan cu extensia piciorului drept si
arcuire;
Din aceeasi pozitie, ridicarea bratului stang sus odata cu ducerea genunchiului stang la piept cu arcuire.
Alcelasi exercitiu cu ridicarea piciorului stang extins lateral.
2.Exercitii in bazin cu apa mica:
Din stand cu piciorul stang pe o treapta a scarii bazinului, cu o pluta la spate, apucata diagonal cu mana
dreapta jos si stanga sus, extensia ampla a trunchiului cu inspiratie, revenire cu expiratie;
Din aceeasi pozitie, indoiri si arcuiri ale trunchiului spre stanga.
Aceeasi pozitie initiala, rasucirea triunchiului spre dreapta si extensie cu arcuire;
Aceleasi exercitii ca cele trei amintite anterior, dar cu sprijinul piciorului stang cu o treapta mai sus;
Exercitiile de indoire si arcuiri ale trunchiului trebuie executate cu ambele arcuiri;
Din stand cu fata la scara, cu bratele extinse, stanga sus si dreapta jos, cu mainile apucate, ridicarea
genunchiului stang spre suprafata apei;
Din aceeasi pozitie initiala, extensia si arcuirea trunchiului si a capului.
Mers pe varful piciorului stang, dreptul paseste normal pe talpa, cu mana stanga sustinand un plutitor pe
cap si cu cea dreapta pe sold;
Mers cu ridicarea piciorului stang spre suprafata apei si cu mainile ca in exercitiul anterior mentionat;
Acelasi mijloc cu ridicarea genunchiului stang;
Mers cu pas adaugat spre stanga, fandand doar piciorul stang, cu o pluta la spate, apucata asimetric cu mana
de partea convexitatiii jos, iar ceea de partea concavitatii sus.
3. Exerctii in bazin cu apa mare:
Din atarnat inegal la scara bazinului, cu mana stanga, sus si dreapta jos, balansari laterale ale intregului
corp; se poate executa cu fata sau cu spatele la scara;
Alcelasi exercitiu din atarnat doar cu bratul stang sus, dreptul fiind in apa langa picior;
Tot din atarnat inegal, cu spatle la scara ridicarea piciorului sau doar a genunchiului stang spre suprafata
apei;
Din atarnat cu fata la scara, cu bratul stang sus si drept jos, extensia si arcuirea trunchiului inspiratie
revenire - expiratie;
Din aceeasi pozitie initiala, extensia si arcuirea piciorului drept;
Din impingere de la perete, plutire pe piept cu capul in extensie la suprafata apei, cu bratul stang sus si
dreptul jos langa coapsa;
Din impingere, plutire pe spate cu bratul stang sus, celalalt jos, cu genunchiul piciorului stang indoit peste
nivelul apei;
Plutire pe spate, cu o pluta tinuta in regiunea dorsala, ridicari repetate ale trunchiului si bazinului;
Picioarele procedeu craul, extensia trunchiului si a piciorului drept dupa fiecare 6 batai de picioare;

Picioare craul, cu fata in apa si cu bratul stang sus, dreptul jos, inspiram inainte prin ridicarea fetei din apa;
Picioare spate cu pluta la spate in regiunea dorsala indoirea genunchiului stang la fiecare 6 batai de
picioare;
Picior craul cu un brat sus stangul - si celalalt jos;
Alunecare craul sau spate cu pluta tinuta sus, vaslind numai cu bratul drept;
Alunecare craul sau spate, fara pluta, vaslind doar cu bratul drept, bratul stang intins sus; la craul se va
inspira lateral dreapta (pe prima parte a drumului aerian al bratului);
Alunecare craul, vaslind doar cu bratul stang, bratul drept intins jos; se va inspira prin ridicarea bratului,
lucru realizabil prin intensificarea batailor de picioare;
Alunecare in procedeul spate, vaslind doar cu bratul stang, bratul drept fiind jos langa picior, sau indoit la
spate;
Inot in tandem (cate doi unul langa celalalt, cu mainile din interiorul cuplului prinse) in procedeele spate si
craul; se lucreaza bilateral.

Indicatii metodice:
Atitudinile scoliotice sunt provocate de pozitii defectuoase mentinute timp indelungat. Acestea apar ca
urmare a oboselii. Scoliozele prin deprindere sunt atitudini scoliotice durabile caracterizate prin mobilitate
redusa a coloanei, corectarea facandu-se doar partial. Corectarea scoliozei in S impune fixarea unei
curburi in pozitie corecta sau hipercorecta si mobilizarea redusa a celeilalte. Dintre mijloacele recomandate
amintim:
Exercitii dinamice efectuate in sens corectiv si hipercorectiv:
- pentru trunchi indoiri laterale pe segmentul dorsal sau lombar in partea convexitatii; rasuciri laterale si
extensii pe segmentul lombar sau dorsal in partea concavitatii; extensii globale ale coloanei vertebrale;
intinderi in axul longitudinal;
- pentru membrele superioare structuri asimetrice: bratul din partea convexitatii se coboara, iar cel din
partea concavitatii se ridica peste nivelul umerilor;
- pentru membrele inferioare structuri asimetrice, care amplifica miscarile trunchiului, piciorul din partea
convexitatii se ridica inainte sau lateral, iar cel din partea concavitatii se ridica inapoi sau in exterior.
Indicatiile kinetobalneoterapiei in patologia aparatului locomotor sunt foarte largi, tehnicile specifice fiind
puse in aplicare abia dupa explorarea clinica, radiologica si de multe ori chiar biologica a pacientului. In
general, efectele urmarite sunt:
-dobandirea partiala si progresiva a independentei;
-cresterea mobilitatii articulare;
-facilitarea miscarilor si a gesturilor la persoanele cu handicap sever;
-relaxarea musculara;
-calmarea durerilor;
-vasodilatatia secundara in urma unor bai calde;
-reeducarea functionala motorie a unui segment;
-reantrenarea segmentara sau globala la efort.
Contraindicatiile sunt putin numeroase si destul de simplu de stabilit. Astfel, putem retine:
-orice boala in faza ei acuta;
-hipertemia;
-incontinentele sfincteriene;
-cardiopatiile decompensate;
-hipertensiunile arteriale;
-insuficientele respiratorii, in conditiile unei capacitati vitale foarte reduse;
-bolile active (tuberculoza);

-plagile infectate sau necicatrizante, ulcerele, orice boala de piele contagioasa;

-hidrofobia.
Apropierea afectiva, vocea calma, palcuta, atentia kinetoterapeutului indreptata permanent spre subiect sunt
conditii esentiale in derularea programelor de miscare in apa. Integrarea copiilor si tinerilor cu cerinte
educationale speciale este mult mai eficienta cand terapia acvatica este initiata timpuriu. Aceasta forma de
tratament trebuie sa vina in intampinarea cerintelor diferitelor grupuri de tratament sau persoanelor cu astfel
de nevoi speciale.

Exercitii corective preluate din atletism

Corectarea Scoliozei in C
Exercitiile de atletism pot ajuta la prevenirea si corectarea atitudini scoliotice si
formelor usoare ale scoliozelor, alaturi de exercitiile statice (realizate din pozitii
fundamentale in structura simetrica si asimetrica pentru a asigura
executarea corecta a exercitiilor dinamice, pozitiile pe genunchi, culcat
ventral, culcat dorsal, atarnat, stand) si de exercitiile dinamice pentru
trunchi, membre superioare, membre inferioare, de respiratie, aplicative (de mers,
echilibru), cu obiecte portative (baston, minge medicinala, gantere, extensor ), de
relaxare.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara, alternata cu mers. 1 2 X 200-400 m
- Stand departat cu mainile pe solduri sau la spate,rotari, rasuciri si aplecari ale capului, (mai ales pe partea
cu convexitatea). 2-3 x 4-6 repetari
-Stand departat, rotari de brate alternativ sau simultan rotind inapoi bratul de pe partea cu convexitatea iar
celalalt inainte. 2- 3 x 6-8 repetari
- Stand departat, aplecari laterale si rasuciri ale trunchiului catre partea convexa cu bratul de pe aceeasi parte
jos, iar celalalt sus. 2 -3 x 8 -10 repetari
-Stand, fandare inainte cu piciorul de pe aceeasi parte cu convexitatea curburii coloanei vertebrale, bratul
opus sus, celalalt jos si arcuire. 2- 3 x 8-10 repetari
-Stand, fandare in lateral cu piciorul de pe partea cu convexitatea curburii coloanei vertebrale, bratul opus
sus, celalalt jos si arcuire. 2-3 x 8 -10 repetari
- Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ridicarea picorului de pe partea cu convexitatea si bratul opus cu ducerea
in extensie. 4-5 x 4-5 secunde
-Pe genunchi, rotarea trunchiului si a bratelor spre partea convexa. 3-5 x 8 -10 rotari
-Stand fandat inainte pe piciorul de aceeasi parte, cu mainile apucand asimetric bastonul, mana opusa sus,
cealalta jos, coatele indoite, ducerea trunchiului in extensie cu intinderea coatelor (inspiratie) si revenire
(expiratie). 2-4 x 8-10 repetari

EXERCITII ATLETICE DE BAZA:

- Mers cu trunchiul drept, ducerea bratului de pe partea concava sus si a piciorului opus in extensie.
2 3 x 25 30 m
- Alergarea cu joc de glezne (pe loc si cu deplasare) cu bratele incrucisate la spate pe diagonala cel de pe
partea concava sus, celalalt jos. 2 - 3 x 20 30 m
- Alergare usoara, cu ducerea genunchiului de pe partea convexa sus, la fiecare al 4-lea pas, bratele
incrucisate la spate ca la exercitiul precedent. 2 -3 x 25 30 m
- Pas saltat cu elan ritmat pe piciorul de pe partea cu concavitatea, cu accent pe ridicarea cat mai sus a
piciorului pendulant. 3 4 x 25 30 desprinderi
- Pas sarit cu elan ritmat, impulsia pe piciorul de pe partea concava, aterizarea pe celalalt, cu accent pe lucrul
bratelor. 3 4 x 10 12 desprinderi
- Stand, saritura cu desprindere de pe sol si atingerea cu mana de pe partea cu concavitatea a unui obiect
suspendat. 2 - 3 x 8 10 desprinderi
- Alergare cu pas adaugat spre partea cu convexitatea, accent si pe lucrul bratelor. 3 - 4 x 25 30 m
- Alergare in turnanta astfel incat partea cu convexitatea sa fie catre turnanta. 4 - 6 x 50 60 m
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu 2 maini din partea opusa convexitatii jos, inapoi
prin lateral. 2 - 3 x 12 15 aruncari
- Stand departat cu latura pe directia de aruncare cu mana de pe partea cu concavitatea aruncarea mingii
medicinale (2-3 kg), peste cap inapoi. 3 x 10 15 aruncari
- Stand departat cu un picior retras, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu mana de pe partea cu
concavitatea de jos inainte sus. 2 - 3 x 10 15 aruncari
- Pe genunchi aruncari cu ambele maini de jos din lateral din partea opusa convexitatii a mingii medicinale
(2-3 kg ),spre inainte. 2 - 3 x 10 - 12 aruncari
-Pe genunchi aruncari cu mana de pe partea cu concavitatea din lateral peste cap a mingii medicinale (2-3
kg). 2 - 3 x 10 - 15 aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale ( 2-3 kg ) cu mana de pe partea cu concavitatea ducand mana
opusa la spate prin lateral. 2 - 3 x 10 15 aruncari
- Pe genunchiul de pe partea cu concavitatea ,celalalt indoit inainte aruncarea mingii medicinale (2-3 kg ) cu
mana de pe partea cu concavitatea ducand mana opusa la spate prin lateral. 2 - 3 x 10 15 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Culcat dorsal, mainile la ceafa, forfecarea picioarelor pana la 45. 3 4 x 20 25 executii
- Culcat dorsal, mainile la ceafa, genunchii indoiti, ducerea genunchilor in cerc spre partea convexa.
3 4 x 10 15 executii
- Atarnat asimetric la scara fixa, mana de pe partea concava mai sus, balansarea picioarelor spre partea
opusa. 3 - 4 x 10-15 executii
- Stand cu latura partii convexe spre scara fixa, bratul opus deasupra capului, celalalt jos, apuca sipca
apropiata si aplecarea trunchiului spre partea convexa cu ducerea bazinului spre partea opusa.
2 - 3 x 10 - 12 executii
- Asezat, cu picioarele fixate la spalier, mainile la ceafa, inclinare a trunchiului spre spate si rasucirea
trunchiului spre partea conexa. 2 - 3 x 10 - 12 executii

Exercitii din culturism pentru musculatura spatelui

Dificultile
n
a)
multitudinea
b)
n

Micrile
traciune,

uoar

prelucrarea musculaturii spatelui rezid din cel puin trei cauze:

grupelor musculare ce compun musculatura spatelui
dificultatea cu care se izoleaz grupele musculare
lucru
c) lipsa oricrui contact vizual cu grupa de
muchi lucrat.
de baz n antrenarea spatelui sunt cele de
de tragere sau ramatul. Pentru a
conferi valene corective exerciilor pentru spate, acestea
se vor executa fr excepie cu coloana n
extensie, cel puin dreapt.

Traciunile la bara fix. Considerat de sportivi i antrenori exerciiu de baz pentru spate acestea se
execut prin tragerea corpului spre bar pn cnd aceasta este atins cu brbia sau pieptul. Priza este
pronaie, adic de sus apucat, la o deprtare ce depete cu 15-20 cm linia umerilor.
Exerciiul se execut n 5-6 serii pn la refuz. Sportivii avanai pot utiliza o greutate adiional sau varianta
de traciune la ceaf. De asemenea, pentru realizarea unor repetri n plus, se obinuiete ca un partener de
antrenament s ajute sportivul ridicndu-l de talie.
Ramatul cu bara de haltere. Considerat i acesta exerciiu de baz, solicit pe lng Marele dorsal i
Rotundul mare i mic, Supraspinosul, Romboidul i Trapezul. Trunchiul se va menine aplecat cu coloana
dreapt sau n uoar extensie, sub nici o form nu se va flexa coloana vertebral. Priza de lucru este
pronaie la o deprtare egal sau mai mare dect limea umerilor. Exerciiul n sine const n tragerea barei
spre zona ombilical odat cu un inspir profund, revenirea fcndu-se controlat pn la verticalizarea
braelor odat cu expiraia.
Se vor executa 4-5 serii a cte 8-10 repetri, iar n pauz este indicat s se utilizeze cteva exerciii de
ntindere (stretching). Sarcina de lucru va fi medie sau/i submaximal.
Ramatul cu un bra. Este un exerciiu care se execut unilateral i alternativ att pentru partea dreapt ct
i pentru cea stng. Poziia de lucru este foarte avantajoas deoarece sportivul are trei puncte de sprijin
securiznd astfel zona lombar. n general exerciiul se execut cu o ganter, aceeai pentru cele dou
poriuni ale spatelui.Din nou facem precizarea c spatele trebuie meninut drept sau cu coloana n uoar
extensie. Exerciiul n sine const n tragerea ganterei pn n dreptul oldului, avnd grij s nu se deprteze
braul de torace. Odat cu traciunea are loc i un inspir profund, micarea finalizndu-se cu revenirea
braului la vertical i cu expirul.
Serile executate vor fi n numr de 3-4 cu 12-15 execuii pe serie. n situaia n care se va observa o diferen
funcional ntre cele dou membre superioare nu se va lucra de pild cu o sarcin mai mare pentru braul
mai slab, ci aceast stare, normal de altfel, se va corecta in timp de la sine.
Traciuni n fa la helcometru. Pentru acest exerciiu este necesar o instalaie cu scripei i cabluri
numit Helcometru. n general este preferat de ctre cei care din diverse motive nu pot face traciuni libere
la bara fix. Exerciiul angreneaz cu predilecie Marele dorsal dar i ntr-o msur mai mic Bicepsul

brahial. Priza de lucru va fi larg (peste limea umerilor) iar bara se va apuca fie prin pronaie, fie prin
supinaie.Astfel, bara se va trage de sus spre piept, avnd coatele orientate spre napoi. Revenirea se va face
controlat pn n momentul cnd trunchiul i braele vor fi la vertical. Se va inspira profund pe traciune i
se va expira pe revenire.
Seriile vor fi n numr de 4-5 cu cca. 10-12 repetri. n pauze recomandm ca practicantul s menin pentru
5-6 sec. poziia atrnat. Poziionarea n atrnat are avantajul de a elimina presiunile asupra coloanei
vertebrale. Este considerat exerciiu suplimentar, dar care se completeaz cu un exerciiu de baz.
Traciuni la ceaf, la helcometru. La acelai aparat se va face o traciune de data aceasta la ceaf, avnd
spatele drept, bara se va cobori pn n zona trapezului.
Grupele musculare solicitate sunt: Marele dorsal, Rotundul mare i Rotundul mic. La travaliu particip i
Bicepsul brahial, Brahialul anterior i Lungul supinator. Din aceast raiune la edina de antrenament la care
s-a prelucrat musculatura spatelui, se va evita antrenarea Bicepsului.
Ramatul din eznd la helcometru. Exerciiul reprezint tot o micare de tragere de data aceasta dinainte
spre napoi. Mnerul aparatului se va direciona prin tragere spre zona abdominal, iar cu ct se va tinde spre
zona ombilical vor fi angrenate poriunile mai joase ale Marelui dorsal.
Desigur spatele se va menine uor extins, mai ales pe perioada de traciune, cnd se nregistreaz maxima
tensiune muscular. Exerciiu este accesibil i celor care nu pot suporta sarcina n consol, ca la ramatul din
aplecat, iar poziia eznd descarc n bun msur coloana vertebral de presiune. Se vor executa 4-5 serii a
cte 12-15 repetri, iar actul respirator va fi fcut energic cu expir pe cursa de revenire i inspir pe
traciune. Ca variant, sugerm excuia exerciiului cu o bar dreapt folosind priza pronaie sau supinaie
ambele de lrgime medie.
ndreptrile cu bara. Este un exerciiu de dezvoltare a forei pure, a forei generale, dar i de dezvoltare i
tonifiere a musculaturii paravertebrale, lombare sacro-spinale i fesiere. Exerciiul se execut cu o bar de
haltere ncrcat cu greuti submaximale (apropiate de greutatea corporal sau chiar mai mari). Priza poate
fi pronaie, supinaie sau mixt (o mn n pronaie, cealalt n supinaie). Astfel, din poziia aplecat cu
spatele drept, se ridic trunchiul pn la momentul verticalei.
Nu este un exerciiu destinat nceptorilor, nelipsit ns din programul de spate al avansailor. Datorit
travaliului important, nu se vor executa mai mult de 4 serii cu cte 6-8 repetri. Sub nici o form nu se va
arcui n flexie coloana vertebral. Pentru a conferi exerciiului valene corective, coloana vertebral se va
menine chiar ntr-o uoar extensie.
Extensia coloanei din culcat ventral. Se poate executa la sol, cu ajutorul unui partener care fixeaz
picioarele, la lada de gimnastic sau la aparate speciale. Ca i la exerciiu precedent, grupele musculare care
execut principalul travaliu sunt: Paravertebralii, Lombarii, Sacro-spinalii, Gluteii i musculatura posterioar
a coapsei. Minile se pot poziiona la spate, la ceaf, ncruciate la piept, sau, pentru valoarea corectiv cu
meninerea unui baston dup umeri.
Seriile se compun de obicei dintr-un numr mai mare de repetri cca. 12-15, iar exerciiul se poate executa
n 2-3 serii la nceputul fiecrui program de spate mai ales pentru pregtirea acestuia n vederea
antrenamentului.
Traciuni la bara fix cu priz supinaie. Simpla schimbare a prizei modific n bun msur efectele
exerciiului, n sensul c Bicepsul i Brahialul anterior vor prelua o parte important din travaliu. De altfel,
traciunile la bar fix cu priz supinaie sunt folosite de ctre unii practicani n programele de dezvoltarea
Bicepsului. De data aceasta, lrgimea prizei va fi medie spre ngust (cca. 35-40 cm.). Astfel, se trage corpul
n sus pn cnd brbia atinge nivelul barei, iar cursa de revenire (coborrea) se va face fr ca antebraul s
devin paralel cu braul, deci se va pstra un unghi pentru securitatea tendonului bicepsului.
Traciuni la helcometru cu priz ngust. Micarea de baz este tot traciunea cu diferena c distana ntre
mini este de max. 15cm. Aceasta face ca, Marele dorsal i Rotundul mare s fie solicitai diferit ca pn
acum, datorit unghiului de traciune modificat. Se va acorda mare atenie actului respirator n sensul c pe

traciune se va inspira profund (chiar cu o uoar exegerare), iar pe revenire se va expira complet. Greutatea
de lucru va fi medie astfel ca s poat permite executarea a 4-5 serii de cte 10-12 repetri. Menionm c
i la acest exerciiu coloana vertebral se va menine n uoar extensie, fiind total contraindicat cifozarea
acesteia.
Trageri la helcometru cu braele ntinse. Acest exerciiu se abate oarecum de la metodologia specific
exerciiilor pentru spate ncepnd de la direcia de tragere pn la faptul c ambele brae sunt ntinse pe tot
parcursul execuiei. Este un exerciiu suplimentar care dezvolt cu precdere muchii Marele dorsal,
Rotundul mare i poriunea lung a Tricepsului. Poziia trunchiului poate varia de la vertical pn la 45
nclinare nainte, n toate cazurile, ns, poziia coloanei vertebrale va fi una de usoar extensie. Exerciiul
face parte din arsenalul de exerciii pentru pregtirea de for a nottorilor cu diferena c acetia folosesc
corzi elastice.
INDICAII METODICE:
Datorit cerinei ca pe tot parcursul execuiei exerciiilor de spate coloana vertebral s fie meninut n
extensie, acestea nu pot fi folosite n cazul lordozelor indiferent unde ar fi localizate acestea. Aplicaiile
exerciiilor de spate vizeaz n special cifozele, spatele cifotic, spatele rotund, spatele plan.
n funcie de gradul deficienei, de posibilitile de efort, de gradul de antrenament al fiecruia, de starea
de sntate, se vor aborda gradual greutile de lucru, iar acolo unde nu este posibil, se va lucra cu propria
greutate corporal.
ntreaga musculatur a spatelui se va prelucra concentric i n interiorul segmentului de contracie (n
condiii de scurtare).
n cazul n care nu avem i o deviaie n plan frontal a coloanei vertebrale, se vor executa n special
exerciii simetrice cu ambele brae.
Concomitent cu tonifierea i hipertrofierea musculaturii interesate, sistematic se vor aborda i exerciii
de mobilitate articular i suplee muscular, tiut fiind faptul c lucrul pentru dezvoltarea masei i a
tonusului muscular poate genera transferuri negative asupra celorlalte caliti motrice.

Bibliografie:

Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, T. Sbenghe, Editura Medicala Bucuresti,1987

Gimnastica medicala la domiciliu, M. Firimita, Editura Sport-Turism - Bucuresti, 1989
Gimnastica medicala pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice, P. Merghes, A. Teghiu,
Editura Mirton Timisoara, 2006
Culturism si kinetoterapie, C. Boeriu, D. Paul, Editura Fundatiei Romania de Maine Universitatea
Spiru Haret, Bucuresti, 2006

Elemente de hidrokinetoterapie si not terapeutic, L. Szatmry, H. N. Pop, E. Zamora , Editura

Risoprint Cluj Napoca, 2005
not pentru sntate, L. Vasile Editura didactic si pedagogic, R.A.,Bucureti, 2007
Ghid metodologic pentru corectarea deficienelor fizice prin not, V. Blan, Editura didactic i
pedagogic, R.A., 2007
http://www.vindeca-te.ro/kinetoterapie/exercitii-pentru-scolioza.html
http://www.sfatulmedicului.ro/scolioza#Tratament_ambulatoriu
http://www.vindeca-te.ro/kinetoterapie/exercitii-pentru-scolioza.html
http://www.creeaza.com/familie/sport/ATLETISMUL-IN-KINETOTERAPIE474.php