Universitatea Transilvania

Facultatea de Medicina
Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

Program de recuperare
prin hidrokinetoterapie
pentru copii cu Sindrom
Down

Popescu Diana
Voiculescu Carina

2011

I.INTRODUCERE
I.1.Scurt istoric al Sindromului Down

John Langdon Hydon Down

Sindromul Down a fost identificat pentru prima dată în 1860

de doctorul John Langdon Hydon Down. Hydon Down a observat
in institutii de boli mentale similaritati in manifestarea
comportamentala si caracteristicile fizice unor persoane care
proveneau din mediuri diferite. Acestor persoane nu li s-a acordat o
atentie speciala, atat rudele cat si medicii fiind convinsi ca nu
exista nici un remediu sau tratament.

Jerome Lejeune

In 1959 Turpin, Jerome Lejeune, Lafourcade au descoperit

adevarata cauza a acestei boli.

2
 Sindromul Down a fost si inca mai este perceput de catre
unii specialisti ca o boala, considerand ca cei cu acest sindrom sunt
suferinzi de ceva pentru care nu exista tratament.

Sindromul Down reprezinta o provocare, majoritatea

persoanelor cu aceasta afectiune pot duce o viata normala, fericita
si activa. Persoanele cu Sindrom Down sunt predispuse la anumite
boli si afectiuni, cum ar fi pierderea auzului sau infectii
respiratorii, hipotiroidism sau alte probleme de sanatate, pierderea
auzului sau infectii respiratorii.
(http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-down-
mongolismul_247)

II.PARTEA FUNDAMENTALA

II.1.Prezentarea generala a Sindromului Down

Sindromul Down este o boală genetică, cromozomială. În

95% din cazuri Sindromul Down se prezintă ca trisomia 21, in 5%
din cazuri se prezinta prin mozaicism sau are loc o translocatie. Se
aprecieaza ca aceasta boala apare cu o frecventa de 1 la 600-700 de
nasteri. (C. Panfil - Intrebari si raspunsuri din genetica)

Organismul uman are 23 perechi de cromozomi: 22 autozomi

si doi cromozomi sexuali (la femei 22+ XX, la bărbati 22+ XY).
Fiecare celulă din organism posedă deci 46 cromzomi cu excepţia
celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumătate din setul

3
cromozomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). La
unirea dintre spermatozoid şi ovul va rezulta o celulă cu un set
complet cromozomial (44+XX sau 44+XY).
In cazul in care se prezinta ca trisomia 21 fiecare celulă a
organismului poseda trei cromozomi 21. Acest extra cromozom 21
provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca în timpul
formării celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se separa
(nondisjuncţie). În timpul fertilizării, la fuziunea dintre ovul şi
spermatozoid (în mod normal fiecare cu 23 cromozomi) unul va
avea un cromozom în plus în poziţia 21 rezultând o celula cu 47
cromozomi. Această celulă, cu dezvoltarea embrionului se
multiplică, fiecare celulă va avea 47 cromozomi, dezvoltându-se
sindromul Down.

Cand are loc o translocaţiei sunt prezenţi trei cromozomi 21

dar unul este lipit (sau translocat) de un alt cromozom, de obicei
cromozomul 14, 21 sau 22. 3-4% din cazuri sunt cauzate de
translocatie. Aproximativ la o treime sau la jumătate din cazuri
translocatia se transmite de la unul dintre parinţi. Părintele este
purtător, fără semen de boala, având material genetic normal, cu
diferenţa ca un cromozom 21 este atasat de un alt cromozom.
O altă formă a sindromului Down este mozaicismul care
apare la aproximativ 1% din cazuri. În cazul mozaicismului
nondisjuncţia apare după ferilizare, în timpul formării embrionului.
În acest caz doar o parte dintre celule va fi afectată, restul celulelor
vor avea set cromozomial normal. Forma clinică a sindromului
Down va fi determinată de numărul celulelor afectate.

4
 ( C. Maximilian - Genetica umana, Editura stiintifica si
enciclopedica, Kiss Szidonia- Human genetica (Genetica umana))

Sindromul Down afecteaza de obicei sistemele:

-cardiovascular,
- nervos,
- cutanat,
-exocrin.
Sindromul Down poate fi detectat dupa 11 saptamani

Acum de 10 ani, testele de sange pentru detectarea

Sindromului Down erau realizate la 15 sau 16 saptamani de la
inceperea sarcinii. Studiul arata ca perioada propice testelor pentru
aceasta anomalie cromozomiala este dupa 11 saptamani de la
inceperea sarcinii.
Dupa 11 saptamani de la ultimul ciclu menstrual viitoarele
mame pot testa pentru a detecta din timp daca fatul sufera de acest
sindrom.
Daca testele cu ultrasunete indica prezenta problemelor
cromozomiale, pacientele pot fi supuse la amniocenteze, procedura
ce implica efectuarea unei punctii a sacului amniotic. Daca testele
dovedesc ca fatul prezinta anomalii cromozomiale, femeile pot
alege sa termine sarcina prin avort. Avorturile in perioadele de

5
inceput ale sarcinii sunt mai putin riscante, sau pot sa se
pregateasca pentru aducerea pe lume a unui copil bolnav ce va
trebui supravegheat in permanenta.
[http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fi-
detectat-dupa-11-saptamani-ro-12083.shtml (08/12/2011) ]

Din punct de vedere clinic şi morfologic prezintă

următoarele caracteristici:

- dintile sunt neregulati implantati, toracele este evazat,

abdomen hipoton, picioare scurte si plate, piele uscata si
flasca, parul aspru, friabil, organele genitale
subdezvoltate;
- diametrul capului este redus, occiputul e plat, fata este
mai lata, radacina nasului este mai evazata, fisurile
palpebrale sunt orientate mai spre superior, gura este
mica, limba prea mare in raport cu dimensiunea gurii
- urechile sunt mici, gatul mai scurt, mana mai mica,
degetele sunt scurte si divergente, dand impresia ca sunt
de aceeasi lungime, cu exceptia policelui si a degetului
mic foarte scurt;
- tonusul muscular este scazut si are laxitate la nivelul
ligamentelor
- in palma, la peste jumatate dintre cazuri, este prezenta
doar o singura creasta palmara orizontala formata prin
fuziunea plicii mijlocii si a celei inferioare;
- dezvoltare intarziata, malformaţii congenitale frecvente,
afectiuni oculare, tulburari metabolice si imunologice;
- toate cazurile prezinta grade diferite ale deficientei
mintale;
- dezvoltarea psihomotorie pe etape este intarziata; copilul
este lent, apatic, pasiv, dar poate avea si episoade în care
trece de la docilitate la actiuni de auto- si hetero-
agresivitate;

6
 - au o sensibilitate crescuta pentru sunete ritmate, muzica
si dans
- atentia este labila la toate varstele, memoria preponderent
mecanica, comprehensiunea redusa, dezvoltarea
limbajului intarziata, toate acestea ingreuind procesul
educativ

II.1.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down

Mijloace proprii care cuprind:

 Exercitii fizice special adaptate, organizate si conduse de
catre un specialist
 Gimnastica medicala
 Metode kinetoterapeutice( metoda Bobath, metoda Frenkel)

Mijloace ajutatoare:
 Mijloace imprumutate din unele ramuri sportive( ex. baschet,
handball, fotbal, atletism, tennis de masa).
 Alte forme: stretching muscular

7
 ( Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei
musculare)

Mijloace asociate:
 Factori naturali de calire: aer, apa, soare
 Odihna activa

8
II.1.2.Obiective terapeutice generale

 corelarea posturala general sau pe segmente, statica si

dinamica
 dezvoltarea mobilitatii articulare
 tonifierea musculara, pe grupe musculare sau generalizata
 prevenirea avansarii retracturilor ligamentare
 corectarea deficientelor posturale ale coloanei vertebrale (ex.
cifoza, scolioza, lordoza)
 corectarea atitudinii capului inclinat inainte
 corectarea membrelor inferioare in valgum sau varum

Evolutia fiziologica a alinierii membrului inferior la copil

la diferite varste:

1. Nou-nascut=genu varum moderat

2. 1 an, 6 luni-2 ani=aliniere corecta
3. 2 ani, 6 luni=genu valgum fiziologic
4. Intre 4 si 6 ani = aliniere corecta

 facilitarea masticatiei
 dezvoltarea coordonarii si echilibrului
 imbunatatirea capacitatii de efort

9
  combaterea obezitatii
(Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic)

II.1.3.Scopul interventiilor terapeutice

Cuprinde activitati zilnice conform obiectivelor sanogenetice:

1. mentinerea unei stari optime de sanatate

2. asigurare cresterii normale si a unei dezvoltari fizice
armonioase
3. asigurarea functionalitatii normale a organelor, aparatelor si
sistemelor organismului.
(Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva)

II.2. Hidrokinetoterapia ca mijloc de tratament in Sindromul

Down

II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni generale

Hidrokinetoterapia, metoda exercitiilor kinetice in apa , a luat

o mare amploare in special in perioada epidemiilor de poliomielita.
Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de
recuperare functionala destinata celor cu: boli neurologice centrale
si periferice, boli reumatismale, sechele posttraumatice, afectiuni
cardio-respiratorii (stari post-infarct miocardic, astm bronsic de
efort)
(Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas
(Hidrokinetoterapie si inot terapeutic)

Terapie prin miscare (Hidrokinetoterapia)

Termenul de inot este preferat astazi pentru a defini utilizarea

miscarii uneori ca mijloc terapeutic, corespunzator aspectului
practic, aplicatiei în terapie al unui domeniu stiintific bine conturat
si fundamentat acela al hidrokinetoterapiei, ca stiinta a miscarii
fizice.

10
 Metodologia hidrokinetoterapiei reprezinta baza recuperarii
medicale, una din principalele forme de refacere a functiilor
diminuate în urma unor boli sau traumatisme. În acelasi timp,
metodele terapiei prin inot au indicatii largi în majoritatea
capitolelor de patologie (aspect terapeutic) si mai modern în
profilaxia primara a unor grupe largi de afectiuni ale sistemului
locomotor, ale aparatului cardio-vascular, aparatului respirator, etc.
(aspect profilactic).
(Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena Zamora-
Elemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic)

Kinetologia cuprinde trei mari capitole ce se suprapun celor

trei tipuri de asistenta medicala: profilactica, terapeutica si de
recuperare.
Kinetologia devenind o stiinta cu legi proprii, cu metode
proprii de studiu si de exprimar, o stiinta interdisciplinara. Se
bazeaza pe cunostinte din domeniile biomedicale, socio-psiho-
pedagogice si metodice, din care si-a extras si adaptat propriile
baze teoretice. (Tudor Sbenghe)
Obiectul propriu de studiu al acestei stiinte este: mentinerea,
restabilirea sau stimularea functiei. În cadrul metodologiei de
hidrokinetoterapie stiintifica includem astazi forme largi de
utilizare a energiei mecanice, independent de mijloacele utilizate:
activitate motorie voluntara, a subiectului însusi, forta mecanica
imprimata de hidrokinetoterapeut, forta gravitationala, forta
hidrostatica a apei, fortele mecanice ajutatoare sau rezistive,
realizate cu ajutorul unor contragreutati.
Domeniul metodologiei de fundamentare a unor incercari de
sistematizare de hidrokinetoterapie face obiectul unor continue
cercetari.
Terapia prin miscare intra în actiune concomitent cu celelalte
mijloace recuperatorii, în cadrul planului terapeutic general, fara a
exclude alte terapii. Importanta ei rezulta din însasi folosirea ei atât
timp cât afectiunea evolueaza, actionând în vederea reeducarii
functiei diminuate sau pierdute, urmarindu-se atingerea unui nivel
de dezvoltare a acestora, care sa-i asigure pacientului integrarea
socio-profesionala. În unele leziuni ale aparatului locomotor, este

11
necesara continuarea terapiei prin miscare în scop profilactic,
pentru a preveni aparitia recidivelor, cât si pentru consolidarea si
mentinerea rezultatelor obtinute (hidrokinetoprofilaxia de gradul
III). (Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia
pasiva)
In cadrul recuperarii functionale, obiectivele
hidrokinetoterapiei sunt realizate prin mijlocul sau de baza,
exercitiului fizic in apa. In scopul realizarii unor obiective
concrete, exercitiul fizic este reprezentat de o actiune voluntara,
repetata sistematic în cadrul unui proces educational organizat.
Este elementul de baza, care, prin asamblare si structurare,
constituie baza unor metode si procedee care se folosesc în
hidrokinetoterapia profilactica, terapeutica sau recuperatorie si prin
interrelatiile sale psiho-motrice contribuie la readaptarea
individului în viata.

Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei

 partiala- imersia unui singur membru sau segment de

membru
 generala- imersia intregului corp

Hidrokinetoterapia partiala se utilizeaza pentru cresterea

mobilitatii prin miscari passive, pasivo-active sau active. Se
executa in cadrul boilor partiale de maini sau de picioare. Efectele
se datoreaza proprietatilor apei calde: sedarea durerilor, relaxare
musculara.
Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia
totala a corpului in bazine individuale, colective sau piscine.

Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene:

plutirea corpului si rezistenta opusa de masa lichida pe anumite
directii de miscare. (Tudor Sbenghe)

12
“Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede:

“ Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este

impins cu o forta verticala , orientate de jos in sus si este egala cu
greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.”

Un corp cufundat parţial într-un lichid (forţa arhimedică este egală

cu greutatea): G este centrul de greutate, C1 este punctul de
aplicare a forţei arhimedice.”
[http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83_arhimedic
%C4%83 ]
Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre
densitatea apei si densitatea corpului uman. Datorita acestui
fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte
musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers ( in cazul
leziunilor musculare sau articulare ale membrelor inferioare),
scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunilor
intraarticulare.
Prin utilizarea de flotoare de diverse marimi si materiale
pentru intregul corp sau doar pentru unele segmente, fenomenul de
plutire poate fi accentuata.

13
 Orice miscare executata de jos in sus va fi facilitata, putandu-
se efectua cu un minim de forta musculara. Un grad mai mare de
flotatie este obtinut in bazinele cu apa minerala sau cu apa sarata.
Cu cat densitatea apei este mai mare , plutirea corpului va fi mai
usoara.
“Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la
miscarile laterale sau la cele de sus in jos. Rezistenta creste cu
viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.

Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a

unor placi, mai mult sau mai putin late, care ingreuneaza miscarea,
crescand forta musculara.
Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala, caldura apei isi
exercita din plin avantajele descrise mai sus.Caldura apei scade
vascozitatea tisulara, avand un rol important in combaterea
contracturilor musculare.In general , se utilizeaza temperature intre
33 si 36 grade Celsius pentru bazinele de hidrokinetoterapie.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte
variabila, de la 10-15 minute pana la 60 de minute.
Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la
baza acelasi tehnici ca si cele executate pe uscat, tinand seama insa
de avantajele oferite de mediul acvatic.Pentru a usura executia
exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de mobilier
pentru bazinele de hidrokinetoterapie(scaune, plansete inclinate,
suporturi, bare de sustinere fixe si mobile).

14
 Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei,
inotului terapeutic sau agrementului.
Exista bazine cu constructie mai deosebita, in functie de
scopul urmarit: bazine de mers cu fundul ondulat sau diverse
pante, cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe
role.”(Tudor Sbenghe)

II.2.2.Obiective de baza in hidrokinetoterapie

a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si

aliniamentului corpului si a segmentelor sale
b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a decontracturii
musculare, inhibarea spasticitatii
c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat
activitatilor cotidiene
d.) mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei
musculare in vederea realizarii mobilitatii, stabilitatii si
a controlului motor
e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii
articulare pana la unghiul maxim
f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si
supletei
g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si
controlului echilibrului si a abilitatii
h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte,
corectarea acestora
i.) educarea si reeducarea sensibilitatii
j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei,
mersului independent
k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare, osteoporozei

II.2.3.Principii metodice generale

1. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale presupune o

buna pregatire atat teoretica cat si metodica

15
 2. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale
prezente a pacientului
3. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si
selectarea, adaptarea si combinarea mijloacelor terapeutice
4. Dozarea efortului se va face gradat, trecand de la usor la
greu, de la simplu la complex si de la cunoscut la necunoscut
5. Individualizarea tratamentului
6. Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat
pana la capacitatea maxima de efort
7. Participarea active si constienta a pacientului la procesul de
tratament
8. Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva
9. Tratamentul sa fie complex, unitar, vizand acelasi efect-
vindecarea
10. Supravegherea si controlul medical permanent
11. Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului de
vindecare

II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei

 Imbunatatirea capacitatii motrice generale

 Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor
afectate(functional, active si independent)
 Stimularea psihica

II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie

Programele au caracter individual , ele cuprinzand exercitii

adaptate evolutiei probabile a copiiilor.Exercitiile fizice sunt
combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg trenul
superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu forta
si zgomot.Exercitiile respiratorii au un rol de “repaus activ”.

Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de

minute din care: 5 minute cuprinde incalzirea
30-35 minute partea fundamentala

16
 5 minute incheierea.
Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus!

I.Incalzirea

-la marginea bazinului

-pozitia initiala: stand
-coloana cervicala: -flexii si extensii
-rasuciri stanga , respectiv dreapta
-inclinari laterale
-rotiri
-membrele superioare: -flexii si extentsii
-extensii cu arcuiri
-rotiri simultane si alternative
-flotari si semiflotari

-coloana lombara: -flexii si extensii

-extensii si aplecari
-inclinari laterale
-circumductie

17
-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral
-genoflexiuni
-ridicari pe varfuri, bratele sus, usoare
arcuiri laterale
-sarituri ca mingea
-forfecari( din pozitia sezand)

II.Partea fundamentala

 Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si

active
 Invatarea miscarilor in apa

Exercitii

1.Plutirea

18
 -pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in
sprijin pe umerii terapeutului, aflat si el in apa.
-urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in
piept cat mai mult posibil.
-dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de
catre kinetoterapeut ci este lasat sa pluteasca usor pe apa
impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat
-plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre
densitatea apei si densitatea corpului uman

-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea

articulara
-creste capacitatea de relaxare musculara in postura
ortostatica
-scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor
intraarticulare
-fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor
plute
-in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un
grad mai mare de flotatie deoarece cu cat densitatea apei este
mai mare cu atat flotatia este mai usoara

1. –pacientul in decubit ventral

-cu pluta, priza pe partile laterale distale
-miscare de picioare bras
-12 lungimi de bazin
3. –pacientul in decubit dorsal
-bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos

19
 -picioare bras
-6 lungimi de bazin

4. –pacientul in decubit dorsal

-bratele in prelungirea corpului
-picioare craul
-4 lungimi de bazin

5. -procedeu craul
-4 lungimi de bazin

20
III. Revenirea dupa efort

 Prin exercitii de revenire propriu zise

 Prin joc

Exercitii de revenire propriu zise:

1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa

2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin

pedalare usoara cu brate si picioare

3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla

4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal

Revenirea dupa efort prin jocuri

1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului

2. “lupta cocosului” – se grupeaza doi cate doi, unul dintre ei

se aseaza pe umarul celuilalt, pierde perechea a carui
partener de pe umeri cade in apa.
Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa
de reabilitare a copiilor cu sindrom down de cel putin 2 ori pe
saptamana.
Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata.
(Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena Zamora-
Elemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic)

21
Cap.III.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie

 Plutirea
TABEL
Varsta: 16 ani; Sex: Masculin
Se repeta exercitiile in fiecare zi, marind treptat dozarea acestuia

LECTIA 1 1-2 minute LECTIA 2 5-10 minute LECTIA 3 15-20 m

Descriere Dozare Indicaţii Descriere Dozare Indicaţii Descriere Dozare
exerciţiu metodice exerciţiu metodice exerciţiu

Ex.1 5 utilizeaza Ex.1 5 creste Ex.1 dupa 5 sc

pacientul repetari forta urmeaza o repetari capacitatea inspiratie repetari ar
este intins pe musculara inspiratie de relaxare capul di
apa in redusa fortata cu musculara pacientului nu pr
decubit pentru mentinerea in postura mai este in
dorsal, capul mobilizarea aerului in ortostatica sprijinit de
in sprijin pe articulara piept cat catre
umerii mai mult kinetoterapeut
terapeutului, posibil; ci este lasat sa
aflat si el in pluteasca usor
apa; pe apa
impreuna cu
corpul care
trebuie sa fie
cat mai relaxat

 Inotul pe spate
 Procedeul bras
 Procedeul craul
 Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici)

II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei

La contraindicatii in hidrokinetoterapie amintim doar

afectiunile dermatologice si starea febrila. Contraindicatiile
relative sunt date de unele afectiuni cardiovasculare, varsta
avansata, hipotensiune arteriala. (Tudor Sbenghe)

22
Cap.IV.Concluzii

Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi capabili

sa invete, dar au nevoie de mai mult timp din cauza retardului
mintal.Au probleme in mentinerea concentrarii atentiei mai
mult timp, este aproape imposibil de a le mentine atentia
asupra unei miscari mai mult de cateva momente.
Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu unde
se simt iubiti si unde nu se simt inferiori celor din jur
deoarece sunt afectivi, sociabili,sensibili la frumos
Schimbarile bruste, inexplicabile care se petrec in jurul lor ii
pot afecta.
Invatarea unor deprinderi si competente prioritare pot fi
invatate prin:

 Jocuri de constructie
 Jocuri puzzle
 Jocuri educative(alfabetul)
 Betisoare, numaratoare
 Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini
 Vizionare casete cu desene animate, filme
educative
 Confectionare de materiale artistice

Dezvolta memoria vizuala

Educatia senzoriala: a) tactila

b) vizuala
c) auditiva

a) Educatia senzoriala tactila:

 Informatiitactile- formarea unor gesture utile( a

lua, a pune, a inchide, a deschide)

23
  Identificarea proprietatilor materialelor(moale-
tare, usor-greu, fin-dur)
 Identificarea formelor
 Identificarea temperaturii diferitelor obiecte

b) Educatia senzoriala vizuala:

 Perceperea vizuala:-culoare
-forma
-dimensiune
 Aprecierea globala a cantitatii
 Pozitia spatiala
 Preceptia miscarilor

 Atentia vizuala(“Care este deosebirea?”)

 Implicatia semantica a imaginii si raportul dintre
imagine si cuvant

 Mobilizarea vizuala- 5 cuburi colorate se arunca

pe rand oe jos i se cere copilului sa spuna care a
fost ultimul cub aruncat

c) Educatia senzoriala auditiva:

 Perceptia auditiva, perceptibilitatea fenomenelor

sonore, reactii de orientare la sursele sonore
 Sunet muzical, zgomot, fluier
 Discriminare: zgomot si absenta
zgomotului(“tuna-liniste”)

 Identificarea auditiva:-intensitate
-variatia intensitatii
-directia sunetului
-inaltimea sunetului
(“vorbesti tare-vorbesti
incet”)

24
  Achizitia ritmului: -lent
-rapid
-mers in ritmuri diferite si
oprire la semnal sonor

Activitati matematice
 Numara corect crescator din unu in unu in limitele
0-10
 Verbalizeaza compararea folosind expresiile:mai
mare, mai mic, egal
(Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie)

In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti

sau le acorde mai mult ajutor decat au intradevar nevoie, deoarece
pot sa ii stimuleze negative.
Parintii au un rol foarte important pentru dezvoltarea normala
a copilului, insa exista parinti care ascund acest adevar( ca au copii
care sufera de sindromul Down). Sunt parinti care renunta la
kinetoterapie dupa ce copilul incepe sa mearga, ceea ce este de
asemenea un lucru foarte grav, dupa parerea specialistilor,deoarece
se intrerup etapele de dezvoltare psiho-motrica a copilului.
Programele de kinetoterapie sunt intotdeauna elaborate in functie
de gravitate boli, de capacitatea de comunicare a copilului si
intotdeauna sunt individualizate pentru fiecare copil in parte.

Recomandari pentru parintii copiilor cu sindrom Down:

- sa nu le fie rusine de copilul lor, de modul in care, cum sau de

cum se comporta;
- sa nu-i dea de inteles ca este bolnav si ca are o disabilitate;
- sa-l lase sa se joace in parc cu copiii sanatosi;
- sa-l trimita la o scoala normala nu in “scoala speciala” pentru a se
dezvolta mental mai bine;
- inca din primele luni de viata sa-l aduca intr-un cabinet de
kinetoterapie (sa inceapa programul de recuperare medicala pentru
sindrom Down)

25
- obligatoriu sa-l duca la un bazin pentru inot.
(http://fizioterapie.haipa.ro/sindromul-down-recuperare-prin-kinetoterapie/)

CUPRINS
Cap.I.Introducere

I.1.Scurt istoric al Sindromului Down

I.2.Prezentarea generala a Sindromului Down

26
Cap.II.Partea fundamentala

II.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down

II.1.1.Obiective terapeutice generale
II.1.2.Scopul interventiilor terapeutice
II.2.Hidrokinetoterapia-mijloc de tratament in Sindromul
Down
II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni gernerale
II.2.2.Obiective de baza a hidrokinetoterapiei
II.2.3.Principii metodice generale
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei
II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie
II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei

Cap.III.rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie

Cap.IV.concluzii

BIBLIOGRAFIE
1. Almasan Dorin- Istoria exercitiilor fizice,educatiei fizice si
sportului,Cluj 1994
2. ANDERSON BOB "Stretching" - Editura Incusa, 1975
3. Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia
pasiva,Ed. Polirom, 2004

27
4.C. Panfil - Intrebari si raspunsuri din genetica , Editura
Dacia,Cluj- Napoca, 1980
5.C. Maximilian - Genetica umana, Editura stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1982.
6. Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas
(Hidrokinetoterapie si inot terapeutic), Budapest, 2002
de hidrokinetoterapie si inot therapeutic, Ed. Risoprint cluj-napoca,
2005
7.John M. Dunn, Hollis F.Fait- Special physical education, Ed.
Brown Publishers, Iowa 1989
8. Kiss Szidonia- Human Genetika, Ed. Abel Cluj-Napoca, 2004
9.Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena Zamora-
Elemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic, Ed. Risoprint
Cluj-napoca, 2005
10. Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei
musculare, Ed. Risorpint Cluj-Napoca, 2007
11.Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic
12. Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicala
Bucuresti, 2001
13. Tudor Sbenghe- Kinetologie profilactica, terapeutica si de
recuperare, Ed. Medicala Bucuresti, 1987
14. Internet:
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-down-
mongolismul_247 (13/11/2011)
(13/13/2011)
http://www.e-referate.ro/referate/Sindromul_Down2006-09-
26.html (24/11/2011)
http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fi-depasit-
prin-kinetoterapie-ro-20060.shtml (24/11/2011)
http://fizioterapie.haipa.ro/sindromul-down-recuperare-prin-
kinetoterapie/ (24/11/2011)
http://www.cartidownload.ro/Diverse/35011/Sindromul_Down_M
ongolismul (24/11/2011)
http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fi-
detectat-dupa-11-saptamani-ro-12083.shtml (08/12/2011)

28
29