Volum Rezumate A XII-A Conferinta Nationala A INRMFB FINAL

SERVIER
MSD
ALFA WASSERMANN
EVER Neuro Pharma
BTL Romania
AVN Echipamente Medicale
TEMCO
E&P INVESTMENT GRUP
LC Rhea Medical Care
ICEMED
QUALITY NETWORK SOLUTIONS SRL

MARADONA SRL
MIXT SERVICES SRL
VITAMAR SRL
ARTISANA MEDICAL SRL
HELP DEVICES SRL
ACTIV SRL
A XII-a Conferință Națională de Balneologie și Recuperare Medicală
a Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie
Mamaia, 11 – 13 Septembrie 2014
11 Septembrie 2014
1600 Deschiderea lucrărilor Conferinţei
 Masă rotundă: ROLUL BALNEOLOGIEI ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ
Participanți: reprezentanți INRMFB, Ministerul Sănătății, autorități locale, OPTBR
 Sesiune de rapoarte și comunicări
1.Patologia psihosomatică în contextul variatei oferte terapeutice de
recuperare
Adriana Sarah Nica
2.Indications of spa cures correlated with general and oro-dental status.
Roxana-Maria Rad, Cristina Brăileanu, Elena Lazăr, I.S. Stratulat
3.Principiile și tipologia stabilității apelor minerale terapeutice
SESIUNEA I Mădălina Cosmoiu, Horia Lăzărescu, Liana Gheorghievici, Gheorghe Gheorghievici,
Margareta Mustață, Iosif Tanase, Ana Munteanu, Iulia Pompei
1630 – 1830 4.Evaluarea calităţii microbiologice a unor ape minerale terapeutice după
îmbuteliere – studiu comparativ
Liana Gheorghievici, Horia Lăzărescu, Mădalina Cosmoiu, Iulia Pompei, Margareta
Mustaţă, I. Tănase, G. Gheorghievici
5.Aspecte bioclimatice ale litoralului și Dobrogei
Lăzărescu Horia, Enache Liviu-Mircea, Bunescu Iulia
6. Efectul de stimulare al unor factori nespecifici de rezistenta a organismului
in rezultatul curei experimentale de haloterapie (HT)
Iu. Simionca, H. Lăzărescu, M. Hoteteu, Ana Munteanu, A. Iliuţă, Iuliana Rizea, Elena
Dumitrescu, D. Dumitraşcu
1900 Welcome cocktail
12 Septembrie 2014
 Sesiune de rapoarte și comunicări: UTILIZAREA ANTICORPILOR
MONOCLONALI ÎN REABILITAREA MEDICALĂ
1.“The magic bullet” şi medicina personalizată
Dan Dumitraşcu, Delia Cinteză, Liliana Cioc, Katinka Georgescu, Irina Tacu
2.Tehnologiile omice
3.Tratamentul celei mai frecvente afecţiuni neurologice a adultului tânăr cu
ajutorul anticorpilor monoclonali
SESIUNEA Irina Tacu, Dan Dumitrașcu, Irina Petrușcă, Ana-Maria Pavel, Delia Cinteză
a II-a 4.Denosumab în tratamentul osteoporozei
Katinka Georgescu, Dan Dumitraşcu, Liliana Cioc, Irina Tacu
5.Eficienţă şi siguranţă a terapiilor cu anticorpi monoclonali în patologiile
830 – 1030 reumatologice
Liliana Cioc, Delia Cinteză, Simona Neagoie, Irina Petrușcă, Irina Tacu, Cristina Gacea,
Dan Dumitrașcu, Victorița Marcu
6.Calea Medicinii de Reabilitare către medicina personalizată; suntem pe
drumul cel bun?
Delia Cinteză, Dan Dumitraşcu, Liliana Cioc, Katinka Georgescu, Irina Tacu, Ioana
Simona Neagoe, Liliana Cioc
7.Medicina celor 4P
1030 – 1100 Pauza de cafea
 Simpozion MSD
 Sesiunea de rapoarte și comunicări: PATOLOGIA MÂINII - CLASIC ŞI
MODERN ÎN EVALUARE ŞI TERAPIE
1.Studiu privind rolul recuperării medicale ca secvență terapeutică esențială
în managementul mâinii post-traumatice operate
Consuela Brăilescu, Rodica Scarlet, Ioan Lascăr
2.Considerații privind beneficiile programului de recuperare a mâinii
operate - rezultate bazate pe cazuistica Clinicii 2 INRMFB
Rodica Scarlet, Consuela Brailescu, Ioan Lascăr
3.Actualități privind Realitatea Virtuală în evaluarea și recuperarea mâinii
Consuela Brăilescu, Rodica Scarlet
4.Clasic și modern în evaluarea eficienței programului de recuperare în
SESIUNEA patologia mâinii
a III-a Brîndușa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Clara Dima, Lili Silvia Miron, Gilda
Mologhianu, Florina Ojoga, Iulia Pompei, Mariana Moise, Mariana Comănoiu, Marius
1130 –1300 Ivașcu, Simona Vetu, Toma Vasilescu, Constanța Florescu, Cristina Ionescu, Mariana
Cojocaru, Gabriel Popa
5.Modalitați moderne și originale de ortezare și asistare a funcționalității
mâinii postAVC
Cătălin Moghioroiu
6.Principii de recuperare ale sechelelor postarsuri
Daniela Poenaru, Daniela Avramescu, Diana Dumbravă
7.Ecografia musculoscheletală în patologia mâinii
Irina Petrușcă, Renee Popovici
8.Sindromul de tunel carpian – diagnostic și opțiuni terapeutice
Luminița Gherasim, Dan Dumitrașcu, Daniela Avramescu
 Simpozion AlfaWassermann:Alanerv - cel mai puternic și modern tratament
trofic neuronal și antioxidant
1300 – 1400 Pauza de prânz
 Sesiunea de rapoarte și comunicări: NEUROPLASTICITATEA
1.Neuroplasticitatea și Recuperarea Medicală
Elena Stănciulescu, Ioana Simona Neagoie, Irina Petrușcă, Ivona Burlacu
2.Metode generale de stimulare a neuroplasticității
Andreea Romilă, Irina Petrușcă, Ioana Simona Neagoie, Renee Popovici, Delia Cinteză
3.Tehnici de stimulare a neuroplasticității utilizate în recuperarea medicală:
terapia în oglinda și terapia prin constrângere
Ioana Simona Neagoie, Irina Petrușcă, Irina Tacu, Liliana Cioc, Delia Cinteză
4.Tehnici moderne de stimulare a neuroplasticității utilizate în recuperarea
SESIUNEA medicală (tehnici asistate robotic)
a IV-a Irina Petrușcă, Renee Popovici, Simona Neagoie, Ana-Maria Pavel
5.Tehnici de neuromodulare în vezica neurogenă
1430 –1630 Renee Popovici, Irina Petrușcă, Simona Neagoie, Andreea Romilă, Ivona Burlacu, Ana
Maria Pavel, Laurenția Drăghescu
6.Prezentarea practică a unor metode de stimulare a neuroplasticității.
Aplicații de terapie ocupațională în Clinica IV INRMFB
Ana-Maria Pavel, Ivona Burlacu, Stănciulescu Elena, Teona Olariu, Irina Petrușcă,
Victorița Marcu, Andreea Ionescu
 Simpozion ICEMED
1630 – 1700 Pauză de cafea
SESIUNEA  Workshop – NOI METODE ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE RECUPERARE ȘI
MODALITĂȚILE LOR DE UTILIZARE (demonstrații practice)
a V-a
1.Particularitățile și avantajele terapiilor Tecar și Crioultrasunete în
recuperarea medicală
1700 – 1800 Piero Luciarini, Italia
2.Papimi – Nanopulse Therapy System, metoda eficientă pentru recuperarea
în regim de urgență și pe termen lung a pacienților cu boli osteoarticulare
Răzvan Cristea
3.High tone power therapy – electronic signal treatment – o nouă formă de
terapie în medicina fizică?
Vicențiu Nicolescu
2000 Cina festivă
13 Septembrie 2014
 Simpozion: MANAGEMENTUL OSTEOPOROZEI ÎN STAŢIUNEA BALNEARĂ
1.Managementul osteoporozei - Program de evaluare a riscului și prevenție
primară în stațiunea balneară
Horia Lăzărescu, Delia Cinteză Dan Dumitrașcu, Irina Petrușcă, Renee Popovici, Simona
Ioana Neagoie, Laurenția Drăghescu, Alexandru Cristea, Sebastian Diaconescu,
Augustin Dima
2.Efectele secundare ale terapiei medicamentoase în osteoporoza - despre
siguranta Ranelatului de strontiu – (prezentare sustinuta de SERVIER)
Delia Cinteză
 Sesiunea de rapoarte și comunicări: ȘCOALA PACIENTULUI CU BOALA
PARKINSON - PROGRAM DE NEUROREABILITARE ŞI EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATE
1.Boala Parkinson versus Sindroamele Parkinson-Like – particularități
clinice și terapeutice
Victorița Marcu, Irina Petrușcă, Renee Popovici, Simona Neagoe, Ivona Burlacu, Elena
Stănciulescu
SESIUNEA 2.Baze neurofiziologice în boala Parkinson
a VI-a Ioana Simona Neagoie, Victorița Marcu, Renee Popovici, Andreea Romilă, Delia Cinteză
3.Boala Parkinson – tratament medicamentos individualizat
830 – 1100 Renee Popovici, Victorița Marcu, Irina Petrușcă, Simona Neagoie, Laurenția Drăghescu,
Ivona Burlacu
4.Evoluția funcțională a unui pacient cu boala Parkinson inclus în programul
adaptat de reabilitare medicală – prezentare de caz
Ivona Burlacu, Victorița Marcu
5.Școala pacientului cu boala Parkinson – program de neuroreabilitare și
educație pentru sănătate. Cum îl aplicăm în stațiunea balneară?
Delia Cinteză, Irina Petrușcă, Alexandru Cristea, Simona Ioana Neagoie, Anca Bogdan,
Horia Lăzărescu, Dan Dumitrașcu, Sebastian Diaconescu, Irina Tacu
6.Managementul tulburărilor sfincteriene urinare la pacientul cu boala
Parkinson în contextul recomandărilor Ghidului de Recuperare în
Incontinența Urinară al Royal Dutch Society for Physical Therapy. Scurtă
prezentare a ghidului
Delia Cinteză, Andrei Manu-Marin, , Dan Dumitrașcu, Ioana Simona Neagoie Sebastian
Diaconescu, Irina Tacu, Liliana Cioc
7.Managementul durerii în boala Parkinson
Irina Petrușcă, Victorița Marcu, Simona Neagoie, Renee Popovici, Ivona Burlacu
1100 – 1130 Pauză de cafea
 Sesiunea de rapoarte și comunicări: PATOLOGIA ŢESUTURILOR MOI
PERIARTICULARE LA PACIENŢII CU SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL
CRONIC
SESIUNEA 1.Patologia umărului la pacienții sechelari cu sindrom de neuron motor
a VII-a central
Daniela Avramescu
1130 – 1330 2.Modificările genunchiului asociate parezelor centrale vechi ale membrelor
inferioare
Laurenția Drăghescu, Daniela Poenaru, Renee Popovici, Diana Dumbravă, Daniela
Avramescu
3.Piciorul paretic
Daniela Poenaru, Teona Olariu, Diana Dumbravă, Ileana Ionescu, Daniela Avramescu
4.Efectele negative ale sindromului imobilizarii prelungite și tratamentul de
recuperare al complicațiilor
Florina Ojoga
5.Principiile recuperării medicale ale mersului cu proteza la pacienții
amputați
Daniela Poenaru, Diana Dumbrava, Teona Olariu, Daniela Avramescu, Ramona Dumitru
 Simpozion: PARTICULARITĂȚI DE EVOLUȚIE ȘI MANAGEMENT
TERAPEUTIC ÎN PATOLOGIA GENUNCHIULUI
1.Efectul artroplastiei genunchiului asupra statusului funcțional al
genunchiului contralateral neoperat
Magda Dragosloveanu
2.Rolul suplimentării intraarticulare cu soluție vâsco-elastică în artroza
membrului inferior - avantajele asocierii hialuronatului de sodiu cu
condroitina sulfat
Augustin Dima, Alexandru Cristea, Magda Dragosloveanu, Renee Popovici, Laurenția
Drăghescu, Sebastian Diaconescu, Victorița Marcu, Cristina Elena Păun
1330 – 1500 Pauza de prânz
 Sesiunea de rapoarte și comunicări: VARIA
1.Osteoporoza, considerații generale, profilaxie și tratament de reabilitare
medicală
Andrei Bichiș
2.Influence of rehabilitation on functional outcome in patient with
achondroplasia
Gheorghe Chiriți, Dana Maria Dimulescu
3.Influence of physical treatment on functional outcome in patient with hips
dysplasia, associated with cervical and lumbar degenerative disc
Dana Maria Dimulescu, Gheorghe Chiriți
4.Balanța evoluției clinico-funcționale dependente de momentul instituirii
programului de recuperare la pacienții post accident vascular cerebral
Brândușa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Dana Galieta Mincă, Florentina Furtunescu
SESIUNEA 5.Actualizare privind locul şi beneficiul terapeutic al apelor minerale
clorurate-sodice
a VIII-a
Adriana Sarah Nica, G. Gheorghievici, Brânduşa Mitoiu, Mariana Moise
1500 – 1700 6.Ape termale în recuperarea de fază III pentru afecţiunile post-traumatice, în
staţiunile balneare din România
Dan Dumitrașcu, Andrei Bichiș
7.Metodologia de reevaluare și reatestare a calităților terapeutice a factorilor
naturali în stațiunile balneare din România
Horia Lăzărescu, Augustin Dima, Lucian Mirescu
8.Aspecte demografice și clinice ale pacienților internați în Secția Sanatorială
Slănic Moldova in ultimii 2 ani
Dan Dumitrașcu, Irina Petrușcă, Renee Popovici, Laurenția Drăghescu
9.Factorii terapeutici naturali în managementul osteoporozei și al bolii
artrozice – terapie sau prevenție?
Victorița Marcu
10.Relația exercițiu fizic – osteoporoza și reabilitarea medicală a
osteoporozei în stațiunea balneară
Irina Petrușcă
1700 – 1730 Închiderea lucrărilor Conferinței
INSTITUTUL NAŢIONAL DE RECUPERARE,
MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOCLIMATOLOGIE
A XII-a CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ DE

BALNEOLOGIE ŞI RECUPERARE MEDICALĂ
MAMAIA, 11 – 13 SEPTEMBRIE 2014
VOLUM DE REZUMATE
1.
PATOLOGIA UMĂRULUI LA PACIENȚII SECHELARI CU SINDROM DE NEURON MOTOR

CENTRAL / SHOULDER PATHOLOGY IN PATIENTS WITH UPPER MOTOR NEURON
SYNDROME SEQUELAE
Daniela Avramescu, Daniela Poenaru, Diana Dumbrava, Laurentia Draghescu, Renee Popovici, Mihaela
Vasilescu, Ramona Dumitru, Teona Olariu
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, București
Rezumat
Patologia umărului este un subiect complex care nu a fost încă abordat sistematic,
reprezentând o complicație des întâlnită în procesul de recuperare al pacienților sechelari
cu sindrom de neuron motor central. Cele mai frecvente simptome sunt durerea și limitarea
mobilității la nivelul umărului. Identificarea mecanismului exact al durerii poate fi dificil de
realizat, prin urmare un examen fizic minuțios, precum și o anamneză detaliată sunt
importante.
Durerea și limitarea mobilității la nivelul umărului întârzie procesul de reabilitare. Există
diverși factori care sunt implicați în stagii diferite de reabilitare (starea flască contribuie la
subluxație cu întindere capsulară ulterioară).
Dezvoltarea unei afecțiuni la nivelul umărului poate fi prevenită dacă sunt identificați
factorii de risc și sunt implementate măsurile de profilaxie corespunzătoare. Scopurile
principale sunt maximizarea statusului funcțional al pacientului și prevenirea
complicațiilor. Prognosticul este strict dependent de diagnostic și de inițierea unui
tratament eficient la debutul simptomatologiei.
Abstract
Shoulder pathology is a complex subject that has not yet been approached systematically.
It represents a common complication in the recovery process of the patients with upper
motor neuron syndrome sequelae. The most common symptoms are shoulder pain and
stiffness. Identifying the precise mechanism of the pain can be difficult, therefore a
thorough physical examination and a detailed patient medical history are very important.
Shoulder pain and stiffness are known to impede rehabilitation in patients with upper
motor neuron syndrome sequelae. There are various factors contributing to the different
stages of recovery (e.g. flaccidity contributes to subluxation with subsequent capsular
stretch).
Developing a shoulder condition can be prevented in some cases, if the risk factors are
identified and implemented appropriate prophylaxis is applied. The main goals are to
1
maximize the patient’s functional status and to prevent any further complications. The
resolution of the condition depends on the diagnosis and the effective treatment at the
onset of the symptoms.
2.
DUTCH GUIDELINES FOR PHYSIOTHERAPY IN PATIENTS WITH STRESS URINARY

INCONTINENCE: AN UPDATE
Arnold T. M. Bernards1, Bary C. M. Berghmans1, Marijke C. Ph. Slieker-ten Hove3, J. Bart Staal2, Rob A. de Bie1,
Erik J. M. Hendriks1
1Department of Epidemiology and Centre for Evidence Based Physiotherapy & Clinical Guidelines (CEBP),Maastricht
University, Maastricht, The Netherlands
2Centre for Musculoskeletal Rehabilitation, HAN University of Applied Sciences, Nijmegen, The Netherlands
3Department of Obstetrics and Gynaecology, Department Physiotherapy, Erasmus, University Medical Centre, Rotterdam,
The Netherlands
Introduction: Stress urinary incontinence (SUI) is the most common form ofurinary
incontinence (UI). It often severely impacts on quality of life (QOL) and is associated with
high financial, social, and emotional costs. This article is based on an updated, state-of-the-
art, evidence-based physical therapy guideline and gives extra attention to the following
topics: definition of SUI, the biopsychosocial model, SUI etiology, and prognostic factors that
may predict physiotherapy success. Definitions are according to the International
Continence Society (ICS) and the International Urogynecological Association (IUGA). The
guidelines involve diagnosis and treatment of adult patients with (predominant) SUI. The
biopsychosocial model assumes that SUI involves a decrease in resilience of the pelvic floor
that may lead to impairments in physical and mental functioning, restrictions in activities,
and in participation. This model addresses the consequences of SUI, taking into account
prognostic factors that may influence recovery and emphasizing the role of physical,
psychological, and social factors in the development and/or persistence of SUI.
Purpose: The purpose of this study was to provide an update existing Dutch evidence-
based clinical practice guidelines (CPGs) for physiotherapy management of patients with
stress urinary incontinence (SUI) in order to
support physiotherapists in decision making and improving efficacy and uniformity of care
Materials and methods: A computerized literature search of relevant databases was
performed to search for information regarding etiology, prognosis, and physiotherapy
assessment and management in patients with SUI. Where no evidence was available,
recommendations were based on consensus. Clinical application of CPGs and feasibility
were reviewed. The diagnostic process consists of systematic history taking and physical
examination supported by reliable and valid assessment tools to determine physiological
potential for recovery. Therapy is related to different problemcategories. SUI treatment is
generally based on pelvic floor muscle exercises
combined with patient education and counseling. An important strategy is to reduce
prevalent SUI by reducing influencing risk factors.
Results: Scientific evidence supporting assessment and management of SUI is strong.
Conclusions: The CPGs reflect the current state of knowledge of effective and tailor-made
intervention in SUI patients.
2
3.
OSTEOPOROZA, CONSIDERATII GENERALE, PROFILAXIE SI TRATAMENT DE

REABILITARE MEDICALA
Andrei Bichis
Osteoporoza este o maladie difuza a scheletului caracterizata prin scaderea masei osoase si
deteriorarea microarhitecturii tesutului osos, ceea ce duce la fragilitate osoasa crescuta si
risc major de fracturi. Pornind de la acest enunt, lucrarea de fata a incercat o evidentiere a
efectelor adverse ale osteoporozei, dar a reliefat si aspectele legate de profilaxia acesteia si
tratamentul de reabilitare medicala. Trebuie sa tinem cont de faptul ca zonele de electie
unde se cantoneaza osteoporoza sunt: coloana vertebrala dorsala si lombara, extremitatea
distala radius si colul femural.
Din literatura de specialitate studiile clinice randomizate releva controlul medicamentos al
durerii cu ajutorul terapiei medicamentoase in proportie de 50%. Tinand cont de faptul ca
principal manifestare clinica a osteoporozei este durerea, pe langa managementul
medicamentos, tratamentul de reabilitare medicala intervine in primul rand printr-un
examen obiectiv amanuntit, stabilirea unui diagnostic de etapa si implementarea unui
tratament balneofizioterapeutic adecvat.
Pentru a potenta efectele generate de procedurile tratamentului de recuperare, respectiv:
termoterapie, electroterapie, kinetoterapie, masaj, talasoterapie, pacientul care sufera de
osteoporoza trebuie sa-si insuseasca un program de masuri de igiena articulara, aici intrand
si posturile corecte, hipercorective si utilizarea de corset sau unde este cazul de lombostat.
Profilaxia osteoporozei trebuie sa inceapa inca de timpuriu prin expunerea la soare si
practicarea cu moderatie a exercitiilor fizice, iar screeningul osteoporozei trebuie efectuat
de persoanele cu istoric familial de osteoporoza si care prezinta factori de risc.
4.
STUDIU PRIVIND ROLUL RECUPERARII MEDICALE CA SECVENTA TERAPEUTICA

ESENTIALA IN MANAGEMENTUL MAINII POST-TRAUMATICE OPERATE / STUDY
REGARDING THE ROLE OF REHABILITATION PROGRAM AS AN ESSENTIAL SEQUENCE
IN THE MANAGEMENT OF THE TRAUMATIC LESIONS OF THE HAND, AFTER SURGERY
Consuela Brailescu1,2, Rodica Scarlet 1,2, Ioan Lascar 1,3
1,,Carol Davila”University of Medicine, Bucharest; 2 National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and
Balneoclimatology; 3 Floreasca Hospital Bucharest
Background: The idea for this study was based on the lack of objective measurements and
accurate statistic results concerning the evolution of the patients with hand surgical
interventions for traumatic lesions, who were integrated in a rehabilitation program, to
sustain the medical reality (positive feed-back from the patients and from the plastic
surgeons) and the results published in the literature regarding these aspects.
Aims: Objective quantification of sensorial and motor neurologic deficit recovery, social re-
adaptation, professional re-integration, functional independence and better quality of life
after the Rehabilitation program.
Material and methods: We conducted a prospective study based on 54 patients with
surgery for traumatic hand lesions, who followed three series of rehab program consisting
in three weeks of daily PRM therapeutic protocol in the National PRM Institute, between
Jan 2011- Aug 2012.
Results: Confirmed the international epidemiologic datas, with statistic significant
improvement of all the local post-surgical conditions, better QoL and FIM scores.
3
Conclusions: Rehabilitation program proved to be an essential sequence after or between
surgeries for traumatic hands, with benefits for the functional independence of the patients.
Key-words: traumatic lesions; rehabilitation program; hand surgery.
5.
ACTUALITATI PRIVIND REALITATEA VIRTUALA IN EVALUAREA SI RECUPERAREA

MAINII / UPDATES REGARDING VIRTUAL REALITY IN HAND EVALUATION AND
RECOVERY
Consuela Brailescu1,2, Rodica Scarlet 1,2
1 ,,Carol Davila”University of Medicine, Bucharest
2 National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology
Background: The virtual world is based on simple, artificial computer-aided systems (CAD
models) which transform environmental reality into virtual reality. Due to the capacity of
creating and controlling static and dynamic tridimensional surrounding stimuli,
noninvasive and reproducible for the patient, with measurable response, Virtual Reality
represent a new option of evaluation and treatment used in many medical fields
(reabilitation, psychiatry, psychology, ORL, telesurgery).
Aims: The presentation is a peer-review of Virtual Reality concepts and medical
application, especially on hand evaluation and therapy.
Material and methods: ,,HandTutor” and ,,Pablo” are two new methods for objective
evaluation and sensitive, motor and functional rehabilitation for hand deficits resulting
from central (stroke, Parkinson) or peripheral (traumatic, post-surgical) neurologic
pathology. HandTutor system consists in a special glove with sensors in motor points and
joint spaces, connected to a PC with a soft that allows objective data records in dynamics
for evaluation and therapy, based on ,,virtual glove” concept. Pablo system consists in a
special device with sensors that allows accurate measurement of all kind of prehension and
grips and of all ROM of shoulder/elbow/fist/fingers, with computerized evaluation and
graphic evaluation during recovery process.
Results: These systems offer the possibility of interactive games based on virtual reality
concept with application in occupational therapy programs, that may be performed at home
by the patient himself as a continuation of the classic ergotherapy performed under
supervision at the Hand Rehabilitation Center.
Conclusions: Virtual Reality-based systems represent modern options for evaluation of
hand deficits and dysfunctions, with objective measurement replacement of classic
goniometry and dynamometry, with computerized data base of patients with monitoring of
clinical and functional parameters during the recovery program and with better muscular
and neuro-cognitive feedback during the interactive therapeutic modules.
Key-words: hand evaluation; Virtual Reality; Pablo; HandTutor; functional rehabilitation.
6.
EVOLUTIA FUNCTIONALA A UNUI PACIENT CU BOALA PARKINSON INCLUS IN

PROGRAMUL ADAPTAT DE REABILITARE MEDICALA – PREZENTARE DE CAZ
Ivona Burlacu, Victorita Marcu
Introducere: Boala Parkinson este o boala neurovegetativa progresiva multilezionala
caracterizata clinic prin bradikinezie, rigiditate musculara, tremor de repaos si instabilitate
posturala. Fiziopatologic, boala este determinata de pierderea neuronilor dopaminergici
4
din substanta neagra, pars compacta. Neuronii ramasi inca functionali in SNC prezinta corpi
Lewy, “marca” anatomo-patologica specifica bolii Parkinson, constituiti in mare parte din
α-synucleina (proteina solubila localizata preponderent la nivelul terminatiilor nervoase
presinaptice).
Material si metode: Am examinat pacientul M.I, in varsta de 82 ani, pensionar, din mediul
urban, diagnosticat cu boala Parkinson in urma cu 3 ani. Pacientul se interneaza pentru
deficit locomotor si de autoingrijire moderat-sever. In momentul de fata, se afla in
tratament cu Depakine si Seroquel.
Examen obiectiv: In momentul internarii, pacientul prezinta deficit motor de intensitate
paretica predominant brahial la nivelul hemicorpului stang, bradikinezie si hipokinezie,
tremor si rigiditate, instabilitate posturala, mers cu pasi mici, tarsaiti, semne
extrapiramidale pozitive. Prin urmare, mersul nu este posibil fara sprijin in cadru.
Rezultate si concluzii: Prin tratamentul fiziokinetoterapeutic, am urmarit antrenarea
transferurilor, ameliorarea tulburarilor de echilibru si coordonare, ameliorarea schemei de
mers si cresterea tolerantei la efort. A urmat 1 sedinta de fizioterapie si 1 sedinta de
kinetoterapie pe zi. Evolutia pacientului a fost lent favorabila cu ameliorarea transferurilor,
usoara ameliorare a tulburarilor de echilibru si coordonare, o usoara crestere a tolerantei
la efort.
In concluzie, un tratament adecvat stabilit prin colaborarea multidisciplinara dintre
medicul neurolog, medicul de recuperare medicala si psiholog, alaturi de o atitudine
pozitiva si spijinul familiei, este esentiala pt succesul tratamentului.
7.
EFICIENTA SI SIGURANTA TERAPIEI CU ANTICORPI MONOCLONALI IN PATOLOGIA

REUMATOLOGICA / EFFICIENCY AND SAFETY OF MONOCLONAL ANTIBODY THERAPY
IN RHEUMATOLOGIC THERAPY
Liliana Cioc, Delia Cinteza, Simona Neagoie, Irina Petrusca, Irina Tacu, Cristina Gacea, Dan Dumitrascu,
Victorita Marcu
Rezumat
Introducere: Afectiunile reumatismale sunt afectiuni cu evolutie cronica, severa,
invalidanta, cu implicatii functionale importante,de multe ori afectand persoanele de varsta
tanara.Cercetarile din ultimii 15-20 ani au dus la extinderea cunostintelor asupra
mecanismelor patogenice .Au fost astfel identificate noi tinte terapeutice.Acestea sunt
reprezentate de citokine (TNF-α, IL1,IL6), limfocite B, limfocite T.Anticorpii monoclonali
sunt proteine recombinate care urmaresc tocmai aceste tinte.
Ratiunea de utilizare a acestor terapii este aceea ca tratamentul "de fond" chiar aplicat
corect si precoce, este uneori insuficient.
Obiective: Prezentarea anticorpilor monoclonali ce se utilizeaza la momentul actual in
tratamentul bolilor reumatismale insistand in mod special pe aspecte legate de eficienta si
siguranta, criterii de includere si excludere ale terapiei cu anticorpi monoclonali.
Metode: Informatii din studii clinice internationale, ghiduri de tratament si date din
experienta practica a clinicii cu privire la mecanismul de actiune, indicatii, doze , eficienta
si riscuri ale terapiei cu anticorpi monoclonali.
Rezultate: Anticorpii monoclonali ocupa un loc important in tratamentul bolilor
reumatismale oferind o imbunatatire semnificativa clinica, functionala si din punct de
vedere al modificarilor radiologice.
5
Cu privire la siguranta acestor terapii s-a ridicat in discutie riscul mai crescut de a dezvolta
neoplazii si infectii la pacientii tratati cu ac anti TNF-α, molecula de TNF-α avand pe langa
rolul proinflamator si efecte benefice in homeostazia proceselor imune si in controlul
cresterii tumorale. Concluziile au fost reprezentate de faptul ca inflamatia cronica
reprezinta principalul factor de risc al aparitiei neoplaziilor in bolile inflamatorii reumatice
iar prin controlul bolii inflamatorii de fond, riscul malign este aproximativ acelasi cu al
populatiei generale.In ceea ce priveste infectiile cele mai importante infectii raportate au
fost tuberculoza (reactivarea unei infectii latente TB), infectiile oportunistice
(Listeria,Legionella), infectiile fungice.Pentru evitarea acestor reactii adverse este necesara
o atenta selectie a pacientilor si o atenta monitorizare ulterioara.
Concluzii: Descoperirea anticorpilor monoclonali a reprezentat un mare pas inainte in
terapia bolilor autoimune.Totusi, cu toate avantajele lor, nu s-a obtinut supresia completa
a activitatii bolii si nu se cunoaste daca utilizarea utilizarea lor pe termen lung nu va
conduce la scaderea eficacitatii terapeutice si nici daca neutralizarea activitatii unei
citokine pe termen lung nu va avea efecte secundare neanticipabile.
Abstract
Introduction: Rheumatic diseases are chronic, severe, disabling diseases, with important
functional implication, often affecting young people. The researches in the last 15-20 years
have extended knowledge on the pathogenic mechanisms. New therapeutic targets have
been identified. These targets are cytokines (TNF-α, IL1, IL6), B lymphocytes, and T
lymphocytes. Monoclonal antibodies are recombinant proteins that track precisely these
targets.
The reason for using these therapies is that the "background” treatment even applied
correctly and early is sometimes insufficient.
Objectives: The overview of monoclonal antibodies that are currently used in the
treatment of rheumatic diseases focusing specifically on issues of efficiency and safety,
inclusion and exclusion criteria of monoclonal antibody therapy.
Methods: Data from international clinical trials, treatment guidelines and practical
experience of our clinic on the mechanisms of action, indications, dosage, effectiveness and
risks of therapy with monoclonal antibodies.
Results: Monoclonal antibodies have an important place in the treatment of rheumatic
diseases providing a significant clinical, functional, radiological improvement.
Regarding the safety of these therapies, it was discussed the increased risk of developing
cancers and infections in patients receiving anti TNF-α antibodies, TNF-α molecule also
having beneficial role in the processes of immune homeostasis and tumor growth control,
besides its pro-inflammatory role.
Results showed that chronic inflammation is the main risk factor for the occurrence of
malignancies in inflammatory rheumatic diseases and by controlling inflammatory disease;
the risk of malignancy is approximately the same with general population. Regarding
infections, the most important infections reported were tuberculosis (reactivation of latent
TB infection), opportunistic infections (Listeria, Legionella), and fungal infections. Avoiding
these side effects requires a careful selection of patients and careful monitoring further.
Conclusions: The discovery of monoclonal antibodies represented a big step forward in
the therapy of autoimmune diseases. However, with all their advantages, not achieved
complete suppression of disease activity and it is unknown if their long term use will not
lead to decreased therapeutic efficacy and also if long-term neutralizing activity of a
cytokine will have unanticipated side effects.
6
8.
CALEA MEDICINII DE REABILITARE CĂTRE MEDICINA PERSONALIZATĂ; SUNTEM PE

DRUMUL CEL BUN? / REABILITATION MEDICINE TOWARD PERSONALIZED
MEDICINE: WHAT IS THE WAY?
Delia Cinteza
Rezumat
Introducere si obiective: Medicina personalizata este definita ca un complex de produse
si servicii de sanatate ce se bazeaza pe stiinta genomicii si proteomicii si care duce la o
abordare a preventiei si terapiilor orientata spre starea de bine individualizata a fiecarui
beneficiar. Altfel spus, medicina personalizata promoveaza modelul unei culturi medicale
bazata pe individ si pe particularitatile sale determinate genetic. Definitia aminteste de cea
a specialitatii noastre. Dar, intrebarea, care se pune deja, se refera la felul in care modelul
terapeutic propus de Reabilitarea Medicala se integreaza in modelul medicinii
personalizate, dincolo de definitii. Lucrarea de fata isi propune discutarea catorva aspecte
legate de aceasta intrebare.
Material si metoda: Informatii din studii clinice internationale, ghiduri de tratament, baze
de date si observatii empirice din experienta practica a clinicii. Cautarea a dus la conturarea
a trei directii de discutie.
Rezultate: Completarea hartii genomului uman in urma cu mai bine de 10 ani a fost un real
castig in dezvoltarea unei abordari de care se vorbeste inca din anii`70. Majoritatea
studiilor se indreapta catre obtinerea de noi molecule medicamentoase care sa actioneze,
specific, in functie de variatiile genetice, in boli infectioase, inflamatorii, neurodegenerative
sau in diferite tipuri de cancere. De exemplu, in scleroza multipla, tratamentul cu anticorpi
monoclonali ar putea insemna controlul superior al evolutiei bolii. Ar fi acesta sfarsitul
rolului pe care medicina fizica si de reabilitare il are in managementul terapeutic al
persoanelor cu scleroza multipla?
Studiile care urmaresc variatiile genetice in raspunsul la actvitatea fizica si in cazul
neuroplasticitatii, doua domenii direct legate de Reabilitarea Medicala, sunt numeroase.
Exercitiul fizic este esential pentru sanatate, dar cantitatea, durata, intensitatea unei
activitati fizice efectuate sunt variabile pentru diferite persoane. Inactivitatea fizica
reprezenta un factor de risc important pentru numeroase boli cronice. Predispozitia omului
de a se implica in activitati fizice voluntare este ereditara. Localizarea genelor specifice este
insa doar la inceput. Se cunosc prea putine despre genele care sunt clar implicate in
raspunsul la exercitiu si chiar si mai putine despre cele ce ar permite predictia unor boli in
lipsa activitatii fizice sau predictia raspunsului la exercitiul fizic ca terapie.
Insa, reabilitarea medicala nu inseamna doar exercitiu fizic. Raspunsul la medicamentele
implicate in procesul de reabilitare, de asemenea, este genetic.
In privinta genomicii plasticitatii creierului, descoperirile par a fi revolutionare, in
conditiile in care neuroplasticitatea in sine este o revolutie. Desi, la un moment dat, creierul
era considerat un organ ce nu mai poate evolua, un organ static, stim acum ca organizarea
circuitelor din creier este in continua schimbare si ca asociaza schimbari functionale.
Cercetari recente au demontrat ca plasticitatea cerebrala este influentata de nenumarati
factori, incluzand experienta, medicamente, hormani, varsta, dieta, boli, stress. Modul in
care acesti factori influenteaza organizarea si functionarea creierului este importanta, mai
ales, pentru a concepe tratamente eficiente la nivel individual, ale bolilor si disfunctiilor, pe
o scala cat mai larga, de la dependente, de exemplu, la accidentul vascular cerebral.
7
Concluzii: Gasirea unor solutii practice care sa valorifice individual aceste date de
laborator va fi adevarata provocare pentru specialisti si va asigura viitorul Reabilitarii
medicale in era medicinii personalizate.
Cuvinte cheie: reabilitare medicala, medicina personalizata, genomica, activitate fizica,
neuroplasticitate
Abstract
Introduction and objective: Personalized medicine can be defined as a complex of health
products and services based on science of genomics and proteomics; the individual
wellness of each person is the target. The orientation to individual wellness creates a bridge
to rehabilitation, but how our model of medical care, based on disability and participation
will adapt and survive? This is a question our work wants to create answers premises.
Material and methods: A computerized literature search of relevant databases and studies
was performed to search for information regarding the physical activity genomics and the
neural plasticity genomics, as well as the genomic-based rehabilitation treatment promises.
Where no evidence was available, recommendations were based on consensus. The search
was related to three different problem categories.
Results: First of all, we conclude that the most studies into this field were to identify gene-
based medical treatments, as for cancer, infections, inflammatory or neurodegenerative
diseases. But what is the future of Physical Medicine and Rehabilitation in treating multiple
sclerosis, for instance, if the illness is controlled by monoclonal antibodies and, after all,
there will be no disability to treat?
Secondly, physical exercise is essential for health, yet the amount, duration, intensity, type
are variable between individuals. Physical inactivity is an important risk factor for a
number of chronic diseases. The predisposition of human being for voluntary activity is
heritable. The location of specific genetic markers is just at the beginning and only few
genes contributing to exercise-related traits were indentified. Even less we know until now
about the genetic predictition for inactivity-related illness or brain and muscles exercise-
response for different diseases or disabilities. And yet, is physical activity preventable for a
certain disease for everybody?
Rehabilitation is more than just physical exercise. The answer to drugs is, also, mediated by
genomic sistem and by brain plasticity. Clinically relevant pharmacogenetic examples,
mainly involving drug metabolism, have been known for decades, but recently, the field of
pharmacogenetics has evolved into “pharmacogenomics,” involving a shift from a focus on
individual candidate genes to genome-wide association studies.
Although the brain was once considered to be fully developed and stable until senescence
as a rather static organ, it is now clear that the organization of brain circuitry is constantly
changing and that is associated with functional changes. Recent research has shown that
brain plasticity and behavior can be influenced by a myriad of factors, including both pre-
and postnatal experience, drugs, hormones, maturation, aging, diet, disease and stress.
Understanding how these factors influence brain organization and function is important
not only for understanding both normal and abnormal behavior, but also for designing
individual effective treatments for disorders ranging from addiction to stroke.
Conclusion: Finding practical applications for genomic studies is the way for Rehabilitation
Medicine fighting against disability toward Personalized Medicine.
Keywords: rehabilitation, personalized medicine, genomics, physical activity, brain
plasticity
8
9.
MANAGEMENTUL OSTEOPOROZEI - PROGRAM DE EVALUARE A RISCULUI SI

PREVENTIE PRIMARA IN STATIUNEA BALNEARA / PROPOSAL FOR A PRIMARY
PREVENTION OF OSTEOPOROSIS PROGRAM IN BALNEAR FACILITIES
Delia Cinteza, Dan Dumitrascu, Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Ioana Neagoie, Alexandru Cristea,
Augustin Dima, Sebastian Diaconescu, Laurentia Draghescu,Horia Lazarescu
Rezumat
Introducere: Osteoporoza este caracterizata prin densitate minerala osoasa scazuta si
deteriorare structurala a osului cu cresterea riscului de fractura, in special la nivelul
vertebrelor, soldului si pumnului.
Conform masuratorilor efectuate in populatia caucaziana, boala este prezenta la
aproximativ 15% din persoanele de varsta cuprinsa intre 50 si 55 de ani, cu o crestere
severa, de peste 70% la persoanele de peste 80 de ani. Costul economic al osteoporozei se
datoreaza in special costului ingrijirilor medicale in caz de fractura. Fractura de sold este
cea mai ingrijoratoare perspectiva, deoarece necesita intotdeauna spitalizare, duce la deces
in 20% din cazuri, iar in peste 50% din cazuri pacientii raman cu dizabilitate permanenta.
Se estimeaza ca pana in 2050, numarul fracturilor de sold sa atinga 6 milioane.
Prevenirea acestui tablou sumbru este o necesitate care presupune actiune consecventa a
specialistilor din sanatate. Evaluarea factorilor de risc si masurile de preventie primara in
cazul osteoporozei sunt o solutie deloc de neglijat si destul de usor de pus in practica prin
colaborarea sustinuta intre diferite specialitati medicale.
Obiectiv: construirea unui program de evaluare a factorilor de risc si preventie primara a
osteoporozei care sa fie aplicat in statiunile balneare, prin colaborarea sustinuta intre
medicii de familie si specialistii in reabilitare medicala.
Material si metoda: lucrarea prezinta un chestionar al factorilor de risc pentru
osteoporoza, conceput pe baza datelor din literatura de specialitate, precum si un program
de preventie primara a osteoporozei.
Acesta din urma cuprinde: modificarea stilului de viata, sfaturi nutritionale, programe
specifice si adaptate de exercitii fizice, alte masuri educationale.
Rezultate: rezultatele preliminare ale unei forme initiale a programului, aplicat in clinicile
INRMFB, au aratat complianta buna a pacientilor, aderenta la program si efecte favorabile
pe termen scurt asupra nivelului functional, stilului de viata si starii de bine a pacientilor.
Concluzii: Programul va fi aplicat pe scara mai larga, pentru inceput in 3 statiuni balneare:
Slanic Moldova, Pucioasa si Lacu Sarat. Vor fi urmarite rezultatele pe termen mediu (6 luni
– 1 an); in functie de acestea, vom extinde aplicarea programului si in alte statiuni balneare.
Cuvinte cheie: osteoporoza, factori de risc, preventie primara
Abstract
Introduction: Osteoporosis is characterized by low bone mineral density (BMD) and
deterioration of bone structure, resulting in an increased susceptibility to fractures of the
hip, spine and wrist. Based on measures of BMD in Caucasians, osteoporosis is present in
15% of those aged 50-59 years, but these figures increase quickly to 70% of those aged over
80 years. The most costly result of osteoporosis is the hip fracture, which nearly always
requires hospitalization, is fatal 20% of the time and permanently disables a further 50%;
only 30% fully recover. 1.7 million hip fractures occurred worldwide in 1990; this figure is
expected to rise to 6 million by 2050.
9
Primary prevention of osteoporosis is very important; it`s ideally to try to identify patients
at increased risk before symptoms develop. There are several risk factors which often co-
exist to increase risk substantially.
Objective: to design a risk factors evaluation questionnaire and a related osteoporosis
primary prevention program in order to aply in a balnear facility, combining the rehab
specialists activity with primary care activity.
Material and methods: this paperwork presents our concept, based on medical literature
and on our experience.
The followed risk factors are:
 Known low BMD (DEXA at spine or hip).
 Prior vertebral fracture or fragility fracture.
 Long-term glucocorticoid treatment.
 Rheumatoid arthritis
 Other secondary case of osteoporosis:
 Family history of osteoporosis (maternal, paternal and sisters - including history of
fragility fractures in those aged >50)
 Low BMI (particularly in postmenopausal women).
 Alcohol intake >3 units per day.
 Cigarette smoker.
 Long-term therapy with drugs inducing osteoporosis.
The primary prevention program is based on sustained education, diet and exercise;
searching through studies and medical databases, we found that these 3 items showed a
real effect and influence on whether patients go on to develop osteoporosis.
Results: the preliminary results from a short application (3 months) in our clinic showed a
good compliance and good adherence of the subjects, and, also, an improvement of self-
esteem and a quality of life real modification.
Conclusion: the primary prevention of osteoporosis program will be applied in three
balnear facilities: Slanic Moldova, Pucioasa, Lacu Sarat; the results will be analyzed at every
six months for two years. We hope some other participants will want to participate in this
program.
Keywords: osteoporosis, risk factors, primary prevention
10.
NEUROPLASTICITATEA SI RECUPERAREA MEDICALA

Elena Stanciulescu, Ioana Simona Neagoe, Irina Petrusca, Ivona Burlacu
Neuroplasticitatea reperezinta capacitatea creierului de a suferi modificări funcţionale pe
termen scurt şi modificări structurale pe termen lung, pentru a se adapta modificarilor
induse de varsta sau de diferite leziuni. Plasticitatea corticală este direct legata de procesul
invatarii si creşte exponenţial cu progresia învăţării.
Mecanisme spontane, fiziologice la nivelul creierului induc reorganizarea structurală şi
funcţională a materiei cenuşii şi albe, ca răspuns la acţiunea hormonală, a
neurotransmiţătorilor şi a stimulilor comportamentali şi de mediu. Neuroplastictatea este
influenţată de multe variabile: puterea sinapselor la momentul injuriei (nivelul
educaţional), vârsta, numărul de leziuni, succesiunea leziunilor, factori genetici.
Exista 2 categorii de mecanisme, in functie de nivelul plasticitatii:
1. Plasticitatea reţelelor nervoase
 Refacerea excitabilităţii neuronale
10
 Activitate în căilor nervoase parţiale
 Strategii comportamentale alternative
 Modificarea reprezentării ansamblurilor de neuroni
2.Plasticitatea neuronală
 Modificarea eficacităţii activităţii sinaptice, demascarea sinapselor inactive,
modificarea forţei sinapselor
 Înmugurirea sinaptică avand drept consecinta creşterea răspunsului neuronal
 Regenerarea axonală şi dedritică (cu cert determinism genetic)
 Remielinizarea – modulata prin intermediul unor neuromodulatori şi inhibitori
 Degenerarea transsinaptică
 Modificări ale canalelor ionice, care permit creşterea numărului de receptori
 Acţiunea neurotransmiţătorilor
Se poate vorbi de doua tipuri de recuperare:
a)recuperarea neurologica (neurological recovery), care este spontana si este definita ca
recuperarea deficitelor neurologice prin reorganizarea retelelor nervoase din creier, fiinde
influentata de metodele si practicile din reabilitare
b)recuperarea functionala (functional recovery)sau reabilitarea functionala care reprezinta
ameliorarea mobilitatii si ADL prin metodele reabilitarii medicale; este influentata de
recuperarea neurologica, dar nu este dependenta de aceasta.
Creierul are o mare capacitate de a se reorganiza pentru recuperarea functiei pierdute
datorita unei leziuni. Reorganizarea depinde de antrenament (reabilitare) si nu se produce
spontan.
Metodele de reabilitare augmenteaza/initiaza reorganizarea creierului,, care permite
recuperarea functionala consecutiva
In studiile pe animale, factorii cheie in promovarea recuperarii neurologice sunt: cresterea
intensitatii si complexitatii activitatilor, asigurarea unui mediu de viata stimulativ.
Lipsa reabilitarii determina o reducere a reprezentarii corticale si intarzie pana la absenta
recuperarea.
11.
SCOALA PACIENTULUI CU BOALA PARKINSON –PROGRAM DE NEUROREABILITARE SI

EDUCATIE PENTRU SANATATE. CUM IL APLICAM IN STATIUNEA BALNEARA?
Delia Cinteza, Irina Petrusca, Alexandru Cristea, Simona Ioana Neagoie, Anca, Bogdan, Horia Lazarescu, Dan
Dumitrascu, Sebastian Diaconescu, Irina Tacu
Introducere: Evoluția terapiei medicamentoase și sau chirurgicale în boala Parkinson a
cunoscut în ultimele decenii o îmbunătățire remarcabilă. Medicamentele asigură controlul
simptomelor bolii, încetinesc evoluția, previn complicațiile, ajută la cresterea calității vieții.
Pacienții necesită evaluare continuă și ajustare periodică a terapiei medicamentoase.
Vorbim totuși de o boală degenerativă, progresivă, pentru care, deocamdată cel puțin nu
există vindecare. Cursul natural al bolii variază mult între diferiți pacienți, dar simptomele
nu sunt complet controlate de medicație, iar complicațiile și limitările din viața zilnică riscă
să apară la orice pacient.
Obiectivul programului a fost acela de a „impaca” pacientul cu boala sa, de a-l invata ce
inseamna recuperarea medicala in aceasta suferinta si cum sa foloseasca instrumentel pe
care aceasta stiinta i le pune la indemana, pentru a-si controla dizabilitatea indusa de boala.
Recuperarea medicală poate fi deosebit de utilă, chiar si pentru pacienții care ajung târziu
la acest tip de terapie, pentru că:
11
 ajută pacientul cu Parkinson să-și mențină o funcționalitate maximală a
organismului, corespunzătoare stadiului bolii și adaptată bolilor asociate sau
complicațiilor deja existente. Permite menținerea capacității de autoîngrijire, de
îngrijire a locuinței, de mers, de utilizare a diverselor facilități din casă sau din viața
socială, fără ca aceste activități să devină periculoase. Creste sau menține astfel
participarea pacientului la ceea ce înseamnă viața de zi cu zi. Permite menținerea
unei calități bune a vieții pacientului, dar și a celor din jurul său (familie, prieteni)
 previne unele complicații, cum ar fi anchiloza articulară, posturile vicioase ale
membrelor sau segmetelor corpului, imobilizarea la pat, căderile
 educă pacientul în autocunoașterea organismului propriu și în identificarea
modificărilor pe care i le induce boala. Ajută la menținerea unei atitudini pozitive și
a motivației în urmarea tratamentului. Permite pacientului să iși accepte boala și să
îi combată efectele, prin identificarea semnelor de progresie, dar și a micilor trucuri
individuale care permit menținerea controlului asupra propriului organism
 educă familia și însoțitorii în întelegerea bolii și în promovarea unei atitudini
pozitive, active, în controlul bolii, supravegherea pacientului, participarea activă la
viața acestuia și la programul de reabilitare medicală.
Material si metoda: Pentru aplicarea cu succes a intervențiilor terapeutice de reabilitare
medicală, este nevoie de diagnostic corect și precoce, tratament medicamentos bine condus,
identificarea deficitelor și dizabilităților și adaptarea intervențiilor terapeutice la acestea,
corespunzător telurilor individuale stabilite pentru fiecare pacient.
Impreuna cu colegi neurologi, psihologi, logopezi, nutritionisti si kinetoterapeuti si cu
sprijinul Asociatiei pacientilor cu boala Parkinson, in urma cu 2 ani am inceput un program
de reabilitare functionala si educatie pentru sanatate adresat acestor pacienti. Au fost
organizate grupuri de lucru cu 10-12 pacienti, care au urmat cate 10 cursuri cu implicare
practica importanta. Cursurile s-au concentrat pe identificarea dizabilitatilor, a restrictiilor
de participare si a solutiilor individuale.
Au fost evaluati urmatorii parametrii: gradul de satisfactie al cursantilor, al lectorilor,
evolutia dizabilitatii in timpul si imediat dupa terminarea cursurilor, evolutia la 6 luni dupa
terminarea cursurilor.
Rezultate: pacientii au apreciat calitatea cursurilor, comunicarea cu lectorii, au invatat cum
sa-si inteleaga si sa-si accepte suferinta si, mai ales, cum sa o controleze. Cele mai utile
informatii au fost considerate cele referitoare la: exercitiile fizice menite sa combata
rigiditatea, exercitiile de relaxare, solutiile de reintegrare socio-familiara si sfaturile
privitoare la nutritie.
Concluzii: Dupa 2 ani de „scoala”, avand in vedere rezultatele obtinute, INRMFB
promoveaza acest program pentru a fi aplicat in statiunile balneare, unde factorii
terapeutici naturali, programul de exercitii fizice, programele nutritionale si de stil de viata
pot fi imbinate armonios. Statiunea Slanic Moldova, unde isi desfasoara activitatea Sectia
Sanatoriala a institutului, va functiona ca centru pilot al acestu program.
12
12.
INFLUENCE OF REHABILITATION ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT WITH

ACHONDROPLASIA
Gheorghe Chiriti, Dana Maria Dimulescu
University of Medicine and Pharmacy „ Carol Davila”,
The National Institute of Physical Rehabilitation and Balneoclimatology, Bucharest, Romania
Objectives: Skeletal dysplasia represents a heterogen group of diseases, characterised by
abnormalities of growth and remodeling of the cartilage and bone, affecting the skull, spine
and extremities, in varying degrees; achondroplasia is the most common dwarfing
condition having a prevalence of 1/25000 live births. The purpose of this case report was
to assess the role of a complex program which include physical and kinetics rehabilitation
treatment for a patient with secondary osteoarthritis of hips by achondroplasia.
Material and methods:We present the case of a female( 42 years), hospitalised for: gait
disorders, mechanical pain of the thoraco-lumbar spine, hips and knees. Clinical findings:
thoracic lumbar kyphosis, lumbar hyperlordosis, hip flexum bilateral, genu revurvatum
bilateral, deficit at the level of the elbow extension (20 degrees); height of this patient: 120
cm. Radiologic findings: degenerative changes of the thoracic-lumbar spine, osteoarthritis
of hips developed lesions. The lumbar MRI examination: lumbar canal stenosis. The
complex program of rehabilitation utilised: pharmacological treatment; electrotherapy
with antialgic and myorelaxant effect; sedative massage for the dorso-lumbar spine;
kinetotherapy for improvement of the gait.
Results: Physical and kinetics rehabilitation treatment improved pain – VAS score was
reduced from 10 points to 7 points; the score of Tinetti Gait Scale has improved from 6
points to 9 points; ADL score improved from 40 points to 35 points.
Conclusions: Clinical and functional indices (pain, disability, gait parameters) has
improved by physical and kinetics treatment.
Keywords: Achondroplasia, secondary osteoarthritis, pain.
References:
1) Bombelli R. – Structure and function in normal and abnormal hips, Springer, Berlin,
1993
2) Winn J., King T. M., Gambello M. J., Waller D. K., Hecht J. – Mortality in achondroplasia
study: A 42-yearfollow-up, Am. J. of Medical Genetics, Part A, Vol. 143, Issue 21,
2502-2511, 2007
13.
PRINCIPIILE SI TIPOLOGIA STABILITATII APELOR MINERALE TERAPEUTICE

Madalina Cosmoiu, Horia Lazarescu, Liana Gheorghievici, Gheorghe Gheorghievici, Margareta Mustata, Iosif
Tanase, Ana Munteanu, Iulia Pompei
Pentru ca o apa minerala naturala sa fie imbuteliata si apoi comercializata ca apa de masa,
pe langa unele caracteristici fizico-chimice care o definesc, trebuie sa provina dintr-o sursa
naturala (izvor, fantana, foraj ) cu un inalt grad de puritate biologica si microbiologica.
Majoritatea componentelor chimice, exprimate prin elemente majore, microelemente, gaze,
unii compusi nedisociati in stransa corelatie cu temperatura apei si pH-ul ei, au un rol
determinant in aprecierea calitativa, caracterizarea si clasificarea apelor minerale.
Varietatea compozitiei apelor minerale a generat o multitudine de utilizari ale acestora, atat
in domeniul terapeutic, cat si ca ape de masa.
13
Compozitia fizico-chimica precum si valorile unor indicatori microbiologici de potabilitate
trebuie sa apartina unui grad ridicat de stabilitate pentru anumite perioade de timp.
Gradul de stabilitate fizico-chimica a apelor minerale, in general este strans legat de
echilibrele chimice realizate in mod natural, atunci cand apa nu sufera nici o transformare
( fiind imbuteliata doar prin adaugarea de dioxid de carbon ), sau poate suferi modificari
semnificative in urma unor procese tehnologice ( deferizare, desulfurizare, degazeificare,
etc. )
Utilizarea apelor minerale sub forma imbuteliata este prevazuta de norme interne si
internationale care limiteaza operatiile si tratamentele tehnologice ce ar putea influenta
caracteristicile naturale initiale. In acest scop au fost admise ca operatii necesare asigurarii
stabilitatii apei minerale imbuteliate doar deferizarea si impregnarea cu dioxid de carbon.
Notiunea de stabilitate a unei ape minerale se exprima prin mentinerea sau variatia unor
indicatori fizico-chimici si de actiune terapeutica, pentru fiecare situatie nou creata (functie
de timpul de stocare, deferizare, impregnare cu dioxid de carbon), comparata cu momentul
initial.
In INRMFB s-a cercetat stabilitatea fizico-chimica, microbiologica si farmacodinamica pe o
perioada de 6 luni sau 1 an a catorva tipuri de ape minerale imbuteliate (ape oligominerale,
ape carbogazoase, ape sulfuroase, etc).
Cuvinte cheie: apa minerala naturala, studiu experimental, procese tehnologice, grad de
stabilitate, puritate microbiologica
14.
URINARY DYSFUNCTION MANAGEMENT IN PARKINSON`S DISEASE PACIENTS

Sebastian Diaconescu, Andrei Manu-Marin, Delia Cinteza, Dan Dumitrascu, Ioana Simona Neagoie
Urinary dysfunction (UD), primarily in the form of detrusor overactivity, is highly prevalent
amongst individuals with idiopathic Parkinson’s disease (IPD). There has been increasing
realisation of the importance of this and other non-motor features of the condition.
Urinary dysfunction is a direct effect of the disease, but also it could arise as a result of
impaired mobility or as a result of medication.
The recognition of the importance of non-motor symptoms is illustrated by their
incorporation into more recently developed scales such as the SCOPA project. When
compared to a control group the relative risk of bladder symptoms in IPD is 2-fold.
Prevalence of UD seems to be between 27% and 39%.
UD in IPD is most frequently caused by urinary storage problems, rather than voiding
dysfunction, and is manifest as an ‘overactive bladder’. This is a symptom complex defined
by the International Continence Society as ‘urgency, with or without urge incontinence,
usually with frequency and nocturia’. The most prevailing urinary symptom in IPD is
‘nocturia’ (up to 86%), followed by ‘urgency’ (33-71%) and ‘frequency’ (16-68%). These
may lead to urinary incontinence, which may be in part functional if immobility or poor
manual dexterity complicates the situation. Since many patients with IPD have a disturbed
sleep pattern and nocturnal polyuria, the actual prevalence of definite nocturia may be
overestimated
The mainstay of treatment for detrusor activity is anticholinergic medication. One must
take into account the risk-benefit ratio when prescribing such medication, because the
potential side effects. A more appropriate management of the problem is based on an
adequate urological evaluation and on physical therapy interventions.
14
This work presents the rehabilitation management of the urinary dysfunction in
Parkinson`disease patients.
15.
ROLUL SUPLIMENTARII INTRAARTICULARE CU SOLUTIE VASCO-ELASTICE IN

ARTROZA TRENULUI INFERIOR - AVANTAJELE ASOCIERII HIALURONATULUI DE
SODIU CU CONDROITINA SULFAT
Augustin Dima, Alexandru Cristea, Sebastian Diaconescu, Magda Dragosloveanu, Renee Popovici, Laurentia
Draghescu, Cristina-Elena Paun
Introducere: Patologia artrozica a trenului inferior reprezinta in ultimele 2 decade , avind
in vedere cresterea perioadei de viata, un factor de invaliditate din ce in ce mai mare
raportat statistic, cu invaliditati greu de controlat, cu costuri de tratament impresinante,
insa cu rezultate inca relativ modeste. Au fost realizate nenumarate studii privind
oportunitatile de tratament( conservator- medicamentus, suplimente nutritive, scheme
diverse de recuperare, sau interventional minimal-Suplimentare visco-elastica, sau de
amploare –foraje, osteotomii, emondaje articulare etc.), ale caror rezultate sunt partial
satisfacatoare, inca discutindu-se pe marginile unui protocol global acceptat privind
tratamentul patologiei artrozice la nivelul trenului inferior.
Obiective: Obiectivul principal este acela de a demonstra efectele benefice ale
suplimentarii visco-elastice cu saruri ale acidului hialuronic asupra patologiei artrozice cu
localizare la nivelul articulatiei genunchiului.
Material si metoda: Studiul a cuprins doua loturi omogene de pacienti in numar de 50 de
pacienti, primul lot de 25 de subiecti, ce au efectuat tratamentul in cadrul ambulatoriului
de specialitate al INRMFB, si pacienti internati in clinica I a INRMFB urmind tratament
complex de recuperare cu FKT de profil si protocolul medicamentos incluzind AINS-
Naproxen si Esomeprazol, Tonifiant vascular venos, Sulfat de glucozamina, Acetaminofen si
suplimentare visco-elastica cu Hialuronat de Sodiu 2,5 ml saptaminal, trei saptamini
consecutiv. Cel de al doilea lot cuprinzind 25 de subiecti, au efectuat tratamentul in afara
suplimentarii visco-elastice. Loturile au fost omogene in ceea ce priveste virsta, repartitia
pe sexe (preponderenta sexul feminin), cu comorbiditati, conditii de viata si de munca
asemanatoare.
Pacientii au fost evaluati in repetate rinduri in momentul inceperii tratamentului,
saptaminal, trei saptamini, apoi au fost notate puseele de decompensare algo-functionala si
inflamatorii. Au fost intocmite fise de evaluare , si s-au intocmit scoruri pe scalele de
evaluare- WOMAC, VAS, schema de mers si masuratori ale circumferintei articulare.
Rezultate si concluzii: Rezultatele au fost semnificative statistic in sensul controlului atit al
simptomatologiei, cit si din punct de vedere al morfologie entezo-articulare, si al schemei
de mers, rezultatele fiind vizibile statistic inca din ziua a zecea dupa terminarea seriei de
infiltratii, cu o ameliorare substantiala catre ziua 30 post tratament de suplimentare, cu
mentinere a beneficiilor in medie pentru o perioada de 15 luni post tratament. Hialuronatul
de Sodiu reprezinta un remediu de seama in tratamentul patologiei artrozice la nivelul
trenului articular inferior, fiind un factor determinant in bunul management atit al
simptomatologiei cit si morfologiei artrozice.
15
16.
INFLUENCE OF PHYSICAL TREATMENT ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT

WITH HIPS DYSPLASIA, ASSOCIATED WITH CERVICAL AND LUMBAR DEGENERATIVE
DISC
Dana Maria Dimulescu, Gheorghe Chiriti;
University of Medicine and Pharmacy “ Carol Davila”,
The National Institute of Physical Rehabilitation and Balneoclimatology, Bucharest, Romania
Objectives: The purpose of this case report was to assess the role of a complex program
which include physical and kinetics rehabilitation treatment for a patient with secondary
osteoarthritis of hips produced by dysplasia, associated with cervical and lumbar
degenerative disc.
Materials and methods: We present the case of a 67 years old patient, hospitalised in our
clinic for gait disturbances; mechanical pain at the cervico -lumbar spine and for permanent
pain in the lower limbs joints. In clinical-functional assessing of the patient we found:
vertebral static syndrome and vertebral dynamic syndrome intensely modified (dorso-
lumbar scoliosis, muscular contracture, trashing lordosis; finger-ground index – 25 cm,
Schober index to 2,5 cm; at the hips: articular evaluation- flexion = 70°, extension = 0°,
abduction = adduction =15°, internal rotation = external rotation = 0º; muscular testing -
gluteus maximus and medius 3, ilio-psoas 3-, quadriceps 3-, hamstrings muscles 3. Difficult
walk with bilateral Trendelenburg, with support in walking frame. The complex program
of rehabilitation utilised: pharmacological treatment; electrotherapy with antialgic and
myorelaxant effect; sedative massage for the cervico-dorso-lumbar spine and
strengthening massage for the lower limbs; kinetotherapy for improvement the
paravertebral muscles flexibility and hamstrings muscles, strengthening the abdominal
muscles, gluteus muscles, quadriceps; improvement of the walk using a canadian crutch.
Results: VAS score was reduced from 12 points to 9 points; inducing an increase of Schober
index to +3,5 cm ; finger-ground index – 15 cm ; the score of Tinetti Gait Scale has improved
from 5 points to 8 points; moving capacity has increased, making possible walk out of the
house, with limits; ADL score got after the rehabilitation program a slight improvement
from 42 points to 36 points.
Conclusions: The rehabilitation program improved clinical and functional indices (pain,
disability, gait parameters), without a significant influence on myo-articular testing.
Keywords: Secondary osteoarthritis, hip, rehabilitation.
References:
1) Antonescu D.M. – The pathology of locomotor system, Medical Publishing House,
Bucharest, 2008
2) Bombelli R. – Structure and function in normal and abnormal hips, Springer, Berlin,
1993
3) Cinteza D. – Thermo therapy, Libra Vox Publishing House, Bucharest, 2003
4) Radulescu A. – Electrotherapy, , Medical Publishing House, Bucharest, 2004.
5) Sbenghe T. – Kinesiology - Movement Science, Medical Publishing House, Bucharest,
2005
6) Tonnis D. – Congenital Dysplasia and Dislocation of the Hip, Springer, Berlin, 1987
16
17.
EFECTUL ARTROPLASTIEI GENUNCHIULUI ASUPRA STATUSULUI FUNCTIONAL AL

GENUNCHIULUI CONTRALATERAL NEOPERAT
Magda Dragosloveanu
The National Institute of Physical Medicine and Rehabilitation ,Bucharest
Rezumat
Obiective: Succesul artroplastiei genunchiului in tratamentul gonartrozei este astazi foarte
bine stabilit, insa evolutia genunchiului contralateral neoperat ramane in continuare un
subiect de noutate. Etiopatogenia gonartrozei are o importanta componenta biomecanica,
iar modificarea parametrilor mecanici la un genunchi prin artroplastie poate avea rasunet
asupra evolutiei naturale a artrozei la genunchiul contralateral. Scopul acestui studiu este
de a analiza evolutia scorului functional al genunchiului neoperat si de a evalua valoarea
predictiva a acestuia in analiza riscului unei viitoare artroplastii.
Material si metoda: au fost analizate doua loturi de pacienti cu gonartroza bilaterala grad
Ahlback IV-V , fiecare alcatuite din 28 de pacienti ,care au fost urmariti 2 ani in intervalul
2010-2012. Primul lot a fost alcatuit din pacienti care au beneficiat de artroplastie
unilaterala de genunchi operati de acelasi chirurg cu acelasi tip de proteza (Kinemax,
Zimmer). Al doilea lot a fost format din pacienti cu gonartroza bilaterala care au beneficiat
doar de tratament conservator. S-au analizat scorurile KSS si WOMAC atat pentru
genunchiul operat, cat si pentru genunchii neoperati, pentru cele doua loturi la 3 luni, 1 an
si 2 ani.
Rezultate: cresterea scorurilor functionale la genunchiul neoperat s-a produs cu
aproximativ 4 unitati pe an comparativ cu pacientii tratati conservator si fara legatura cu
evolutia scorurilor la genunchii operati care au scazut cu circa 5 puncte in primul an si 2
puncte in al doilea an de urmarire.
Concluzii: artroplastia unui genunchi accelereaza evolutia naturala a gonartrozei la
genunchiul opus si grabeste necesitatea unei alte interventii chirurgicale comparativ cu
pacientii neoperati. In acelasi timp, se pare ca nu exista o legatura intre evolutia
genunchiului operat si evolutia celui indemn temporar.
Abstract
Objective: the effects of total knee arthroplasty for the treatment of knee arthrosis are well-
established; yet, it is still a subject of debate the evolution of the contralateral knee without
intervention. In the etiopathogenesis of the osteoarthritis biomecanics plays a crucial role,
and the changes brought upon the contralateral knee by arthroplasty can be important for
the natural evolution of arthritis. The purpose of this study is to analize the functional knee
scores evolution and their predictive value for the need of a future arthroplasty.
Material and Methods: we analyzed two groups made up of 28 patients diagnosed with
bilateral knee arthritis Ahlback IV-V over a two-year period (2010-2012). In the first group,
patients had unilateral total knee arthroplasty performed by the same surgeon using the
same type of prosthesis (Kinemax, Zimmer). The second group consisted of patients treated
conservatively. We analyzed the KSS and WOMAC functional scores for both operated and
conservative treated knees at 3 months, 1 an and 2 years.
Results: we obtained higher scores ( 4 points/ per year) for the contralateral knee in
comparison to the patients treated conservatively and with no correlation with the
evolution of the scores for the operated knees (which were lower with 5 points in the first
year and 2 points in the second year).
Conclusions: unilateral arthroplasty accelerates the natural evolution of osteoarthritis of
the contralateral knee, thus imposing the need for further operation, in comparison to
17
conservative treatment. Furthermore, there appears to be no correlation between the
evolution of the operated knee and the temporary disease free other one.
18.
MODIFICARILE GENUNCHIULUI ASOCIATE PAREZELOR CENTRALE VECHI ALE

MEMBRELOR INFERIOARE
Laurentia Draghescu, Daniela Poenaru, Renee Popovici, Diana Dumbrava, Daniela Avramescu
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze modificarile ce apar la nivelul genunchiului dupa
parezele centrale vechi ale membrelor inferioare si rasunetul lor asupra mersului.
Principala modificare o reprezinta hiperextensia genunchiului sau genu recurvatum, care
afecteaza 40- 60% din pacientii hemiparetici. Din punct de vedere biomecanic, genu
recurvatum apare in timpul fazei de sprijin si e caracterizat de forta de reactie a solului care
trece prin fata genunchiului. In practica reantrenarea mersului e relativ complexa din cauza
etiologiei variate, adeseori intricate reprezentate de slabiciunea sau spasticitatea
extensorilor genunchiului, slabiciunea ischio-gambierilor, tulburarile proprioceptive,
spasticitatea flexorilor dorsali si asocierii cu alte modificari in lantul cinematic, ca piciorul
in var equin. Un alt tip de mers patologic este marcat de flexia excesiva a genunchiului atat
in faza de sprijin cat si in cea de balans. Atat ischiogambierii cat si cvadricepsul pot fi
implicati, iar contractura in flexie a genunchiului este comuna. Piciorul valg rezulta dintr-o
contractie inadecvata a muschilor peronieri si a tricepsului sural. Este compromisa
stabilitatea din faza de sprijin printr-o baza anormala de suport. Aceasta conditie poate sa
duca la genu valgum rezultand o patologie a structurilor articulare mediale ale
genunchiului. La pacientii hemiplegici toate aceste modificari se reflecta intr-un mers cu
consum mare de energie, viteza redusa, asimetrie a pasilor, lungime a pasului mica si
tulburari de echilibru dinamic. Dupa o atenta analiza a mersului efectuata si cu ajutorul
electromiografiei, tratamentul ar trebui individualizat pentru obtinerea unui patern de
mers cat mai corect.
19.
“GLONŢUL MAGIC” ŞI MEDICINA PERSONALIZATĂ / “THE MAGIC BULLET” AND

PERSONALIZED MEDICINE
Rezumat
Medicina personalizată, centrată pe tratamente inovatoare, ţintite genetic, este cea care
deja schimbă atitudinea terapeutică aşa cum o cunoaştem astăzi şi cea care probabil
constituie cea mai pertinentă revoluţie a medicinii moderne. În centrul acesteia se află
anticorpii monoclonali – deci monospecifici – obţinuţi din celule imune identice, clone ale
aceleiaşi celule parentale, având o afinitate monovalentă prin legare de acelaşi epitop.
Conceptul unui astfel de „glonţ magic” nu este însă nou; el a fost propus de Paul Ehrlich încă
de la începutul secolului trecut, acesta postulând ideea că, dacă poate fi relizat un compus
care să ţintească selectiv un organism care produce o boală, atunci, împreună cu agentul de
selectivitate, poate fi administrată şi o toxină pentru organismul respectiv.
În prezent, medicina de reabilitare se intersectează cu acest nou model terapeutic în
patologii diverse, pornind de la cele reumatologice (prin infliximab, adalimumab,
18
golimumab, tocilizumab, rituximab, certolizumab, belimumab) sau neurologice
(natalizumab) şi până la folosirea denosumab-ului în osteoporoză.
Abstract
Personalized medicine, focused on innovative, genetically targeted treatments is the one
that is already changing the therapeutic attitude as we know today, and the one that
probably represents the most pertinent revolution of modern medicine. In its very center
lie the monoclonal antibodies – therefore monospecific – obtained from identical immune
cells, clones of the same parent cell, having a monovalent affinity by binding to the same
epitope. Though, the concept of such a “magic bullet” is not new; it was proposed by Paul
Ehrlich at the beginning of the last century, postulating that if a compound could be made
that would selectively target a disease causing organism, then, together with the agent of
de selectivity, it would be also possible to deliver a toxin for the organism concerned.
Today, the rehabilitation medicine meets this new therapeutic model in various
pathologies, from the rheumatological (through infliximab, adalimumab, golimumab,
tocilizumab, rituximab, certolizumab, belimumab) or neurological ones (natalizumab) to
the use of denosumab in osteoporosis.
20.
TEHNOLOGIILE OMICE / THE OMIC TECHNOLOGIES

Rezumat
În 1902, Sir Archibald Garrod a făcut prima conexiune dintre moştenirea genetică şi
susceptibilitatea pentru o boală, asociere identificată în cazul alcaptonuriei. Cu aproximativ
jumătate de secol mai târziu, în 1956, se consemnează prima descoperire a unei baze
genetice pentru toxicitatea selectivă (pentru medicamentul antimalaric primachină). În
1977, descoperirea enzimelor metabolice ale citocromului P450 şi a rolului lor în
modificarea chimică a medicamentelor astfel încât să poată fi eliminate din fluxul sangvin a
condus la înţelegerea faptului că variaţiile de la nivelul acestor enzime pot avea o influenţă
semnificativă asupra dozei eficiente a unui medicament. Cu toate acestea însă, deschiderea
unui drum real spre medicina personalizată a fost făcută în 2003 odată cu secvenţializarea
completă a genomului uman.
În 2014 nu vorbim numai de un cost al secvenţializării genomului care a scăzut de la câteva
sute de milioane la sub 1.000 de dolari, ci mai ales despre trecerea dincolo de genomică în
întreg spectrul medicinii moleculare, incluzând aici proteomica, metabolomica şi
epigenomica.
Abstract
In 1902, Sir Archibald Garrod made the first connection between genetic inheritance and
susceptibility to a disease (called alkaptonuria). About half a century later, in 1956, the first
discovery of a genetic basis for selective toxicity was made (for the antimalarial drug
primaquine). In 1977, the discovery of cytochrome P450 metabolic enzymes and their role
in chemically altering drugs so they can be eliminated from the bloodstream led to the
realization that variation in these enzymes can have a significant influence on the effective
dose of a drug. Yet, the real drive toward personalized medicine occurred in 2003 with the
complete sequencing of the human genome.
In 2014 we are talking not only about a cost of genome sequencing that has dropped from
hundreds of millions to less than 1,000 dollars, but mainly about moving beyond the
19
genomics into the entire spectrum of molecular medicine, including the proteomics,
metabolomics, and epigenomics.
21.
MEDICINA CELOR 4P / THE 4P MEDICINE

Rezumat
Medicina celor 4P continuă linia transformării modelelor de conceptualizare, asigurând –
prin asocierea noţiunilor de personalizare, predicţie, prevenţie şi participare – trecerea de
la o asistenţă sanitară aproape exclusiv reactivă la una proactivă, care va fi orientată asupra
unui model integrat de diagnostic şi tratament, precum şi asupra prevenirii bolilor la
pacienţi abordaţi individual
În mod consecutiv, aceasta va fi de asemenea caracterizată de o cost-eficienţă crescută şi de
focalizarea asupra menţinerii stării de sănătate.
Abstract
The 4P medicine continues the line of changes concerning the models of conceptualization,
by ensuring – associating the notions of personalization, prediction, prevention and
participation – the transition from an almost reactive healthcare to a proactive one, which
will be oriented on a single integrated diagnostic and treatment model, and also on
preventing diseases in individually approached patients. Consecutively, it will also be
characterized by an increased cost-efficiency and by the focus on maintaining the health
status.
22.
DENOSUMAB IN TRATAMENTUL OSTEOPOROZEI / DENOSUMAB IN THE TREATMENT

OF OSTEOPOROSIS
Katinka Georgescu
Rezumat
Denosumab este un anticorp monoclonal complet umanizat, care are drept tinta RANKL,
prevenind legarea acestuia de receptorul sau RANK de pe suprafata precursorilor
osteoclastelor si a osteoclastelor. In acest mod inhiba formarea, activarea si diferentierea
acestor celule si scade resorbtia osoasa atat la nivel cortical cat si la nivel trabecular.
Acest anticorp monoclonal a primit autorizatia de introducere pe piata in teritoriul UE in
2010 pentru urmatoarele indicatii: tratamentul osteoporozei la femei in postmenopuza cu
risc crescut de fracturi si barbatii cu risc crescut de fracturi osoase. De asemenea,
denosumabul se foloseste pentru tratamentul pierderii de masa osoasa asociata cu ablatia
hormonala la barbatii care au carcinom de prostata, non-metastatic, cu risc crescut de
fracturi.
Denumirea comerciala a medicamentului este Prolia, este sub forma de seringa preumpluta
si contine 60mg denosumab. Doza este de o injectie subcutanata administata o data la sase
luni. Este necesara administrarea de suplimente de calciu si vitamina D.
Prezentarea contine descrierea a doua studii care dovedesc eficienta denosumabului
comparativ cu placebo in tratamentul pierderii de masa osoasa: FREEDOM (Fracture
Reduction Evaluation of Denosumab in Osteoporosis Every 6 Months) si HALT ( Hormone
Ablation Bone Loss Trial). Anticorpul monoclonal admnistrat o data la sase luni a
20
determinat cresterea densitatii minerale osoase la nivelul tuturor localizarilor clinice
masurate si reducerea riscului de fracturi, comparativ cu placebo.
In concluzie lucrarea prezinta anticorpul monoclonal care poate fi folosit ca o alternativa
importanta la optiunile terapeutice de pana acum in tratamentul osteoporozei. Denosumab
scade riscul de fracturi printr-un mod simplu de administrare a unei injectii subcutanate de
doua ori pe an.
Abstract
Denosumab is a fully humanized monoclonal antibody which has the target RANKL,
preventing its binding to its receptor RANK from the surface of osteoclasts and osteoclast
precursors. In this way it inhibits the formation, activation and differentiation of these cells
and decreases bone resorption at both cortical and trabecular level.
This monoclonal antibody has received marketing authorization in the EU in 2010 for the
following indications: treatment of postmenopausal osteoporosis in women with increased
risk of fractures and men with increased risk of bone fractures. Also, denosumab is used for
the treatment of bone loss associated with hormone ablation in men with non-metastatic
prostate carcinoma, with high risk of fracture.
The trade name for the drug is Prolia, it is in the form of pre-filled syringe and contains
60mg of denosumab. The dose is one subcutaneous injection every six months. It requires
taking supplements of calcium and vitamin D.
My presentation includes a description of two studies that prove the effectiveness of
denosumab versus placebo in the treatment of bone loss: FREEDOM (Fracture Reduction
Evaluation of Denosumab in Osteoporosis Every 6 Months) and HALT (Hormone Ablation
Bone Loss Trial). Monoclonal antibody given every six months resulted in increased bone
mineral density at all clinical sites measured and reduced risk of fractures compared to
placebo.
In conclusion, the presentation shows that the monoclonal antibody denosumab can be
used as an important alternative to the therapeutic options in the treatment of
osteoporosis. Denosumab reduces the risk of fracture through a simple administration of
subcutaneous injections twice a year.
23.
EVALUAREA CALITĂŢII MICROBIOLOGICE A UNOR APE MINERALE TERAPEUTICE

DUPĂ ÎMBUTELIERE – STUDIU COMPARATIV
Horia Lăzărescu, Liana Gheorghievici, Mădalina Cosmoiu, Iulia Pompei, Margareta Mustaţă, I. Tănase, G.
Gheorghievici
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie
Apele minerale au fost descrise ca fiind medii de viaţă complexe ce conţin o microbiotă
autohtonă variată, alcătuită din microorganisme heterotrofe aerobe (Pseudomonas spp,
Aeromonas hydrophila), coliformi totali şi fecali (Escherichia coli) şi patogeni oportunişti.
Numărul speciilor de microorganisme patogene din apa de băut s-a mărit în timpul
ultimului deceniu, apărând noi patogeni din surse fecale şi alţi patogeni capabili să se
dezvolte în sistemul de distribuţie a apei.
Pentru a efectua analiza riscului existenţei patogenilor în apa de băut, este necesară
înţelegerea ecologiei acestor organisme dar şi studierea interacţiunilor bacterii din apă -
patogenii potenţiali, din habitate diferite (precum apa pură sau biofilmul).
Studiul a fost efectuat pe două tipuri de ape terapeutice îmbuteliate: MALNAŞ AQUA
TELLURIS (apă carbogazoasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, hipotonă) şi Izvorul 3
Olăneşti (apă sulfuroasă, bromurată, clorurată, sodică, hipotonă); probele au fost analizate
21
timp de 6 luni de la îmbuteliere, la intervale de 15 zile. Microorganismele cuantificate au
fost: nr. total de microorganisme aerobe mezofile la 37˚C şi 22˚C, bacterii coliforme,
Escherichia coli, enterococi intestinali, Pseudomonas aeruginosa, bacterii anaerobe sulfit-
reducătoare, Salmonella.
24.
ASPECTE BIOCLIMATICE ALE LITORALULUI SI DOBROGEI / BIOCLIMATIC ASPECTS OF

LITTORAL AND DOBRUDJA
Lăzărescu Horia1, Enache Liviu-Mircea1, 2, Bunescu Iulia1
1Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Bucureşti, România,
2Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti, România.
Rezumat
Regiunea Dobrogei, prin caracteristicile sale fizico-geografice, prezintă un însemnat
potenţial bioclimatic şi turistic. Regiunea analizată reprezintă, în majoritate, caracteristicile
unui climat temperat, semiarid, cu caracter continental în partea centrală, vestică şi cea sud-
vestică (temperatura medie anuală este cuprinsă în intervalul 10 – 11 0C). Totuşi, în partea
de est şi sud-est, în zona litoralului, se manifestă un climat continental maritim, prezentând
o insolaţie şi umidităţi mai mari ale aerului (81,0 % - Constanţa, 77,6 % - Cernavodă, medii
multianuale, 1971 – 2000), dar şi o presiune atmosferică şi un regim eolian uşor crescute
în raport cu regiunile din interiorul uscatului În plus, aici se manifestă şi fenomenul
brizelor.
Zona de podiş a Dobrogei se caracterizează prin veri călduroase, cu un contrast termic diurn
mare, ierni relativ reci şi precipitaţii reduse, ceea ce face ca bioclimatul să fie considerat
excitant, solicitant, în care, vara, predomină disconfortul termic prin încălzire.
Anumite particularităţi climatice şi bioclimatice prezintă partea nord-estică, cu lacurile şi
Delta Dunării, caracterizate prin influenţe datorate mediului marin adiacent.
Pe litoral, de asemenea ca urmare a influenţei mării (până la cel mult 25 km de linia
ţărmului), valorile elementelor climatice sunt mai puţin excesive, iar bioclimatul este
apreciat mai puţin solicitant decât cel din Podişul Dobrogei, stimulant, de tonifiere, cu un
ridicat potenţial helio-terapeutic (cea mai însorită lună fiind iulie). Brizele pot să determine,
unneori, un anumit disconfort termic prin răcire.
Caracteristicile bioclimatice ale litoralului şi regiunii continentale a Dobrogei sunt
reflectate şi în valorile unor indici bioclimatici şi de stres bioclimatic (I.T.U., Thom, T.H.I. şi
alţii).
Cuvinte cheie: litoral, Dobrogea, climat, bioclimat, indici bioclimatici
Abstract
The Dobrogea region, through its physical and geographical characteristics, present a
significant bioclimatic and tourism potential. The analyzed region presents most of the
characteristics of a temperate climate, semi-arid, with continental character, in the central,
western and south-western parts (average annual temperatura is in the range 10 – 11 0C).
However, in the east and southeast part of region, the seaside has a continental sea climate
having an insolation and higher air humidity (81,0 % - Constanţa, 77,6 % - Cernavodă,
multiannual averages, 1971 - 2000) and slightly increased atmospheric pressure and wind,
compared with inland region. Moreover, manifests the breezes phenomenon.
The Dobrudja Plateau is characterized by warm summers, with a large diurnal thermal
contrast, relatively cold winters and low rainfall, making that the bioclimate to be
considered exciting, in which, in the summer time, predominates the thermal discomfort by
heating.
22
Some climatic and bioclimatic features present the north-eastern part of Dobrudja, with
lakes and Danube Delta, characterized by influences due to adjacent marine environment.
On the coast, also due to influence of sea (up to 25 km from shoreline), the values of climatic
elements are less excessive and the bioclimate is considered less demanding than Dobrudja
Plateau, stimulating, toning, with a high helio-therapy potential (the sunniest month being
July). Breezes can cause, sometimes, cooling thermal discomfort.
The bioclimatic characteristics of the coast and continental region of Dobrudja are reflected
in the values of bioclimatic and bioclimatic stress indices (I.T.U., Thom, T.H.I. and others).
Key words: littoral, Dobrogea, climate, bioclimate, bioclimatic indeces
25.
BOALA PARKINSON VERSUS SINDROAMELE PARKINSON-LIKE – PARTICULARITATI

CLINICE SI TERAPEUTICE
Victorita Marcu, Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Neagoe, Ivona Burlacu, Elena Stanciulescu
Rezumat
Boala Parkinson este a doua boala neurodegenerativa ca frecventa dupa boala Altzheimer.
Varsta de debut a bolii este intre 40 si 70 ani, cu un varf in decada a 6-a de varsta, avand o
prevalenta de aproximativ 1% la varsta de 65 de ani.
Sindromul parkinsonian, definitoriu din punct de vedere clinic pentru diagnostic, se poate
intalni in boala Parkinson primara si o serie de sindroame Parkinson-plus (sindroame
parkinsoniene atipice). Semnele clinice majore ale parkinsonismului sunt: tremorul de
repaos, rigiditatea musculara, bradikinezia, instabilitatea posturala. Debutul clinic al bolii
este de regula unilateral.
Explorarile paraclinice nu pun de regula in evidenta modificari caracteristice bolii
Parkinson.
Diagnosticul clinic are ca si corespondent neuro-patologic pierderea neuronilor
dopaminergici pigmentati din trunchiul cerebral in special substanta neagra si prezenta
corpilor Lewy
Optiunile terapeutice existente in prezent sunt clasificate astfel : dopaminergice;
nondopaminergice; neuroprotecrtoare; interventii chirurgicale; reabilitarea medicala.
L-DOPA reprezinta standardul de aur al terapiei bolii Parkinson, creste calitatea vietii si
durata de supravietuire la bolnavii cu boala Parkinson
Sindroamele Parkinson-plus nu raspund la tratamentul standard al bolii Parkinson. Un
raspuns inadecvat la tratament in cazul unui pacient cu semne clinice de parkinsonism
sugereaza posibilitatea unui sindrom Parkinson-plus
Abstract
Parkinson disease is recognized as one of the most common neurologic disorders, affecting
approximately 1% of individuals older than 60 years. The incidence and prevalence of
Parkinson disease increase with age, and the average age of onset is approximately 60
years.
Several primary neurodegenerative disorders share parkinsonian features, such as
bradykinesia, rigidity, tremor, and gait disturbances. These disorders have complex clinical
presentations that reflect degeneration in various neuronal systems. However, because of
the common parkinsonian features, the disorders have been collectively named Parkinson-
plus syndromes.
There are 4 cardinal signs of Parkinson disease, with 2 of the first 3 listed below required
to make the clinical diagnosis. The fourth cardinal sign, postural instability (balance
23
difficulty), emerges late in the disease, usually after 8 years or more: resting tremor,
rigidity, bradykinesia, postural instability.
No specific, standard criteria exist for the neuropathologic diagnosis of Parkinson disease,
as the specificity and sensitivity of its characteristic findings have not been clearly
established. However, the following are the 2 major neuropathologic findings in Parkinson
disease: loss of pigmented dopaminergic neurons of the substantia nigra pars compacta;
the presence of Lewy bodies and Lewy neurites
Before the introduction of levodopa, Parkinson disease caused severe disability or death in
25% of patients within 5 years of onset. With the introduction of levodopa, the mortality
rate dropped approximately 50%, and longevity was extended by many years.
Parkinson-plus syndromes respond poorly to the standard treatments for Parkinson
disease (PD). An inadequate response to treatment in a patient with parkinsonian
symptoms suggests the possibility of a Parkinson-plus syndrome and warrants a search for
the signs and symptoms of degeneration in other neuronal systems.
26.
MODALITATI MODERNE SI ORIGINALE DE ORTEZARE SI ASISTARE A

FUNCTIONALITATII MAINII POST AVC / MODERN AND ORIGINAL METHODS TO ASIST
AND SUPORT HAND FUNCTION AFTER STROKE
Catalin Moghioroiu
UMF “Carol Davila”, F.M.A.M.
Rezumat
Introducere: In recuperarea functionalitatii mainii post AVC unele terapii sunt mai
eficiente decat altele (terapia de constrangere, terapia orientata pe repetarea unor sarcini
specifice, etc), totusi din cele mai multe studii clinice se deduce ca aceasta depinde in
principal de potentialul de recuperare. Acest potential este definit mai bine decat orice de
schita de extensie de pumn si degete si un oarecare grad de abductie de umar in primele
saptamani de dupa accident. Prehensiunea eficienta este gestul final si cel mai important al
mainii functionale. Din punct de vedere clinic pot fi intalnite doua situatii -pacientii cu
musculatura bratului flasca si pacientii cu musculatura bratului spastica, intre acestea doua
o multitudine de variante si de pacienti cu prehensiunea de la imposibila pana la perfect
posibila. Spasticitatea crescuta, ca si lipsa tonusului muscular face ca mana sa fie
nefunctionala si deci neutilizata.
Pentru combaterea spasticitatii se folosesc in general ortezele rigide din materiale
termoformabile. Dar, pe langa faptul ca sunt inestetice si greu de suportat acestea
nu respecta nici pozitia de functionalitatea a mainii si nici curba de variabilitate a tonusului
muscular si, lucrul cel mai important mana nu este nici mai functionala si nici mai utilizata
La ora actuala exista si sunt folosite cu succes la nivel mondial orteze flexibile, cu respect
pentru pozitia de functionalitatea a mainii, orteze neuroelectrice care fac posibila flexia si
extensia cu ajutorul impulsurilor electrice, orteze dinamice functionale care asista extensia
si faciliteaza prehensiunea etc.
Unele dintre acestea permit, acolo unde exista un grad oarecare de control la nivelul
umarului si cotului, folosirea bratului plegic la efectuare unor sarcini specifice cu scop
functional sau de antrenament, chiar in prezenta spasticitatii sau tocmai datorita ei.
Testarea si prezentarea unor tipuri de orteze si dispozitive de felul acestea reprezinta
scopul principal al studiului de fata.
Cuvinte cheie: accident vascular, recuperarea mainii, spasticitate, pozitia de
functionalitate,ortezare/asistare dinamica, antrenament functional
24
Abstract
In rehabilitation of hand function after stroke some therapies are more effective than others
(constraint therapy, repetitive task-specific training etc.), however, from most clinical studies we
understand that this rehabilitation mainly depends on the recovery potential. This potential is
defined better than anything by the fist and fingers extension and some degree of shoulder
abduction in the first weeks after stroke.
Efficient prehension is the final and most important gesture of the functional hand. From the
clinical point of view can be found two situations: - patients with flaccid arm muscles and patients
with spastic arm muscles, between these two are a multitude of variants and patients with
prehension from impossible to perfectly possible. Increased spasticity as well as lack of muscular
tone makes the hand to be inoperable and therefore unused.
Generally, in order to combat spasticity, are used rigid orthoses from thermoformable
material. But, besides the fact that are unaesthetic and difficult to bear these orthoses do
not respect the functional position of the hand nor the curve of muscular tone variability
and, most important, the hand is not more functional nor more used.
Today exist and are successfully used worldwide flexible orthotics, orthosis with respect to
the functional position of the hand, neuroelectric orthotics which make possible flexion and
extension using electrical impulses, functional dynamic orthosis that assists extension and
facilitates prehension etc.
Some of these allow, where there is a certain degree of control at the shoulder and elbow
level, the use of plegic arm to perform specific tasks with a functional or training purpose,
even in the presence of spasticity or precisely because of it.
Testing and presenting types of orthotics or devices like these is the main goal of the
present study.
Keywords: stroke, hand rehabilitation, spasticity, functional position, orthotics/dynamic
assistive device, functional training
27.
BALANTA EVOLUTIEI CLINICO-FUNCTIONALE DEPENDENTE DE MOMENTUL

INSTITUIRII PROGRAMULUI DE RECUPERARE LA PACIENTII POST ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL
Brindusa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Dana Galieta Minca, Florentina Furtunescu
Patologie frecventa intr-o proportie coplesitoare in clinicile de neurologie si apoi in cele de

recuperare, accidentul vascular cerebral ofera in dezbatere solutii mereu noi de evaluare si
abordare terapeutica. In acest context se ridica importanta unei corecte aprecieri atat a
starii de moment, cat si a transformarilor aparute pe parcursul evolutiei bolii si
tratamentului.
Am luat in studiu pacientii cu hemipareza spastica internati in clinica III a INRMFB in
perioada ianuarie-iulie 2012, folosind scorul Functional Independence Measure (FIM)
pentru cuantificarea functiilor motorii si cognitive in trei momente: la internare, externare
si control. Subiectii au fost impartiti in doua loturi in functie de vechimea de la debutul bolii.
Rezultatele sugereaza valori crescute ale scorului la externare si control in primul lot (cel
cu vechime de la debutul bolii sub 6 luni), fata de cel de al doilea (vechime de la debut de
peste 6 luni).
Prelucrarea datelor a dovedit importanta instituirii cat mai precoce a programului de
recuperare in scopul imbunatatirii scorurilor functionale, acestea fiind masuri
semnificative de cuantificare a calitatii vietii la categoria patologica in discutie.
25
28.
CLASIC SI MODERN IN EVALUAREA EFICIENTEI PROGRAMULUI DE RECUPERARE IN

PATOLOGIA MAINII
Brindusa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Clara Dima, Lili Silvia Miron, Gilda Mologhianu, Florina Ojoga, Iulia
Pompei, Mariana Moise, Mariana Comanoiu, Marius Ivascu, Simona Vetu, Toma Vasilescu, Constanta Florescu,
Cristina Ionescu, Mariana Cojocaru, Gabriel Popa
Mana si functiile ei joaca un rol important in activitatea umana zilnica. Avand in vedere
efectele majore pe care patologiile in care este implicata le au asupra intregii vieti a unui
pacient lucrarea de fata isi propune sa ofere cateva alternative de evaluare in dinamica a
programului de recuperare in aceste cazuri.
Am inclus in studiu pacientii cu patologie diversa (neurologica, post-traumatica, post-
chirurgicala, degenerativa) care au urmat program specific de recuperare in cadrul clinicii
III a INRMFB in perioada mai - iulie 2014, folosind scala VAS pentru evaluarea durerii,
masurarea amplitudinii flexiei si extensiei active de la nivelul pumnului si termografia cu
raze in infrarosu pentru masurarea si cartografierea distributiei temperaturii la nivelul
suprafetei pielii.
Datele obtinute au fost prelucrate in scopul obtinerii de informatii privind eficienta
programului de recuperare, constatand relatia directa existenta intre cele trei solutii de
evaluare.
Alaturi de metodele de evaluare moderne, termografia aduce un beneficiu important in
ecuatia terapeutica fizical-kinetica.
29.
TEHNICI DE STIMULAREA A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN RECUPERAREA

MEDICALA: TERAPIA IN OGLINDA SI TERAPIA PRIN CONSTRANGERE
Ioana - Simona Neagoie, Irina Petrusca, Irina Tacu, Liliana Cioc, Delia Cinteza
Neuroplasticitatea reprezinta capacitatea creierului de a se reorganiza prin formarea de noi
conexiuni neuronale de-a lungul intregii vieti. Prin neuroplasticitate se explica dezvoltarea
sistemului nervos central, imbatranirea, modificarile aparute postlezional sau in unele
afectiuni.
Un loc aparte in teoria neuroplasticitatii il ocupa “sistemul neuronal oglinda” - seturi
identice de neuroni pot fi activati in cortexul unui individ care este implicat intr-o actiune
sau care este martor la actiuni realizate de o alta persoana. Un aspect functional important
al neuronilor oglinda il reprezinta relatia dintre proprietatile motorii si cele vizuale: toti
neuronii oglinda prezinta o congruenta intre actiunile vizuale la care reactioneaza si
raspunsurile motorii pe care le codifica. Studii recente au aratat ca invatarea motorie este
posibila si prin pura imaginatie a unor actiuni.
Terapia in oglinda si terapia prin constringere fac parte din arsenalul metodologiei practice
utilizate cu scopul de a promova invatarea motorie. Terapia in oglinda ajuta la activarea
cortexului premotor si promoveaza reabilitarea prin imbunatatirea conexiunilor dintre
semnalul vizual si aria premotorie. Cand un subiect realizează o actiune motorie cu un scop,
apare activarea in ambele arii parietale inferioare, in aria motorie suplimentara si in
cortexul premotor. Reorganizarea functiilor motorii din vecinatatea ariei lezionale este
importanta in recuperarea dupa AVC, fiind citata de asemenea implicarea altor arii
cerebrale din emisfera afectata.
26
Terapia prin constrangere implica utilizarea fortata a membrului afectat prin
restrangerea activitatii membrului indemn. Aceasta forma de terapie are efecte pozitive in
recuperarea hemiparezelor cronice post AVC si a fost asociata cu schimbari plastice
cerebrale demonstrate intr-o serie de studii imagistice functionale: stimuleaza
excitabilitatea cortexului motor, creste recrutarea neuronala la nivelul ariilor adiacente
leziunii.
30.
BAZELE NEUROFIZIOLOGICE IN BOALA PARKINSON

Ioana-Simona Neagoie, Victorita Marcu, Renee Popovici, Andreea Romila, Delia Cinteza
Boala Parkinson este cunoscuta in prezent ca o afectiune neurodegenerativa progresiva
care afecteaza in special sistemul nervos central, dar si o parte din componenta periferica a
sistemului nervos vegetativ.
Elementul patologic caracteristic bolii Parkinson este pierderea neuronilor dopaminergici
din substantia nigra, pars compacta. Pierderea neuronilor dopaminergici are loc in special
in regiunea latero-laterala a substantei negre. In acest proces sunt afectate atat calea directa
cat si cea indirecta de la nivelul circuitelor cortico-strio-palidale, cu implicarea nucleului
subtalamic Luys, avand drept rezultat exacerbarea fenomenelor inhibitorii in circuitul
palido-talamo-cortical.
Celulele nervoase restante contin tipic incluziuni citoplasmatice eozinofilice cu structura
filamentoasa, numite corpi Lewy. Boala Parkinson poate fi considerata astfel ca o
consecinta a tulburarii de procesare intracelulara a proteinelor.
Sresul oxidativ are o importanta deosebita in initierea si mentinerea proceselor
fiziopatologice care stau la baza bolii Parkinson: ultimele cercetari au aratat ca stresul
oxidativ interactioneaza cu disfunctia mitocondriala, excitotoxicitatea, inflamatia si
apoptoza. De asemenea un rol important in patogeneza bolii Parkinson il au factorii genetici
(mutatii in gena LRRK2, alpha-sinucleina, parkin) si expunerea cronica la anumiti factori
toxici de mediu.
Pierderea modularii dopaminergice in striatum cauzeaza tulburari ale controlului motor
voluntar si conduce la akinezie, tremor si rigiditate. Aproximativ 60-80% din neuronii
dopaminergici sunt pierduti inainte de instalarea semnelor motorii specifice bolii.
31.
PATOLOGIA PSIHOSOMATICA IN CONTEXTUL VARIATEI OFERTE TERAPEUTICE DE

RECUPERARE
Adriana Sarah Nica
Patologii de granita si de tip interdisciplinar, suferintele de tip psihosomatic devin un
refugiu al unor diagnostice incerte sau frecvent partial intelese si tratate. Termenul
,,psihosomatic” include o multitudine de sensuri in conexiunea si interdependenta dintre
activitatea si manifestarile psihocomportamentale si ecoul sau conversia somatica.
Contextul trebuie sa fie analizat in legatura cu reactiile psihosomatice sau tulburarile
psihocomportamentale. In acest grup de suferinte pot fi identificate simptome de conversie,
sindroame functionale si psihosomatoze. Aceste situatii patologice se manifesta la nivelul
diferitelor organe viscerale si extrem de frecvent la nivelul aparatului locomotor.
27
Intelegerea si identificarea contextului patologic in care pacientul dezvolta diferite
disfunctii, cu grade variate de afectare mergand pana la dependenta fizica trebuie sa faca
obiectul unei analize clinice riguroase, frecvent in context interdisciplinar pentru a da
solutii pertinente in programul de recuperare si a obtine rezultatele scontate.
32.
ACTUALIZARE PRIVIND LOCUL ŞI BENEFICIUL TERAPEUTIC AL APELOR MINERALE

CLORURATE-SODICE / ACTUALIZATION REGARDING THE PLACE AND THERAPEUTIC
BENEFIT OF THE CHLORINATED-SODIC MINERAL WATERS
Adriana Sarah Nica, G. Gheorghievici, Brânduşa Mitoiu, Mariana Moise
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie
Rezumat
Actualizarea periodică privind dinamica factorilor naturali terapeutici reprezintă un
imperativ de control pentru specialitatea medico-balneară.
În acest sector, apele minerale terapeutice deţin o poziţie cheie - poziţie ce este
monitorizată din punct de vedere fizico-chimic, microbiologic, farmacodinamic şi clinic.
Deşi în prezent nu se desfăşoară studii clinice de anvergură, semnalele primite legate de
rezultatele clinice din reţeaua balneară, acoperă o parte din cerinţele studiilor clasice
desfăşurate în ultimii 30 de ani.
În lucrare sunt sistematizate indicaţiile terapeutice ale unor categorii de ape minerale
clorurate-sodice. Sunt prezentate caracteristicile principalelor tipuri de ape clorurate-
sodice utilizate în terapia balneară, care pot fi, în funcţie de concentraţia ionilor majori: ape
minerale clorurate-sodice de mare concentraţie (Sărata Monteoru, Ocna Mureş, Turda,
Cojocna, Praid, Sângeorgiu de Mureş), ape minerale clorurate-sodice bromurate, iodurate,
calcice, magneziene (Bazna, Sîntimbru), ape clorurate sodice sulfuroase (Govora, Săcelu,
Cacica Băi), ape minerale clorurate sodice calcice, magneziene, bicarbonatate, carbogazoase
(Sângeorz Băi), ape clorurate sodice sulfuroase carbogazoase (Slănic Moldova).
De asemenea, sunt trecute în revistă şi beneficiile terapeutice în patologiile de tip locomotor
în diferite contexte de referinţă (reumatismal, ortopedic posttraumatic, dismetabolic,
neurologic, ş.a.), pe tipuri de vârstă.
Abstract
The periodic actualization regarding the dynamics of the therapeutic natural factors
represents a control imperative for the balneary medical specialty. In this sector, the
therapeutic mineral waters detain a key position, position which is monitored from a
physical, chemical, microbiologic, pharmacodynamic and clinical point of view. Although
presently there aren’t any magnitude clinical studies in process, the signals regarding the
clinical results from the balneary system cover a part of the demands from the classic
studies that have taken place in the last 30 years.
In the study, there are systemized the therapeutic indications of some categories of
chlorinated sodic mineral waters. There are presented the characteristics of the main types
of chlorinated-sodic waters utilized in balneary therapy, which can be classified according
to the concentration of major ions in: chlorinated mineral waters of high concentration
(Sărata Monteoru, Ocna Mureş, Turda, Cojocna, Praid, Sângeorgiu de Mureş), chlorinated-
sodic, brominated, iodinated, calcic, magnesium mineral waters (Bazna, Sîntimbru), sulfur
chlorinated-sodic mineral waters (Govora, Săcelu, Cacica Băi), chlorinated, sodic, calcic,
magnesium, bicarbonated carbogaseous mineral waters (Sângeorz Băi), chlorinated sodic
sulfur carbogaseous mineral waters (Slănic Moldova).
28
Also, there are reviewed the therapeutic benefits in locomotor pathology, in different
contexts of reference (rheumatic, orthopedic posttraumatic, dysmetabolic neurologic and
others) on types of age.
33.
HIGH TONE POWER THERAPY – ELECTRONIC SIGNAL TREATMENT – O NOUA FORMA

DE TERAPIE IN MEDICINA FIZICA?
Vicentiu Nicolescu, Delia Cinteza, Daniela Poenaru, Mariana Popescu
HIGH TONE POWER THERAPY este un nou tip de tehnologie de electroterapie care
amplifica frecventele joase stimulatoare si frecventele medii non-stimulatoare cu scopul
cresterii eficientei clinice. Sunt combinati si aplicati simultan curenti de medie frecventa
modulati in frecventa si curenti de medie frecventa modulati ca amplitudine Curentii, cu
frecvente cuprinse intre2500 Hz si 33.000 Hz, penetreaza profund in tesuturi. Intracelular
semnalul electric de medie frecventa poate fi modulat la nivel de joasa frecventa: 0.1 - 999
Hz). Poate fi folosita doar modularea de frecventa sau se poate folosi modularea combinata,
pentru frecventa si amplitudine.
Durata de aplicare este de minimum 60 de minute. Aparatul are minimum 4 canale ce
functioneaza in paralel, cu minimum 10 electrozi.
Efectele asteptate sunt: efecte hormon-like, formare de cAMP, inhibare contractie mm
neteda, vasodilatatie, stabilizare membrane
Exista numeroase studii referitoare mai ales pe efectul favorabil asupra durerii din
neuropatia diabetica, durerea de tip inflamator, durerea cronica.
Lucrarea prezinta cateva astfel de studii si principiile de functionare ale dispozitivului.
34.
EFECTELE NEGATIVE ALE SINDROMULUI IMOBILIZARII PRELUNGITE SI

TRATAMENTUL DE RECUPERARE AL COMPLICATIILOR
Florina Ojoga
Imobilizarea se defineste ca o restrictie sau o limitare fizica a activitatii corpului in
ansamblu, avand cauze diverse (ortopedice, neurologice, medicale).Repausul prelungit la
pat si inactivitatea reduc activitatea metabolica, ceea ce scade capacitatea functionala a
organismului, cu aparitia manifestarilor clinice ale sindromului de imobilizare, la nivelul
sistemului nervos, muscular, osos, cardiovascular, respirator, digestiv, renal, tegumentar,
tratamentului, recuperarea in stadii avansate necesitand o lunga perioada de timp si nefiind
intotdeauna eficienta.
De aceea, interventiile terapeutice trebuie sa fie prompte, dar individualizate pentru fiecare
pacient si patologie in parte si constau in posturare corecta, mobilizare precoce, exercitii
izometrice, izotonice si izokinetice.
Prognosticul bolii depinde de gradul si durata perioadei de imobilizare, dar si de
precocitatea instituirii tratamentului, deoarece recuperarea functiilor pierdute se face mult
mai lent decat pierderea lor.
29
35.
PREZENTAREA PRACTICA A UNOR METODE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII.

APLICATII DE TERAPIE OCUPATIONALA IN CLINICA IV INRMFB
Ana-Maria Pavel, Ivona Burlacu, Stanciulescu Elena, Teona Olariu, Irina Petrusca, Delia Cinteza, Victorita
Marcu
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a suferi modificări funcţionale pe termen
scurt şi modificări structurale pe termen lung pentru a se adapta.
Terapia ocupaţională (TO) este ştiinţa care se ocupă cu studiul şi folosirea ştiinţifică,
măsurabilă a activităţilor pentru reducerea disfuncţiei (disfuncţiilor) pacientului cu diferite
aspecte de patologie, definiţie formulată încă din 1924 de către Şcoala de Terapie
Ocupaţională din Boston.
Terapia ocupatională este definită ca fiind forma de tratament care foloseşte activitaţile şi
metodele specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura
activităţile necesare vieţii individului, de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe
fizice.
Scopul fundamental al unui program de TO este de a corecta, menţine şi dezvolta diferitele
capacităţi / aptitudini ale unui pacient cu dizabilităţi astfel încât acesta să poată realiza,
într-un mod satisfăcător, diferite activităţi cotidiene în condiţiile unui auto-control integrat
mediului de viaţă.
Obiectivele generale ale programului de TO aplicat la un pacient cu dizabilitate sunt:
solicitarea funcţiilor deficitare, cu revalorificare acestora, reinserţia familială, socială şi
profesională (atunci când este posibil) cu scopul de a creste gradul de independenta a
pacientului si implicit calitatea vietii.
Terapia in oglindă este un model de terapie bazată pe invatarea din imaginaţie şi imitare.
Aceasta are implicare directă in recuperarea controlului motor la nivelul extremităţii
superioare, prin realizarea de exerciţii repetitive cu durata de 40 de minute pe zi, timp de
minim 2 saptămani, la pacienţii cu hemipareză post AVC.
Am examinat pacienţi cu varsta cuprinsă intre 34 si 67 de ani, din mediul urban si rural,
care au suferit AVC in ultimii doi ani(2013-2014). Pentru acestia am realizat un program de
TO combinat cu terapia in oglindă si am urmărit imbunatatirea controlului motor la nivelul
membrului superior, cu cresterea ADL-uri la acest nivel. Terapia ocupaţională a fost
individualizata cu o durata de maxim 40 minute, pe o perioada de spitalizare de minim 3
saptamani. Evoluţia pacienţilor a fost una lent favorabilă cu usoară imbunataţire a
controlului motor si a abilitatilor pe MS.
36.
TEHNICI MODERNE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN

RECUPERAREA MEDICALA (TEHNICI ASISTATE ROBOTIC)
Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Neagoie, Ana-Maria Pavel, Delia Cinteza
Neuroplasticitatea cuprinde mecanisme spontane, fiziologice de reorganizare a materiei
cenusii si albe si schimbari in conectivitatea sistemului nervos.
Plasticitatea pe termen scurt implica modificari de tip functional:
 cresterea eficacitatii sinaptice
 inmugurirea sinaptica
 regenerarea axonala si dendritica
30
 remielinizarea
 modificari ale canalelor ionice
 actiunea neurotransmitatorilor
Plasticitatea pe termen lung intervine la 3 saptamani-2 luni, in functie de severitatea
deaferentarii.
Terapia asistata robotic (ex. aparate de exercitii robotizate sau automate) ofera un
antrenament autonom; pacientul este implicat in exercitii repetitive si intense directionate
scopului (Prange et al., 2006) fara prezenta permanenta a terapeutului. Aparatele terapiei
robotice asistate pot deasemenea oferi mijloace obiective și fiabile de monitorizare a
progresului pacientului, și pot fi utilizate în combinație cu augmentarea computerizata sau
cu medii de realitate virtuală, ceea ce duce la îmbunătățirea funcțiilor motorii ((Fasoli et al.,
2003; Krebs et al., 2002; Kwakkel et al., 2008).
Tehnologia realitatii virtual (VR) (Burdea 1994) este in acest moment exploatata in multe
arii ale recuperarii, inclusiv in recuperarea pacientului care a suferit un AVC, datorita
impactului asupra tehnicilor clasice de recuperare (P Wann 1997). VR poate promova
plasticitatea practic dependenta, intensificand astfel recuperarea locomotorie (Shung H
You et al., stroke 2005)
VR permite utilizatorului sa interactioneze cu un mediu “real’ stimulat prin intermediul
hardware-ului si software-ului computerului. (holden & Dyer, 2002).
In contrast cu VR, realitatea augmentata (AR) suprapune o imagine generata de computer
a
utilizatorului cu o imagine din lumea reala, oferind astfel o imagine compusa care are
avantaje
semnificative fata de VR asupra neurorecuperarii.
Antrenamentul robotic folosind mediul virtual a aratat ca imbunatateste recuperarea dupa
AVC (Aisen 1997), (Krebs 1998), (Volpe 1999), (Volpe 2000).
37.
MANAGEMENTUL DURERII IN BOALA PARKINSON

Petrusca Irina, Marcu Victorita, Neagoie Simona, Popovici Renee, Burlacu Ivona, Delia Cinteza
Durerea este cel mai frecvent simptom de prezentare la medic.
Boala Parkinson este o boala neurodegenerativa cronica, progresiva si incurabila. Odata cu
progresia bolii simptomele motorii si nonmotorii devin tot mai suparatoare, ameliorarea
simptomelor fiind scopul principal al tratamentului. Durerea este frecvent intalnita la
pacientii cu boala Parkinson si reprezinta unul din simptomele cele mai suparatoare (85%).
Unii pacienti acuza durerea ca prim simptom, boala nefiind inca diagnosticata.
Pacientii cu boala Parkinson prezinta mai multe tipuri de durere, identificarea ei fiind
importanata pentru initierea unui tratament corect:
 durere musculo-scheletala
 durere neuropata – (parestezii, amorteli, furnicaturi)
 durerea diskinetica (arsura)
 "akathisia or restlessness pain"
 crampe muscular
 durere primara de tip central
 "coat hanger pain"
 cefalee
31
Optiuni terapeutice: tratament medicamentos, KT, electroterapie, masaj, injectii cu toxina
botulinica, acupunctura.
Deoarece boala Parkinson ramane una incurabila, obiectivul principal al oricarui tratament
este cresterea calitatii vietii, iar durerea are un impact semnificativ asupra ei. Un tratament
corect va reduce cateva din consecintele durerii (scaderea mobilitatii, depresia, anxietatea)
toate cu un efect negativ asupra calitatii vietii.
38.
PRINCIPII DE RECUPERARE ALE SECHELELOR POST-ARSURI / BURN

REHABILITATION PRINCIPLES
Daniela Poenaru, Daniela Avramescu, Diana Dumbrava
Rezumat
Recuperarea pacientilor post-arsuri este privita ca un „continuum of care”; ea necesita
evaluare precoce si repetata. Incepe odata cu internarea pacientului in unitatea de terapie
acuta si continua ulterior in centre de ingrijiri cronice si clinici de recuperare. Obiectivele
recuperarii sunt stabilite pe termen scurt (pastrarea amplitudinilor de miscare, a
abilitatilor functionale restante) si pe termen lung (antrenarea sau compensarea abilitatilor
pierdute). Evaluarea functionala urmareste ADL bazale si instrumentale. Recuperarea
precoce foloseste posturarile, ortezarea, metode de fizioterapie si kinetoterapie. Pe termen
lung, obiectivele recuperarii urmaresc consecintele neurologice centrale si periferice,
afectarea sistemului respirator si modificarile aparatului locomotor.
Abstract
Burn patient rehabilitation is a „continuum of care”, in which early and regular assessment
is a rule. It begins with the admission in acute burn center and continues in tertiary burn
centers or rehabilitation burn clinic. The short term objectifs are ROM and afunctional
abilities preservation. The long term objectifs are trainimg of lost abilities and
compensation for the lost ones. Functional evaluation implies basic and instrumental ADLs.
Acute rehabilitation methods are important and consist in positioning, splinting, casting
and orthotics, phisical therapy. Burn patient follow up is oriented towards the central and
peripheric nervos sequelae, respiratory dysfunction and locomotor imbalance.
39.
PICIORUL PARETIC / THE SPASTIC FOOT

Daniela Poenaru, Teona Olariu, Diana Dumbrava, Ileana Ionescu, Daniela Avramescu
Rezumat
Principalele mecanisme fiziopatologice care intervin in piciorul paretic cronic sunt deficitul
motor, modificarea proprietatilor contractile si elastice ale tesuturilor moi si
hiperactivitatea musculara. Evaluarea clinica si functionala trebuie sa tina seama de
acestea. Piciorul paretic poate avea mai multe forme, fiecare dintre ele cu consecinte
functionale. Terapia se face in functie de nivelul de disabilitate, cu cantarirea atenta a
raportului beneficii-risc.
Abstract
The main pathologic mechanism in the spastic foot are the weakness, soft tissue contractile
and elastic properties alteration and muscular oveactivity. Clinic and functional evaluation
32
must take into account all these three aspects. Spastic foot may take many forms, carrying
specifing functional limitation. Therapy is made according to the disability, weighing
thourougly the raport risk-benefits.
40.
PRINCIPIILE RECUPERARII MEDICALE ALE MERSULUI CU PROTEZA LA PACIENTII

AMPUTATI
Daniela Poenaru, Diana Dumbrava, Teona Olariu, Daniela Avramescu, Ramona Dumitru
Cu o prevalenta de 17-30/100.000 persoane, amputatiile reprezinta o problema reala
sociala si de sanatate.
Principalele cauze sunt traumatismele ( accidentale, de razboi, etc), anumite boli (Diabet
zaharat, boli vasculare, tumori ) si malformatiile congentenitale, cu un raport variabil in
functie de zona geografica.
Decizia de amputare, ca ultima solutie, reprezinta un proces psiho-somatic cu impact pt tot
restul vietii individului si al familiei acestuia.
Selectia nivelului chirurgical este probabil una dintre cele mai importante decizii ce trebuie
luate. Fiecare nivel de amputatie determina modificari specifice ale functionalitatii; fiecare
articulatie si grup muscular pierdute si inlocuite cu proteza, vor determina un cost
energetic mai ridicat, o pierdere mai mare a functiei si un grad mai mare de dizabilitate.
Indiferent de etiologie, perioada de recuperare postoperatorie dupa amputatia membrului
inferior dureaza in mod tipic intre 12-18 luni si cuprinde recuperarea activitatii fizice,
managementul protezei si reintegrare socio-profesionala. Aceasta perioada nu se poate
delimita cu usurinta in stadii; totusi, s-a impartit in mai multe etape pentru a facilita discutia
privind evolutia obiectivelor pe parcursul procesului de recuperare. Astfel, exista 9 stadii (
Stadiul preoperator, Amputatia membrului, Stadiul posoperator acut, Stadiul preprotetic,
Prescrierea protezei, Antrenamentul cu proteza, Reintegrerea in comunitate, Reintegrerea
profesionala, Perioada de urmarire)
Pe langa urmarea unui program complex specific fiecarei etape, este necesar de avut in
vedere eventutualele complicatii ce pot incetini procesul de recuperare (complicatii
imediate- TEP, TVP, pneumonie, IRA, infectii locale/sepsis, durere in membrul fantoma,
durere secundara- neurinoame, CRPS, bursite/tendinite)
Cu o ingrijire temeinica, antrenament si o proteza corespunzatoare, pacientii cu amputatii
se pot intoarce la activitatile anterioare, incluzand responsabilitatile casnice, scoala,
serviciu.
41.
TEHNICI DE NEUROMODULARE IN VEZICA NEUROGENA

Renee Popovici, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Andreea Romila, Ivona Burlacu, Ana Maria Pavel, Laurentia
Draghescu
Conceptul nou, de neuromodulare farmacologică şi endogenă, se bazează pe definiţia
potrivit căreia neuromodularea este, de fapt, optimizarea proceselor biologice normale,
care, pe de o parte, prin dezechilibrul lor, pot genera mecanisme lezionale, deci moarte
celulară, şi, pe de altă parte, pot regenera, recupera. Tehnicile pe care le putem aplica sunt
tehnici fizioterapeutice clasice, comportamentale, de învăţare motorie, stimulare cerebrală
profundă, stimulare noninvazivă magnetică transcraniană; toate acestea ne ajută să
influenţăm arii specifice ale creierului, să le activăm sau inhibăm, in functie de rezultatul
33
dorit. Neuromodularea cuprinde şi mijloace farmacologice – de exemplu agenţi
antidepresivi, precum inhibitorii recaptării serotoninei, care îmbunătăţesc dispoziţia
pacientului, dar sunt şi de real folos pentru reorganizarea creierului.
Termenul de vezica neurologica inglobeaza atat tulburarile de stocare, cat si de evacuare
vezicala, aparute dupa lezarea partiala sau completa a integritatii centrilor si cailor
nervoase la nivel central sau periferic. Din punct de vedere functional, vezica neurologica
presupune urinari frecvente diurne, nocturia, imperiozitatea mictionala (urgenta),
incontinenta urinara, retentia urinara de cauza neobstructiva. Abordarea functionala a
tulburarilor de umplere si de golire ale aparatului urinar recunoaste ca prima linie si
conduita terapeutica de prima intentie: tratamentul conservator. Principalele cauze de
vezica neurologica sunt: accidentul vascular cerebral (AVC), traumatismele vertebro-
medulare (TVM), traumatism cranio-cerebral (TCC), scleroza multipla (SM), spina bifida,
boala Parkinson, boala Alzheimer.
Aceasta lucrare isi propune trecerea in revista a materialelor din literatura internationala,
insotite de date din experienta practica a clinicii cu privire la managementul conservator
al pacientilor cu vezica neurologica. Metodele de tratament includ educatia pacientului,
tratament medicamentos, tehnici comportamentale, cateterizarea, tehnici de
neurostimulare; indicatiile si limitele lor sunt, de asemenea, expuse in lucrarea de fata.
Neuromodularea in cazul vezicii neurogene are ca principiu transmiterea unui stimul pe
calea unui nerv, stimul care va inhiba contracţia detrusoriană.
42.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS INDIVIDUALIZAT IN BOALA PARKINSON

Renee Popovici, Victorita Marcu, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Laurentia Draghescu,
Ivona Burlacu
Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă după boala Alzheimer.
Ca regulă generală, vârsta de debut a bolii este între 40 şi 70 ani, cu un vârf în decada a 6-a
de vârstă, având o prevalenţă de circa 1% la vârsta de 65 ani şi de 3,5% la 85 ani. Din punct
de vedere etiopatogenic, boala Parkinson primară este consecinţa unui proces degenerativ
neuronal difuz al sistemului nervos central, în care primele leziuni apar în trunchiul
cerebral inferior şi care, progresând, determină, la un moment dat, o degenerescenţă şi a
celulelor dopaminergice din substanţa neagră mezencefalică (pars compacta), suficient de
mare pentru a dezorganiza sistemul de control al activităţii motorii de la nivelul
ganglionilor bazali. Opţiunile terapeutice existente în prezent pot fi clasificate in:
dopaminergice, nondopaminergice, neuroprotectoare, terapii medicamentoase în
dezvoltare (nu sunt înregistrate oficial pentru practica medicală curentă), intervenţii
chirurgicale.
Obiectivul tratamentului constă în controlarea semnelor și simptomelor pe o perioadă de
timp cât mai lungă, cât și reducerea efectelor adverse. Medicamentele oferă un bun control
simptomatic timp de 4 – 6 ani. După acest interval, invaliditatea progresează în ciuda
tratamentelor, iar numeroși pacienți dezvoltă complicații motorii pe termen lung. Alte
cauze ale invalidității în stadiile tardive ale bolii Parkinson sunt instabilitatea posturală
(tulburările de echilibru) și demența.
In initierea si monitorizarea tratament medicamentos, se va tine cont de posibilele
complicatii ale medicamentelor utilizate (riscul de complicatii motorii si non-motorii la
medicamentele dopaminergice, care in acelasi timp este cel mai eficient medicament
cunoscut, sub aspectul ameliorarii motorii). Se vor lua in considerare comorbiditatile, dar
34
si simptomele nonmotorii din boala Parkinson si felul in care interactioneaza medicatia
recomandata. Un regim medicamentos ideal este acela care controleaza simptomele bolii si
efectele adverse sunt bine tolerate de pacient.
43.
METODE GENERALE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII

Andreea Romila, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Renne Popovici, Delia Cinteza
Neuroplasticitatea reprezinta abilitatea sistemului nervos de a se schimba si adapta ca
rezultat al experintelor la care este supus. Este stimulata in principal de doua conditii: una
ar fi procesul de invatare, antrenamentul memoriei si experientele diverse la care este
supus individul si cealalta consta in leziuni ale substantei nervoase. Neuroplasticitatea
poate fi dirijata in scopul optimizarii procesului de reabilitare, dar si pentru a creste
performantele intelectuale ale indivizilor sanatosi sau pentru a preveni sau incetini aparitia
unor boli neurologice. Numeroase studii au demonstrat ca rezerva cognitiva poate fi in mod
continuu modificata de experiente de viata, chiar si atunci cand creierul este deja afectat de
patologie.
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze o parte dintre factorii care influenteaza
neuroplasticitatea, fara a epuiza acest subiect vast.
-Varsta: Desi neuroplasticitatea continua pe tot parcursul vietii, anumite schimbari se
petrec predominant in perioade specifice.
-Nivelul de educatie: Persoanele cu un nivel mai inalt de educatie, implicate frecvent in
activitati stimulante din punct de vedere cognitiv, vor avea o rezerva cognitiva mai buna. Ei
vor obtine rezultate mai bune in procesul de reabilitare dupa o injurie cerebrala, iar boala
Alzheimer se manifesta cu intarziere comparativ cu cei cu un nivel redus de instruire, desi
ea poate fi clinic prezenta
-„Brain fitness” – se refera la continuarea dezvoltarii abilitatii de a asimila informatie si de
a creste nivelul de intelegere pe parcursul vietii prin antrenament specific, prin exercitii
fizice si mentale, cu efect protectiv demonstrat in special pentru Alzheimer si dementa, la
pacientii varstnici
-Activitatea fizica aerobica regulata pe o perioada extinsa de timp creste capacitatea de
plasticitate, prin cresterea BDNF si prin reducerea inhibitiei mediate de GABA.
-Muzica: Atat la cei care performeaza cat si la cei care doar asculta, muzica va activa cai
neuronale diverse, motorii, sezitive, emotionale si de analiza, in ambele emisfere cerebrale
simultan, fiind astfel o metoda de antrenare a neuroplasticitatii foarte la indemana
-Meditatia duce la aparitia unor modificari la nivelul grosimii sau densitatii materiei cenusii,
in special la nivelul cortexului frontal, a carui grosime are tentinta sa scada cu varsta
- Imbogatirea mediului ambiant. Studiile au demonstrat utilitatea acestuia la pacientii cu
autism, Alzheimer, boala Huntington, Parkinson, AVC, sindrom Rett, ambliopie, sechele
TVM.
-Somnul. In timpul somnului este modulata sinteza de proteine cerebrale si expresia
genelor implicate in neuroplasticitate.
Trebuie luat in calcul si controlul factorilor care influienteaza negativ neuroplasticitatea:
-Consumul de alcool, opiode, halucinogene, substante psihoactive scad neurogeneza la
nivelul hipocampului
- Anxietatea, depresia si stresul. Acesta din urma poate suprima in mod direct doua
mecanisme principale ale neuroplasticitatii care au ca rezultat o capacitate crescuta de
35
memorare, intelegerea si adaptarea la diverse conditii de mediu, iar prin activarea axei
hipotalamus-hipofiza-suprarenale scade neurogeneza din girusul dintat hipocampic.
-Durerea cronica reduce semnificativ volumul global al materiei cenusii, si in special la
nivelul cortexului prefrontal si in talamus
-Poluarea altereaza bariera hemato-encefalica, cauzand degenerarea neuronilor din
cortexul cerebral si distrugand celulele gliale din substanta alba
Concluzii: O mai buna cunoastere a mecanismelor celulare care regleaza morfologia
neuronala este un pas important in descoperirea unor noi tratamente sau pur si simplu
pentru imbunatatirea conditiilor de invatare.
44.
CONSIDERATII PRIVIND BENEFICIILE PROGRAMULUI DE RECUPERARE A MAINII

OPERATE - REZULTATE BAZATE PE CAZUISTICA CLINICII 2 INRMFB /
CONSIDERATIONS BASED ON THE RESULTS OF REHABILITATION PROGRAM OF
PATIENTS WITH SURGICAL HAND – PRESENTATION OF CLINICAL CASES TREATED IN
THE 2nd CLINIQUE OF THE NATIONAL PRM INSTITUTE
Rodica Scarlet1,2, Consuela Brailescu 1,2 , Ioan Lascar 1,3
1 ,,Carol Davila”University of Medicine, Bucharest
2 National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology
3 Floreasca Hospital Bucharest
Background: The idea for this presentation is based on the positive feedback from the
patients and from the plastic surgeons, who observed a better and more rapid recovery for
those who followed a specific medical rehabilitation program after hand surgical
interventions for traumatic lesions.
Aims: Clinical cases presentations with pictures, clinical and functional status descriptions
of some of the most interesting patients treated in Clinique 2 of the National PRM Institute
for hand pathology which needed one or more surgical intervention.
Material and methods: All of the presented patients followed more series of rehab
program during two or three weeks of daily classic PRM therapeutic protocol in the
National PRM Institute, consisting in electrotherapy (electric stimulations, ultrasound,
LLLT, medium or low frequency currents), diathermy, medical gymnastics (kinetic
therapy), occupational therapy and orthesis (prescribing and using), with individualization
for each patient and during the treatment period.
Results: Significant improvement of all the local post-surgical conditions, decreasing of
pain/oedema, better ROM and force for daily usual activities, better QoL and FIM scores.
Conclusions: Classic PRM program proved to help patients with surgical hand for better
and faster recovery, with benefits for the functional independence and social readaptation.
Key-words: surgical hand; classic rehabilitation protocol; PRM program.
36
45.
INDICATIONS OF SPA CURES CORRELATED WITH GENERAL AND ORO-DENTAL

STATUS
Roxana-Maria Rad1, Cristina Braileanu1, Elena Lazar5, I.S. Stratulat 1,2,3,4 *
1Rehabilitation Department, Clinic Hospital C.F. Iasi, Romania
2Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
3Atmosphere Optics, Spectroscopy and Lasers Laboratory, Faculty of Physics, “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi,
Romania
4Center for Advanced Research in Bionanoconjugate and Biopolimers /Intel Centru/ Macromolecular Chemistry Institute
„Petru Poni” Iasi, Romania
56th year student, Faculty of Dental Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
*Corresponding author, study coordinator
Introduction: Stomatognathic system defines functionality of chewing, speech and is
holistic integrated in the general status of the body, in association with walking (general
motility), hearing, eyesight and general sensibility. Medical rehabilitation is essential to
determine the functionality of the stomatognathic system in order to achieve general
rehabilitation of the body in physiological parameters.
Material and Methods: A total of 98 patients in urban and rural areas, between the ages of
34 and 88 years, hospitalized in the period October 2013-December 2013 in the
department of Medical Rehabilitation, University Hospital CF Iasi, were examined clinically
and paraclinically, establishing a general and oro-dental diagnostic; 68 patients had an
indication of spa cure. All patients were informed of participation in this study and signed
a consent form.
Results: The data obtained revealed major flaws, from prophylaxis, dental treatment up to
date, permanent dental treatment: 70% edentations without dentures; 17% of root
remnants, outbreaks of infection that affects the general effectiveness of treatments; 70%
coronary lesions represented dental caries; 53% of chronic periodontal disease; 35%
shows damage enamel, and reducing the vertical dimension of occlusion by abrasion.
Pathology of the stomatognathic apparatus was associated with chronic degenerative
diseases such as osteoarthritis, hypertension, diabetes, dyslipidemia. Analysis based on bio-
psychosocial hexalic concept highlight the need to integrate stomatognathic treatment in
medical rehabilitation cure.
Conclusions: Internal correlations between the stomatognathic system elements
(morphological, functional and clinical) and the pathology of the entire body, is the key to
success. Integration of normal morfo-functionality of the stomatognathic apparatus in
general functionality of the body determine prevention of digestive and cardio-vascular
disease and degeneration of motor skills and brain. Indications of medical rehabilitation
spa cure requires consultation and dental treatment as a prophylactic and therapeutic
factor.
Keywords: spa cure, stomatognathic system, individualized treatment
37
46.
TRATAMENTUL CELEI MAI FRECVENTE AFECȚIUNI NEUROLOGICE A ADULTULUI

TÂNĂR CU AJUTORUL ANTICORPILOR MONOCLONALI / THE TREATMENT OF THE
MOST COMMON NEUROLOGICAL DISEASE IN YOUNG ADULTS WITH THE AID OF
MONOCLONAL ANTIBODIES
Irina Tacu, Dan Dumitrașcu, Irina Petrușcă, Ana-Maria Pavel, Delia Cinteză
Rezumat
Introducere: Singurul anticorp monoclonal aprobat in prezent in Comunitatea Europeana
pentru tratamentul celei mai frecvente afectiuni neurologice ce debuteaza de obicei intre
18 si 50 ani, scleroza multipla(SM), este Natalizumab. Acesta se utilizeaza ca tratament de
preventie a recaderilor si actioneaza impotriva α4-integrinei, blocand patrunderea
celulelor imune in sistemul nervos central.
Material si metode: În prezent diagnosticul de SM este stabilit folosind criteriile Mc
Donald. Criteriile de diagnostic au fost adaptate pentru a facilita diagnosticarea mai
devreme, cu sensibilitate și specificitate crescute. Acest anticorp monoclonal reduce
activitatea bolii masurata atat clinic (frecventa puseelor) cat si imagistic (leziunile
gadolinofile sau leziunile T2 noi). Două studii de fază III, mari, dublu-orb, AFFIRM
(Natalizumab comparativ cu placebo) și SENTINEL (Natalizumab plus interferon - β1a
comparativ cu placebo plus interferon - β1a) au evaluat siguranța și eficacitatea pe o
perioadă de 2 ani.
Rezultate|: In studiul AFFIRM a existat o reducere relativă de 68% a ratei de recidivă
anuală în grupul de natalizumab. Leziuni noi T2 RMN au fost reduse cu 83% cu tratament
combinat arata studiul SENTINEL.
Concluzii: In urma cercetarilor, s-a hotarat in 2006 utilizarea de Natalizumab doar ca
monoterapie in tratamentul SM recurent remisiva-forma foarte activa, tinand cont de
anumite criterii de selectie.
Abstract
Introduction: The only monoclonal antibody currently approved in European Community
for treating of the most common neurological disease whose onset is usually between the
ages of 18 and 50, multiple sclerosis (MS), is natalizumab. It is used as a preventive therapy
against relapses and acts on α4-integrinei, blocking the penetration of the immune cells in
the central nervous system.
Material and methods: Currently, the MS diagnosis is made using McDonald criteria. The
diagnostic criteria were adapted in order to facilitate the early diagnosis, with increased
sensibility and specificity. This monoclonal antibody reduce the disease activity measured
both clinically (the frequency of relapses) and by imaging techniques (new gadolinophilic
or T2 lesions). Two large, double-blinded phase III studies, AFFIRM (natalizumab versus
placebo) and SENTINEL (natalizumab plus interferon-β1a versus placebo plus interferon-
β1a) assessed the safety and efficacy for a time span of 2 years.
Rezults: In AFFIRM study there was a relative reduction of 68% of yearly relapse rate in
natalizumab group. SENTINEL study shows that the new T2 MRI lesions were reduced by
83% when using combined therapy.
Conclusions: Following the trials made, in 2006 natalizumab was approved only as a
monotherapy for the treatment of relapsing/remitting MS – the very active form, taking
into account specific selection criteria.
38
47.
EFECTUL DE STIMULARE AL UNOR FACTORI NESPECIFICI DE REZISTENTA A

ORGANISMULUI IN REZULTATUL CUREI EXPERIMENTALE DE HALOTERAPIE (HT)
Iu. Simionca, H.Lazarescu, M.Hoteteu, Ana Munteanu, A.Iliuta, Iuliana Rizea, Elena Dumitrescu, D.Dumitrascu
Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie Bucuresti
Rezumat
În cadrul Proiectului 42120/2008 (Director Proiect – CPII, Dr. Iuri Simionca, Program
Parteneriate in Domeniile Prioritare din Planul National de CDI-2) „Studiu complex medico-
biologic în vederea utilizării inovative a factorilor potențial terapeutici de mediu din saline
si pesteră în sanatate si turism balneoclimatic; soluŃii de modelare a acestora”, in INRMFB
(Manager Dr. Horia Lazarescu) a fost realizat „Salonul pentru haloterapie cu mediul
artificial de mina salina”. Produsul are caracter inovativ, in spatiul destinat fiind creati
artificial componenti ai mediului subteran de mina salina detinatoare de proprietati
curative, factorii haloterapeutici fiind posibil de activat.
Studiile au fost efectuate asupra 20 Wistar rats cu astm bronsic experimental, obtinut prin
sensibilizare cu ovalbumina si ulterior la 15 bolnavi cu astm bronsic si alte boli cronice
infectios-inflamatorii respiratorii.
Dupa cura experimentala de HT la Wistar Rats sensibilizati s-a constatat normalizarea
valorilor testului de fagocitoza a neutrofilelor PMN si s-a observat activarea funcŃiei
bactericide oxigen dependente a fagocitelor - granulocitelor PMN (metabolismului oxidativ
al fagocitelor in testul nitrozo-blau-tetrazoliu- NBT cu evaluarea numărului de celule
formazanpozitive).
In baza rezultatelor studiului experimental asupra Wistar rats cu patologia indusa, ulterior,
la bolnavii cu patologiile mentionate a fost aplicata cura experimentala HT – 15 proceduri:
primele doua zile – pana la 30 minute, ulterior - 40 – 50 – 60 minute zilnic cu intrerupere
in zilele de odihna.
In perioada curei HT la pacientii cu astm bronsic si bronsita cronica nu au fost observate
simptome clinice de scadere a rezistentei nespecifice a organismului si aparitie a unor
infectii respiratorii.
Rezultatele imunologice indica efectul pozitiv al curei experimentale HT si stimularea
rezistentei nespecifice antiinfectioase a organismului, fapt constatat prin tendinta de
crestere a concentratiei de fagocite PMN in sange si activarea funcŃiei bactericide oxigen
dependente a granulocitelor PMN, ceea ce poate imlica si reglarea unor procese
imunopatologice care au loc in astmul bronsic.
Cuvinte cheie: astm bronsic, haloterapie, fagocitoza, granulocite polimorfonucleare.
39
Cuprins
PATOLOGIA UMĂRULUI LA PACIENȚII SECHELARI CU SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL /

SHOULDER PATHOLOGY IN PATIENTS WITH UPPER MOTOR NEURON SYNDROME SEQUELAE ......................... 1
Daniela Avramescu, Daniela Poenaru, Diana Dumbrava, Laurentia Draghescu, Renee Popovici, Mihaela
Vasilescu, Ramona Dumitru, Teona Olariu .................................................................................................................................. 1
DUTCH GUIDELINES FOR PHYSIOTHERAPY IN PATIENTS WITH STRESS URINARY INCONTINENCE: AN
UPDATE ............................................................................................................................................................................................................. 2
Arnold T. M. Bernards1, Bary C. M. Berghmans1, Marijke C. Ph. Slieker-ten Hove3, J. Bart Staal2, Rob A. de
Bie1, Erik J. M. Hendriks1 ...................................................................................................................................................................... 2
OSTEOPOROZA, CONSIDERATII GENERALE, PROFILAXIE SI TRATAMENT DE REABILITARE MEDICALA ........ 3
Andrei Bichis ............................................................................................................................................................................................. 3
STUDIU PRIVIND ROLUL RECUPERARII MEDICALE CA SECVENTA TERAPEUTICA ESENTIALA IN
MANAGEMENTUL MAINII POST-TRAUMATICE OPERATE / STUDY REGARDING THE ROLE OF
REHABILITATION PROGRAM AS AN ESSENTIAL SEQUENCE IN THE MANAGEMENT OF THE TRAUMATIC
LESIONS OF THE HAND, AFTER SURGERY ....................................................................................................................................... 3
Consuela Brailescu1,2, Rodica Scarlet 1,2, Ioan Lascar 1,3.......................................................................................................... 3
ACTUALITATI PRIVIND REALITATEA VIRTUALA IN EVALUAREA SI RECUPERAREA MAINII / UPDATES
REGARDING VIRTUAL REALITY IN HAND EVALUATION AND RECOVERY ....................................................................... 4
Consuela Brailescu1,2, Rodica Scarlet 1,2 ......................................................................................................................................... 4
EVOLUTIA FUNCTIONALA A UNUI PACIENT CU BOALA PARKINSON INCLUS IN PROGRAMUL ADAPTAT DE
REABILITARE MEDICALA – PREZENTARE DE CAZ ...................................................................................................................... 4
Ivona Burlacu, Victorita Marcu.......................................................................................................................................................... 4
EFICIENTA SI SIGURANTA TERAPIEI CU ANTICORPI MONOCLONALI IN PATOLOGIA REUMATOLOGICA /
EFFICIENCY AND SAFETY OF MONOCLONAL ANTIBODY THERAPY IN RHEUMATOLOGIC THERAPY .............. 5
Liliana Cioc, Delia Cinteza, Simona Neagoie, Irina Petrusca, Irina Tacu, Cristina Gacea, Dan Dumitrascu,
Victorita Marcu ......................................................................................................................................................................................... 5
CALEA MEDICINII DE REABILITARE CĂTRE MEDICINA PERSONALIZATĂ; SUNTEM PE DRUMUL CEL BUN? /
REABILITATION MEDICINE TOWARD PERSONALIZED MEDICINE: WHAT IS THE WAY? ......................................... 7
Delia Cinteza .............................................................................................................................................................................................. 7
MANAGEMENTUL OSTEOPOROZEI - PROGRAM DE EVALUARE A RISCULUI SI PREVENTIE PRIMARA IN
STATIUNEA BALNEARA / PROPOSAL FOR A PRIMARY PREVENTION OF OSTEOPOROSIS PROGRAM IN
BALNEAR FACILITIES ................................................................................................................................................................................. 9
Delia Cinteza, Dan Dumitrascu, Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Ioana Neagoie, Alexandru Cristea,
Augustin Dima, Sebastian Diaconescu, Laurentia Draghescu,Horia Lazarescu ........................................................... 9
NEUROPLASTICITATEA SI RECUPERAREA MEDICALA ........................................................................................................... 10
Elena Stanciulescu, Ioana Simona Neagoe, Irina Petrusca, Ivona Burlacu.................................................................. 10
SCOALA PACIENTULUI CU BOALA PARKINSON –PROGRAM DE NEUROREABILITARE SI EDUCATIE PENTRU
SANATATE. CUM IL APLICAM IN STATIUNEA BALNEARA? .................................................................................................. 11
Delia Cinteza, Irina Petrusca, Alexandru Cristea, Simona Ioana Neagoie, Anca, Bogdan, Horia Lazarescu,
Dan Dumitrascu, Sebastian Diaconescu, Irina Tacu .............................................................................................................. 11
INFLUENCE OF REHABILITATION ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT WITH ACHONDROPLASIA ...... 13
Gheorghe Chiriti, Dana Maria Dimulescu .................................................................................................................................. 13
PRINCIPIILE SI TIPOLOGIA STABILITATII APELOR MINERALE TERAPEUTICE .......................................................... 13
Madalina Cosmoiu, Horia Lazarescu, Liana Gheorghievici, Gheorghe Gheorghievici, Margareta Mustata,
Iosif Tanase, Ana Munteanu, Iulia Pompei ................................................................................................................................ 13
40
URINARY DYSFUNCTION MANAGEMENT IN PARKINSON`S DISEASE PACIENTS ....................................................... 14
Sebastian Diaconescu, Andrei Manu-Marin, Delia Cinteza, Dan Dumitrascu, Ioana Simona Neagoie ............ 14
ROLUL SUPLIMENTARII INTRAARTICULARE CU SOLUTIE VASCO-ELASTICE IN ARTROZA TRENULUI
INFERIOR - AVANTAJELE ASOCIERII HIALURONATULUI DE SODIU CU CONDROITINA SULFAT........................ 15
Augustin Dima, Alexandru Cristea, Sebastian Diaconescu, Magda Dragosloveanu, Renee Popovici,
Laurentia Draghescu, Cristina-Elena Paun................................................................................................................................ 15
INFLUENCE OF PHYSICAL TREATMENT ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT WITH HIPS DYSPLASIA,
ASSOCIATED WITH CERVICAL AND LUMBAR DEGENERATIVE DISC ............................................................................... 16
Dana Maria Dimulescu, Gheorghe Chiriti; ................................................................................................................................. 16
EFECTUL ARTROPLASTIEI GENUNCHIULUI ASUPRA STATUSULUI FUNCTIONAL AL GENUNCHIULUI
CONTRALATERAL NEOPERAT............................................................................................................................................................. 17
Magda Dragosloveanu ........................................................................................................................................................................ 17
MODIFICARILE GENUNCHIULUI ASOCIATE PAREZELOR CENTRALE VECHI ALE MEMBRELOR INFERIOARE
............................................................................................................................................................................................................................ 18
Laurentia Draghescu, Daniela Poenaru, Renee Popovici, Diana Dumbrava, Daniela Avramescu .................... 18
“GLONŢUL MAGIC” ŞI MEDICINA PERSONALIZATĂ / “THE MAGIC BULLET” AND PERSONALIZED MEDICINE
............................................................................................................................................................................................................................ 18
Dan Dumitraşcu, Delia Cinteză, Liliana Cioc, Katinka Georgescu, Irina Tacu ............................................................ 18
TEHNOLOGIILE OMICE / THE OMIC TECHNOLOGIES .............................................................................................................. 19
MEDICINA CELOR 4P / THE 4P MEDICINE ................................................................................................................................... 20
DENOSUMAB IN TRATAMENTUL OSTEOPOROZEI / DENOSUMAB IN THE TREATMENT OF OSTEOPOROSIS
............................................................................................................................................................................................................................ 20
Katinka Georgescu................................................................................................................................................................................ 20
EVALUAREA CALITĂŢII MICROBIOLOGICE A UNOR APE MINERALE TERAPEUTICE DUPĂ ÎMBUTELIERE –
STUDIU COMPARATIV ............................................................................................................................................................................. 21
Horia Lăzărescu, Liana Gheorghievici, Mădalina Cosmoiu, Iulia Pompei, Margareta Mustaţă, I. Tănase, G.
Gheorghievici .......................................................................................................................................................................................... 21
ASPECTE BIOCLIMATICE ALE LITORALULUI SI DOBROGEI / BIOCLIMATIC ASPECTS OF LITTORAL AND
DOBRUDJA..................................................................................................................................................................................................... 22
Lăzărescu Horia1, Enache Liviu-Mircea1, 2, Bunescu Iulia1 ................................................................................................ 22
BOALA PARKINSON VERSUS SINDROAMELE PARKINSON-LIKE – PARTICULARITATI CLINICE SI
TERAPEUTICE ............................................................................................................................................................................................. 23
Victorita Marcu, Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Neagoe, Ivona Burlacu, Elena Stanciulescu .......... 23
MODALITATI MODERNE SI ORIGINALE DE ORTEZARE SI ASISTARE A FUNCTIONALITATII MAINII POST
AVC / MODERN AND ORIGINAL METHODS TO ASIST AND SUPORT HAND FUNCTION AFTER STROKE ....... 24
Catalin Moghioroiu .............................................................................................................................................................................. 24
BALANTA EVOLUTIEI CLINICO-FUNCTIONALE DEPENDENTE DE MOMENTUL INSTITUIRII PROGRAMULUI
DE RECUPERARE LA PACIENTII POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ..................................................................... 25
Brindusa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Dana Galieta Minca, Florentina Furtunescu ................................... 25
CLASIC SI MODERN IN EVALUAREA EFICIENTEI PROGRAMULUI DE RECUPERARE IN PATOLOGIA MAINII 26
Brindusa Ilinca Mitoiu, Adriana Sarah Nica, Clara Dima, Lili Silvia Miron, Gilda Mologhianu, Florina Ojoga,
Iulia Pompei, Mariana Moise, Mariana Comanoiu, Marius Ivascu, Simona Vetu, Toma Vasilescu, Constanta
Florescu, Cristina Ionescu, Mariana Cojocaru, Gabriel Popa ............................................................................................. 26
TEHNICI DE STIMULAREA A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN RECUPERAREA MEDICALA: TERAPIA IN
OGLINDA SI TERAPIA PRIN CONSTRANGERE .............................................................................................................................. 26
41
Ioana - Simona Neagoie, Irina Petrusca, Irina Tacu, Liliana Cioc, Delia Cinteza ....................................................... 26
BAZELE NEUROFIZIOLOGICE IN BOALA PARKINSON .............................................................................................................. 27
Ioana-Simona Neagoie, Victorita Marcu, Renee Popovici, Andreea Romila, Delia Cinteza ................................. 27
PATOLOGIA PSIHOSOMATICA IN CONTEXTUL VARIATEI OFERTE TERAPEUTICE DE RECUPERARE ............. 27
Adriana Sarah Nica .............................................................................................................................................................................. 27
ACTUALIZARE PRIVIND LOCUL ŞI BENEFICIUL TERAPEUTIC AL APELOR MINERALE CLORURATE-SODICE /
ACTUALIZATION REGARDING THE PLACE AND THERAPEUTIC BENEFIT OF THE CHLORINATED-SODIC
MINERAL WATERS ................................................................................................................................................................................... 28
Adriana Sarah Nica, G. Gheorghievici, Brânduşa Mitoiu, Mariana Moise .................................................................... 28
HIGH TONE POWER THERAPY – ELECTRONIC SIGNAL TREATMENT – O NOUA FORMA DE TERAPIE IN
MEDICINA FIZICA? .................................................................................................................................................................................... 29
Vicentiu Nicolescu, Delia Cinteza, Daniela Poenaru, Mariana Popescu ........................................................................ 29
EFECTELE NEGATIVE ALE SINDROMULUI IMOBILIZARII PRELUNGITE SI TRATAMENTUL DE RECUPERARE
AL COMPLICATIILOR ............................................................................................................................................................................... 29
Florina Ojoga .......................................................................................................................................................................................... 29
PREZENTAREA PRACTICA A UNOR METODE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII. APLICATII DE
TERAPIE OCUPATIONALA IN CLINICA IV INRMFB .................................................................................................................... 30
Ana-Maria Pavel, Ivona Burlacu, Stanciulescu Elena, Teona Olariu, Irina Petrusca, Delia Cinteza, Victorita
Marcu ......................................................................................................................................................................................................... 30
TEHNICI MODERNE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN RECUPERAREA MEDICALA
(TEHNICI ASISTATE ROBOTIC)........................................................................................................................................................... 30
Irina Petrusca, Renee Popovici, Simona Neagoie, Ana-Maria Pavel, Delia Cinteza ................................................. 30
MANAGEMENTUL DURERII IN BOALA PARKINSON ................................................................................................................. 31
Petrusca Irina, Marcu Victorita, Neagoie Simona, Popovici Renee, Burlacu Ivona, Delia Cinteza .................... 31
PRINCIPII DE RECUPERARE ALE SECHELELOR POST-ARSURI / BURN REHABILITATION PRINCIPLES ........ 32
Daniela Poenaru, Daniela Avramescu, Diana Dumbrava .................................................................................................... 32
PICIORUL PARETIC / THE SPASTIC FOOT .................................................................................................................................... 32
Daniela Poenaru, Teona Olariu, Diana Dumbrava, Ileana Ionescu, Daniela Avramescu ....................................... 32
PRINCIPIILE RECUPERARII MEDICALE ALE MERSULUI CU PROTEZA LA PACIENTII AMPUTATI...................... 33
Daniela Poenaru, Diana Dumbrava, Teona Olariu, Daniela Avramescu, Ramona Dumitru ................................. 33
TEHNICI DE NEUROMODULARE IN VEZICA NEUROGENA ..................................................................................................... 33
Renee Popovici, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Andreea Romila, Ivona Burlacu, Ana Maria Pavel,
Laurentia Draghescu ........................................................................................................................................................................... 33
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS INDIVIDUALIZAT IN BOALA PARKINSON .............................................................. 34
Renee Popovici, Victorita Marcu, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Laurentia Draghescu, .................................. 34
Ivona Burlacu ......................................................................................................................................................................................... 34
METODE GENERALE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII .......................................................................................... 35
Andreea Romila, Irina Petrusca, Simona Neagoie, Renne Popovici, Delia Cinteza.................................................. 35
CONSIDERATII PRIVIND BENEFICIILE PROGRAMULUI DE RECUPERARE A MAINII OPERATE - REZULTATE
BAZATE PE CAZUISTICA CLINICII 2 INRMFB / CONSIDERATIONS BASED ON THE RESULTS OF
REHABILITATION PROGRAM OF PATIENTS WITH SURGICAL HAND – PRESENTATION OF CLINICAL CASES
TREATED IN THE 2nd CLINIQUE OF THE NATIONAL PRM INSTITUTE .......................................................................... 36
Rodica Scarlet1,2, Consuela Brailescu 1,2 , Ioan Lascar 1,3 ..................................................................................................... 36
INDICATIONS OF SPA CURES CORRELATED WITH GENERAL AND ORO-DENTAL STATUS .................................. 37
Roxana-Maria Rad1, Cristina Braileanu1, Elena Lazar5, I.S. Stratulat 1,2,3,4 * ................................................................. 37
42
TRATAMENTUL CELEI MAI FRECVENTE AFECȚIUNI NEUROLOGICE A ADULTULUI TÂNĂR CU AJUTORUL
ANTICORPILOR MONOCLONALI / THE TREATMENT OF THE MOST COMMON NEUROLOGICAL DISEASE IN
YOUNG ADULTS WITH THE AID OF MONOCLONAL ANTIBODIES ...................................................................................... 38
Irina Tacu, Dan Dumitrașcu, Irina Petrușcă, Ana-Maria Pavel, Delia Cinteză ............................................................ 38
EFECTUL DE STIMULARE AL UNOR FACTORI NESPECIFICI DE REZISTENTA A ORGANISMULUI IN
REZULTATUL CUREI EXPERIMENTALE DE HALOTERAPIE (HT) ....................................................................................... 39
Iu. Simionca, H.Lazarescu, M.Hoteteu, Ana Munteanu, A.Iliuta, Iuliana Rizea, Elena Dumitrescu,
D.Dumitrascu .......................................................................................................................................................................................... 39
43

Volum Rezumate A XII-A Conferinta Nationala A INRMFB FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Volum Rezumate A XII-A Conferinta Nationala A INRMFB FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVIER

EVER Neuro Pharma

AVN Echipamente Medicale

E&P INVESTMENT GRUP

LC Rhea Medical Care

QUALITY NETWORK SOLUTIONS SRL

Mamaia, 11 – 13 Septembrie 2014

A XII-a CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ DE

PATOLOGIA UMĂRULUI LA PACIENȚII SECHELARI CU SINDROM DE NEURON MOTOR

DUTCH GUIDELINES FOR PHYSIOTHERAPY IN PATIENTS WITH STRESS URINARY

OSTEOPOROZA, CONSIDERATII GENERALE, PROFILAXIE SI TRATAMENT DE

STUDIU PRIVIND ROLUL RECUPERARII MEDICALE CA SECVENTA TERAPEUTICA

ACTUALITATI PRIVIND REALITATEA VIRTUALA IN EVALUAREA SI RECUPERAREA

EVOLUTIA FUNCTIONALA A UNUI PACIENT CU BOALA PARKINSON INCLUS IN

EFICIENTA SI SIGURANTA TERAPIEI CU ANTICORPI MONOCLONALI IN PATOLOGIA

CALEA MEDICINII DE REABILITARE CĂTRE MEDICINA PERSONALIZATĂ; SUNTEM PE

MANAGEMENTUL OSTEOPOROZEI - PROGRAM DE EVALUARE A RISCULUI SI

NEUROPLASTICITATEA SI RECUPERAREA MEDICALA

SCOALA PACIENTULUI CU BOALA PARKINSON –PROGRAM DE NEUROREABILITARE SI

INFLUENCE OF REHABILITATION ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT WITH

PRINCIPIILE SI TIPOLOGIA STABILITATII APELOR MINERALE TERAPEUTICE

URINARY DYSFUNCTION MANAGEMENT IN PARKINSON`S DISEASE PACIENTS

ROLUL SUPLIMENTARII INTRAARTICULARE CU SOLUTIE VASCO-ELASTICE IN

INFLUENCE OF PHYSICAL TREATMENT ON FUNCTIONAL OUTCOME IN PATIENT

EFECTUL ARTROPLASTIEI GENUNCHIULUI ASUPRA STATUSULUI FUNCTIONAL AL

MODIFICARILE GENUNCHIULUI ASOCIATE PAREZELOR CENTRALE VECHI ALE

“GLONŢUL MAGIC” ŞI MEDICINA PERSONALIZATĂ / “THE MAGIC BULLET” AND

TEHNOLOGIILE OMICE / THE OMIC TECHNOLOGIES

MEDICINA CELOR 4P / THE 4P MEDICINE

DENOSUMAB IN TRATAMENTUL OSTEOPOROZEI / DENOSUMAB IN THE TREATMENT

EVALUAREA CALITĂŢII MICROBIOLOGICE A UNOR APE MINERALE TERAPEUTICE

ASPECTE BIOCLIMATICE ALE LITORALULUI SI DOBROGEI / BIOCLIMATIC ASPECTS OF

BOALA PARKINSON VERSUS SINDROAMELE PARKINSON-LIKE – PARTICULARITATI

MODALITATI MODERNE SI ORIGINALE DE ORTEZARE SI ASISTARE A

BALANTA EVOLUTIEI CLINICO-FUNCTIONALE DEPENDENTE DE MOMENTUL

Patologie frecventa intr-o proportie coplesitoare in clinicile de neurologie si apoi in cele de

CLASIC SI MODERN IN EVALUAREA EFICIENTEI PROGRAMULUI DE RECUPERARE IN

TEHNICI DE STIMULAREA A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN RECUPERAREA

BAZELE NEUROFIZIOLOGICE IN BOALA PARKINSON

PATOLOGIA PSIHOSOMATICA IN CONTEXTUL VARIATEI OFERTE TERAPEUTICE DE

ACTUALIZARE PRIVIND LOCUL ŞI BENEFICIUL TERAPEUTIC AL APELOR MINERALE

HIGH TONE POWER THERAPY – ELECTRONIC SIGNAL TREATMENT – O NOUA FORMA

EFECTELE NEGATIVE ALE SINDROMULUI IMOBILIZARII PRELUNGITE SI

PREZENTAREA PRACTICA A UNOR METODE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII.

TEHNICI MODERNE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII UTILIZATE IN

MANAGEMENTUL DURERII IN BOALA PARKINSON

PRINCIPII DE RECUPERARE ALE SECHELELOR POST-ARSURI / BURN

PICIORUL PARETIC / THE SPASTIC FOOT

PRINCIPIILE RECUPERARII MEDICALE ALE MERSULUI CU PROTEZA LA PACIENTII

TEHNICI DE NEUROMODULARE IN VEZICA NEUROGENA

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS INDIVIDUALIZAT IN BOALA PARKINSON

METODE GENERALE DE STIMULARE A NEUROPLASTICITATII

CONSIDERATII PRIVIND BENEFICIILE PROGRAMULUI DE RECUPERARE A MAINII

INDICATIONS OF SPA CURES CORRELATED WITH GENERAL AND ORO-DENTAL

TRATAMENTUL CELEI MAI FRECVENTE AFECȚIUNI NEUROLOGICE A ADULTULUI

EFECTUL DE STIMULARE AL UNOR FACTORI NESPECIFICI DE REZISTENTA A

PATOLOGIA UMĂRULUI LA PACIENȚII SECHELARI CU SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL /

S-ar putea să vă placă și