TEHNICI DE MANEVRARE A

BOLNAVULUI

Tema 1 :
-Cotul posttraumatic-
(articulatie , oase , muschi, indicatii in perioada de imobilizare si complex de 10 exercitii)

Tudorache Elena
EFSK , KMS – grupa 207
 -Cotul posttraumatic-

Cotul este articulaţia membnului superior care permite antebraţului, orientat în cele
trei planuri de către umăr, de a purta mai mult sau mai puţin departe extremitatea sa activă —
“mina” (Kapandji )

I. ARTICULATIA COTULUI
Articulaţia cotului are o sinovială unică, care acoperă cele trei capete osoase
formând trei articulaţii:

 humerocubitală,
 humeroradială
 radiocubitală

Articulatia cotului este alcatuita din epifiza distala a osului humerus si epifizele

proximale ale ulnei si radiusului. Altfel spus, articulatia cotului este formata din articulatia
humero-ulnara, articulatia humero-radiala si articulatia radio-ulnara proximala. Toate cele
trei cavitati formate comunica intre ele deoarece capsula este comuna. 

In cadrul articulatiei cotului, humerusul participa prin intermediul trohleei si al

capitului, ambele fiind acoperite de catre un cartilaj hialin gros. Osul radius participa prin
intermediul capitului radial. Osul ulna participa cu trohleea humerala, prin intermediul
incizurii trohleare. 

Epifizele proximale ale oaselor radius si ulna se articuleaza intre ele prin
intermediul circumferintei articulare a radiusului si incizurii radiale a ulnei. 

Oasele implicate in articulatia cotului sunt sustinute prin intermediul unor mijloace

de unire  reprezentate de: 
- capsula articulara: are o insertie complexa. Aceasta margineste superior pe
humerus fosele olecraniana, coronoida si radiala. La nivelul ulnei, se insera pe marginile
incizurii trohleare, pana la nivelul incizurii radiale iar la nivelul radiusului se insera pe colul
sau. 
- ligamentul colateral radial: porneste de la nivelul epicondilului lateral si se
termina la fata laterala a olecraniului si la ligamentul inelar. 
- ligamentul colateral ulnar: este cuprins intre epicondilul medial, marginea
mediala a procesului coronoid si olecraniu in partea sa mediala. 
- ligamentul patrat: este cel care leaga marginea distala a incizurii radiale de la
nivelul ulnei cu colul radiusului. 
- ligamentul inelar al radiusului: se intinde intre incizura radiala- partea
anterioara si incizura radiala- partea posterioara, descriind o curba in jurul cirumferintei
articulare a radiusului pana sa se reintoarca la nivelul incizurii radiale. 

Sinoviala tapeteaza capsula articulara si pleaca de la nivelul marginilor trohleei

si ale capitulului, patrunzand in cele trei fose, urmand apoi sa se reflecte pe capsula. 
Inervatia articulatiei cotului este realizata de nervul musculocutan, nervul medial,
nervul radial si nervul ulnar. 
Vascularizatia arteriala  este asigurata de catre reteaua arteriala periarticulara a
cotului.

II. Componente osoase:

– Trohlea humerala, are forma unui ceas de nisip, asezat

orizontal si putin oblic;
–  Capitulul humeral de forma sferoidala;

– Fosa oleocraniana;

– Incizura trohleara a ulnei pentru trohlea humerala;

– Foseta capului radial;

Componente cartilaginoase:
– Suprafetele cartilaginoase sunt acoperite de un strat de cartilaj
hialin, asigurand un contact perfect intre oase.

Mijloace de unire:
Capsula fibroasa imbraca complet articulatia, este mai
laxa posterior si mai subtire pe fata laterala. Capsula
articulara este formata din fibre conjunctive cu
urmatoarea dispozitie:

-Pe fata anterioara a capsulei predomina fibrele

longitudinale.

-Pe fata posterioara, capsula este mai laxa, iar in partea

mijlocie a suprafetei, fibrele sunt mai profunde si mai
intinse intre marginile fosei oleocraniului. Unele fibre
formeaza benzi transversale superficiale ce traverseaza
oleocranul.
 Capsula este fortificata de insertia fibrelor tendonului
tricepsului brahial.Pe partile laterale ale fetei posterioare,
fibrele capsulare trec pe fata posterioara a epicondilului
lateral, pe partea posterioara a incizurii radiale ulnare si
a ligamentului anular. Insertia humerala a capsulei
fibroase, trece deasupra fosetelor radiale si coronoide si
pe marginile fosei oleocraniene, toate fiind inglobate in
cavitatea articulara .Lateral si medial trece dedesubtul
epicondililor medial si lateral, care raman
extrascapsular. Insertia ulnara se afla pe marginile
incizurii trohleare, astfel varful oleocraniului si apofiza
coronoida sunt situate intracapsular. Insertia radiala trece
in jurul gatului acestuia, circular.

III. Ligamentele articulare:

– Ligamentul colateral ulnar este format din trei benzi conjunctive iradiate in forma de evantai de la
epicondilul medial la marginea mediala a incisurii trohleare.

– Ligamentul colateral radial   este o banda puternica,

triunghiulara, asezata intre epicondilul lateral, formeaza o
chinga pentru capul radiusului si se termina pe
extremitatea superioara a ulnei si pe ligamentul inelar al
radiusului.

Cavitatea articulara:
– Membrana sinoviala urmareste linia capsulei fibroase, se
reflecta pe humerus, pentru a margini fosa radiala si
coronoida, iar pe fata posterioara fosa oleocraniana.
Distal pe radius, captuseste fata interna a ligamentului
anular si se termina in jurul gatului radiusului.Pe ulna este ancorat la marginea incizurii trohleare. Formeaza
pliuri sinoviale.

Miscarile:
Privita ca o articulatie humero-antebrahiala, se comporta
ca o trohleartroza in care miscarile de flexie si extensie
sunt imprimate de articulatia humero-ulnara, miscari
desfasurate in jurul unui ax transversal ce traverseaza
trohleea humerusului. Datorita faptului ca acest ax are o
orientare oblica, axul antebratului nu va continua axul
bratului nici in flexie si nici in extensie.  Flexia atinge 40˚
masurata intre axul bratului si al antebratului.

Antebratul, cu ocazia flexiei se deplaseaza usor medial de

brat. Miscarea este limitata de interpunerea partilor moi
intre brat si antebrat si de patrunderea apofizei coronoide
in fosa omonima.

Extensia se executa pana la 180˚ antebratul fiind dus usor

in afara cu ocazia acestei miscari.Miscarea este limitata
pe mai departe de patrunderea oleocranonului in fosa
olecraniana.

ARTICULATIA RADIO-ULNARA PROXIMALA

Componente osoase:

-Incizura radiala a ulnei, concava antero-posterior, plata

in sens vertical.

-Circumferinta articulara a capului radial

Componente cartilaginoase:
-Cartilajul articular hialin, care acopera suprafetele
articulare ale oaselor, apartine articulatiei cotului.

Mijloace de unire:
-Capsula fibroasa, este comuna cu articulatia cotului.

Ligamentele articulare:
-Ligamentul inelar este o bandeleta fibroasa, puternica,
care se insera pe marginea anterioara si posterioara a
incizurii radiale a ulnei. Formeaza 4/5 dintr-un inel, care asigura mentinerea capului radiusului in scobitura
ulnei: este intarit de fibrele ligamentului colateral ulnar si de partea laterala a capsulei fibroase a cotului.

-Ligamentul patrat, lama fibroasa patrulatera intinsa intre marginea inferioara a incizurii radiale si fata
mediala a colului radial.
Cavitatea articulara:
-Sinoviala, dependinta a cavitatii articulare a cotului, acopera fata interna a capsulei fibroase si fata interna
a ligamentului inelar.

Leziuni frecvente la nivelul cotului :

 Contuzii
 Plagi
 Arsuri
 Entorse
 Luxatii
 Fracturi
 Leziuni de nervi si vase

Sechelele cotului

 Sechele mai ales de tip mecanic articular, determinand limitarea, mai mult sau mai puţin gravăa
mişcărilor cotului prin :
-organizare colagenică între planurile de mişcare şi alunecare ;
-retracţii musculotendocapsulare ;
-fragment osos intraarticular ;
-calus vicios ;
-osteom periarticular. Există posibilitatea, ca depunerile calcice să se producă în grosimea
capsuleiarticulare, blocându-se mişcarea ;
-artită posttraumatică ;
-cicatrice retractilă.
 Deviaţii axiale (cubitus varus şi cubitus valgus) - mai puţin frecvente
-retracţii ischemice ale flexorilor,
-cot balant etc.
 Muşchii efectori ai mişcărilor cotului pot rămîne deficitari prin :
-atrofia de imobilizare ;
-ruptura ţendomusculară ;
-mioriţele calcare.
 Paraliziile nervilor periferici ai membrului superior sînt destul de frecvente şi trebuie
căutateîntotdeauna.
 Ischemierea structurilor antebraţului, ce duce la retracţie Volkmann sau necroze.
 Sechelele la distanţă: redoarea umărului, a pumnului, algoneurodistrofia mîinii etc

Recuperarea precoce (din perioada imobilizării)

  Se va începe nu mai devreme de 8—10 zile, indiferent dacăleziunea traumatică a cotului
a necesitat intervenţie ortopedicănesîngerîndă sau chirurgicală, după care cotul a fost
imobilizat(aparat gipsat, extensie continuă, atelă gipsată)
 Obiective : troficitatea ţesuturilor  si menţinerea mobilităţii articulaţiilor neafectate
Troficitatea ţesuturilor
 
1. Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă pulsate (diapulse) ,
  pentru grăbirea consolidării fracturii, a cicatrizării plăgilor, pentru creştere a circulaţiei şi
resorbţia hematoamelor, pentru suprimarea contracturilor musculare. Se recomandă în aplicare
locală pe cot (în una sau două poziţii ca,,porţi" de penetrare), următoarea formulă :
- frecvenţa 600 ;
- penetraţie 6 ;
- durata 20' (10 + 10' pentru cele două porţi de penetrare) ;
- aplicaţii zilnice în primele zile, apoi 2—3 pe săptămînă.
- aplicaţiei locale i se asociază aplicaţia generală (pe ficat — 10')
 
2. Masajul mainii şi antebraţului (dacă este neacoperit) şi a umărului, pentru ajutarea
circulaţiei de întoarcere, pentru îndepărtarea edemului.
- angiomat  (sau aparate asemănătoare), care realizează prin manşete pneumatice
aceleaşi efecte ca masajul.
-
3. Poziţionarea membrului superior  ,evitandu-se declivitatea prelungită, cu
scopcirculator, antiedem.

Menţinerea mobilităţii articulaţiilor neafectate

- contenţia cotului lasă libere : umărul, pumnul, degetele, care vor fi mobilizate
pasiv,pasiv-activ (uneori pentru umăr autopasiv prin scripeţi) şi activ (mai ales
pentrumînă).
- se va putea depista precoce instalarea unei eventuale paralizii secundare, precum şi a
oricărei tulburări de irigaţie sanguină, mobilizările ameliorand ele însele această
irigaţie.
- la umăr, se vor executa abducţie-antepulsii şi rotaţii
- pentru a preveni atrofia musculară în aceste situaţii se vor executa contracţii izometrice
ale musculaturii umărului. Pacientul le va învăţa la început la umărulopus.
- pentru pumn, sunt premise flexia-extensia şi deviaţia lateral (cubitală şi radială).
 - mana şi respectiv degetele vor fi solicitate cu multă perseverenţă (plastilina, mingi mici,
colaci de cauciuc, manere cu resorturi etc, ca şi unele activităţi manual obişnuite şi
bineînţeles posibile.)
- imobilizarea cotului se face cît mai aproape de poziţia de funcţiune a acestuia,
adicăîn flexia de 90° (uneori în unghi ceva mai obtuz) şi în semipronaţie.

Tratamentul fizical-kinetic cuprinde:

• masaj (pentru ameliorarea durerii, ajutarea întoarcerii venoase și îndepărtarea

edemului);
• electroterapie (pentru îmbunătățirea circulației, reducerea contracturilor și
retracturilor);
• aplicații locale de căldură sau gheață;
• terapie ocupațională (tăiatul cu ferăstrăul, lustruitul, utilizarea șurubelniței, a
burghiului, aruncarea unei mingi la coș, tenisul de masă, badminton, jocul cu popicele
etc);
• kinetoterapie.

Kinetoterapia este esențială în recuperarea cotului posttraumatic. Articulația

cotului se recuperează greu, uneori fiind necesare luni de activitate recuperatorie pentru
a obține rezultate. Kinetoterapia are ca scop principal recuperarea mobilității cotului, cu
ameliorarea durerii. Se realizează exerciții pentru recâștigarea forței musculare și de
refacere a stabilității și mișcărilor controlate ale cotului. Exercițiile se pot realiza și în
apă (hidrokinetoterapie) caldă, folosindu-ne de efectul ajutător al apei.

COMPLEX DE EXERCITII PENTRU RECUPERAREA COTULUI

1. Exercitii libere de respiratie (ducerea bratelor lateral cu inspiratie ; renire cu
expiratie )
2. Ducerea simultana a bratelor inainte
3. Departarea bratului/bratelor de corp ; revenire
4. Pronosupinatia si ridicarea antebratului pe brat
5. Ducerea mainii/mainilor la frunte, la nas, la barbie
6. Ducerea mainilor pe solduri 
7. Ducerea mainilor la ceafa
8. Indoirea antebratului pe brat cu arcuiri
 9. Sezind cu bastonul in maini, apucat de capete - indoirea coatelor cu
apropierea bastonului de piept
10. Pronatie si supinatie cu rezistenta ; intinderea si indoirea coatelor

Bibliografie

1. Ionescu N.A. - Exercitiul fizic in slujba sanatatii, Ed. Stadion, 1861;

2. Iliescu A. - Curs de anatomie si Biomecanica, Ed. de stat didactica si pedagogica, 1961;
3. Ionescu Adr. - Gimnastica Medicala, Ed. didactica si pedagogica, 1964;
4. Ionescu Adr., dr. Motet D. – Corectarea deficientelor fizice la copii de varsta scolara, Ed.
didactica si pedagogica, 1964;
5. Demeter A. - Fiziologia contractiilor izometrice si izotonice, Ed. UCFS, 1967;
6. Baciu C. - Programe de gimnastica medicala, Ed.Stadion, 1974
8. Birtolon S. - Exercitiul fizic si coloana vertebrala, Ed. Sport-Turism, 1978;
7. Sbenghe T - Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare.Ed. Medicala,1987;
9. Firimita M. - Gimnastica medicala la domiciliu, Ed. Sport-Turism, 1989;
10. Livingstone Ch. - Essential Orthopedics and Trauma, Edinburgh, Scottland, 1989;
11. Merck Manual of Diagnosis & Therapy 15th ed. Rahway, NJ: Merck, Sharp & Dohme
Research Laboratories; 1987;
12. Tehnique de Reeducation Ed.Encyclopedique. Med.Kinesitheraphie
13. Kinesitheraphie de l'epaule L.C.L.S. Paris1996;
14. Scheuermann Disease - Jozef Nowak, MD & all – www.emedicine.com – Dec 21, 2005;
15. www.i-medic.ro
16. www.ortopediaonline.ro
17. www.sfatulmedicului.ro
18. www.romedic.ro