Program de recuperare pentru pacient cu afectiuni respiratorii

Mogoase Elisabeta

ANAMNEZA
Date generale:
Initiale: B.S. Varsta: 55 ani Sex:M Domiciliu: mediu rural Profesie:sofer
Stare civila: casatorit Greutate: 82 kg Nivel de activitate: scazut – este sedentar

Obişnuinţe de viaţă:
Alcool : ocazional
Tutun : obisnuia sa fumeze , pana a fost diagnosticat
Drog : nu
Cafea : da Nr. ceşti : 1/zi
Dieta : bogata in grasimi si carbohidrati
Alergii cunoscute :alergic la polen si praf de casa

Diagnostic: astm bronsic

Declară debut insidios al bolii, în urmă cu aproximativ 5 ani sub formă de
wheezing intermitent şi dispnee de efort şi de repaus cu caracter progresiv, precum
şi apariţia tusei iniţial iritative, ulterior productive; simptomele se instalează după
un episod infecţios sever al aparatului respirator, posibil pneumonie interstiţială,
care a fost neglijată terapeutic. În timp, crizele se conturează ca având un caracter
expirator, dispneea apare în repaus, dar ocazional şi la efort, atât acasă cât şi la
locul de muncă.
Simptomatologie: Dificultate in respiratie, mai ales la efort.
Astmul bronsic  se manifesta prin crize  de dispnee , acestea  survenind uneori 
fara o regula clara ( de obicei in timpul noptii ) . In unele  cazuri crizele  survin in
legatura  cu o serie  de factori  nespecifici : umezeala  , ceata , praf , emotii si efort
fizic .
Tuse: prezenta , observandu-se si wheezing ul
Sputa: da, gelatinoasa si aderenta
Dispnee: de efort si de repaus

Infectare cu SARS COV19:

Pacientul a fost infectat cu virusul in luna aprilie a anului 2019. Acesta s-a
prezentat la spital dupa ce a experimentat o criza foarte puternica de astm. A urmat
tratament medicamentos pentru virus si tratament cu oxigen.
Pacientul afirma ca a ramas cu mai multe sechele, printre care volum mai mic de
aer in inspir, oboseste mai repede , iar noaptea are crize de tuse mai dese.

Starea de sănătate:
TA : 130/60 mmHg, Puls : 70 b/min Colesterol: crescut
Afecţiuni care limitează activitatea : da, oboseala
Durerea: durere in piept ocazionala, la tuse
Tratament medicamentos: da
Interventii chirurgicale: nu

Antecedente personale:
Boli : artrita
Interventii chirurgicale: da, operatie de apendicita

Antecedente heredocolaterale
Factori genetici existenti: da, la rudele de gradul 1 – mama pacientului a suferit
de astm.
Examen clinic:
Facies şi atitudine: - normale
Tegumente şi mucoase: - normal colorate
Sistem osteo-articular - aparent integru clinic
Sistem muscular - normoton, normokinetic
Sistem limfo-ganglionar - nepalpabil, nedureros
Ţesut celular subcutanat - normal reprezentat

Teste si scale aplicate:

MMRC (Modified Medical Research Council score
• Dispnee 0= fără dispnee
• Dispnee 1= poate grăbi pasul sau urca o pantă
• Dispnee 2= poate merge pe teren plat în ritm normal
• Dispnee 3= trebuie să se oprească, chiar atunci când merge în ritm propriu
• Dispnee 4= dispnee la îmbrăcare sau făcut toaleta

Clinic obiectiv:
• căile aeriene superioare sunt de aspect normal, dar subiectiv, prezintă salve
de strănuturi şi rinoree apoasă;
• torace globulos, cu tendinţă la egalizarea diametrelor transversal cu cel
anteroposterior;
• excursii costale egale şi simetrice; indice Hirtz = 4 cm;
• vibraţiile vocale se transmit egal pe ambele hemitorace;
• rare raluri sibilante diseminate pe ambele hemitorace;
• frecvenţa respiratorie = 14/minut;
Clinic subiectiv:
• crize de dispnee paroxistică şi wheezing;
• tuse iritativă succedată de tuse productivă cu eliminarea unei spute
gelatinoase, vâscoase, cu aderenţă crescută;
• astenie fizică şi psihică.
La nivelul aparatului cardio-vascular:
Clinic obiectiv:
• aria cardiacă cu aspect normal, şoc apexian nedetectabil;
• zgomotele cordului ritmice, bine bătute, nimic valvular supraadăugat;
• artere periferice pulsatile;
• la percuţie, matitatea cordului parţial acoperită de sonoritatea pulmonară;
• artere periferice pulsatile;
Clinic subiectiv nu sunt acuze .

Obiectivele kinetoterapiei in astmul bronsic:

 Corectarea conditiilor de munca , a deprinderilor , a tuturor influentelor
care reprezinta cauze determinate sau agravante pentru evolutia bolii
respiratorii .
 Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei .
 Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea amplitudinii
respiratiei .
 Cresterea sau scaderea ritmului respirator.
 Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir .
 Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii.
  Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului obstructiv.
Mijloace de recuperare:
1. Gimnastica medicala: mobilizari pasive, pasivo-active si active, masaj local
si partial, exercitii cu obiecte portative usoare;
2. Utilizarea diferitelor mijoace akinetice cum ar fi: posturari si imobilizari;
3. Contractii izometrice;
4. Exercitii de respiratie
5. Stretching;
6. Masajul ;

Program de recuperare:
Incalzire:5 minute
1. Ortostatism;
2. Înclinarea trunchiului lateral dreapta la 45 grade;
3. Înclinarea trunchiul lateral stânga la 45 grade;
4. Extensia trunchiului la 30 grade;
5. Flexia trunchiul la 45 garde.

Programul propriu-zis:15-20 minute

Din pozitia  decubit  dorsal cu mainile  pe abdomen  si coatele  pe saltea se vor 
executa :
1. expiratie impusa , urmata de inspiratie  cu antepulsia  abdomenului  (ridicarea
abdomenului ) pe masura ce aerul patrunde, expiratia  prin  pronuntarea literei S  si
coborarea  abdomenului ( de 8 – 10 ori ) . Amandoua mainile pe abdomen  , cu
coatele pe saltea; (fig. 1)
2. respiratia  se va executa la nivelul  toracelui. In momentul in care se executa 
expiratia  mainile  se apropie  usor,  in momentul  inspiratiei se vor  departa ( de 8
– 10  ori)

3. subiectul  in pozitia  sezand cu  trunchiul  aplecat  spre spate si  spre stanga;

4.subiectul  in decubit  dorsal , cu genunchii

usor  flectati  , pentru segmentele  anterioare 
, lobii superiori  stang si drept ;
5. subiectul  in decubit ventral  , pentru segmentele superioare , lobii inferiori ;

Din pozitia  pe genunchi  cu sprijin pe brate : (fig.8a)

- expiratie  activa , tragand abdomenul  in sus; (fig.8b)
- inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a
capului ( de 10 ori );
 • Exercitii libere  de respiratie  insotite de miscari pasive
Miscarea  pasiva  este secundara  miscarii de  respiratie avand ca scop 
amplificarea expiratiei. Miscarile  de respiratie  pot fi efectuate  cu : toracele ,
trunchiul , membrele  superioare  si inferioare .
• Exercitii  libere de respiratie  cu miscari  active :
Miscarile   active  insotesc, amplifica, faciliteaza  miscarile libere de respiratie,
ele sunt  efectuate la  nivelul : capului , trunchiului , membrelor  inferioare  si a
membrelor  superioare. Unele miscari  amplifica  faza inspirului,altele amplifica
faza expirului.

Drenajul de postura al secretiilor bronsice reprezinta cea mai eficace si

inacelasi timp cea mai simpla metoda de facilitare a evacuarii secretiilor bronsice.
Principiul este pozitionarea toracelui cu declivitate spre trahee in asa fel, incat
gravitatia sa ajute progresia secretiilor din zonele distale spre cele proximale ale
arborelui bronsic. Aceasta pozitionare este in functie de segmentul care trebuie
drenat..
Revenire dupa efort:
Mers 5 minute