Epicondilită Medială

Definiția bolii: Epicondilita mediala (cotul  jucătorului de

golf) este inflamația tendoanelor implicate în mișcarea de flexie (curbura)
a mâinii spre încheietura, care provoacă durere în zona interna a cotului,
dar și la nivelul antebrațului.
Este o afecțiune mai rară și este cauzată de presiunea exagerată pe
musculatura flexoare a încheieturii mâinii.

Stadiile epicondilitei
mediale
În literatura de specialitate au fost descrise 4 stadii ale epicondilitei:

1. modificarile inflamatorii care sunt reversibile

2. modificarile patologice nonreversibile cu originea in muschii
cu tendoane atasate epicondililor
3. ruptura originii acestor muschi
4. modificari secundare cum este fibroza sau calcificarea.
 Descrierea: Epicondilita medială apare din inflamația mușchilor
epicondilieni mediali din cauza micro-leziunilor tendoanelor la oricare
dintre următorii mușchi: flexorul superficial al degetelor, rotund pronator,
flexor radial al carpului, palmar lung și flexor ulnar al carpului . Acești
mușchi au în comun inserția lor pe epicondilul medial al humerusului se
poziționează anterior pe antebraț. Cu excepția palmar lung, care este un
mușchi abductor ajută la pronație, flexia și adducția la încheietura mâinii și
flexia la cot.

Evaluarea pacientului:
După diagnosticele de excludere ce includ radiculopatii cervicale, dureri
iradiate de la nivelul umărului cu afectarea coafei rotatorilor sau la nivel
scapular, se vor efectua testele specifice pentru epicondilite.
I. Testul Tinel (presupune percuția nervului ulnar la nivelul regiunii
mediale a cotului, deasupra retinaculului tunelului cubital, ce poate da
parestezii de-a lungul nervului ulnar).
II. Testul de stress în valg (pentru a determina integritatea ligamentului
colateral ulnar, cu 15-25 grade de flexie de cot si supinația antebrațului,
ce determină durere la acel nivel).
III. Testul de stress în var (pentru a evalua stabilitatea mediano-laterală a
articulației ulnohumerale).
IV. Testele de provocare (testing muscular în timp ce pacientul realizează
flexia și extensia pumnului și a degetelor, pronația și supinația), prin
care este reprodusă durerea la nivelul epicondilului, sunt doar câteva
dintre testele folosite.
Obiective:
 Scăderea durerii;
 Prevenirea sau încetinirea leziunilor articulare;
 Reducerea dezabilității;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea/menținerea mobilității;
 Permiterea unui mod de viață în limite normale;
Tratament:
Repaus. Trebuie sa opriți temporar factorii de agravare a simptomatologiei.
O perioadă de repaus este foarte importantă pentru a-i acorda leziunii un
timp de vindecare. Nu veți face decât să vă înrăutățiți condiția în cazul în
care veți continua activitatea care va provoacă dureri. Evitați sa ridicați sau
să cărați diverse obiecte.

Gheata. Aplicati gheata la nivelul cotului de 3 ori, timp de 20-30 minute

sau pentru 20 minute la sfarsitul unei activitati care solicita bratul.
Protejati-va pielea prin aplicarea unui prosop intre punga de gheata si piele.

Stretching. Streching-ul va preveni redoarea, contribuind la flexibilitatea

muschilor si micsorand tesutul cicatriceal.

Kinetoterapie. Exercitii de intarire a muschilor antebratului pot incepe

imediat ce durerea a disparut. Intarirea musculara va proteja tendonul lezat
si va preveni reaparitia leziunii.

Medicatie. Frecvent, medicatia antiinflamatorie poate ajuta in reducerea

durerii. Cortizonul probabil ca va reduce durerea pentru cateva luni dar nu
va modifica perioada de   recuperare necesara tendonului sa se vindece.

Orteza. O orteza de contra-forta reprezinta o banda elastica ce se poarta la

1 sau 2 cm sub nivelul cotului. Acest tip de orteza ofera compresiune la
nivelul muschilor antebratului, micsorand astfel forta pe care tendoanele o
transmit tendoanelor. La inceput, orteza trebuie purtata in permanenta, dar,
pe masura ce durerea scade in intensitate, aceasta va fi necesara doar in
timpul activitatilor care genereaza stress pe membrul lezat.
Exerciții:
Flexia pumnului cu rezistenta
Cu o banda infasurata in jurul pumnului si cu partea opusa securizata
sub picior, orientati-va palma in sus si indoiti pumnul si mana in sus cat
de mult puteti..
Extensia pumnului cu rezistenta
Cu o banda infasurata in jurul pumnului si cu partea opusa securizata
sub picior, orientati-va palma in jos si indoiti pumnul si mana in sus cat
de mult puteti.
Pronatia/supinatia antebratului cu rezistenta
Cu o gantera in mana si cu antebratul pe coapsa, executati miscari
usoare de pronatie/supinatie a antebratului. Asigurati-va ca doar
antebratul se misca si cotul este fix.
Streching-ul flexorilor pumnului
Cu cotul în extensie, pumnul si palma trebuie sa fie orientate in sus.
Prindeti-va mana la nivelul degetelor si intindeti-va pumnul inapoi,
pana cand simtiti un stretch la nivelul antebratului..
Streching-ul extensorilor pumnului
Cu cotul în extensie, pumnul si palma trebuie sa fie orientate in jos.
Apasati pe palma pana cand simtiti o întindere la nivelul muschilor
antebratului.
Extensia cotului
Ortostatism, ținând o greutate în mâna brațului afectat, ridicați brațul
deasupra capului în timp ce sprijiniți cotul cu mâna opusă, faceți
extensia cotului deasupra capului și mențineți 5 sec. apoi reveniți și
relaxați.