1.

Pozitiile fundamentale si derivate:

STAND – mai multe exemple in carte, pg. 60

- Stand cu picioarele departate in plan frontal, sagital
- Stand pe varfuri cu picioarele apropiate
- Stand pe varfuri cu picioarele departate in plan frontal, sagital
- Stand pe un picior, celalalt picior intins, sprijinit lateral
- Stand pe un picior, celalalt picior indoit, ridicat inainte, etc.

PE GENUNCHI – mai multe exemple in carte, pg. 63

- cu genunchii apropiati, calcaiele departate
- cu genunchii departati, calcaiele apropiate
- pe calcaie asezat, calcaiele departate si genunchii departati
- pe un genunchi, celalalt picior intins sprijinit: inainte, lateral, inapoi
- pe un genunchi, celalalt picior indoit sprijinit: inainte, lateral, inapoi

ASEZAT – mai multe exemple in carte, pg. 65

- Asezat, cu picioarele apropiate si indoite
- Asezat, cu picioarele intinse si departate
- Asezat, cu picioarele apropriate, intinse si ridicate (echer)
- Asezat pe o coapsa, celalalt picior indoit lateral
- Asezat pe o coapsa, celalalt picior ridicat inainte, etc.

CULCAT – mai multe exemple in carte, pg. 66

- Culcat dorsal, cu picioarele departate, pe sol
- Culcat dorsal, cu picioarele apropriate si indoite, pe sol
- Culcat dorsal, cu picioarele departate si indoite, pe sol
- Culcat dorsal, cu un picior indoit lateral, pe sol
- Culcat dorsal, cu un picior intins ridicat, etc.

ATARNAT – mai multe exemple in carte, pg. 67

- simplu, de maini, cu bratele intinse
- simplu, cu bratele indoite
- simplu, echer
- simplu, cu genunchii indoiti
- simplu, dorsal

SPRIJIN – mai multe exemple in carte, pg. 70

- simplu, cu corpul pe verticala, pe antebrate
- simplu, cu corpul pe orizontala: cumpana
- simplu, cu corpul rasturnat: stand pe omoplati
- mixt, sprijin ghemuit
- mixt, sprijin culcat facial

2. Pozitiile si miscarilor segmentelor corpului:

CAP:
a. Pozitii:
- Aplecat: inainte, inapoi (extensie), lateral (dreapta-stanga)
- Rasucit: dreapta, stanga
b. Miscari:
- Aplecare: inainte, inapoi (extensie), lateral (dreapta-stanga)
- Rasucire: dreapta, stanga
- Rotare: spre dreapta, spre stanga
MEMBRE SUPERIOARE:
a. Pozitii:
- Pozitiile bratelor intinse:
• Pe directii principale: inainte, inapoi, sus, jos, lateral
• Pe directii intermediare: inainte jos, inainte sus, lateral sus, lateral jos, inapoi
jos
• Pe directii oblice: oblic inainte jos, oblic inainte sus, oblic inapoi jos,
diagonal
- Pozitiile bratelor indoite:
• Maini pe solduri
• Maini la piept
• Maini pe umeri
• Maini la ceafa
• Maini pe crestet
- Pozitiile bratelor indoite la 90 de grade:
• Cu antebratele sus
• Cu antebratele jos
• Cu antebratele inainte
• Cu un antebrat inainte si celalalt sus
• Cu un antebrat inainte si celalalt jos
• Cu un antebrat sus si celalalt jos
b. Miscari:
- Intindere
- Indoire
- Ridicare
- Coborare
- Rasucire
- Rotare
- Forfecare
- Balansare
- Ducere (se executa in plan orizontal)

TRUNCHI:
a. Pozitii:
- Inclinat
- Aplecat
- Indoit inainte, lateral (dreapta, stanga), inapoi
- Rasucit dreapta, stanga
- Indoit rasucit dreapta, stanga

b. Miscari:
- Inclinare
- Aplecare
- Indoire inainte, lateral (dreapta, stanga), inapoi (extensie)
- Intindere (opusul miscarii de indoire, se executa la revenirea trunchiului dupa indoire)
- Rasucire dreapta, stanga
- Rotare (in plan frontal sau orizontal) spre dreapta, spre stanga

MEMBRE INFERIOARE:
a. Pozitii: decurg din pozitiile fundamentale ale corpului (stand, pe genunchi)
b. Miscari:
- Intindere
- Indoire
- Ridicare
 - Coborare
- Rasucire
- Rotare
- Forfecare
- Balansare
- Ducere

3. Rolul pozitiei initiale:

- Asigura conditii optime de executie
- Usureaza miscarea
- Ingreuneaza miscarea
- Asigura executia corecta

4. Rolul partenerului:
In functie de obiectivul urmarit, partenerul poate fi:
- element de ingreuiere
- element de usurare
- ajutor direct
- adversar
- obstacol
- punct de sprijin

5. Cum se face dozarea:

Dozarea efortului se realizeaza prin:
- Alegerea adecvata a exercitiilor
- Numarul de repetari si pauzele dintre ele
- Modificarea tempoului de executie
- Schimbarea pozitiei initiale

6. Deprinderile aplicativ-utilitare si procedee:

a. Tararea
Mijloc de deplasare cu ajutorul bratelor si picioarelor, in care centrul de greutate se afla
cat mai aproape de sol.
Procedee:
- Tarare pe brate si picioare:
 Pe genunchi si maini
 Pe genunchi si antebrate
- Tarare din asezat:
 Cu ajutorul bratelor si picioarelor
 Cu ajutorul picioarelor
- Tarare din culcat:
 Culcat facial cu sprijin pe antebrate
 Culcat facial fara ajutorul bratelor si picioarelor
 Culcat dorsal, cu ajutorul picioarelor
 Culcat dorsal, cu ajutorul picioarelor si bratelor
- Tarare laterala
- Tarare cu transport de obiecte si partener
- Tarare cu trecere pe, peste, sub obstacole
- Tarare pe banca, cu tractiune simultana sau alternative, pe abdomen sau culcat
dorsal cu picioarele ridicate

b. Catararea
Modalitate de deplasare a corpului in diferite directii, executate din pozitia de atarnat
 simplu, combinat sau cu sprijin.
Pot fi executate la:
- Scara fixa
- Scara verticala, orizontala, oblica
- Prajina
- Franghie
- Trunchi de copac
- Perete artificial pentru alpinisti
- Aparate de gimnastica artistica
- Gard

c. Escaladarea
Modalitate de trecere peste aparate si obstacole naturale, cu rol important in dezvoltarea
fortei bratelor si picioarelor
Se realizeaza cu ajutorul:
- Bratelor si picioarelor
- Bratelor si un picior
- Un brat si ambele picioare
- Un brat si un picior

d. Exercitii de ridicare si transport

Sunt exercitii de forta care au influenta deosebita asuprar sistemelor respirator si
circulator, contribuind la dezvoltarea capacitatii generale de efort
Sistematizare:
- Ridicare si transport de obiecte si aparate
- Ridicare si transport de partener
- Tractiuni si impingeri

7. Deprinderile motrice de baza:

a. Mersul:
In timpul mersului, greutatea corpului se afla cand pe un picior cand pe celalalt,
contactul cu solul este permanent, bratele se miscaliber pe langa corp, evitand oscilatiile
laterale si vertiacle ale trunchiului.

b. Alergarea
Este un mijloc simplu de deplasare naturala a corpului, mai rapid decat mersul, bazat pe
miscari ciclice. La trecerea unui picior pe celalalt intervene o mica faza de zbor cu efecte
deosebite asupra aparatului locomotor si sistemului cardio-vascular si respirator.

c. Aruncare-prindere
Sistematizare:
- Aruncari la distanta
- Aruncari la tinta: fixa sau mobile
- Aruncari si prinderi: individuale, in perechi, in grup

d. Sarituri
- Fara sprijin – libere:
 Simple: dreapta, cu indoirea genunchilor, cu departarea picioarelor, in
echer
 Aplicative: in lungime, in latime, in adancime, prin fereastra
 Sarituri cu coarda
 Sarituri la trambulina elastica
 Sarituri artistice
- Sarituri cu sprijin
8. Bazele generale ale miscarilor:
Bazele generale sunt insusiri ale miscarilor care asigura realizarea acestora la nivel optim
in conformitate cu cerintele specific de executie:
- directia precisa: reprezentată de direcţiile principale şi intermediare pe care se
deplasează corpul sau segmentele lui (înainte, lateral jos, sus, lateral sus);
- amplitudine maxima: se realizează prin folosirea la maximum şi în mod treptat
a gradului optim de mobilitate articulară şi elasticitate musculară a segmentului
care participă la efectuarea exerciţiului asigurând o execuţie corectă şi estetică
(mişcările executate cu braţele întinse măresc gradul de amplitudine);
- repere temporale (ritm si tempou): ritmul de execuţie reprezintă succesiunea
temporală repetată a părţilor componente, iar tempoul reprezintă frecvenţa
acţiunilor motrice pe unitatea de timp, fiind legat de intensitate, viteză (mişcări
lente, moderate, rapide);
- grad de incordare si relaxare necesare executiei: este definit de intensitatea
contracţiei musculare care realizează mişcarea, adică de numărul de unităţi
neuro-musculare care participă la contracţie şi este asigurat de corelarea raţională
a forţelor interne şi externe, a celor active şi de inerţie şi reprezintă nivelul
tonusului muscular în timpul poziţiilor, mişcărilor corpului determinând
consumul de energie;
- capacitatea de coordonare a sistemului neuromuscular: constă în colaborarea
dintre sistemul nervos şi cel muscular care duce la executarea cu uşurinţă a
mişcărilor. Ea presupune transmiterea influxului nervos fără întreruperi la
grupele musculare solicitate în acţiunea respectivă.
- tinuta corecta: specifică gimnasticii, oferind, în acelaşi timp, mişcării,
cursivitate, expresivitate, eficienţă

9. Sistematizarea gimnasticii aplicative:

a. Gimnastica profilactica - are ca scop prevenirea imbolnavirilor si a starilor de
discomfort, de mentinere si stimulare a starii de sanitate:
− Gimnastica de intretinere: gimnastica de dimineata, minutul de gimnastica,
gimnastica varstelor si sexelor, loisir-ul
− Gimnastica compensatorie: pentru activitati profesionale sau sportive cu
solicitare unilaterala
b. Gimnastica recuperatorie – are ca scop ameliorarea capacitatii generale a corpului,
reeducarea functionala, corectarea deficientelor fizice, refacerea volumului si proprietatii
muschilor, redarea mobilitatii articculatiilor, restabilirea neuromotorie:
− Gimnastica posttraumatica
− Gimnastica postoperatorie
− Gimnastica persoanelor cuc nevoi speciale
c. Gimnastica aplicata in alte ramuri sportive – asigura o dezvoltarefizica armonioasa si
o pregatire speciala necesara practicarii ramurilor sportive:
− Programe de incalzire
− Programe de pregatire fizica
− Gimnastica sport complementar