DRENAJ LIMFATIC MANUAL – SUBIECTE 2018-2019

1. Limfa – definitie, proprietati, functii

Limfa este un lichid clar, incolor, care ia nastere in spatiile intercelulare, unde mediaza schimburile de
substante intre sange si tesuturi, dupa care este preluat de capilarele limfatice si condus in sistemul
circulator venos.
Proprietatile limfei:
Limfa are compozitie similara cu a plasmei sanguine, dar este mai bogata in metaboliti si contine
leucocite, avand un continut bogat de apa – 95%. Limfa are un pH cuprins intre 7,4 – 7, in organismul
umar circula aproximativ 1.500 ml limfa, desi zilnic acesta produce 2-4 litri.
Rolurile limfei in organism:
- rol imunitar, prin transportul anticorpilor si al limfocitelor
- rol energetic, prin reintroducerea in circulatie a unor trofine (lipide, proteine)
- rol trofic si de regenerare tisulara prin transportul proteinelor si aminoacizilor esentiali
- rol in absorbtia intestinala a substantelor rezultate din procesul de digestie
- rol in eliminarea metabolitilor tisulari
- rol de drenaj si de recuperare a lichidelor intercelulare
- rol de detoxifiere a organismului
- rol in termoreglare

2. Istoricul descoperirii sistemului limfatic

Existenta limfei era banuita inca din Antichitate, cand era denumita de greci sangele alb. Ea nu a fost
pusa in evidenta in mod direct, din cauza limpiditatii sale.
Existenta limfei si a vaselor limfatice a fost pusa in evidenta, pentru prima oara, in 1622, de un
fiziolog italian. 25 de ani mai tarziu au fost descoperite vasele mari ale circulatiei limfatice: canalul
toracic si cisterna chyli.
Prima descriere a sistemului circualtor limfatic dateaza din 1652, iar primele incercari de tratare a
limfedemelor dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, acestea constau in aplicarea de presiuni
manuale la nivelul extremitatilor.
In secolul XX este pusa la punct metoda drenajului limfatic manual, pentru tratamentul limfedemelor,
metoda ce este utilizata in intreaga lume.
In 1978, Dominique Jacquemay asociaza drenajul limfatic cu metodele terapeutice extrem-orientale,
ceea ce sugereaza ca aceasta metoda de tratament se poate dezvolta ci modifica in continuare, sub
influenta celor mai noi descoperiri stiintifice.

3. Structura si functiile ganglionilor limfatici

Ganglionii limfatici sunt situati in grupuri, pe traiectul vaselor limfatice, fiind mai numerosi in
vecinatatea portilor de intrare in organism, fapt care sugereaza rolul lor de protectie imunitara.
Structura:
Sunt formatiuni nodulare fibroase, care cuprind celule rotunjite, cu aspect asemanator limfocitelor
sanguine. Ganglionii au forma alungita, reniforma si dimensiuni variabile de la 1-2mm la 1-1,5cm.
Consistenta lor este una moale, elastica si numarul lor este curpins intre 400-900.
Functiile ganglionilor limfatici in organism:
- de filtrare, retinand si indepartand particulele aflate in suspensie in limfa, inainte ca ea sa fie
deversata in circulatia sanguina
- de retinere si neutralizare a unor antigene si a unor substante care nu trebuie sa patrunda in circulatia
generala
- de aparare imunitara, prin eliberarea limfocitelor pe care le inmagazineaza
- de blocare a extensiei unor procese patologice de natura infectioasa sau neoplazica, prin retinerea
elementelor virale, bacteriene si respectiv, a celulelor maligne
- de reglare a debitului limfatic

4. Organizarea sistemului limfatic

Sistemul limfatic este calea prin care lichidele extracelulare se intorc lent in circulatia sanguina si se
desfasoara intr-un singur sens, cel de intoarcere catre inima.
Localizat in paralel cu sistemul venos, cel limfatic este o cale de evacuare a lichidelor, care sunt
deplasate doar in sens centripet.
Vasele limfatice consituie o retea mai bogata decat cea sanguina, dar epretii sunt mai subitiri, iar
fluxul limfatic este mai redus. Ele au un diametru mai mare decal cele sanguine, sunt mai permeabile
si formeaza retele (plexuri) profunde si superficiale.

5. Factorii favorizanti ai circulatiei limfatice

Factorii care contribuie la progresia limfei in vase catre locul de varsare sunt:
a. prezenta valvelor endoteliate care fragmenteaza coloana limfatica din vase, cu importanta crescuta
in special in vasele situate sub nivelul de varsare
b. miscari active de vasoconstrictie si vasodilatatie a canalelor si trunchiurilor limfatice, miscari
posibile datorita prezentei fibrelor musculare netede
c. activitatea regulatoare a fluxului limfatic exercitata de ganglionii limfatici strabatuti de colectoare
d. aspiratia toracelui in faza de inspiratie, posibila datorita presiunii negative pleurale
e. aspiratia atriului drept in faza diastolica a activitatii cardiace
f. gravitatia, pentru circulatia limfatica a teritoriilor situate in partea superioara a corpului (cap, gat,
centura scapulara)
g. contractiile ritmice ale musculaturii scheletice (in special ale membrelor inferioare si ale peretelui
abdominal)
h. pulsatiile arterelor situate adiacent vaselor limfatice
i. presiunea intraabdominala crescuta intermitent, prin contractia diafragmului si a musculaturii
intestinale
j. compozitia lichidelor tisulare, respectiv continutul lor in saruri (care leaga apa) si substante proteice,
jocul acestor factori contribuind la retinerea apei in tesuturi sau la trecerea ei in capilarele limfatice si
sanguine.

6. Structura vaselor limfatice

Vasele limfatice formeaza un sistem de canalicule de calibru mic si forma boselata. Ele sunt de mai
multe calibre:
- capilarele limfatice sunt cel putin tot atat de numeroase ca si capilarele sanguine. Au terminatii in
fund de sac si endoteliul prevazut cu fisuri, care faciliteaza schimburile de substante cu tesuturile
strabatute.
- vasele prevazute cu valve de calibru mai mare, primesc denumirea de canale limfatice. Peretii
acestora au structura asemanatoare peretilor venosi, dar sunt mai subtiri, iar musculatura neteda este
mai putin dezvoltata.
- canalele limfatice de cel mai mare diametru converg, formand trunchiuri limfatice de calibru mai
mare, care traverseaza ganglionii limfatici. Cele mai mari trunchiuri limfatice readuc limfa in sistemul
circulator venos, prin cele doua elemente terminale:
- canalul toracic (ductul limfatic stang)
- marea vena limfatica (ductul limfatic drept)
 7. Ganglionii limfatici ai capului si fetei
Ganglionii limfatici la nivelul capului
Ganglionii occipitali:
- sunt situati pe insertia muschiului trapez si pe muschiul splenius, sub linia cruba occipitala inferioara
- primesc limfa de la pielea regiunii occipitale
- trimit limfa prin vasele eferente in ganglionii cervicali superiori
- vasele aferente primesc limfa recoltata de la regiunile parietale temporale
- vasele eferente conduc limfa in ganglionii paratiroidieni si cervicali
Ganglionii paratiroidieni se impart in doua subgrupuri:
- superficial – care se gaseste sub fascia gatului si primeste limfa din regiunile temporala, parietala,
frontala
- profund – care primeste limfa de la urechea medie, valul palatin, limba si fosele nazale
Ganglionii submandibulari:
- sunt in numar de 5-12, se gasesc in loja submandibulara
- primesc limfa din vasele aferente de la fata, buza, nas, limba si dinti, si o trimit prin vasele eferente
catre lantul ganglionar pericervical
Grupul submentonier:
- este fie profund, fie superficial
- primeste limfa de la menton, de la buza inferioara, de la partea mediana a gingiei inferioare, de la
planseul bucal si de la varful limbii
Ganglionii retrofaringieni:
- situati posterior de faringe
- primesc limfa prin vasele aferente de la fosele nazale, trompa lui Eustachio si urechea medie
- infectia lor este mai frecventa la copil
Ganglionii bucali:
- se gasesc in jurul arterei maxilare
- primesc limfa de la musculatura masticatorie, de la fosa temporala, fosa infratemporala, fosa
pterigopalatina, orbita, fozele nazale, valul palatin si faringe
- vasele eferente merg la ganglionii cervicali profunzi
Ganglionii limfatici la nivelul gatului
Ganglionii cervicali superficiali:
- sunt in numar de 4-6 si se afla pe marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian, in jurul
venei jugulare externe
- vasele aferente primesc limfa de la pavilionul urechii si regiunea parotidiana
- vasele eferente transporta limfa la ganglionii cervicali profunzi
Ganglionii cervicali anteriori:
- se impart in doua grupuri: un grup superficial si un grup profund
- la ei soseste linia de la laringe, tiroida si trahee
Ganglionii recurentiali:
- localizati in jurul nervului laringeu recurent
- vasele aferente aduc limfa de la laringe, trahee si esofag
- vasele eferente conduc limfa la colectorul jugular, inferior se continua cu ganglionii traheo-bronhici
Ganglionii cervicali profunzi:
- se afla de-a lungul venei jugulare interne si sunt impartiti in doua grupuri: inferior si superior
- cei superiori se gasesc in unghiul carotidian si primesc limfa de la amigdala palatina,
regiunile inferioare ale carpului, molarii inferiori si regiunile superioare ale gatului
- cei inferiori sunt situati supraclaviculari si primesc limfa de la regiunea tiroidiana, ceafa si
grupul superior
- vasele lor eferente se intalnesc cu cele axilare si sternale, formand trunchiul jugular
 8. Structuri limfatice ale axilei
Ganglionii axilari se subimpart in cinci grupe:
- grupul brahial (sau humeral) situat pe partea mediala a venei axilare; el primeste limfa de la membrul
superior
- grupul subscapular este situat pe peretele posterior al axilei si primeste limfa de la ceafa si umar, dar
si din regiunea posterioara a trunchiului
- grupul toraco-epigastric, situat pe peretele medial al axilei, primeste limfa de la glanda mamara de
aceeasi parte, de la peretele toracic si peretele abdominal, din regiunea supraombilicala
- grupul central (intermediar) care primeste limfa de la toate celelalte grupe
- grupul subclavicular, situat in varful axilei, primeste limfa din regiunea subclaviculara; vasele sale
eferente transporta limfa la trunchiul subclavicular

9. Structuri limfatice ale trunchiului

Ganglionii toracelui se impart in parietali si viscerali, in functie de profunzimea situarii lor:
Ganglionii parietali:
- ganglionii frenici sunt situati pe convexitatea diafragmului
- ganglionii sternali:
- sunt situati in jurul vaselor toracice interne si primesc limfa, prin vasele aferente, de la
peretele trunchiului in portiunea supraombilicala si de la glanda mamara
- vasele eferente conduc limfa la trunchiul limfatic bronho-mediastinal
- ganglionii intercostali:
- se afla in spatiile intercostale, imediat sub pleura, mai ales la extremitatea lor posterioara
- primesc limfa din spatiile intercostale si o conduc la trunchiurile bronho-mediastinale, pentru
spatiile superioare si, respectiv, la trunchiul descendent, care strabate diafragmul si se varsa in cisterna
chyli, pentru spatiile inferioare
Ganglionii viscerali intrapulmonari si hilari dreneaza limfa in trei grupe ganglionare mediastinale.
- ganglionii mediastinali: anteriori, posteriori si traheo-bronhici
La aceste grupe vine limfa de la toate viscerele, dupa cum urmeaza:
- traheea (portiunea inferioara), bronsiile si plamanii isi varsa limfa in ganglionii bronsici
- traheea (portiunea superioara), esofagul, tiroida si timusul isi varsa limfa in ganglionii recurentiali si
traheo-bronsici
- inima are un colector localizat in santul coronar, care se varsa in ganglionii traheo-bronsici

10. Structuri limfatice ale membrului inferior

Ganglionii membrului inferior sunt dispusi in trei grupuri ganglionare:
1. Grupul tibial:
- este situat pe traiectul vaselor tibiale anterioare si primeste limfa prin vasele aferente de la picior,
regiunea anterioara a gambei, iar prin vasele eferente o trimite la ganglionii poplitei
2. Grupul popliteu:
- se afla in jurul vaselor poplitee si se subimparte in doua: un grup superficial si unul profund, care
primesc limfa de la fata posterioara a gambei, articulatia genunchiului si regiunea poplitee, pentru a o
varsa in ganglionii inghinali
3. Grupul inghinal se subimparte in patru subgrupuri:
- grupul inghinal supero-intern, care primeste limfa din regiunea mediala a coapsei, perineu si organele
genitale externe
- grupul inghinal supero-extern, care colecteaza limfa din regiunea subombilicala
- grupul inghinal infero-intern, care primeste limfa de la organele genitale si de la fata mediala a
coapsei
- grupul inghinal infero-extern, care aduna limfa de la membrul inferior si regiunea fesiera
In afara acestor ganglioni superficiali, grupul inghinal mai cuprinde si ganglioni profunzi, dintre care
cel mai important este Cloquet-Rosenmuller situat la nivelul ligamentului inghinal. La el vine limfa de
la ganglionii poplitei, inghinali superficiali si articulatii. Vasele eferente ale ganglionilor inghinali
profunzi dreneaza limfa in ganglionii iliaci.

11. Indicatiile drenajului limfatic

Drenajul limfatic are numeroase indicatii profilactice si patologice nespecifice:
- detoxifierea generala a organismului
- mentinerea elasticitatii tegumentelor si intarzierea apartiei ridurilor
- tratamentul oboselii cronice
- tratamentul supraponderalitatii, in paralel cu dietele de slabire, asociat/alternat cu alte tipuri de masaj
(anticelulitic, reflexoterapie, prosopunctura)
- starea post-partum sau dupa interventie cezariana
- prevenirea sau ameliorarea tulburarilor de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
- perioadele de convalescenta dupa diverse afectiuni, mai frecvent de etiologie infectioasa, pentru
cresterea imunitatii generale a organismului
- perioadele pre si postoperatorii, in special in chirurgia plastica
- tratamentul grefelor si leziunilor cutanate (post-arsura, posttraumatice, post-iradiere, chirurgicale,
etc)
- tratamentul regiunilor supraiacente unor afectiuni traumatice locomotorii(contuzii, entorse, luxatii,
fracturi), in scopul activarii circulatiei locale si al accelerarii proceselor raparatorii, inclusiv formarea
si ulterior remodelarea calusului osos
- afectiuni degenerative articulare
- afectiuni acute sau cronice la nivelul glandei mamare
- tratamentul afectiunilor trofice de origine vasculara
- afectiuni neorologice: leziuni de nervi periferici, aechele ale accidentelor vasculare cerebrale
- sindrom migrenos
- tratamentul edemelor generale, localizate si al celor limfatice
- prevenirea instalarii leziunilor de decubit – escare – in urma imobilizarii prelungite etc

12. Manevrele principale de drenaj limfatic

Drenajul limfatic este un proces de inlaturare din organism a excedentului de lichide tisulare. El
asigura evacuarea in circulatia generala a deseurilor rezultate din metabolismul celular.
Se descriu trei procedee principale:
1. Pompajul ganglionilor limfatici
- reprezinta prima etapa a drenajului limfatic
- se realizeaza seriat, de la nivel central catre periferie, din aproape in aproape, pe fiecare dintre
grupele ganglionare ale unei regiuni
- presiunile aplicate sunt usoare si ritmice, progresive ca intensitate, cu rol de a intensifica fluxul
limfatic si de a creste viteza de circulatie a limfei
- in zonele centrale se aplica 7 manevre, pe aceeasi grupa ganglionara, la nivelul zonelor urmatoare
(radacina membrelor) se executa cate 5 manevre, iar la nivelul grupelor ganglionare distale 3 repetari
2. Manevrele de evacuare
- constau in presiuni progresive, aplicate la distanta de zona edematiata
- urmaresc eliberarea colectoarelor limfatice mari de limfa pe care o contin si pregatesc vasele pentru
primirea surplusului de limfa antrenat din zonele periferice
- manevrele constau in aplicarea mainii pe suprafata tegumentului, la nivelul marginii cubitale, dupa
care se realizeaza o miscare de pronatie, presiunea fiind asociata cu abductia bratului si flexia cotului
- la sfarsitul manevrei se exercita o presiune in sens ascendent, cu deplasarea tegumentului fara de
planurile adiacente
- manevrele se aplica centrifug, debutand in vecinatatea grupului ganglionar proximal al regiunii si
executandu-se din aproape in aproape, pana la limita distala a segmentului
- daca la acest nivel exista zone infiltrate, manevrele se opresc la limita superioara a edemului; la
nivelul zonei edematiate nu se aplica manevre de drenaj limfatic
- se recomanda aplicarea manevrelor de 3 ori pe aceeasi fata
3. Manevrele de captare (resorbtie)
- realizeaza captarea lichidelor in spatiile interstitiale, procesul este consecinta cresterii presiunii
tisulare locale, prin manevre corespunzatoare; cu cat presiunea va fi mai mare sau mai indelung
repetata, cu atat cantitatea de lichide captata este mai mare
- manevrele se aplica in sens invers fata de precendetele, debutand distal si fiind orientate catre zona
proximala a regiunii sau segmentului drenat
- pentru executia manevrei, mana se plaseaza pe tegument la nivelul marginii radiale cu antebratul
pronat, dupa care se efectueaza miscari lente de supinatie, aducand in contact tegumentul cu fata
palmara a degetelor, incepand cu degetul II si terminand cu auricularul
- presiunea aplicata este progresiva, orientata ascendent, in sensul fiziologic al circualtiei limfatice
- pentru dezvoltarea presiunii, supinatia antebratului se asociaza cu adductia bratului si extensia
cotului; la sfarsitul fiecarei manevre se aplica o presiune finala, orientata cranial
- se recomanda aplicarea manevrelor de 3 ori pe fiecare fata
- daca la nivelul regiunii exista edem, manevrele debuteaza la limita lui superioara si va fi repetata de
cate ori este nevoie pentru diminuarea acestuia

13. Manevre secundare (speciale) de drenaj limfatic

Insotesc si completeaza manevrele principale, aplicarea lor este recomandata in zone cu circulatie
limfatica deficitara si edeme, sau in zonele in care manevrele principale se efectueaza cu dificultate.
1. manevra cercuri cu policele – consta in miscari de rotatie axiala a policelui, care se aplica pe
tegument cu marginea mediala, rotandu-se pe loc, pulpa degetului si apoi marginea sa ventrala venind
in contact cu suprafata masata. La sfarsitul rotatiei se exercita o usoara presiune in sens proximal. Se
aplica pe zone restranse (degete) sau sensibile (zona palpebrala, zona periorala), poate fi aplicata si pe
fetele dorsale ale mainii si piciorului.
2. manevra cercuri cu degetele – consta in miscari circulare, in sens orar, executate cu degetele II-V;
ele sunt similare frictiunii din masajul somatic si se realizeaza cu blandete, deplasand tegumentul fata
de planurile profunde, in limita elasticitatii pielii. Manevra este finalizata cu usoara presiune
progresiva, orientata ascendent. Pentru executarea acestei amnevre, mana se deplaseaza din aproape in
aproape, fara a freca tegumentele. Manevrele se executa de mai multe ori in acelasi loc.
3. manevra combinata – reprezinta o asociere a celor doua manevre precedente, care se executa
alternativ. Manevra se aplica preferential la nivelul mebrelor. Prin aplicarea unei prize mari pe fetele
opuse ale segmentului se realizeaza alternativ cercuri cu policele si cu degetele.
4. presiunile in bratara – sunt manevre bimanuale, mainile aplicand simultan presiuni circulare,
statice, cu priza mare, in jurul segmentului, cel mai frecvent un membru superior sau inferior. Durata
de mentinere a presiunii este variabila, de la cateva secunde la cateva zeci de secunde. Manevrele
debuteaza distal si se aplica din aproape in aproape in sens ascendent.
5. presiunile glisante – sunt manevre aplicate in special la nivelul membrelor, pentru reducerea
edemului si accelerarea intoarcerii veno-limfatice. Manevrele se aplica dinspre zonele distale catre
cele proximale, in scopul reducerii edemelor. Amnevrele se pot realiza uni sau bimanual, simultan sau
alternativ. Presiunile sunt progresive ascendente si se realizeaza prin aplicarea radacinii mainii in zona
distala a segmentului. Pe parcursul manevrei, mana executa un rulaj, de la baza catre varful degetelor,
cu articulatiile metacarpo-falangiene si interfalangiene extinse. La sfarsitul manevrei, degetele executa
o presiune finala in sens proximal. In cazul realizarii lor simultane, rezulta manevra “sandwich”.
6. manevra lingura – se aplica pe zone corporale intinse si lipsite de suport osos, abdomenul fiind
regiuea de electie. Manevrele se aplica pentru realizarea procesului de captare si presupune aplicarea
mainii “in caus” pe tegument la nivelul marginii cubitale si realizarea unei miscari de supinatie la
nivelul antebratului.
7. presiunile simple – se mentin 5-10 secunde si se alterneaza cu manevrele clasice de drenaj, sau se
aplica la sgarfitul masajului regional, pentru amplificarea efectelor sale.
8. framantatul “in val” – aplicat la nivelul extremitatilor, sensul de aplicare fiind dinspre distal catre
proximal
9. manevre de frictiune usoara – liniara sau circulara, executate lent, in ritmul general de realizare a
tutror celorlalte amnevre de drenaj limfatic. Manevrele se realizeaza cu pulpa degetelor II-V sau cu
pulpa policelui, se repeta de minimum 3 ori si se finalizeaza cu presiune usoara, orientata in sensul
fiziologic al drenajului limfatic general.
10. deschiderea unghiurilor venoase – se realizeaza printr-o tractiune axiala a membrelor superioare
si urmareste reducerea unghiurilor formate la nivelul varsarii vaselor limfatice terminale in venele
subclaviculare stanga si dreapta. Manevra de traciune se realizeaza dupa o serie de mobilizari pasive
ale articulatiilor centurii scapulare, care implica rotatii ale centurii si deplasari ale omoplatului pe
planul toracelui. Amnevrele sunt lente, ritmate cu respiratia si se executa la inceputul sedintei ca prim
procedeu de drenaj limfatic.

14. Derularea sedintei de drenaj (ordinea abordarii regiunilor corpului)

Pentru inceput pozitia subiectului este de decubit dorsal, cu trunchiul usor ascensionat si membrele
inferioare putin flectate, prin plasarea unui rulou sub genunchi. Pozitia maseurului sete lateral de
subiect, la dreapta acestuia, cu fata catre capul lui, ea fiind mentinuta pentru majoritatea regiunilor
corpului.
Sedinta de drenaj limfatic debuteaza cu deschiderea unghiurilor venoase, bilateral, prin tractiuni
asupra membrelor superioare.
Cea de-a doua manevra consta in pompajul ganglionilor retroclaviculari. Asupra acestora se executa
sapte presiuni usoare, aplicand degetele II-V semiflectate in fosele supraclaviculare si insinuandu-le
inapoia claviculelor. Presiunile se orienteaza catre baza gatului si sunt simultane si simetrice. In
continuare se acceseaza pe rand regiunile corpului, incepand cu regiunea cervicala, continuand cu cea
cefalica, apoi membrele superioare, intai cel drept si apoi cel stang.
Urmeaza drenajul toracelui anterior, drenajul abdomenului si al membrelor inferioare, ultimele regiuni
drenate fiind fetele posterioare ale coapselor impreuna cu cadranele infero-mediale ale zonelor fesiere
si, respectiv, fata posterioara a trunchiului.

15. Contraindicatiile temporare ale drenajului limfatic

Contraindicatiile sunt generale si locale, absolute si relative.
Contraindicatiile absolute interzic complet aplicarea drenajului limfatic general, indiferent de zona
interesata:
- Afectiuni toraco-pulmonare: tuberculoza pulmonara, pneumonii, pleurezii, abcese pulmonare
- Boli infecto-contagioase: hepatite virale acute, mononucleoza infectioasa, rubeola, rujeola,
varicela, cu evolutie febrila
- Afectiuni tegumentare generalizate sau extinse, de natura alergica, infectioasa, parazitara,
autoimuna, combustionala, traumatica
- Afectiuni hemoragice: hemofilia, tulburarile de coagulare, accidente vasculare cerebrale in prima
faza
- Afectiuni cardio-vasculare majore: cardiopatia ischemica instabila, infarctul miocardic acut,
hipertensiunea arteriala, anevrismul aortei abdominale, edem cardiac, tromboze, tromboflebite
- Afectiuni neurologice acute sau cu potential de agravare: meningoencefalite, accidente vasculare
recente
- Afectiuni digestive: ocluzii intestinale, retocolita ulcero-hemoragica
- Afectiuni psihice grave: schizofrenia, stari depresive, sindrom bipolar
- Sarcina, in primele 3 luni
Contraindicatiile relative, care, dupa tratamentul corespunzator nu mai reprezinta impedimente pentru
aplicarea drenajului, cel putin localizat:
- Neoplaziile corect tratate
- Hiperfunctia tiroidiana
- Adenopatiile tuberculoase
- Astm bronsic
- Hipotensiunea arteriala
- Drenajul abdominal, in perioada fluxului menstrual

16. Edemele – caracteristici, mecanisme de producere

Edemele reprezinta acumularea de lichid in interstitiile tesuturilor. Aceasta acumulare lichidiana se
poate observa la nivelul tutror structurilor organismului (edem generalizat) sau doar in anunite zone
(edem localizat).
Mecanisme de producere:
- cresterea presiunii hidrostatice, cu modificarea echilibrului hidro-electrolitic si retentie hidro-salina
- staza venoasa retrograda
- reducerea presiunii coloid- osmotice
- cresterea permeabilitatii capilare

17. Limfedemul
Limfedemele se caracterizeaza prin hipertrofia tesutului celular subcutanat. Clinic, apar ca edeme reci,
albe, se consistenta redusa, nedureroase. Dimensiunile lor variaza de la simple inconveniente estetice
pana la elefantiazis uni sau bilateral. Clinic, limfedemele apar la varste variabile, cel mai frecevent ca
edeme albe situate in regiunile perimaleolare si pe fata dorsala a piciorului, care diminua in decubit.
Mecanismele care duc la aparitia edemelor de cauza limfatica pot fi clasificate in:
a. Primare:
- Anomalii ale vaselor limfatice
- Anomalii structurale sau functionale ale valvulelor vasculare
- Displazii ale tesutului conjunctiv din peretele vaselor limfatice
- Absenta sau fibroza ganglionilor limfatici
- Fenomene edematoase idiopatice, cum sunt limfedemele congenitale
b. Secundare:
- Leziuni post-traumatice
- Infectii limfatice – limfangeite – putand avea diversi agenti etiologici: bacterieni, virali,
fungici, parazitari, alergici
- Tumori benigne sau maligne
- Limfedeme produse prin procese retroperitoneale
- Accidente intrapartum
- Limfedemele produse prin mecanisme iatrogene aparute, in cele mai multe cazuri, in urma
unor interventii chirurgicale de amploare, realizate in cazul stoparii unor tumori maligne.
- Interventii din sfera chirurgiei plastice, de tipul lipo-absorbtiei, efectuate in special asupra
persoanelor de sex feminin, la nivelul membrelor inferioare, al regiunii abdominale si/sau
fesiere; considerata ca fiind lipsita de consecinte, aceasta procedura elimina, odata cu tesutul
 adipos hipodermic, numeroase capilare limfatice superficiale, tulburand grav procesul de
resorbtie al lichidelor tisulare din regiunea respectiva

18. Axila – pereti si continut (formatiuni limfatice)

Regiunea axilara este o structura piramidala situata intre peretele lateral toracic si baza bratului.
Regiunea axilara prezinta o baza, patru pereti si un varf:
- pertele anterior este reprezentat de piele, tesut adipos subcutanat, fascia superificala si muschii
pectoral mare si pectoral mic.
- peretele posterior este format din muschiul subscapular, muschiul rotund mare si muschiul latisimus
dorsi.
- peretele lateral este format din fata mediala a arterei scapulohumerale, fata mediala a humerusului si
muschiul coracobrahial.
- peretele medial este format din peretele lateral toracic impreuna cu muschiul dintat anterior.
- baza axilei are o forma concava datorita ligamentului suspensor al axilei care se insera pe tegumentul
de la acest nivel. Acest ligament provine din fascia clavicoracopectoroaxilara.
- varful axilei este situat intre unghiul dintre clavicula si prima coasta. Acesta este impartit de tendonul
muschiului scalen anterior in doua portiuni: una antero-mediala prin care trece vena subclavie si
trunchiul venos limfatic subclavicular si una postero-laterala la nivelul careia se gaseste artera
subclavie cu trunchiurile plexului brahial.
Continutul axilei:
- manunchiul vasculo-nervos principal
- trei manunchiuri vasculo-nervoase secundare
- ganglioni limfatici
- tesut adipos
Manunchiul vasculo-nervos principal este format din artera axilara, antero-medial de ea vena axilara si
fasciculul plexului brahial. Medial de vena axilara se afla nervul cutanat brahial si nervul cutanat
antebrahial medial. Intre artera si vena se localizeaza nervul ulnar. Posterior de artera sunt situatii
nervii radial si axilar iar lateral de artera se localizeaza nervul musculocutan si nervul median.
Manunchiul vasculo-nervos secundar postero-inferior este format din artera subscapulara, nervii
subscapulari (superior si inferior, cu doua ramuri: circumflexa a scapulei si toracodorsala) si nervul
toracodorsal anterior de artera.
Manunchiul vasculo-nervos secundar lateral alcatuit din nervul radial si artera cirumflexa humerala
anterioara si posterioara.
Manunchiul vasculo-nervos secundar medial este alcatuit in artera toracica suprema, toracoacromiala,
toracia laterala, nervul pectoral lateral, nervul pectoral medial si nervul toracic lung.
Ganglionii limfatici axilari:
Dreneaza limfa din toate cele cinci cadrane ale sanului. Sunt organizati in mai multe grupe:
- grupul lateral: ganglionii din acest grup sunt situati medial de vena axilara, pe peretele lateral al
axilei si dreneaza limfa de la nivelul membrului sperior. De la nivelul lor limfa merge catre ganglionii
axilari centrali si apicali.
- grupul medial: la nivelul marginii inferioare a muschiului pectoral, pe traiectul vaselor toracice
laterale. Ganglionii de la acest nivel dreneaza limfa de la peretele antero-medial al toracelui, deasupra
omibilicului si de la regiunea mamara. De la nivelul lor, limfa dreneaza central si apical.
- grupul posterior: pe traiectul vaselor subscapulare si la randul lor dreneaza catre ganglionii centrali si
apicali. La nivelul acestui grup ajunge limfa de la nivelul trunchiului posterior pana la nivelul crestei
iliace.
- grupul ganglionar central: acest grup este localizat in corpul adipos al axilei si dreneaza limfa de la
primele trei statii ganglionare si de la nivelul lor limfa ajunge la nivelul ganglionilor apicali.
- ganglionii apicali sunt localizati in varful axilei si dreneaza limfa din grupurile ganglionare lateral,
medial, posterior, anterior si central. De la nivelul acestor ganglioni apicali, pleaca trei-patru trunchiuri
limfatice subclaviculare care vor drena pe partea dreapta in ductul limfatic drept si pe partea stanga in
canalul toracic.

19. Drenajul limfatic al membrului inferior

Pozitia subiectului: decubit dorsal, cu membrele inferioare in flexie usoara, eventual se plaseaza un
rulou sub genunchi;
Pozitia maseurului: lateral, de partea membrului inferior pe care se aplica manevrele;
- statiile ganglionare centrale au fost actionate deja, odata cu incheierea masajului abdominal;
- urmeaza pomparea de deschidere a ganglionilor inghinali superiori situati la nivelul plicii inghinale
(de 5 ori) si inferiori (profunzi si superficiali) situati la nivelul trigonului femural, in portiunea supero-
mediala a coapsei (de 3 ori);

Drenajul fetei anterioare a coapsei se realizeaza accesand pe rand fetele:

• mediala (de la trigonul femural pana genunchi); se aplica de 3 ori manevre de apel orientate
centrifug, urmate de 3 manevre de captare, orientate centripet;
• anterioara (de la plica inghinala pana deasupra rotulei), pe care se aplica manevrele de evacuare si
captare dupa aceeasi metodologie;
• laterala (de sub creasta iliaca pana la insertia muschiului tensor al fasciei lata, pe condilul lateral al
tibiei), se prelucreaza similar cu celelalte fete ale coapsei.
- in caz de rezistenta a zonelor infiltare sau de prezenta a celulitei, drenajul va fi completat de manevre
speciale: manevra combinata police/degete; presiuni in bratara, presiuni glisante, manevra lingura, etc,
toate incepand de la nivelul genunchiului si fiind aplicate in sens cranial, de cate ori este necesar sau la
limita timpului disponibil.

Drenajul fetei anterioare a gambei:

- se pompeaza, prin 3 presiuni, ganglionii poplitei in fosa poplitee;
- asupra lor nu se aplica manevre de pompaj, ci sunt actionati doar prin manevrele de evacuare si
captare.
- gamba se dreneaza prin manevre aplicate pe fata mediala, de la nivelul genunchiului catre maleola
interna, de 3 ori centrifug (pentru evacuare) si de 3 ori in sens ascendent (pentru captare); in cazul
edemelor habituale de postura, la persoanele care mentin indelungat postura ortostatica, manevrele
centripete pot fi repetate pana la disparitia edemului, utilizand atat manevrele principale cat si pe cele
speciale de drenaj.
- fata externa a gambei se prelucreaza similar, aplicand manevrele de evacuare de la nivelul
epicondilului femural catre maleola externa de 3 ori, apoi pe cele de captare in sens invers tot de 3 ori.
- daca este necesar, se aplica manevre bimanuale: presiuni circulare, manevra sandwich, manevra
combinata police/degete, alternand sensurile de aplicare.

Drenajul limfatic al piciorului

- piciorul poate fi sediul unor procese edematoase, de natura functionala sau patologica, motiv pentru
care i se acorda o atentie deosebita.
- manevrele de apel se aplica mai intai pe marginea interna a piciorului, dinapoia maleolei interne
catre haluce si vor fi urmate de cele de resorbtie, orientate in sens invers. Ambele manevre vor fi
repetate de cate 3 ori.
- se continua pe cu aceleasi manevre si pe marginea laterala a piciorului, incepand din spatele maleolei
externe catre degetul V si invers.
- drenajul continua cu fata dorsala a piciorului, aplicand manevre de cercuri cu policele si/sau cercuri
cu degetele, de deasupra articulatiei gleznei, catre articulatiile metatarso-falangiene (de 3 ori apel, 3
ori resorbtie)
- urmeaza drenajul degetelor, metodologia fiind aceeasi ca la drenajul mainii, prin presiuni circulare pe
fiecare deget.

Drenajul plantei se realizeaza din decubit ventral; pentru a accesa cu usurinza zona, se solicita
subiectului flexia genunchiului, sustinand usor piciorul.
- pe marginile laterala si mediala se lucreaza la fel ca pe fata dorsala a piciorului, cu mentiunea ca la
nivelul plantei se framanta usor marginea laterala a piciorului (in ambele sensuri) si se aplica
manevrele cercuri cu policele si/sau degetele, in ambele sensuri.
- se mai aplica o data manevrele de captare prin presiuni circulare, la nivelul degetelor.
- la finalul drenajului se realizeaza:
 proces de captare la nivel plantar – de 3 ori;
 proces de captare la nivelul marginilor mediala si laterala a piciorului – de 3 ori;
 proces de captare la nivelul fetei dorsale a piciorului – de 3 ori
 pomparea de 3 ori a ganglionilor poplitei
 proces de captare la nivelul gambei prin presiuni circulare, manevra combinata sau manevra
sandwich

Drenajul fetei posterioare a gambei

- aceasta zona se leaga de drenajul restului M.I. datorita corelatiilor ganglionare.
- fata postero-mediala a gambei beneficiaza de manevre de pomparea ganglionilor poplitei – de 3 ori,
dupa care se aplica manevre de apel, de la condilul tibial medial pana la maleola interna, de 3 ori, apoi
manevrele de captare, executate in sens invers de 3 ori.
- pe fata postero-laterala a gambei, se aplica manevrele dupa acelasi protocol, in caz de edem asociind
manevrele de captare si manevre speciale, aplicate dinspre distal spre proximal, care vor fi repetate de
cate ori este necesar.
- daca subiectul are gambe voluminoase sau exista edem important, se imparte fata posterioara a
gambei in trei potiuni, cea mijlocie beneficiind de manevra de tip lingura si/sau manevra combinata
police/degete.
Masajul regional se incheie cu pomparea de 3 ori a ganglionilor poplitei.

20. Drenajul limfatic al membrului superior

Pozitia subiectului: decubit dorsal, cu bratul in abductie de 45-60 grade, cotul usor flectat si antebratul
in pozitie indiferenta de prono-supinatie.
- masajul incepe cu aplicarea manevrelor de pompare la nivelul ganglionilor retroclaviculari, repetat
de 7 ori.
- pentru a creste randamentul si viteza de absorbtie a lichidelor de edem, se pompeaza de 7 ori si
cisterna Pecque, prin presiuni aplicate cu podul palmei si margina cubitala, la nivelul ariei epigastrice,
intre cele doua reborduri costale; presiunile se coreleaza cu miscarile respiratorii pentru a facilita
progresia limfei continute in colectoare, catre zonele de varsare.
- ganglionii axilari sunt situati in profunzime, accesarea lor se realizeaza cu indexul si mediusul, care
se insinueaza pe rand, pentru a pompa fiecare grup din cele 5; se recomanda aplicarea la acest nivel a 5
presiuni pe fiecare grup
- statiile ganglionare pompate, sunt in ordine:
• Grupul toracic;
• Grupul central;
• Grupul humeral.

Drenajul bratului:
- se pot drena pe rand fata mediala si laterala a bratului, intai cu miscari de apel de 3 ori, dinspre axila
catre cot, apoi cu miscari de captare de 3 ori.
- drenajul fetelor se poate executa si simultan, cu aceleasi manevre sau cu manevra sandwich.
- captarea poate fi urmata, daca este necesar, de presiuni “in bratara”, aplicate de la cot catre axila.
- in caz de edem rezistent la manevrele standard, se continua cu cercuri cu degetele, cu policele si
manevra combinata, de cate ori este necesar, fara a lucra direct asupra tegumentelor infiltrate.

Drenajul antebratului:
- debuteaza cu pomparea ganglionilor situati la extremitatea inferioara a bratului pe fata interna,
deasupra epicondilului medial al humerusului (ganglioni supratrohleeni), manevra care se repeta de 3
ori.
- manevrele de evacure (de la cot la articulatia pumnului), de captare (in sens invers) se aplica pe fata
volara si pe fata dorsala a antebratului pe rand sau simultan, de cate 3 ori, utilizand manevrele clasice.
- pentru cresterea eficientei drenajului putem utiliza si procedeele speciale (presiuni in bratara,
presiuni glisante, cercuri cu degetele si policele, manevra combinata), daca este necesar si timpul
permite.

Drenajul mainii:
Debuteaza cu pompare de 3 ori in zona distala a antebratului, pe fata volara, deasupra pliului de flexie
a pumnului, pentru a activa circulatia limfatica profunda, prin canalele interosoase.
- pentru drenajul propiu-zis al mainiii, se pozitioneaza antebratul in supinatie pentru a etala fata
palmara a mainii.
- manevrele se aplica simultan pe eminentele tenara si hipotenara, cu ambele police, maseurul lucrand
bimanual.
- evacuarea se realizeaza de la radacina mainii catre articulatiile metacarpo-falangiene (de 3 ori),
captarea se realizeaza pe acelasi traseu, in sens invers de 3 ori.
In mod similar se realizeaza drenajul fetei posterioase a mainiii, pozitionand antebratul in pronatie.
- drenajul degetelor se realizeaza analitic, pe fiecare in parte, prin presiuni usoare circulare executate
cu pulpa degetelor, de la radacina catre varf in scop de apel si in sens invers in scop de captare -
ambele se repeta de 3 ori.
- in finalul drenajului limfatic se realizeaza manevrele de íncheiere a regiuniii:
• Proces de captare la nivelul mainii - se aplica o singura data manevrele in sens centripet;
• Pompare deasupra articulatiei pumnului, pe fata anterioara a antebratului;
• Manevre pentru procesul de resorbtie la nivelul antebratului, repetate o data, ajutate de
presiuni circulare si/sau glisante si sandwich;
• Pompare la nivelul statiei ganglionare de deasupra trohleei humerala
• Manevre de captare aplicate centripet la nivelul bratului;
• Pomparea ganglionilor axilari humerali, centrali, toracici;
• Pomparea de inchidere a ganglionilor retroclaviculaari homolaterali.

21. Drenajul limfatic al toracelui si abdomenului

Pozitia subiectului: decubit dorsal, cu membrele superioare usor abduse
Pozitia maseurului: laterala, de partea opusa celei tratate

Drenajul peretelui anterior toracic:

Drenajul peretelui costal:
- debutul consta in pomparea ganglionilor retroclaviculari, urmata de pomparea cisternei Pecquet,
fiecare de 7 ori
- urmeaza pomparea ganglionilor axilari de 5 ori si a ganglionilor mamari externi, mijlocii si inferiori
de 3 ori
- drenajul propriu-zis al peretelui lateral toracic debuteaza cu manevre de evacuare a lichidelor din
colectoare, care incep imediat sub axila si coboara din aproape in aproape, catre baza toracelui; traseul
este parcurs de 3 ori; manevrele de captare se aplica tot de 3 ori

Drenajul glandei mamare:

In functie de comunicantele limfatice ale sanului, acesta poate fi impartit in 5 cadrane:
- drenajul limfatic al sanului debuteaza cu cadranul supero-extern, continua cu cel supero-intern, apoi
sunt drenate cele inferior medial si inferior lateral.
- manevrele de evacuare se efectueaza prin cercuri cu degetele II-III, bland, pornind de la
circumferinta glandei catre mamelon, radiar, iar manevrele de captare se executa in sens invers, cu
presiuni usoare orientate catre periferie; fiecare cadran este parcurs de 3 ori in fiecare sens.
Pentru drenarea portiunii inferioare a grilajului costal, se recomanda aplciarea directa a manevrelor de
captare, de la linia mediosternala, catre ganglionii mamari externi, parcurgand de 3 ori acest traseu.
Drenajul hemitoracelui se incheie cu pomparea de 3 ori a ganglionilor toracali laterali inferiori si
mijlocii si de 5 ori a ganglionilor axilari, dupa care se trece la drenarea hemitoracelui opus.
Dupa finalizare, daca se dreneaza exclusiv toracele, se aplica manevre finale de pompare a cisternei lui
Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari, de cate 7 ori.

Drenajul peretelui abdominal

Peretele abdominal este delimitata superior de rebordurile costale si inferior de pliurile inghinale si
arcada pubiana.
Pentru aplicarea manevrelor de drenaj, fereastra abdominala se imparte in 4 cadrane, fiecare cadran
drenand cate un grup ganglionar.
Manevrele sunt orientate catre ganglionii axilari, inghinali si iliaci.
Daca se lucreaza independent, drenajul debuteaza cu pomparea de 7 ori a ganglionilor retroclaviculari,
urmata de pomparea cisternei lui Pecquet tot de 7 ori.
- pentru pomparea cisternei lui Pecquet se aseaza mana in zona supraombilicala, cu fata
palmara pe tegument, degetele II-V paralele cu axul longitudinal al colonului transvers si policele
abdus, plasat in axul mediosternal; presiunile se aplica prin supinatia antebratului, cu marginea
cubitala a mainii care se orienteaza cranial;
- pentru drenarea ganglionilor lombo-aortici, se plaseaza mainile alaturate deasupra lineii
bispinoase, presand usor peretele perpendicular pe suprafata, cu degetele plasate lateral de marginea
externa a muschilor drepti abdominali
- pentru pompajul ganglionilor iliaci se exercita presiuni usoare cu mainile suprapuse, in fosa
iliaca; se pompeaza statiile de la nivelul unui hemiabdomen, apoi cele de pe partea opusa
- urmatoarele statii ganglionare prelucrate sunt cele inghinale, care se pompeaza presiuni la
nivelul plicilor inghinale, bilateral.
Pentru drepanjul propriu-zis, se acceseaza fiecare cadran in parte:
- cadranul superior stang
- cadranul inferior stang
- cadranul superior drept
- cadranul inferior drept
Fiecare cadran se prelucreaza cu manevre de evacuare si de captare efectuate de cate 3 ori in parte.
Pentru conectarea partilor dreapta si stanga ale abdomenului se mai aplica presiuni in forma de
potcoava deasupra cadranului colic, in acest fel se dreneaza si continutul abdominal, incepand de la
valva iliocecala si sfarsind la nivelul fosei iliace stangi.
Pentru drenarea portiunii mediane a abdomenului, se coboara de la cisterna Pecquet inferior, catre
simfiza pubiana, cu manevra “lingura”, de 3 ori, in scop de apel, apoi se urca, tot de 3 ori, aplicand
vibratii fine, de la simfiza catre epigastru si cisterna, in scop de resorbtie.
Finalul drenajului abdominal consta in pomparea ganglionilor inghinali de 3 ori, a celor inghinali si
lombo-aortici de 5 ori, a cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari de 7 ori. Aceste miscari
trebuie executate lent si ritmate cu miscarile respiratorii.

22. Drenajul limfatic al fetei posterioare a trunchiului

Pozitia subiectului: decubit ventral, cu membrele inferioare usor abduse
Intreaga zona se imparte in 3:
- partea postero-superioara a trunchiului: dreneaza in ganglionii axilari
- partea postero-inferioara a trunchiului, care include si jumatatea laterala a fetei posterioare a coapsei:
tributara ganglionilor iliaci
- portiunea mediala a fetei posterioare a coapsei: tributara ganglionilor inghinali

Drenajul fetei postero mediale a coapsei:

- se pompeaza de 3 ori ganglionii inghinali, dupa care se aplica manevrele de apel, radiar, din aproape
in aproape, pe toata suprafata, incepand din apropierea statiei ganglionare si deplasand mana
excentric; manevrele se aplica de 3 ori pe fiecare linie; urmeaza manevrele de captare aplicate de 3 ori,
cea mai lunga linie ajungand la nivelul fetei mediale a genunchiului

Drenajul fetei postero-laterale a coapsei, portiunea externa a regiunii fesiere si regiunea lombara
- se pompeaza ganglionii iliaci de 3 ori, dupa care se aplica manevre de evacuare divergent, din
apropierea statiei ganglionare catre periferie; urmeaza manevrele de captare a limfei, aplicate de la
periferia zonei catre centrul ganglionar iliac; manevrele se repeta de 3 ori.
- la incheiere se pompeaza de 3 ori ganglionii inghinali si de 5 ori grupul iliac superficial

Drenajul jumatatii superioare a trunchiului:

- se pompeaza de 7 ori grupul ganglional retroclavicular, dupa care se pompeaza de 5 ori grupele
axilare.
- manevrele de apel se executa de cate 3 ori din apropierea axilei, radiar, din aproape in aproape, pe
toata zona; ele sunt urmate de manevre de captare a limfei, executate tot de cate 3 ori, pe directii
radiare, de la periferia zonei catre zona centrala, axilara.
- portiunea superioara a zonei va fi drenata direct catre ganglionii retroclaviculari, cu manevre de apel
si de captare, fiecare repetate de 3 ori.
- la finalul drenajului zonei, se pompeaza de incheiere de 5 ori ganglionii subscapulari, toracici si
centrali, si de 7 ori grupul ganglionar retroclavicular.

23. Drenajul limfatic al capului si gatului

Drenajul limfatic al regiunii cervicale
Pozitia subiectului: decubit dorsal, cu trunchiul usor ascensionat si membrele inferioare usor flectate.
Pozitia maseurului: la capul subiectului.
Dupa pomparea ganglionilor retroclaviculari, se trece la pomparea usoara a ganglionilor latero-
cervicali, asupra carora se aplica 5 manevre de pompaj.
Drenajul propriu-zis:
- la nivelul fetei anterioare a gatului, manevrele de evacuare se aplica pe marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian, ascendent catre baza craniului si apofiza mastoida a osului
temporal. Miscarile se executa de trei ori pe aceeasi linie, revenind de fiecare data, la punctul de
pornire. Manevrele de captare se realizeaza in sens invers, incepand de la baza craniului si progresand
catre articulatia sterno-claviculara.
- la nivelul fetei laterale a gatului manevrele se aplica pe marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, dupa aceeasi metodologie
- drenajul regional se incheie cu pomparea de 5 ori a ganglionilor retroclaviculari
Drenajul limfatic al regiunii cefalice
Este compus din drenajul scalpului si drenajul fetei.
Drenajul scalpului:
Pozitia subiectului: sedenstatism cu fruntea sprijinita anterior, pe antebrate
In prima etapa se executa pompajul ganglionilor mastoidieni, occipitali si parotidieni, prin cate 3
presiuni asupra fiecarui grup.
Drenajul propriu-zis:
- zona occipitala – procesul de evacuare se realizeaza dinspre ganglionii occipitali catre vertex de 3
ori, procesul de captare in sens invers tot de 3 ori
- zona temporo-parietala retro-auriculara – evacuare de la nivelul ganglionilor occipitali si mastoidieni
catre vertex de 3 ori, captare in sens invers tot de 3 ori
- zona laterala a craniului antero-auriculara – de la ganglionii parotidieni, straband zona temporala
catre sutura mediana interparietala de 3 ori in sens de evacuare, captare in sens invers tot de 3 ori
- zona anterioara a calotei, incepand de la ganglionii parotidieni, catre linia mediana, de 3 ori (apel), in
sens invers tot de 3 ori (resorbtie)
- in final se executa “pompajul de inchidere” a regiunii, ordinea fiind dinspre distal spre proximal:
ganglionii parotidieni, mastoidieni, occipitali, latero-cervicali, retroclaviculari

Drenajul fetei:
Pomparea ganglionilor se realizeaza dinspre unghiul mandibulei catre punctul anterior median al
mandibulei, asupra ganglionilor submandibulari si mentonieri, de cate 3 ori, din aproape in aproape,
dupa care se pompeaza tot de 3 ori grupul ganglionar parotidian.
La nivelul regiunii faciale abordam mai multe zone:
- zona mentoniera: se dreneaza catre ganglionul submentonier, prin apel realizat prin cerucuri cu
policele, orientate ascendent, de la menton catre buza inferioara; se aplica de 3 ori, dupa care se aplica
manevrele de captare in sens opus, de 3 ori
- zona buzei superioare: se dreneaza catre ganglionii submandibulari, pentru apel manevra debuteaza
de la marginea mandibulei catre linia mediana de 3 ori, pentru resorbtie in sens invers de 3 ori
- zona obrazului: dreneaza in ganglionii submandibulari, repetand de 3 ori manevrele de evacuare si de
3 ori pe cele de captare
- zona palpebrala si zona periorbitala: dreneaza catre ganglionii parotidieni; se aplica cercuri cu
policele la nivelul pleoapelor si presiuni usoare cu pulpele degetelor orientate de 3 ori catre linia
mediana a fetei si de 3 ori catre lateral
- zona sprancenoasa: dreneaza in ganglionii parotidieni; se prelucreaza prin manevre blande de
framantat cu priza bidigitala, orientate de 3 ori catre mediana linia mediana a fetei si de 3 ori catre
lateral
- zona fronto-temporala: este drenata tot de ganglionii parotidieni; manevrele de evacuare debuteaza la
nivel preauricular, sunt orientate spre mediana fruntii, repetand de 3 ori manevrele de evacuare si de 3
ori pe cele de captare
In continuare se efectueaza cateva manevre globale de presiune si intindere e tegumentului facial catre
zonele alterale ale fetei.
Drenajul fetei se incheie cu pomparea de cate 3 ori a ganglionilor loco-regionali, de 3 ori a
ganglionilor occipitali mastoidieni, de 5 ori a ganglionilor laterlo-cervicali si de 7 ori a ganglionilor
retroclaviculari.