Drenaj limfatic

Curs
 Istoric
Bazele drenajului limfatic au fost puse in 1892, in
Austria, de catre chirurgul Winiwater, care a si publicat o
lucrare despre inflamatiile cronice ale pielii si tesutului
conjunctiv. In aceeasi perioada, in Franta, doctorul Fege,
in lucrarea despre o noua metoda de masaj medical
numit masajul precoce posttraumatic , a luat in calcul
ansamblul sistemelor circulatorii in interdependenta lor.
El a preconizat acest masaj pentru reducerea edemelor
posttraumatice si evacuarea hematoamelor. In 1936,
medicul si biologul Emile Vodder a prezentat in Franta
metoda sa de drenaj limfatic manual, bazata pe
anatomia si fiziologia sistemului limfatic. Initial, el a pus
la punct un tratament al sinuzitelor cronice, apoi a extins
metoda in aplicatii estetice, igienice si terapeutice.
Inspirat de tehnica Vodder, A. Leduc a descris drenajul
limfatic manual, cu manevre mai usoare si mai putin
numeroase.
 Durata masajului
Se incepe cu sesiuni de 40 de minute,
care cresc ulterior progresiv, ajungand
chiar si la o ora.
 Anatomia sistemului limfatic
Limfa are rolul de a transporta substante nutritive si de a prelua
deseurile celulare. Aceasta are o compozitie asemanatoare cu
plasma sanguina, din care deriva. Aspectul limfei difera in functie de
zona in care se gaseste (de exemplu, la nivel intestinal, aspectul
limfei este laptos datorita grasimilor continute). Limfa are rol
important in imunitatea organismului uman. Pe langa deseuri si
toxine, limfa mai transporta si agenti infectiosi bacterieni si virali care
sunt retinuti la nivelul ganglionilor limfatici. Ea intervine in transportul
lipidelor absorbite la nivelul chiliferelor (vaselor) intestinului subtire.

Sistemul limfatic este alcatuit din:

• vase limfatice
• organe limfatice
Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia
sanguina. Cele mai mici vase limfatice sunt capilarele
(vasele limfatice initiale). Acestea se varsa in
precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare.
Colectoarele sunt reprezentate de ductul toracic si
marea vena limfatica
 Ductul (canalul) toracic se formeaza in dreptul vertebrei L2
unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu ascendent, de-a lungul
coloanei vertebrale, traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta.
La nivelul gatului, ductul toracic se varsa in vena subclavie stanga.

Ductul toracic colecteaza limfa

de la nivelul:

- membrelor inferioare
- abdomenului- hemitoracelui stang
- membrului superior stang
- jumatatii stangi a extremitatii cefalice
Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se
varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din:

- membrul superior drept

- hemitoracele drept
- jumatatea dreapta a extremitatii
cefalice.
Organele limfatice sunt impartite in:

• centrale

• periferice
 Organele limfatice centrale sunt:

• timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. Atinge maximul

de dezvoltare la pubertate si apoi involueaza prin transformarea
tesutului limfatic in tesut adipos. Acesta este situat in mediastinul
antero-superior si prezinta 2 lobi impartiti in lobuli. Din punct de
vedere histologic, este alcatuit din 2 zone: la periferie se afla zona
corticala, alcatuita in principal din limfocite, iar in zona centrala se
afla zona medulara, alcatuita din tesut epitelial.

• maduva osoasa – se gaseste in interiorul oaselor, in special a celor

late (ex. stern, oasele bazinului). La acest nivel se produce
maturizarea limfocitelor B.

• ficatul - indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata

intrauterina si reprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si
maturizarea limfocitelor B.
 Organele limfatice periferice sunt:
1. ganglionii limfatici – sunt aglomerari celulare de forma
rotunjita care se gasesc pe traseul vaselor limfatice. Au un
diametru de 10-15 mm si contin foliculi limfatici bogati in
limfocite. In organismul uman se gasesc intre 400-700 de
ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Acestia sunt
repartizati intr-o retea profunda (ganglionii din regiunea
abdominala, toracala si a gatului) si intr-o retea superficiala
(ganglionii inghinali, occipitali, axilari si cervicali). Din punct de
vedere filogenetic, ganglionii limfatici au o zona corticala (la
periferie) care este locul de proliferare si diferentiere a
limfocitelor B, o zona paracorticala (zona timodependenta)in
care predomina limfocitele T si o zona medulara (in jurul
hilului) alcatuita din limfocite B si T, vase de sange, vase
limfatice etc.
2. splina - este situata in hipocondrul stang (in
etajul abdominal superior). In mod normal nu
este palpabila decat atunci cand dimensiunile
acesteia sunt marite (splenomegalie). La
exterior are o capsula subtire care transmite
septuri conjunctive in interiorul organului. Din
punct de vedere structural si functional aceasta
are 2 regiuni: pulpa rosie, care contine
macrofage si are rolul de distrugere a hematiilor
si pulpa alba, care corespunde foliculilor limfatici
si este alcatuita din limfocite B si T.
3. tesuturile limfatice – se gasesc la nivelul
mucoasei tubului digestiv, respirator si la nivelul
tegumentului. La nivelul tubului digestiv se
gasesc celule imunitare fie diseminate, fie
grupate in foliculi limfatici a caror structura se
aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei.
Foliculi limfatici izolati se gasesc la nivelul
esofagului, colonului, rectului. La nivelul
faringelui, foliculii sunt organizati in amigdale
faringiene. Acestea, impreuna cu amigdalele
linguale, tubare si palatine formeaza inelul
limfatic Waldayer.
 Circulatia limfatica

Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care

incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul retroclavicular drept
sau stang.

Circulatia limfei se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

• propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15
contractii/minut);
• presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia
musculara, pulsatiile arteriale, peristaltismul intestinal;
• modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in
timpul respiratiei.
 Limfaticele si ganglionii membrului
superior
1. Limfaticele membrului superior

• Limfatice superficiale – repartizate la suprafata membrelor, mai

dense la nivelul degetelor si pe fata palmara a mainii. Colectoarele
interosoase anterioare si posterioare urca pe antebrat, apoi pe brat,
colectand limfa adusa prin capilare si se reunesc in final in regiunea
axilara.

• Limfatice profunde – sunt doua colectoare radiale profunde la

nivelul pumnului care insotesc artera radiala si se anastomozeaza la
plica cotului. Mai exista doua radiale cubitale profunde care urca de-
a lungul vaselor cubitale pana la plica cotului. Colectoarele
interosoase anterioare si posterioare se unesc cu celelalte colectare
la nivelul plicii cotului. Din aceste colectoare ale antebratului se nasc
2 sau 3 colectoare humerale. Acestea se pot reuni in treimea
mijlocie a cotului cu una sau doua ramuri ale ganglionilor
epitrohleeni si cu cateva ramuri musculare.
 2. Ganglionii limfatici ai membrului superior

Ganglioni superficiali:

a. Supraepitrohleeni – 2-3 cm deasupra trohleei.

b. Ganglionii stratului deltopectoral.
c. Grupul toracic (mamar extern) – cuprinde 5 –7 ganglioni lipiti de
peretele toracic al coastelor de la a 2-a la a 6-a. Ei dreneaza o mare
parte a limfaticelor sanului, ale peretelui antero-lateral al toracelui, ale
tegumentelor si muschilor peretelui abdominal supra-ombilical;
d. Grupul scapular – cuprinde 5 –10 ganglioni aflati de-a lungul venei
scapulare inferioare pana la varsarea acesteia in vena axilara. Ei
dreneaza tegumentele si muschii peretelui toracic posterior si ai partii
postero-laterale de la baza gatului. Limfa se varsa apoi in ganglionii
humerali;
e. Grupul central – numara 4-6 ganglioni la care vin colectoarele de la
san. Acest grup este inclus in grasimea din partea medie a axilei si isi
trimite eferentele spre grupul subclavicular;
f. Grupul subclavicular – cuprinde 6-12 ganglioni. El ocupa varful
piramidei axilare deasupra micului pectoral. Acest grup primeste
vasele eferente ale altor grupuri, trunchiul superficial interdeltopectoral
si colectoarele superficiale ale glandei mamare.
• Ganglioni profunzi- se pot afla de-a lungul arterei
radiale, cubitale, interosoase si humerale.

• Ganglioni axilari - majoritatea acestora sunt

subaponevrotici, deci profunzi. Putine limfatice ale
membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. se
gasesc aici grupul humeral, toracic, scapular, central,
subclavicular. Toate vasele colectoare limfatice ale
membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la
grupul humeral. Colectoarele cele mai externe ale
bratului pot scurtcircuita grupul humeral si comunica
direct cu grupul sub- sau supraclavicular. Grupul
humeral numara 5 –7 ganglioni in zona posterointerna a
axilei.
 Limfaticele si ganglionii membrului inferior
1. Limfaticele membrului inferior

• Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne – merg spre colectoarele inghinale.
• Colectoarele superficiale ale safanei externe – merg spre ganglionii limfatici poplitei.
• Colectoarele regiunii fesiere
• Colectoarele profunde:
a. principale – cele care urmeaza vasele:
• care urmaresc artera nutritiva a osului;
• ale membranei interosoase;
• cele care urmeaza arterele plantare;
• care insotesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara externa;
• care insotesc artera tibiala anterioara;
• satelitele arterei tibiale posterioare care se varsa in ganglionul popliteu cel mai extern.
b. cai accesorii:
• limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsa in grupul intern al ganglionilor iliaci
externi;
• limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsa in ganglionii iliaci interni;
• limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge in ganglionii limfatici si in cei ai arterei
iliace comune.

Limfaticele sunt mai numeroase la picior decat la gamba si coapsa. La picior sunt mai
numeroase pe fata plantara decat pe fata dorsala.
 2. Ganglionii limfatici ai membrului inferior
• Ganglionii inghinali – se impart in superficiali si
profunzi. Cei profunzi sunt mai putin numerosi, respectiv
1-3. Ei sunt legati de grupul intern al ganglionilor iliaci.
• Ganglionii poplitei:
- Ganglionul safen extern – primeste colectoarele
satelite ale venei safene externe, provenind de la
treimea posterioara a merginii externe a piciorului, de la
partea externa a calcaiului si de la fata posterioara a
gambei.
- Ganglionul tibial anterior – se gaseste la nivelul
membranei interosoase, deci subaponevrotic.
 Ganglionii iliaci si lomboaortici
Lanturile iliace constituie releul obligatoriu prin care
limfa, venind de la membrele inferioare se varsa in canalul
toracic.

Ganglionii iliaci se impart in trei lanturi:

• lantul extern – pe marginea externa a arterelor iliace,
primitiva si externa, avand tendinta sa se insinueze intre
psoas si artera;
• lantul mijlociu – este plasat inauntrul arterei iliace externe,
pe fata anterointerna a venei. se continua in spatele arterei
iliace primitive;
• lantul intern – se naste in spatele partii interne a arcadei
crurale si se continua de-a lungul arterei iliace interne.
• Lanturile iliace primesc si trunchiurile care
dreneaza majoritatea viscerelor pelvine.

• Lanturile ganglionare lomboaortice se impart in

patru grupe care prelungesc lanturile ilio-pelvine.
Din plexul lomboaortic se desprind doua
trunchiuri lombare care, prin reunirea lor supra-
sau subdiafragmatic, formeaza canalul toracic.
Daca confluentul este subdiafragmatic, el
primeste trunchiul limfatic intestinal care
dreneaza chilul absorbit la nivelul intestinului
subtire. Cisterna lui Pequet marcheaza originea
canalului toracic.
 Limfaticele capului si ale gatului
Cercul ganglionar pericervical – cuprinde:
a. grupul occipital profund – situat sub unghiul postero-superior al muschiului
sternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera linia occipitala
superioara intre insertiile SCM si trapezului; primeste limfaticele din portiunea
occipitala a pielii paroase a capului.
b. grupul mastoidian – situat la capatul proximal al sternocleidomastoidianului;
primeste limfaticele fetei posterioare ale pavilionului urechii si a teritoriului parietal
al pielii paroase a capului.
c. grupul parotidian – se subdivide in trei grupe:
• grupul superficial si preauricular;
• grupul sub-aponevrotic;
• ganglionii intraglandulari.

Grupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala a pielii paroase
a capului, de la pleoape, de la radacina nasului, de la urechea externa.

d. grupul submaxilar profund – plasat pe marginea inferioara a mandibulei si

obrazului; primeste limfa de la pleoapa inferioara, de la nas, obraz, buze, de la
gingii si de la planseul bucal.
e. grupul submentonier – care poate fi profund sau superficial, plasat intre cele
doua parti ale muschiului digastric; primeste limfa de la menton, de la buza
inferioara, de la partea mediana a gingiei inferioare, de la planseul bucal si de la
varful limbii.
 Grupele laterale profunde ale gatului (lantul
ganglionar substernomastoidian profund) – plasat
de la mastoida pana la baza gatului.

Grupul cervical profund juxta-visceral

cuprinde:
a. ganglionii retrofaringieni;
b. ganglionii prelaringieni;
c. ganglionii pretrahleali;
d.ganglionii lantului recurential.

Vasele limfatice ale capului si gatului – merg la

ganglionii substernomastoidieni.
 Limfaticele trunchiului
1. Limfaticele fetei anterioare a trunchiului

• Limfaticele fetei anterioare a toracelui

(pieptul) – pieptul este drenat pe cale
anterointerna, fara sa treaca prin piramida
axilara, direct prin ganglionii aflati deasupra
articulatiilor condrosternale.

• Limfaticele abdominale – se indreapta sub linia

medio-abdominala subombilicala spre grupele
ganglionare inghinale corespunzatoare, adica
grupele superointerna si superoexterna.
 2. Limfaticele fetei posterioare a trunchiului

Limfaticele fetei posterioare a trunchiului se

repartizeaza in doua teritorii distincet, delimitate printr-o
linie mai mult sau mai putin orizontala, care trece
deasupra vertebrelor T10- T12.
• fata posterioara a toracelui – este drenata spre ganglionii
axilari, mai precis spre grupele subscapulare
homolaterale.
• limfaticele partii inferioare a spatelui (regiunea lombara
pana la vertebrele T11-T12) – dreneaza limfa spre
lanturile ganglionare inghinale.

• Regiunea mediodorsala inferioara este drenata spre

plica inghinala homolaterala. Colectoarele limfatice
posterioare devin laterale, pentru a inainta pe fata
antero-laterala a abdomenului spre grupul ganglionar
inghinal superoextern.
 Patologia sistemului limfatic
Limfedemul – este o disfunctie a sistemului limfatic
ce consta in acumularea de limfa in spatiile
intersititiale, ceea ce duce la cresterea dimensiunilor
segmentului afectat, cel mai frecvent bratul sau
gamba.

Etiologia si clasificarea limfedemului:

• limfedem primar- poate fi prezent la nastere sau se
manifesta mai tarziu si nu se i cunosc cauzele;
• limfedem secundar – poate aparea in urma unor
traumatisme, a unor interventii chirurgicale (prin
ablatia ganglionilor), in urma radioterapiei sau a
unor infectii (filarioza).

Tablou clinic:
• cresterea dimensiunilor regiunii afectate;
• senzatia de „piele stransa”;
• senzatia de greutate la nivelul membrului afectat;
• intepaturi, furnicaturi;
• durere mai mult sau mai putin importanta, atat local
dar si cu iradiere;
• scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.
 Stadializarea edemului:
a. gradul I (spontan reversibil) –
edemul apare la presiunea
tegumentului (lasa godeu) si scade
la elevatia membrului;
b. gradul II – presiunea degetelor nu
lasa godeu. In acest caz se
instaleaza fibroza care marcheaza
debutul edematierii membrului.
c. gradul III (elefantiazis) – este
ireversibil iar dimensiunile
membrului afectat sunt foarte mari.
Tesutul este dur, fibrotic. In acest
caz se indica chirurgia de
debridare.
 Limfedemul secundar aparut la
membrul superior sau la cel inferior
are in general o evolutie proximo-
distala.
Daca limfedemul nu este tratat,
lichidul bogat in proteine continua sa
se acumuleze ducand la fibrozarea
membrului. Acesta devine un mediu
de cultura propice pentru dezvoltarea
bacteriilor si aparitia secundara a
limfangitei.
 Drenajul limfatic manual
Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj
prin intermediul caruia se asigura drenarea lichidelor
excedentare de la nivel celular, mentinand, in acelasi
timp, echilibrul hidric al spatiilor intersititiale si evacuarea
deseurilor provenind din metabolismul celular. La
evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2
procese distincte, respectiv captarea limfei realizata de
reteaua de capilare limfatice si evacuarea, departe de
zona infiltranta, a substantelor preluate in capilarele
limfatice. Captarea este consecinta cresterii locale a
presiunii tisulare, de aceea, cu cat va fi mai mare
presiunea, cu atat va fi mai mult preluata de capilarele
limfatice.
Manevrele specifice drenajului limfatic manual
prin care se faciliteaza procesele de captare si
evacuare a limfei sunt:

• Manevra de captare (resorbtie) se executa prin

deplasarea pielii cu mana pe planurile
subiacente, dinspre partea sa cubitala (deget 5)
spre cea radiala (deget 2), bratul efectuand
miscari de abductie si adductie fata de trunchi,
presiunea asupra pielii avand loc in timpul
abductiei.
• Manevra de evacuare (de apel), se executa in
sens invers fata de manevrele de captare,
dinspre radial spre cubital, presiunea
executandu-se in adductia bratului fata de
trunchi.
 In timp ce manevrele de captare se executa
doar acolo unde exista infiltrate, respectiv
edeme, urmate de manevrele de apel care vor
purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta
spre locul de varsare, manevrele de apel sunt
nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca
este executat in scop pur terapeutic, fie in scop
estetic, deoarece acestea au un dublu rol,
evidentiat experimental, de captare si de
evacuare, deschizand, de asemenea,
numeroase colectoare limfatice obisnuit
nefunctionale.
 Manevre specifice de drenaj
limfatic manual
• cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu
degetele sunt miscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si
deplasand-o fata de planul profund. Presiunea realizata pe parcursul
acestor manevre este usoara si progresiva. Mana se deplaseaza fara a
freca.
• cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau
• evacuarii
• miscarea combinata – reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu
cercurile cu policele, acesta din urma terminand miscarea inceputa de
celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferite. Trebuie evitata
ciupirea pielii intre police si celelalte degete.
• presiunile „in bratara” – se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate
de una sau cele doua maini. Daca presiunile in bratara se aplica din
aproape in aproape, de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa
merge din amonte in aval, in sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor
si limfaticelor. Mainile inconjoara segmentul de drenat si presiunile sunt
intermitente, adica faza de presiune urmeaza fazei de relaxare.
 Drenajul manual al ganglionilor
limfatici
Drenajul manual al ganglionilor limfatici se
executa la fel de bland si prudent ca si drenajul
manual al cailor limfatice. Mana intra in contact
cu pielea prin index. Mana se asaza pe pielea
pacientului, o deprima si o tensioneaza in sens
proximal. Degetele sunt perpendiculare pe
directia de evacuare a ganglionilor, adica a
veselor aferente. Miscarea poate fi realizata cu
ambele maini suprapuse, fara a fi vorba de
cresterea presiunii. Presiunea se exercita cu
mana aflata deasupra.
Drenajul capului, gatului si fetei
Drenajul capului si gatului - poarta aceasta denumire
pentru ca grupurile ganglionare posterioare, de la baza
craniului, dreneaza limfa din partea occipitala, parietala
si temporala a pielii paroase a capului. Acesta incepe de
la baza gatului, de la nivelul ganglionilor retroclaviculari
si urca pe toate fetele gatului pana la ganglionii
mastoidieni si occipitali. Pompajul ganglionilor va
coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel si
retur) deoarece zona este impanzita de ganglioni si de
limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi executat sub
forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientand
limfa spre releul retroclavicular, ultima statie inainte de
varsare, aceasta manevra influentand si varsarea limfei
in zonele discutate de pe traiectul venelor
subclaviculare.
 Protocol 1 – Drenajul capului si
gatului

• Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o

pernita cilindrica sub ceafa

• Pozitia maseurului:

- in partea dreapta a pacientului, cu fata spre fata

acestuia

- la capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al

fetei
• pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zona mai
extinsa si cu roluri majore se pompeaza de cel putin 7
ori, prin cercuri mici cu degetele.
• drenajul fetei anterioare a gatului- de-a lungul marginii
anterioare a SCM si a corpului acestuia, actionand pe
ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral
profund) si indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.
• drenajul fetei laterale a gatului- se executa pe marginea
postero-lalerala a SCM si partial pe marginea anterioara
a trapezului superior, pana la nivelul ganglionii occipitali,
in acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului: de 3
ori miscarea de apel, de 3 ori miscrea de retur.
• pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori
• miscarea de apel incepe de la baza gatului si
inainteaza pe SCM prin cercuri mici cu degetele
pana la nivelul ganglionilor mastoidieni si
occipitali, intalnind locul de insertie pe occipital
al SCM-ului si al trapezului. Se executa de 3 ori,
revenind la locul de plecare imediat ce am ajuns
la nivelul ganglionii occipilali;
• miscarea de retur se executa cu aceleasi
miscari, presiuni, intensitate, ritm si pe aceeasi
regiune ca si miscarea de apel, doar ca se
porneste de la baza craniului si se inainteaza
spre baza gatului. Se executa de 3 ori.
Indicatiile drenajului gatului:
• ridurile gatului;
• imbatranirea pielii si tesuturilor;
• intarirea imunitatii in sfera ORL.
 Drenajul capului si fetei – ca si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat
si drenajul pielii paroase a capului, respectiv a zonei frontale si temporale,
deoarece sunt pompate grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea
frontala, temporala si periorbitala). In mod obisnuit, in drenajul limfatic general
nu este cuprins si drenajul fetei, dar acesta se poate executa de sine statator,
alaturi de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al fetei, in cabinetele de
infrumusetare, in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale,
diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile a fetei. In acest caz,
drenajul fetei va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului, aceasta fiind
ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile drenate.

• Protocol 2 – Drenajul capului si al fetei

• Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.

• Pozitia maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al fetei.

• pompajul ganglionilor:
• grupul ganglionilor mastoidieni – de 3 ori pompaj dirijat in jos;
• grupul ganglionilor occipitali – de 3 ori pompaj dirijat in jos;
• grupul ganglionilor submaxilari si submentonieri – de 3 ori pompaj spre lateral,
pornind de la unghiul mandibulei spre menton;
• grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in
jos.
 2. drenajul propriu-zis al fetei – imparte fata dupa o linie imaginara ce
porneste din unghiul intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche:
• regiunea mentoniera – manevre de apel catre ganglionii mentonieri, cu
indexul si mediusul, pornind de la menton spre buza inferioara – de 3 ori;
retur spre menton de 3 ori.
• regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii submandibulari,
pornind lateral de menton spre buza superioara pana in portiunea subnazala
de 3 ori; retur de 3 ori.
• regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul si mediusul
de la nivelul marginii mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji,
de 3 ori; retur de 3 ori.
• drenajul pleoapelor – se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise
anterior, de la ganglionii parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3
ori; retur de 3 ori.
• conturul ochilor- realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu
degetele (fara police) asezate "in cupa" pe conturul orbitelor, fara insa a
presa globii oculari. Se aplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre
exterior, de 2-3 ori.
• drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre exterior
(ganglionii parotidieni), pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre
cea interna.
• drenajul regiunii frontale si temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre
• centrul fruntii, strabatand intreaga suprafata si drenand spre ganglionii
parotidieni, cu indexul si mediusul, de 3 ori; retur de 3 ori.
 3. manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei,
inainte de pompajul ganglionar final. Se pot
aplica ambele sau doar una dintre manevre,
ambele avand acelasi scop: captarea limfei din
conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni.
• manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina
pe frunte, pumnul flectat la 900 fata de antebrat.
Se coboara palmele peste frunte si cu marginea
cubitala se initiaza o miscare de intindere spre
lateral a pielii fetei.
• acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca un
acoperis deasupra fetei; la inceputul manevrei
asezam palmele in pozitia descrisa pe fata
tractionand spre intern, dirijand astfel limfa spre
grupele ganglionare responsabile.
4. pompajul final al ganglionilor- se
executa ca si cel initial, doar ca se
continua si cu pompajul simplu al
ganglionilor regiunii gatului terminand cu
ganglionii retroclaviculari. Ordinea va fi:
ganglionii parotidieni, ganglionii
submaxilari, ganglionii submentonieri,
ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali,
ganglionii sternomastoidieni, ganglionii
retroclaviculari.
Indicatiile drenajului limfatic al fetei:

• riduri;
• pungi sub ochi;
• cearcane;
• edeme palpebrale;
• edeme in alte regiuni ale fetei;
• piele prea uscata/ prea incarcata de
sebum.
Protocol 3 – Drenajul pielii paroase a capului

Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi

prezentate in indicatii.

• Pozitia pacientului: asezat cu capul sprijinit anterior

• pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii
parotidieni.
• drenajul propriu-zis – se lucreaza pe zone, astfel:
• zona posterioara – de la nivelul ganglionilor occipilali spre vertex: de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
• zona postero-laterala – de la nivelul ganglionilor occipitali si mastoidieni pe
partea postero-laterala spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• zona laterala – de la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterala a
capului: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• zona anterioara (frontala) – de la ganglionii parotidieni spre portiunea
anterioara a capului, pe toata partea acoperita de par a osului frontal: de 3
ori apel, de 3 ori retur.
 3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii
parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii
occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii
retroclaviculari.

lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii

paroase a capului:
• matreata si piele paroasa cu exces seboreic;
• caderea parului;
• par fragil, fara luciu, despicat, care se rupe usor,
dureri ale capului, migrene;
 Drenajul limfatic al membrului superior

Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari.

Dupa acestia se abordeaza marea grupa a ganglionii axilari. Drenarea ganglionilor
axilari se face in grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins. Pentru
imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreaza si
grupul ganglionar retroclavicular precum si originea marelui duct limfatic – cisterna
Pecquet. In drenajul limfatic general, drenajul membrului superior se executa imediat
dupa regiunea gatului, urmat fiind de toracele anterior.

• Protocol 4 – Drenajul membrului superior

• Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.

• 1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.
• 2. pompajul cisternei Pecquet- miscarea se efectueaza cu radacina mainii, policele
fiind indreptat cranial; de 7 ori.
• 3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:
• grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori;
• grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) – de 3 ori;
• grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj) – de 3 ori.
 4. drenajul bratului
• fata interna – de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicand aproape toata palma;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de la umar (regiunea deltoidiana) spre cot, cu toata palma; de 3 ori apel,
de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata
orientata spre ganglionii axilari, de 3 ori.
5. pompajul ganglionilor supratrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, se executa
de 3 ori.
6. drenajul antebratului
• fata interna – de la fata interioara a cotului spre pumn; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de la fata externa a cotului spre pumn, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata interna si externa a antebratului:
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata
orientata spre cot, de 3 ori.
7. drenajul pumnului si al mainii
• pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;
• drenajul fetei palmare – cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana la articulatiile
metacarpofalangiene; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• drenajul fetei dorsale – manevrele sunt identice cu ale fetei palmare; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
• drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala,
sub forma de presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe
fetele laterale; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
8. manevre finale:
• returul mainii – o data;
• pompajul pliului pumnului;
• manevra sandwich a antebratului – un retur;
• pompajul ganglionilor supraepitrohleeni;
• manevra sandwich la nivelul bratului – un retur;
• pompajul ganglionii axilari- de cate 3 ori grupul
humeral, toracic si central.
Drenajul limfatic al peretelui toracic
anterior si al sanului
In cadrul drenajului limfatic general, se executa dupa drenajul
membrelor superioare si inainte de drenajul abdomenului. Ca si in
cazul membrelor superioare, daca se executa de sine statator se va
aborda mai intai calea de varsare prin aplicarea pompajelor
ganglionilor retroclaviculari si a cisternei Pecquet. Din punct de
vedere anatomic grupul ganglionilor mamari externi se intind pana la
nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumeste uneori
ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea, exista cativa
ganglioni si la baza glandei mamare care se constituie ca grup
separat si care se denumeste ca grup al ganglionilor mamari
inferiori. Drenarea limfei sanului se realizeaza prin colectoare in
aceste grupuri, dar o parte a acesteia poate sa ajunga direct la
ganglionii subscapulari impreuna cu limfa jumatatii respective de
spate, urmand apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior
exista colectoare care trec dintr-o jumatate in cealalta, motiv pentru
care, in cazul unui edem masiv al bratului, primele sedinte de drenaj
se vor face exclusiv pe partea opusa a toracelui si abia apoi se va
trece la apelul regiunii interesate.
 Protocol 5 – Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului

Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.

Pozitia maseurului: pe partea opusa regiunii lucrate.

• 1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de
7 ori.
• 2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina
mainii, policele fiind indreptat cranial, de 7 ori.
• 3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:
• grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori;
• grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori.
• 4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori, situate mai jos de
ganglionii mamari externi si spre partea inferioara a sanului – de 3 ori.
• 5. drenajul partii costale laterale – manevra de apel se executa de la pliul axilar spre
partea infero-latetala a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 6. drenajul sanului – incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si
regiunea axilara, continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara
a sanului, unii autori numind acesta modalitate de drenaj „in banda". Se executa
cercuri cu ambele police sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra
combinata. Manevrele de drenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui
pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel,
de 3 ori retur.
• 7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – porneste de la ganglionii mamari
externi spre rebordul costal, trecand de mai multe ori „in evantai”, dupa nevoile zonei.
• 8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori;
• 9. pompajul ganglionilor axilari;
• 10. se trece la partea opusa;
• 11.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu
pompajul cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari.
 Drenajul limfatic al peretelui
abdominal
Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmeaza
dupa drenajul toracelui si precede intotdeauna
drenajul membrelor inferioare, chiar si in cazul in
care nu se executa un drenaj limfatic general.
Drenajul peretelui abdominal se face spre
ganglionii axilari in cazul regiunii supraombilicale
si spre ganglionii inghinali in cazul regiunii
subombilicale. Limfaticele cavitatii abdominale
dreneaza in ganglionii iliaci si lomboaortici de
unde se formeaza apoi cisterna Pecquet in
partea superioara a abdomenului.
 Protocol 6 – Drenajul limfatic al
abdomenului
Pozitia pacientului: decubit dorsal.

Pozitia maseurului: in partea dreapta a pacientului.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat cranial,
de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci – se executa la nivelul spinei iliace antero-superioare, cu
degetele ambelor maini asezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece la partea opusa.
4. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).
astfel:
5. drenajul propriu-zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului, se executa dupa
directii ce formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite
• punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat median in partea superioara a
abdomenului (apendicele xifoid);
• punct drept, respectiv stang superior – situate in partile laterale ale abdomenului, pe orizontala ce
trece prin ombilic;
• punct drept, respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea
mijlocie a regiunii inghinale.
a. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana
combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet:
• de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• de la punctul median spre punctul stang superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
b. drenajul regiunii abdominale drepte – efectuat ca in cazul precedent doar ca mana
utilizata este cea dreapta – de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori
apel, de 3 ori retur – de la punctul drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
c. drenajul de intoarcere – porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in
potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.
d. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:
• manevra lingura – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioara a
abdomenului (simfiza pubiana) – de 3 ori;
• vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet – de 3 ori.
6. pompaje finale:
• ganglionii inghinali – de 3 ori;
• ganglionii lomboaortici si iliaci – de 3 ori;
• cisterna Pecquet – de 7 ori;
• ganglionii retroclaviculari – de 7 ori.
Drenajul membrelor inferioare
Este unul dintre cele mai importante pentru organism, data fiind cantitatea
mare de limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a
acesteia: este ingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor
vaselor sanguine si de gravitatie si facilitata de o pompa musculara
puternica. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o
circulatie limfatica deficitara, permitand astfel permanentizarea unui asa
numit edem, chiar de mici proportii, dar care in timp determina aparitia
aderentelor intre diverse structuri: celule, straturi ale pielii sau intre tesuturi
diverse.

Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica

manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din
aval fata de acesta. Drept urmare, se impune obligativitatea efectuarii
drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului membrelor inferioare.
In cazul unui edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj
ale membrului opus, in prealabil. In conditiile celulitei, numarul apelurilor si
retururilor va fi crescut, datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel.
 Protocol 7– Drenajul membrelor inferioare -
partea anterioara

Pozitia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.

1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali – se realizeaza din portiunea interna spre cea
externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe portiunea de inceput
a muschilor coapsei.
2. drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare,
se va executa pe trei portiuni:
a - fata interna – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului, aplicand
toata palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa – de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu toata
palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
c - fata anterioara – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „in lingura”; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu
marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori.
3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele maini, degetele patrunzand pe
fata posterioara si pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu.
4. drenajul genunchiului – se realizeaza spre ganglionii poplitei:
a - fata interna – de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu policele
ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa – de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu policele
ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul gambei – abordeaza implicit si ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesara pomparea acestora separat:
• a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
• b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori
retur;
• c - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• d- presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
6. drenajul piciorului:
• a - regiunea maleolara si interna a piciorului – se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola interna spre
articulatia metatarsofalangiana a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• b - regiunea maleolara si externa a piciorului – se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola externa si se
continua cu degetele si cu policele ambelor maini spre articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
7. drenajul degetelor – ca si in cazul mainilor, se realizeaza prin pompaje ce intereseaza toate fetele acestora.
8. manevre finale:
• a - returul fetelor interne si externe ale piciorului – de 3 ori;
• b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;
• c - pompajul ganglionii poplitei – de 3 ori;
• d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori;
• e - pompajul ganglionii inghinali profuzi si superficiali – de 3 ori;
Protocol 8 – Drenajul membrelor inferioare –
partea posterioara

• Pozitia pacientului: decubit ventral.

1. drenajul coapsei – ca si fata anterioara, se imparte in 3 portiuni:
• a - fata interna – de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului, aplicand toata palma;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• b - fata externa – de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului, cu toata palma; de 3
ori apel, de 3 ori retur;
• c - fata medio-posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra „in lingura"; de 3 ori apel, de
3 ori retur;
• d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.
2. pompajul ganglionilor poplitei – se realizeaza cu degetele, pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul popliteu.
3. drenajul gambei:
• a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
• b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori
retur;
• c - fata medio-posterioara – de la genunchi spre glezna aplicand manevra „in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• d - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mani in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• e - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
4. drenajul piciorului – se executa cu genunchiul flectat, se
lucreaza regiunea interna si externa ca la fata
anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea
submaleolara si cu policele la nivelul plantei; de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
5. drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin
pompaje pe toate fetele acestora.
6. manevre finale:
• a - returul plantei – de 3 ori;
• b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;
• c - pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori;
• d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori.
 Drenajul fetei posterioare a trunchiului

Se va efectua dupa 3 regiuni, in functie de directia pe

care o adopta colectoarele limfatice spre locul de
varsare. Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsala,
regiunea lombara si regiunea fesiera. Drenajul fetei
posterioare a trunchiului reprezinta partea finala a
drenajului limfatic general, urmand dupa membrele
inferioare in ordinea: regiune fesiera, lombara si apoi
dorsala. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si
psihica datorita ritmului Ient si blandetii manevrelor.
Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat in
tratamentul celulitei dar si al hemoroizilor si tulburarilor
circulatorii de la acest nivel.
 Protocol 9 – Drenajul regiunii dorsale
(vertebra cervicala 4 – vertebra toracala 12).

Pozitia pacientului: decubit ventral.

Pozitia maseurului: pe partea opusa celei lucrate.

• pompajul ganglionilor retroclavicluari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.
• pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul subscapular si eventual grupul central,
ambele cu orientare spre in sus, spre grupul subclavicular; de 3 ori.
• drenajul portiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre extremitatea inferioara a
grilajului costal (ca la san); de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii – se realizeaza de-a lungul trapezului,
de la marginea lui scapulara spre vertebra cervicala 4, coborand apoi pe langa
coloana vertebrala spre T12. Presiunile si orientarea drenajului se fac inspre lateral
ca la peretele toracic anterior, putandu-se lucra fie cu toata palma, fie cu policele
ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• drenajul portiunii dorsale inferioare – de la pliul axilar spre marginea inferioara a
grilajului costal, „in evantai”; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

• Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu pompajul ganglionilor

axilari (subscapulari).
Protocol 10 – Drenajul regiunii lombare.
• pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza
aceasta regiune.
• drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori; de 3 ori
apel, de 3 ori retur.
• drenajul portiunii lombare medii – zona de la vertebra T12 pana la marginea superioara a pliului
interfesier reprezinta punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral (ganglionii inghinali
superiori). Manevra se executa cu toata palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• pompajul ganglionilor inghinali.

Protocol 11- Drenajul regiunii fesiere.

• pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza
aceasta regiune.
• drenajul portiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se incep de la limita inferioara a santului
interfesier, directionand spre ganglionii inghinali inferiori si indreptandu-ne spre limita superioara a
santului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori retur.
• drenajul portiunii sacrale – in potcoava cu policele, inspre in jos; se repeta de 3 ori.
• drenajul portiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii inghinali supero-externi; de 3 ori apel,
de 3 ori retur.
• pompajul ganglionilor inghinali.
 Drenajul limfatic general
(desfasurare)
Pacientul se afla in decubit dorsal.
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori (cercuri mici cu degetele).
2. drenajul fetei anterioare a gatului – de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a corpului acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. drenajul fetei laterale a gatului – pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea anterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.
6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:
• grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori;
• grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori;
• grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori.
7. drenajul bratului:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni – de 3 ori.
9. drenajul antebratului:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
10. drenajul pumnului si al mainii:
• pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;
• drenajul fetei palmare – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• drenajul fetei dorsale – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• drenajul degetelor – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

11. manevrele finale.

12. pompajul ganglionilor axilari – de cate 3 ori grupul central, toracic si humeral.
13. se lucreaza membrul superior opus.
14. pompajul ganglionilor mamari – grupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori.
15. drenajul partii costale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
16. drenajul sanului – „in banda"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – „in evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori.
• 19. pompajul ganglionilor axilari.
• 20. se lucreaza partea opusa.
• 21. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
• 22. pompajul cisternei Pecquet – de 7 ori.
• 23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci – de 3 ori pe fiecare parte.
• 24. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).

• 25. drenajul propriu-zis al abdomenului:

• a - drenajul regiunii abdominale stangi:
• de la punctul stang superior spre cel stang inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur;
• de la punctul median spre punctul stang superior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
• b - drenajul regiunii abdominale drepte:
• de la punctul median spre punctul drept superior – de 3 ori apel, 3 ori retur;
• de la punctul drept superior la cel drept inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
• c. drenajul de intoarcere – „in potcoava" de 3 ori.
• d. drenajul partii de mijloc a abdomenului:
• manevra lingura – de 3 ori;
• vibratii – de 3 ori.
• 26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliaci – de 3 ori.
• 27. drenajul coapsei:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata anterioara – „in lingura”; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
• 28. pompajul ganglionilor poplitei.
• 29. drenajul genunchiului:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 30. drenajul gambei:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
• 31. drenajul piciorului:
• regiunea maleolara si interna a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• regiunea maleolara si externa a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 32. drenajul degetelor.
• 33. manevrele finale.
• 34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali – de 3 ori.
Se modifica pozitia pacientului in decubit ventral.
• 35. drenajul coapsei:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata medio-posterioara – „in lingura” – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
• 36. pompajul ganglionilor poplitei.
• 37. drenajul gambei:
• fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• fata medie posterioara – „in lingura" – de 3 ori apel, 3 ori retur;
• manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
• presiunile in bratara – de 3 ori.
• 38. drenajul piciorului – regiunea interna si externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 39. drenajul degetelor.
• 40. manevre finale.
• 41. pompajul ganglionilor inghinali- atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.
• 42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere – de Ia portiunea inferioara a santului interfesier spre portiunea sa
superioara – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere – de In spina iliaca antero-superioara Ia articulatia coxo-femurala – de
3 ori apel, de 3 ori retur.
• 44. drenajul portiunii sacrale – „in potcoava” cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.
• 45. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 46. drenajul portiunii lombare medii – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 47. pompajul ganglionilor inghinali.
• 48. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
• 49. pompajul ganglionilor axilari – grupul subscapular si grupul central; de 3 ori.
• 50. drenajul portiunii dorsale superioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 51. drenajul portiunii dorsale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
• 53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
• 54. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
 Regului - Indicatii - Contraindicatii
Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni

• Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului.

• Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine
statator, dar este recomandata executia lor impreuna.
• Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al
abdomenului (abdomenul poate fi drenat singur).
• Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand
este cazul si vrem sa stimulam actiunea.
• Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.
• Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca 40-50 mm Hg.
• Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4 ori inainte de a
deplasa mana, pentru a mobiliza coloana de limfa.
• Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii, in momentul in care
capilarele si-au redobandit calibrul initial. Daca presiunea propulseaza limfa
capilarelor catre colectoare, relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.
Indicatii generale

• prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa, cardiaca sau
limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice;
• tratamentul proceselor inflamatorii;
• perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie (implantul
grefelor cutanate, lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.);
• tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale, accidente,
etc);
• tratamentul obezitatii;
• tratamentul celulitei;
• tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor
arteriale sau venoase;
• tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blandetei executiei,
creand conditiile relaxarii fizice si psihice a pacientului;
• tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si oricaror
modificari aparute datorita unei irigatii ineficiente, pentru hranirea si regenerarea
celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.
 Contraindicatii generale

Acestea se limiteaza, mai ales, la procesele

infectioase grave, dar si la recidivele metastatice
care reprezinta contraindicatia cea mai clara in
acest moment.
• tulburari cardiace
• tulburari renale
• tulburari respiratorii
• afectiuni ale tiroidei
• hipotensivi
• Modalităţile de execuţie a manevrelor de drenaj
• a) Manevra de apel (de evacuare )
• Se realizează în 3 timpi contact, întindere , desfăşurare şi se execută în felul următor:
• TI: Mâna intră în contact cu pielea prin marginea radială a indexului;
• T2: Contactul este imediat urmat de o uşoară întindere a ţesutului subcutanat în
direcţia ganglionilor adică spre rădăcina membrului;
• T3: Apoi degetele se desfăşoară (rulează) de la index până la auricular (adică
• dinspre partea radială spre cea cubitală a mâinii).
• Se repetă manevra de 5-10 ori la rând, în acelaşi loc , înainte de a deplasa mâinile
pentru o nouă serie de 5 manevre (repetarea de câte 5 ori a fiecărei manevre de apel
corespunde de fapt numărului minim de repetări necesare pentru a permite
deplasarea limfei).
• b) Manevra de resorbţie (de captare)
• Această manevră, ca şi cea de apel, se realizează în 3 timpi: contact, întindere ,
desfăşurare:
• TI: Mâna intră în contact cu pielea prin marginea cubitală a celui de-al V - lea deget;
• T2: Apoi, pielea este uşor întinsă spre proximal;
• T3: Degetele se desfăşoară începând cu auricularul şi până la index (adică dinspre
partea cubitală spre cea radială a mâinii).
•
•