Sistemul limfatic

Sistemul limfatic ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor infectiosi.

Este alcatuit din urmatoarele elemente:
- limfa, un lichid translucid
- vase limfatice, transportoare ale limfei
- structuri si organe care contin tesut limfatic (organele limfatice sunt organe
parenchimatoase alcatuite cu precadere din tesut limfoid)
- celule: limfocite, celule care apartin sistemului fagocitar mononuclear,
granulocite si APC (celule prezentaatoare de antigen) .
 Limfa este responsabila de asigurarea circulatiei in intregul organism a
anumitor nutrienti indispensabili celulelor, precum lipidele, repartizarea
limfocitelor si eliminarea rezidurilor celulare. La nivelul intestinului subtire, poarta
denumirea de chil, avand un aspect laptos datorat absorbtiei grasimilor. Un adult
are aproximativ 3 L de limfa in organism. Limfa este un lichid incolor alcatuit
majoritar (95%) din apa si format din lichidul interstitial care este prezent in
spatiile intercelulare.

Tesutul limfatic este un tesut conjunctiv reticular specializat, avand in

compoenenta sa un numar mare de limfocite. Acesta este inalnit cu predilectie la
nivelul cailor respiratorii, in tubul digestiv, in ganglionii limfatici, splina, maduva
osoasa rosie s.a.
 Reteaua de vase limfatice:

Pentru a circula in organism, limfa foloseste o retea de vase paralele cu

venele, al caror diametru creste progresiv. In functie de calibrul lor, se diferentiaza:

1. Capilare
- sunt cele mai mici vase ale retelei limfatice, avand dimensiuni microscopice
- sunt localizate in intreg organismul cu exceptia creierului, oaselor,
fanerelor(unghii, par) si ochilor.
- reprezinta o cale de acces a lichidului interstitial dar si a proteinelor, bacteriilor,
virusurilor, deseurilor celulare, celulelor cancerigene s.a.
- sunt o extremitate in fund de sac si sunt prevazute cu numeroase valve mici
care impiedica refluxul limfei.
2. Vase colectoare
- sunt formate din fuzionarea capilarelor
- sunt analoage venelor
- se diferentiaza vase colectoare superficiale (insotesc venele omonine) si vase
colectoare profunde : ale trunchiului, ale sistemului digestiv (insotesc arterele
omonime) .
3. Trunchiuri limfatice
- sunt formate din fuzionarea vaselor colectoare mari.
- se disting:
a) trunchi lombar stang/ drept, care dreneaza membrele inferioare, rinichii,
glandele suprarenale, bazinul si peretele abdominal.
b) trunchi intestinal : acesta dreneaza stomacul, pancreasul, intestinul, splina si o
parte din ficat
c) trunchiul bronho-mediastinal: stang/ drept, dreneaza inima, peretele toracic si
plamanii.
d) trunchiul jugular:stang/drept, dreneaza capul si gatul
e) trunchiul subclavicular: stang si drept, dreneaza membrele superioare.
4. Canale limfatice
- prin intermediul trunchiurilor limfatice, limfa este colectata in doua vase mari,
numite:
a) canal toracic: are o lungime de aproximativ 40 cm si se formeaza la nivelul
vertebrei lombare 2 printr-o dilatatie care poarta denumirea de cisterna Piquet.
- are traseu ascendent in torace, indreptandu-se catre baza gatului si varsandu-se
apoi in vena subclaviculara stanga.
- dreneaza partea stanga a capului, gatului si toracelui, membrul superior stang si
toate partilecorpului situate sub coaste.
b) canal limfatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm si este localizat la baza
gatului, varsandu-se in vena subclaviculara dreapta si in vena jugulara interna.
- dreneaza partea dreapta a capului, a gatului, toracelui si membrul superior drept.

Organele limfatice:

a) timusul: este un organ limfoid primar si are o structura limfoepiteliala.Prezinta

la exterior o capsula care trimite septuri care impart timusul in lobuli. Acestor
lobuli li se descrie o zona periferica (corticala) si o zona centrala (medulara) .
In lobulul timic se gasesc timocite, care sunt precursori ai limfocitelor T.
Timusul este sediul maturarii limfocitelor T care se produce in doua etape: selectia
pozitiva (supravietuiesc celulele capabile sa recunoasca antigenele proprii
organismului) si selectia negativa (supravietuiesc doar timocitele care nu
reactioneaza impotriva propriilor antigene).
b) ganglionii limfatici: vasele limfatici merg catreganglionii limfatici. Acestia sunt
structuri mici, avand forma de bob de fasole, cu lungimea de 1-25 mm.
Sunt in numar de aproximativ 600, dintre care o parte sunt ganglioni superficiali
(cei mai voluminosi sunt localizati in regiunile inghinala, axilara, la nivelul
gatului) si ganglioni profunzi (localizati la nivelul bazinului, plamanilor, de-a
lungul aortei) .
Rolul ganglionilor este de a filtra limfa, evitand in acest del patrunderea in sange si
circularea in organism a bacteriilor, celulelor cancerigene si altor agenti infectiosi
self sau non-self. De asemenea, ganglionii reprezinta centre de producere si
depozitare a limfocitelor, leucocitelor, monocitelor, toate acestea fiind implicate in
apararea imunitara a organismului.
Structural, ganglionii sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva la exterior, o zona
medulara (situata central) si una corticala (situata periferic) .
c) splina: este cel mai mare organ limfoid secundar din intregul organism. Splina
prezinta la exterior o capsula care trimite septuri spre interior, care insa nu
compartimenteaza organul. Splina este impartita in pulpa alba (teaca limfoida
periarteriala si foliculi limfoizi splenici) si pulpa rosie (cordoane celulare Billroth)
- splina nu are circulatie limfatica
d) MALT (tesut limfoid asociat mucoaselor) este alcatuit din:
- amigdale
- placi Peyer
- apendice
In principiu MALT e alcatuit din foliculi secundari agregati, localizati in
submucoasa tractului digestiv, respirator si urogenital.

Masajul de drenaj limfatic manual (dupa Leduc scoala franceza)

Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive:

- drenajul ganglionilor limfatici;
- drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici);
- drenajul de resorbtie.
1) Drenajul ganglionilor limfatici
 Ganglionii pot face acumulari de limfa si pot avea marimea variind intre cea a
unui bob de orez pana la cea a unei masline. Drenajul se face in scopul evacuarii
limfei lor prin presiuni repetate, lente si de intensitate medie.

Mana este culcata pe nucleele ganglionare, degetele apasa perpendicular prin

presiuni moderate: 2-3 miscari la fiecare 10 secunde; aceasta manevra se repeta de
5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar.
2) Drenajul de apel - se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a
limfei, in aval de regiunea tratata. Are drept scop golirea colectorilor prin
realizarea unei aspiratii la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenam.
Rolul vaselor colectoare: - dirijeaza limfa colectata din capilare spre nucleele
ganglionare.
Tehnica de executie:
Miscarea mainii relaxate urmeaza miscarea de circumductie a umarului.
Contactul dintre mana maseurului si corpul pacientului incepe intotdeauna
proximal si se termina distal. Pozitia mainilor: degetele sunt perpendiculare pe
vasele limfatice, in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Presiunea are in
vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice, astfel ca presiunea
degetelor trebuie resimtita la nivelul subcutanatului, adica trebuie sa ramana foarte
usoara. Miscarile trebuie sa se execute foarte lent, in ritm aproximativ de 3
manevre la 10 sec., de 4-5 ori in acelasi loc si din aproape in aproape.
Stimularea colectorilor incepe de la radacina membrelor (dupa ce stimulam
mai intai nucleele ganglionare) si mainile se deplaseaza odata, progresiv, spre
regiunea pe care dorim s-o drenam.
3) Drenajul de resorbtie se realizeaza doar daca avem edem. Edemul periferic
invadeaza tesuturile situate intre derma si fascia musculara. Lichidul excedentar
din spatiul interstitial este progresiv impins spre capilarele limfatice prin care limfa
va fi condusa incet spre colectori. Drenajul de resorbtie se realizeaza la nivelul
zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstitial spre capilare si apoi spre
vasele colectoare.
Tehnica de executie
Mana relaxata urmeaza miscarile induse de circumductia umarului; presiunea
exercitata in cursul manevrei incepe distal si se termina proximal, fiind orientata
spre colectori. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul
manevrei de resorbtie, adica el va fi drenat progresiv, din aproape in aproape.
Pozitia mainilor: mainile vor cuprinde in bratara zona edematizata (umflata) in
totalitatea sa; daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa cuprindem total
fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. Presiunea este orientata spre
colectori. Manevrele trebuie sa fie lente; faza cea mai importanta a manevrei este
relaxarea presiunii, moment in care capilarele isi regasesc calibrul initial; daca
presiunea propulseaza limfa din capilare spre colectori, relaxarea permite
capilarelor sa se umple din nou.

Succesiunea manevrelor: 3 miscari la 10 secunde.

Indicatii:
Drenajul limfatic manual este indicat in:
- in faza initiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa,
cardiaca sau limfatica, cu exceptia edemului elefantiazic congenital (unde
un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula);
- in tratarea proceselor inflamatorii cu continut mare de proteine;
- in perioada pre- si post-operatorie a insertiilor de grefe cutanate;
- tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al
tesuturilor subcutanate accelereaza procesul de regenerare;
- tratarea tulburarilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase.
Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant, ritmul lent al manevrei
asociat cu blandetea executiei contribuind la relaxarea fizica si psihica a
pacientului.

Efectele masajului

antiedematos (edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene sau de

prezenta unei cantitati mari de clorura de sodiu si apa in sange; de obicei,
edemele sunt localizate la nivelul picioarelor si mainilor);

cicatrizant (marirea numarului de celule constructoare si eliminarea din zona

afectata a substantelor iritante; cu cat este mai crescuta cantitatea de limfa
din jurul unei rani, cu atat vasele limfatice afectate sunt stimulate sa se
vindece);

imunizant (stimuleaza fabricarea de anticorpi);

regenerant (util in cazul unei pieli uscate, descuamate);

relaxant (la nivelul musculaturii si nu numai);

stimulant(la nivelul microcirculatiei - previne aparitia celulitei)
Rezultatele drenajului limfatic
 Limfa - Inainte de drenaj Limfa - Dupa drenaj

intarirea sistemului imunitar datorita stimularii ganglionilor limfatici;

dinamizarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare;

accelerarea curentului limfatic si eliminarea rapida a reziduurilor toxice;

antrenarea toxinele care blocheaza procesele fiziologice;

intensificarea schimburilor nutritive si eliminarea toxinelor din corp;

usurarea transportului acizilor grasi si al colesterolului;

intensificarea, prin masaj, a curentului limfatic, de pana la 10-15 ori !

Sfaturi practice

O sedinta de drenaj limfatic trebuie sa dureze o ora, caci limfa isi schimba
consistenta dupa o jumatate de ora, trecand de la o stare de gel la una lichida.
Aceasta se numeste thyxotropie.

Manevrele drenajului trebuie sa fie extrem de blande, deoarece limfa circula

chiar sub epiderma. Daca simtiti cea mai mica durere la comprimarea
tesuturilor, principiile drenajului nu sunt respectate.

Pentru a nu traumatiza tesuturile, nu trebuie niciodata sa palpam sau sa se

efectueze miscari de rulare, ci doar miscari mici, foarte delicate care pot fi
surprinzatoare la inceput, dar extrem de eficace.

Contraindicatii

Drenajul limfatic are si contraindicatii, motiv pentru care este important sa se

consulte un medic inainte de a se apela la aceasta procedura: astm bronsic (si in orice
inflamatie acuta cauzata de bacterii, virusi sau alergeni, deoarece exista riscul ca
aceste substante otravitoare sa fie raspindite in organism), eczeme, insuficienta
cardiaca, hipertiroidism, tuberculoza, tumori maligne (din teama de a nu se raspandi
cancerul), probleme cardiace majore, tromboza si flebita (prin masaj pot fi eliberate
cheagurile de sange).

De asemenea, este contraindicat in urmatoarele cazuri:

Implante metalice;

Stimulator cardiac;

Sterilet metalic;

Boli de piele;

Epilepsie;

Sarcina;

Ciclul menstrual;

La mai putin de 1/2 ora de la servirea mesei.