Sistemul limfatic

Anatomie
Patologie
Drenaj limfatic
 Anatomia sistemului limfatic
 Sistemul limfatic
 Este o componentă importantă a sistemului natural de apărare al organismului
împotriva bolilor.
 Are rolul de a transporta substante nutritive si de a prelua deseurile celulare
 Principalul rol este de a reintroduce lichidul extracelular (interstitial) in sange

 Limfa
 Are o compozitie asemanatoare cu plasma sanguina, din care deriva.
 Aspectul limfei difera in functie de zona in care se gaseste
 de exemplu, la nivel intestinal, aspectul limfei este laptos datorita grasimilor continute).
 Limfa are rol important in imunitatea organismului uman.
 Pe langa deseuri si toxine,
toxine, limfa mai transporta si agenti infectiosi bacterieni si virali care sunt retinuti la nivelul ganglionilor limfatici.
 Ea intervine in transportul lipidelor absorbite la nivelul chiliferelor (vaselor) intestinului subtire.
subtire.
 Traseul limfei este intr-un singur sens, spre inima
 Anatomia sistemului limfatic
Sistemul limfatic este alcatuit din:
 vase limfatice
 organe limfatice

 Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia sanguina. Cele

mai mici vase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale). Acestea
se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare.
colectoare.
Colectoarele sunt reprezentate de ductul toracic si marea vena limfatica

 Organele limfatice se impart in:

 Centrale: timusul, maduva osoasa, ficatul
 Periferice: ganglionii limfatici, splina si tesuturile limfatice
 Anatomia sistemului limfatic
 Capilare limfatice
 sunt localizate in majoritatea tesuturilor si organelor

 La nivelul lor se reintroduce lichidul interstitial

Circulatia limfei
 Anatomia sistemului limfatic

Ductul (canalul) toracic se formeaza in dreptul
vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are
un traseu ascendent, de-a lungul coloanei
vertebrale, traversand diafragmul prin acelasi
orificiu cu aorta. La nivelul gatului, ductul toracic
se varsa in vena subclavie stanga. Ductul toracic
colecteaza limfa de la nivelul:
- membrelor inferioare
- abdomenului- hemitoracelui stang
- membrului superior stang
- jumatatii stangi a extremitatii cefalice

 Marea vena limfatica dreapta se varsa in vena

subclavie dreapta si dreneaza limfa din:
- membrul superior drept
- hemitoracele drept
- jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.
 Anatomia sistemului limfatic
Organe limfatice centrale
 Timusul
 este locul de maturizare al limfocitelor T.
 Atinge maximul de dezvoltare la pubertate si apoi
involueaza prin transformarea tesutului limfatic in tesut
adipos.

 Maduva osoasa
 se gaseste in interiorul oaselor, in special a celor late (ex.
stern, oasele bazinului)
 La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B.

 Ficatul
 indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata
intrauterina si reprezinta locul unde se realizeaza
diferentierea si maturizarea limfocitelor B.
 Anatomia sistemului limfatic
Organe limfatice periferice
 Ganglionii limfatici
 sunt aglomerari celulare de forma rotunjita care se gasesc pe traseul vaselor limfatice.
 Au un diametru de 10-15 mm si contin foliculi limfatici bogati in limfocite.
 In organismul uman se gasesc intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa.
 Sunt repartizati intr-o retea profunda (ganglionii din regiunea abdominala, toracala si a
gatului) si intr-o retea superficiala (ganglionii inghinali, occipitali, axilari si cervicali).
 Anatomia sistemului limfatic
Organe limfatice periferice
 Splina
 este situata in hipocondrul stang
 In mod normal nu este palpabila decat atunci cand
dimensiunile acesteia sunt marite (splenomegalie)
 La exterior are o capsula subtire care transmite septuri
conjunctive in interiorul organului
 Din punct de vedere structural si functional aceasta are 2
regiuni:
 pulpa rosie, care contine macrofage si are rolul de
distrugere a hematiilor
 pulpa alba, care corespunde foliculilor limfatici si este
alcatuita din limfocite B si T.
 Tesuturile limfatice
 se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv, respirator si
la nivelul tegumentului
 La nivelul tubului digestiv se gasesc celule imunitare fie
diseminate, fie grupate in foliculi limfatici a caror
structura se aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei
 Foliculi limfatici izolati se gasesc la nivelul esofagului,
colonului, rectului. La nivelul faringelui, foliculii sunt
organizati in amigdale faringiene. Acestea, impreuna cu
amigdalele linguale, tubare si palatine formeaza inelul
limfatic Waldayer.
 Anatomia sistemului limfatic
Despre limfocite
 Limfocitele
 reprezinta o populatie celulara heterogena care difera in functie de origine, durata
de viata, localizare la nivelul organelor limfoide si functie
 Tipuri de limfocite:
 Limfocite B, intre 8-15%
 Limfocite T, intre 65-80%
 Limfocite NK (“natural kiler”), aprox. 2%


Limfopoieza
 Este procesul de producere al limfocitelor
 Organele limfoide primare sunt maduva osoasa si timusul, unde are loc
diferentierea antigen-independenta a limfocitelor din precursorii imaturi
 Limfocitele B se matureaza in maduva, iar limfocitele T in timus unde migreaza de
la nivel medular)
 Dupa acest stadiu precoce de diferentiere, limfocitele imunocompetente sunt
eliberate si se localizeaza in arii specifice din organele limfoide secundare: splina,
ganglionii limfatici, placile Peyer de la nivelul intestinului si inelul Waldeyer
 Anatomia sistemului limfatic
Circulatia limfatica
 este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul
retroclavicular drept sau stang.
 Circulatia limfei se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
 propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut);
 presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara, pulsatiile arteriale,
peristaltismul intestinal;
 modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpul respiratiei.

Circulatia limfei
 Patologia sistemului limfatic
 Limfedemul
 este o disfunctie a sistemului limfatic ce consta in acumularea
de limfa in spatiile intersititiale, ceea ce duce la cresterea
dimensiunilor segmentului afectat, cel mai frecvent bratul sau
gamba.
 Etiologia si clasificarea limfedemului:
 limfedem primar- poate fi prezent la nastere sau se manifesta mai
tarziu si nu se i cunosc cauzele;
 limfedem secundar – poate aparea in urma unor traumatisme, a
unor interventii chirurgicale (prin ablatia ganglionilor), in urma
radioterapiei sau a unor infectii (filarioza).
 Tablou clinic:
 cresterea dimensiunilor regiunii afectate;
 senzatia de „piele stransa”;
 senzatia de greutate la nivelul membrului afectat;
 intepaturi, furnicaturi;
 durere mai mult sau mai putin importanta, atat local dar si cu iradiere;
 scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.

Daca limfedemul nu este tratat, lichidul bogat in proteine continua sa

se acumuleze ducand la fibrozarea membrului. Acesta devine un
mediu de cultura propice pentru dezvoltarea bacteriilor si aparitia
secundara a limfangitei.
 Patologia sistemului limfatic
 Limfangita
 este o inflamatie a vaselor limfatice, consecutiva unui proces infectios sau tumoral

 Limfangita reticulara se caracterizeaza printr-o induratie eritematoasa a pielii care

inconjoara o leziune. Aceasta afectiune benigna, dar dureroasa, este insotita de o
febra pe care un tratament antipiretic o face sa scada

 Limfangita tronculara, adica o limfangita care atinge un vas limfatic de calibru mare,
se caracterizeaza printr-o induratie eritematoasa care formeaza un placard rosu mai
mult lung decat larg. Induratia se propaga de la leziunea primitiva la ganglionul cel
mai apropiat, care se infecteaza, se umfla si devine sensibil.
O limfangita dureaza intre 8 si 10 zile in medie. O infectie antreneaza, in general, o
febra si o senzatie de rau.
Tratamentul de urgenta cu antibiotice se impune pentru a face sa dispara rapid
limfangita si pentru a evita complicatiile

 Limfangita acuta
 este o infectie bacteriana acuta a vaselor limfatice caracterizata prin aparitia unor
dungi rosietice dureroase sub suprafata pielii. Infectia se poate raspandi in circulatia
sanguina fiind potential fatala.
 Drenajul limfatic manual
 Ce este drenajul limfatic?
 reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se asigura drenarea lichidelor
excedentare de la nivel celular, mentinand, in ace
acelasi timp, echilibrul hidric al spatiilor
interstitiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul celular.
 La evacuarea acestor lichide intersititiale participa doua procese distincte, respectiv
captarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si evacuarea, departe de zona
infiltranta, a substantelor preluate in capilarele limfatice
 Drenajul limfatic - indicatii
 edemele posttraumatice si postoperatorii: entorse, fracturi si tulburari circulatorii postectomie
 tulburari algodistrofice diverse – algodistrofii si hematoame.
 tulburari circulatorii: arterite, claudicatie intermitenta si ulcere varicoase.
 tulburari respiratorii – astm si mucoviscidoze.
 afectiuni reumatismale – coxartroza, cervicalgii, umar blocat si periartrita scapulohumerala
 intoxicatii – de origine alimentara sau medicamentoasa
 in medicatia sportiva – pentru tratarea epicondilitelor, a hematoamelor, a curbaturii (senzatie de
durere fara localizare concreta)
 afectiunii ale tegumentelor – acnee, aderente postoperatorii, cicatrici, eczeme, hipodermite,
neurodermite si hiperpigmentatia de sarcina
 boli infectioase – stare de gripa (sau stadiul premergator gripei), mononucleoza infectioasa, sinuzite
cronice
 tulburari de origine circulatorie – ateroscleroza cerebrala, glaucom, sindrom Meniers si edeme la
nivelul membrelor inferioare.
 tulburari de origine neurologica – leuconevraxia (scleroza in placi), insomnii, I.M.C (insuficienta
motorie cerebrala), copii hiperkinetici si nevralgii.
 afectiuni dentare – probleme de implantare la copii, gingivite si parodontoza.
 Drenajul limfatic manual
 Drenajul limfatic - contraindicatii
 astm bronsic (si in orice inflamatie acuta cauzata de bacterii, virusi sau alergeni, deoarece exista riscul
ca aceste substante otravitoare sa fie raspindite in organism)
 Eczeme
 insuficienta cardiaca
 Hipertiroidism
 tuberculoza
 tumori maligne
 probleme cardiace majore
 tromboza si flebita (prin masaj pot fi eliberate cheagurile de singe).

 Drenajul limfatic - efecte

 anti-edematos - edemele sint provocate de stagnarea singelui in vene sau de prezenta unei cantitati mari de clorura
de sodiu si apa in singe; de obicei, edemele sint localizate la nivelul picioarelor si m ainilor
 edeme-cicatrizant - marirea numarului de celule constructoare si eliminarea din zona afectata a substantelor iritante;
cu cit este mai crescuta cantitatea de limfa din jurul unei rani, cu atit vasele limfatice afectate sint stimulate sa se
vindece
 imunizant - stimuleaza fabricarea de anticorpi
 regenerant - util in cazul unei pieli uscate, descuamate
 relaxant - la nivelul musculaturii si nu numai
 stimulant la nivelul microcirculatiei - previne aparitia celulitei
 Drenajul limfatic manual
 Drenajul limfatic – manevre
 Manevra de captare (resorbtie) se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente,
dinspre partea sa cubitala (deget 5) spre cea radiala (deget 2), bratul efectuand miscari de abductie si
adductie fata de trunchi, presiunea asupra pielii avand loc in timpul abductiei.
 Manevra de evacuare (de apel), se executa in sens invers fata de manevrele de captare, dinspre radial
spre cubital, presiunea executandu-se in adductia bratului fata de trunchi.

 Manevrele de captare se executa doar acolo unde exista exista infiltrate, respectiv edeme, urmate de
manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul de varsare
 Manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca este executat in scop pur
terapeutic, fie in scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si
de evacuare, deschizand, de asemenea, numeroase colectoare limfatice in mod obisnuit nefunctionale

 Manevre specifice de drenaj limfatic manual

 cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele sunt miscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si
deplasand-o fata de planul profund. Presiunea realizata pe parcursul acestor manevre este usoara si progresiva. Mana se deplaseaza fara a freca.
 cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuarii
 miscarea combinata – reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu policele, acesta din urma terminand miscarea inceputa de
celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferite. Trebuie evitata ciupirea pielii intre police si celelalte degete.
 presiunile „in bratara” – se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate de una sau cele doua maini. Daca presiunile in bratara se aplica din
aproape in aproape, de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa merge din amonte in aval, in sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor
si limfaticelor. Mainile inconjoara segmentul de drenat si presiunile sunt intermitente, adica faza de presiune urmeaza fazei de relaxare.
 Drenajul limfatic manual
Drenajul limfatic – directii de lucru

Zona capului
 Drenajul limfatic manual
Drenajul limfatic – directii de lucru

Zona membrului superior si axila

 Drenajul limfatic manual
Drenajul limfatic – directii de lucru

Zona membrului inferior