Terapia Trigger Points

Terapia Trigger
Points
▶ Diana, 55 ani, se trezește noaptea din
cauza durerilor de umăr, nu poate ridica
brațul nici măcar pentru a se pieptăna,
nu poate să folosească mâna pentru a
încheia sutienul.Orice mișcare poate să
provoace o durere fulgerătoare,
asemănătoare unui electroșoc care îi
taie respirația.
▶ Alexandru, 32 ani, nu mai poate să se
gândească la nimic altceva decât la
durerea permanentă de spate.Se culcă
și se ridică cu greu din pat.Spatele
doare când stă în picioare, pe șezute
sau culcat.Din această cauză, au apărut
probleme atât în viața profesională, cât
și cea personală.
▶ Victor, 36 ani, stă toată ziua la
computer, iar noaptea se trezeste din
cauza durerilor și amorțelilor de mâini.
▶ Cristian, 23 ani, un tânăr violonist
talentat, dupa câțiva ani de muncă
intensivă, repetiții, concerte a apărut
riscul să renunțe la o carieră
profesionistă în muzică din cauza
durerilor permanente și a slăbiciunii
inexplicabile în degete.
▶ Ioana, 28 ani, îi place să facă
jogging în fiecare dimineață, la aer
curat.A fost nevoită să lase această
ocupație.În prezent aleargă cu greu
orice distanță din cauza durerilor de
genunchi și călcâie.
Punctul Trigger Miofascial este un punct
discret, focal, hiperiritabil localizat într-
un mușchi scheletic, într-o bandă întinsă
și este asociat cu un nodul palpabil
hipersensibil. Simptome:
durere intensă
rigiditate
slăbiciune
mișcare restricționată
greață
amețeli
tulburări de vedere
etc.
Terapia Trigger Point
↖ o modalitate de tratament sigură și eficientă
↖ se axează pe ameliorarea durerii și tratarea

anumitor afecțiuni prin diferite tehnici de
inactivare a Punctelor Trigger
↖ nu are efecte adverse de lungă durată
- ar trebui să reprezinte o primă opțiune de

tratament
Sindromul Miofascial Dureros reprezintă o
parte substanțială a durerii acute sau cronice, fiind
cauza principală a dizabilității sau o complicație
apărută de la alte probleme.
Simpotome senzoriale, disfuncții motore și fenomene

autonome cauzate de activarea punctelor trigger
miofasciale.
•generală
Durerea
•regională
Sindromul dureros cauzat de punctele
trigger miofasciale este asociat cu:
▶ migrene și dureri de cap
▶ dureri cervicale
▶ dureri de spate
▶ dureri de umăr
▶ durere discogenă și radiculopatie
▶ epicondilitele
▶ sciatică (durere pe fesă și membrul inferior)
▶ dureri de genunchi
▶ fasciita plantară
▶ amorțeală în mâini și degete, etc.
Avantajele și beneficiile Terapiei Trigger Point:
▶ abordează și tratează durerea de la sursa acesteia, nu doar
simptomatica;
▶ Îmbunătățește circulația și fluxul sanguin pe întreg corpul;
▶ diminuează și tratează durerea acută și cronică;
▶ reduce rigiditatea și tensiunea musculară;
▶ îmbunătățește flexibilitatea și amplitudinea de mișcare;
▶ eliberează starea de contracție musculară continuă și
elimină toxinele;
▶ reeducare posturală și evaluare continuă;
▶ reduce oboseala și îmbunătățește calitatea somnului;
▶ elimină stările de anxietate și depresie;
▶ asigură energie și o bună concentrație;
▶ reduce medicația (poate exclude chiar și intervențiile
chirurgicale).
Scurt istoric
Diverse denumiri:
1843- Froriep a identificat fibre sau benzi întinse și
sensibile, localizate în interiorul mușchiului, care produc
durere;
1904- Gowers a introdus termenul de fibrozită. Pe
parcursul anilor, aceleași fenomene au fost descrise în
diverse lucrări ca: miofibrozită, mialgie, miogeloză,
bursite, reumatism muscular, etc.
1938- Kellgren a raportat despre paternul de durere
pentru o varietate de mușchi
1942- Janett Travell a publicat prima sa lucrare unde a
descris 32 paterne de durere și a introdus termenul de
Punct Trigger Miofascial.
▶ Între 1942- 1993, Travell a scris aproximativ 15
articole și 4 cărți pe acest subiect.
▶ În 1983 și 1992, doctorii Janett Travell și David

Simons au publicat cele 2 volume ale cărții „Durerea
și Disfuncțiile Miofasciale. Manualul Punctelor
Trigger”, prima publicație completă și baza a ceea ce
astăzi sunt cunoscute ca Puncte Trigger Miofasciale.
▶ În aceeași perioadă, Gerwin - studii privind criteriile

de identifcare a Punctelor Trigger.
▶ Janda cu Lewit, Cehia - principiile disfuncțiilor

musculoscheletale; au introdus în metodele de
tratament a Punctelor Trigger, tehnica relaxării post-
izometrice.

Structura mușchiului și
mecanismul contracției musculare
Ipoteza Integrată
(Simons, 2004)
▶ teoria crizei energetice

▶ ipotezaplăcii neuro-motorii
disfuncționale
Formarea unui Punct Trigger:
Clasificarea Punctelor Trigger
▶ Puncte Trigger active

▶ latente
▶ centrale
▶ atașate
▶ puncte-cheie
▶ puncte satelit
Definiții:
• Răspuns Spasmodic Local: O contracție a
fibrelor musculare localizate într-o bandă întinsă
în jurul punctului trigger, ca răspuns la
stimularea acestuia.
• Durere Iradiată: Durere care ia naștere la un
punct trigger, dar este resimțită la distanță față
de localizarea acestuia.
• Zona de referință: Regiune specifică în corp
unde sunt observate simptomele senzoriale,
motorii și/sau autonome, cauzate de punctul
trigger.
• Patern de Durere: Un model de durere iradiată
de la un punct trigger activ către o zonă de
referință.
▶ Zona de durere esențială: O regiune de durere
produsă de un punct de declanșare activ.
▶ Zona de durere „revărsată”: O zonă situată
dincolo de zona de durere esențială în care
durerea este experimentată de către unele
persoane datorită hiperexcitabilității mai mari a
unui punct de declanșare.
▶ Sindrom Dureros Miofascial: Simptome
senzoriale, disfuncții motorii și fenomene
autonome cauzate de activarea punctelor trigger
miofasciale; durere regională a țesutului moale.
▶ Placa Motorie(Joncțiunea Neuromusculară):
Suprafața/zona în care ramura terminală a unui
neuron motor contactează cu fibra musculară.
Factori de activare
Factori de perpetuare
Activarea Puntelor Trigger –
trei forme de suprasolicitare musculară:
Acută: Traumatisme, activitate excesivă sau

neobișnuită.
Susținută: Stresul postural, anormalități

structurale, un mușchi lăsat în poziție scurtată pentru
o perioadă lungă de timp.
Repetitivă: Mișcare repetată, în special cu

greșeli biomecanice.
Punctele Trigger sunt activate:
direct: trauma directă,

suprasolicitare acută,
supraoboseală musculară,
supunere la frig, etc.
indirect: afecțiuni
viscerale, afecțiuni articulare,
stres, alte puncte trigger, etc.
Factorii de perpetuare:
▶ mecanici și structurali:
▶ - Postura incorectă
▶ - Asimetriile scheletale
▶ nutrițional și metabolic:
▶ Disfuncțiile nutriționale sau metabolice
▶ Deficitul de vitamina B12 (cca 16% cu dureri miofasciale
cronice)
▶ Deficitul de vitamina D (90% din pacientii cu dureri miofasciale)
▶ Insuficiența de Fe
▶ Calciu și magneziu, potasiu
▶ Hipotiroidismul și hipertiroidismul
▶ psihologic
„Dacă tratăm sindromul dureros
miofascial fără a corecta factorii de
perpetuare, pacientul este sortit unui
ciclu fără sfârșit de tratament și
recidivă”
Dr. J. Travell și Dr. D. Simons

(Manualul Punctelor Trigger, 1983).
Contraindicațiile Terapiei
Trigger Points
! Malignitate
! Arterioscleroza severă
! Răni deschise în aria de aplicare a terapiei
! Anevrism
! Hematom subdural
! Terapia anticoagulantă
! Osteoporoza avansată
Diagnosticul Punctelor
Trigger
▶istoricul
pacientului
▶ simptomele clinice
▶ examinarea manuală.
Durerea
▶ Constantă - pacientul nu
percepe o creștere și nu poate
distinge ce factori o
agravează.
▶ Intermitentă - se agravează la
anumite mișcări și poate fi
atenuată, cel puțin temporar.
Intensitatea și proporția durerii
iradiate nu depinde de mărimea
mușchiului, dar de gradul de
iritabilitate al punctului trigger.
Disfuncții motorii și fenomene autonome cauzate de
Punctele Trigger
Disfuncții motorii Fenomene autonome
1. slăbiciune musculară și tremur 1. transpirație excesivă
2. pierderea coordonării mușchiului 2. lăcrimarea ochilor
afectat 3. salivație excesivă
3. rigiditate musculară 4. amețeală
4. spasm muscular 5. tinitus
5. oboseală musculară 6. paliditate
6. limitarea amplitudinii de mișcare 7. senzație de „piele de găină”
8. disfuncții digestive și intestinale
9. disfuncții ale secreției glandelor
10. senzația de rece a membrelor
11. senzația de arsură în piept
Criterii clinice de diagnostic pentru
Punctele Trigger Miofasciale
1. Prezența unei fibre musculare întinse: se simte la palparea
mușchiului dacă acesta este accesibil;
2. Prezența unui nodul/punct sensibil în interiorul fibrei musculare
întinse (confirmare manuală și prin interogarea pacientului);
3. Prezența durerii iradiate: la stimularea punctului trigger,
durerea este resimțită la distanță conform unui model de durere
caracteristic pentru fiecare mușchi;
4. Limitarea amplitudinii de mișcare cauzată de durerea provocată
de punctul trigger;
5. Prezența răspunsului spasmodic local vizibil și palpabil la
stimularea locală a fibrei musculare tensionate;
6. Recunoașterea simptomelor de către pacient - palparea
profundă a fibrei musculare tensionate poate reproduce
durerea resimțită de către pacient.
Localizarea PunctelorTrigger.
Paternul de durere.
▶ Aproximativ 74% dintre acestea

sunt localizate în altă regiune
decât acolo unde durerea este
resimțită.
▶ Durerea iradiată la distanță de
către Punctele Trigger (PTr)
este cu traseu de tip miotomal
și nu dermatomal.
Durerea iradiată este
direcționată :
de la centru
Local spre periferia
corpului (48%)
invers.
Succesul localizării și inactivării,
constă în abilitatea terapeutului
de a recunoaște modelul de durere
iradiată, care reprezintă
componenta cheie în localizarea
punctelor trigger.
Pașii pentru localizarea și identificarea
Punctelor Trigger:
▶ Istoricul pacientului. Obțineți informații cât mai complete
de la pacient referitor la debutul durerii, traume recente,
caracterul simptomelor, observați și evaluați postura, care
mișcări agravează durerea, etc.
▶ Utilizați ghidul cu ilustrațiile durerii și comparați cu
simptomele pacientului. Familiarizarea cu cele mai frecvente
modele de durere ne oferă indicii de unde putem începe
palparea.
▶ Deseori, punctele trigger din diferiți mușchi iradiază durerea
după modele similare. Verificați simptomele pentru fiecare
din acești mușchi și comparați cu simptomele pacientului.
▶ Durerea poate fi cauzată de un singur mușchi sau mai mulți
mușchi care iradiază în același loc. Se va da prioritate
punctelor-cheie. Totuși, uneori este necesar de a trata fiecare
din acești mușchi, dacă durerea nu se ameliorează sau reapare.
Nu tratați toți mușchii din prima ședință. Tratați mușchii pe
rând. Ameliorarea durerii va însemna că ați identificat corect
punctele trigger.
▶ Identificați factorii de perpetuare.
Corectarea factorilor de perpetuare este
esențială pentru ca tratamentul să aibă
rezultate de lungă durată. Pacientul poate
avea îmbunătățiri, dar simptomele vor
reveni, dacă factorii de perpetuare nu sunt
adresați.
▶ Instruiți pacientul în vederea
autotratamentului la domiciliu. Pacienții
care execută exerciții la domiciliu și iau
măsuri corective privitor la factorii de
perpetuare obțin ameliorarea simptomelor
mult mai rapid, decât doar cu tratamentul
specialistului.
Poziționarea pacientului

▶ Pentrua localiza un punct de

declanșare, pacientul se
poziționează într-o poziție relaxată
pentru mușchiul respectiv.
Palparea și identificarea
Punctului Trigger
▶ palparea transversală cu
aplicare de presiune, unde
se foloseşte vârful degetului
pentru a localiza banda și
apoi trece de-a lungul
lungimii sale pentru a
descoperi punctul de
declanșare
▶ palparea „în pensă”, care
se realizează prin prinderea
corpului unui mușchi între
degetul mare și celelalte
degete și rotind-o înainte și
înapoi pentru a localiza
benzile și punctul de
declanșare.
Tratamentul Punctelor Trigger
Metode invazive
▶ Injecție anestezică
▶ Injectarea cu toxina
botulinică
▶ Dry needling
Tratamentul Punctelor Trigger
Metode non-invazive
▶ Masajul punctelor trigger

▶ Stretching Miofascial
▶ Ultrasunete
▶ Laser
▶ Stimularea electrică nervoasă
transcutanată (TENS)
Mușchiul Trapez Superior
▶ Origine: osul occipital și ligamentul nuchal.

▶ Inserție: claviculă.
▶ Funcție: ridică umărul, participă la bascularea
▶ scapulei și rotește capul de partea opusă.
▶ Zonă de Referință: aspectul postero-lateral
▶ al gâtului, în spatele urechii, aria temporală.
▶ Puncte Trigger: 2 puncte situate aproximativ
▶ la același nivel în unghiul dintre gât și umăr.
Factorii de Activare și Perpetuare:
asimetriile structurale (diferența de

lungime a picioarelor, asimetriile
bazinului), sâni mari, oboseala și
tensiunea umerilor, ținerea telefonului
între ureche și umăr, umerii aduși și capul
aplecat înainte, postura vicioasă la
calculator, poziția de dormit, activități
sportive, transportul greutăților, orice
profesie sau activitate care necesită o
poziție aplecată pe o perioadă prelungită,
m. pectorali scurtați cronic, etc.
Simptome asociate punctelor trigger din mușchiul
trapez superior:
▶ durere de cap de tip tensiune sau migrenă;

▶ durere facială, durere în articulația temporo-
mandibulară, durere deasupra tâmplelor sau în
spatele ochilor;
▶ durere severă în regiunea cervicală;
▶ amețeli sau vertij (indică implicarea simultană a
mușchiului sternocleidomastoidian);
▶ rigiditate și mișcare limitată a gâtului (gât
„înțepenit”);
▶ intoleranță în a purta greutate pe umeri.
Poziție pacient - așezat sau decubit ventral.
Se utilizează palparea „în pensă”.
Stretching Miofascial
▶ Se realizează flexia gâtului cu înclinare

laterală spre partea opusă și o rotație ușoară
ipsilateral. Accentul se pune pe înclinarea
laterală.
Exerciții la Domiciliu
▶ Pacientul, în poziție așezată, stabilizează umărul ipsilateral

prin menținerea dedesubt a mesei, cu mâna. Cu cealaltă
mână facilitează flexia gâtului, înclinarea laterală spre
partea opusă și rotirea spre partea ipsilaterală.
Accentul se pune pe înclinarea laterală.
Mușchiul Trapez Mediu și
Trapez Inferior
▶ Origine: trapez mediu - C7 și vertebrele toracale

superioare, trapez inferior - vertebrele
toracale inferioare.
▶ Inserție: trapez mediu - acromion,
trapez inferior - marginea posterioară a
spinei scapulre.
▶ Funcție: trapez mediu - trage scapula spre coloană,
înclină coloana, trapez inferior - ridică trunchiul.
▶Zonă de Referință: aspectul postero-lateral al gâtului, regiunea de
mijloc a toracelui - aria suprascapulară și interscapulară, umăr.
▶Puncte Trigger: PTr5 - mijlocul fibrei musculare, oriunde în partea

de mijloc a trapezului; PTr6 - punct trigger atașat localizat deasupra
acromionului; PTr7 - zonă de hipersensibilitate și fenomene
autonome; PTr3 - punct central; PTr4 - punct atașat.
▶ Factori de Activare și Perpetuare: asimetriile structurale
(diferența de lungime a picioarelor, asimetriile bazinului),
sâni mari, oboseala și tensiunea umerilor, ținerea
telefonului între ureche și umăr, umerii aduși și capul
aplecat înainte, postura vicioasă la calculator, poziția de
dormit, activități sportive, transportul greutăților, orice
profesie sau activitate care necesită o poziție aplecată pe
o perioadă prelungită, m. pectorali scurtați cronic, etc.
▶ Particularități Clinice: PTr din supraspinos poate menține

active punctele din trapez; PTr din infraspinos, ridicătorul
scapulei și romboid le menține active, dar și prezintă
model de durere similar.
Simptome asociate punctelor trigger din:
Trapezul mediu:
▶ durere în regiunea de mijloc a toracelui (PTr5);
▶ durere cu caracter de arsură în regiunea interscapulară (PTr5);
▶ durere locală profundă și sensibilitate difuză deasupra
acromionului, intoleranță la haine sau greutate pe umăr (PTr6)
Trapezul inferior:
▶ durere la baza craniului(PTr3);
▶ durere interscapulară și suprascapulară (PTr3 și PTr4);
▶ durere profundă și sensibilitate difuză pe suprafața
umărului(PTr3);
▶ episoade spontane de frisoane și „piele de găină” pe suprafața
antero-laterală și homolaterală a brațului (PTr7);
▶ PTr3 este adesea un Punct-Cheie care determină activarea
punctelor satelit și dureri persistente în mușchii regiunii
superioare a spatelui și regiunea gâtului.
Palparea trapezului mijlociu - PTr5 Palparea trapezului inferior - PTr3

▶ pacientul este așezat, cu gâtul în flexie
și brațele încrucișate, consolidând
abductia scapulară. Specialistul facilitează
întinderea trapezului mediu.
▶ pacientul este așezat cu gâtul și

trunchiul flectat și brațele flectate
înainte. Specialistul facilitează
întinderea trapezului inferior.
Exerciții la Domiciuliu
▶ Pacientul aplică același exercițiu.
Mușchiul Sternocleidomastoidian
▶ Sternocleidomastoidianul este un mușchi pereche
lung, situat în partea antero-laterală a regiunii
cervicale, constituit din 2 diviziuni: sternală și
claviculară. Denumirea acestui mușchi provine de la
capetele de fixare a acestuia - stern, claviculă și
apofiza mastoidă.
▶ Origine: stern și claviculă.
▶ Inserție: apofiza mastoidă al osului occipital.
▶ Funcție: flexia și înclinația capului de aceeași parte,
rotația capului de partea opusă, extensia capului,
inspiratori auxiliari.
▶ Zonă de Referință: occipital, ureche, deasupra
ochiului și obrazului, zona frontală, creștetul capului,
gât, stern.
▶ Puncte Trigger: de-a lungul ambelor diviziuni ale
mușchiului.
▶ Factori de activare și perpetuare: sindromul
Whiplash, mişcarea gâtului în urmă cu viteză mare, în
care SCM va încerca să controleze și să decelereze
mișcarea; postura incorectă, în special poziţia
capului aplecat înainte sau poziția incorectă în
timpul somnului, infecții respiratorii cronice,
asimetriile structurale(scolioza, diferența de lungime
a membrelor, șchiopătatul), etc.
▶ Particularități Clinice: de obicei, implicat împreună

cu scalenii, ridicătorul scapulei, pectoralul mare și
trebuie să fie tratate împreună; de corectat
dezechilibrul postural în regiunea coloanei toracice,
dacă acesta este prezent.
▶ Notă: PTr din SCM nu generează durere locală în

regiunea gâtului.
Simptome asociate Punctelor Trigger din
mușchiul sternocleidomastoid
Ambele diviziuni, sternală și claviculară:

▶ dureri de cap de tip tensiune;
▶ tuse uscată persistentă;
▶ mușchiul este dureros la palpare;
▶ compresia nervului în sternoclidomastoid
poate cauza paralizia parțială a trapezului
pe partea afectată.
Diviziunea Sternală:
▶ durere iradiată în creștetul capului, regiunea
occipitală, obraz, deasupra sau în spatele
ochiului;
▶ congestia sinusurilor pe partea afectată;
▶ durere de obraz și dinți pe partea afectată;
▶ lăcrimare abundentă a ochiului pe partea
afectată;
▶ căderea pleoapei superioare pe partea afectată;
▶ tulburări de vedere sau vedere încețoșată;
▶ tulburări de auz, pierderea parțială a auzului,
tinnitus (zgomot în ureche);
▶ spasmul pleoapei pe partea afectată.
Diviziunea Claviculară:
▶ durere în regiunea frontală;
▶ dureri ascuțite în ureche, pe partea

afectată;
▶ dezechilibru, vertij, amețeli
(în special posturale);
▶ rău de mașină sau rău de mare;
▶ transpirație, paliditate, senzație de
rece în regiunea frunții;
▶ greață și lipsa poftei de mâncare.
▶ Poziție: șezând sau culcat pe spate, cu capul rotit spre
partea opusă. Utilizați palparea „în pensă”. Evitaţi contactul
cu artera carotidă și vena jugulară.
▶ Diviziunea claviculară - Extensia gâtului, cu îndoire laterală și

rotația în partea opusă.
▶ Diviziunea sternală - Extensia gâtului, cu îndoire laterală și

rotația pe aceeași parte cu mușchiul întins.
▶ Pacientul se ține de scaun sau masă cu mâna pentru a stabiliza
umărul. Urmează stretching-ul miofascial de mai sus pentru
fiecare cele 2 diviziuni ale mușchiului sternocleidomastoid.
Mușchiul Maseter
▶ Origine: arcul zigomatic.
▶ Inserție: ramura mandibulei.
▶ Funcție: ridică mandibula.
▶ Zonă de Referință: sprâncene, maxilare, urechi,
articulația temporo-mandibulară, dinții superiori și
inferiori.
▶ Puncte Trigger: unghiul mandibulei și ramura
mandibulei.
▶ Factori de activare și perpetuare: postura
incorectă(capul aplecat înainte), spartul nucilor cu
dinții, încleștarea constantă a dinților, scrâșnitul
dinților (bruxism), factorii psihologici - stres și
depresie, factorii metabolici - anemia,
hipotiroidism, deficiența de vitamine(în special B),
PTr din m. sternocleidomastoid sau trapezul
superior, traumă directă, etc.
▶ Particularități Clinice: împarte aceeași funcție cu
m. temporal, dar durerea este iradiată în zone
diferite.
▶ Notă: palparea intraorală se efectuează folosind
mănuși medicale și doar cu acordul pacientului,
terapia trigger point se aplică încet și cu grijă
pentru a nu provoca reflexul de vomă.
Simptome asociate punctelor trigger din m. maseter:
▶ durere în regiunea sprâncenei, maxilarului, articulația

temporo-mandibulară, ureche sau obraz;
▶ dificultate la deschiderea gurii;
▶ hipersensibilitate a dinților superiori și inferiori la schimbările
de presiune sau temperatură, percuție;
▶ durere de dinți care răspunde greu la tratament;
▶ durere de obraz, descrisă drept sinuzită;
▶ mandibula poate devia într-o parte la deschidere;
▶ sunete și zgomote în ureche, descris ca un urlet, de obicei,
unilateral;
▶ umflături sub ochi pe partea afectată;
▶ m. maseter poate fi implicat în durerile de cap de tensiune.
▶ Se utilizează palparea „în pensă”. Specialistul palpează cu
indicele intraoral și cu policele pe suprafața externă a
obrazului.
▶ Extensia gâtului şi deschiderea mandibulei.
▶ Pacientul realizează extensia gâtului și folosește una din
mâinile sale pentru a trage în jos mandibula.
Mușchiul Temporal
▶Origine: fosa temporală, fascia temporală.
▶Inserție: procesul coronoid al mandibulei.
▶Acțiune: ridică mandibula.
▶Zonă de Referință: zona temporală, spranceana,
dinţii de sus, articulația temporo-mandibulară (ATM).
▶Puncte Trigger: 4 puncte active situate deasupra
arcului zigomatic, într-o linie orizontală. PTr 1, PTr 2 și
PTr 3 - puncte atașate. PTr 4 - punct central.
▶Factori de activare și perpetuare: postura incorectă,
încleștarea constantă a dinților, guma de mestecat,
spargerea nucilor cu dinții, scrâșnitul dinților(bruxism), un
curent de aer rece, cum ar fi dintr-un geam a

mașinii sau aer condiționat, punctele trigger în
sternocleido-mastodoidian sau trapezul superior,
purtatul unei măști chirurgicale, mască de gaze sau
altceva care stă strâns pe față, etc.
Simptome asociate punctelor trigger din m.
temporal:
▶ durere de cap în regiunea temporală;

▶ durere de dinți și sensibilitate sporită la cald sau
rece;
▶ deși încleștarea dinților provoacă apariția PTr,
acesta poate fi și un simptom;
▶ mandibula poate devia într-o parte în timpul
deschiderii sau închiderii.
▶ Pacientul este rugat să încleșteze dinții și
se palpează deasupra urechii
▶ Extensia gâtului şi deschiderea mandibula. La fel ca și
pentru maseteri.
▶ Pacientul realizează extensia gâtului și folosește una
din mâinile sale pentru a trage în jos mandibula.
Mușchiul Scalen
Scalenul este un mușchi profund, situat pe părțile laterale ale gâtului. Are trei laturi
de lungimi inegale: scalenul anterior, scalenul mijlociu și scalenul posterior.
Origine: procesele transverse ale vertebrelor cervicale.
Inserție: coasta I (scalenul mijlociu și anterior) și II (scalenul
posterior).
Funcție: flexia laterală a capului de aceeași parte, rotația
capului pe partea opusă , flexia gâ tului, ridicarea vertebrelor în
procesul de inspirație.
Zonă de Referință: gâ t, regiunea pectorală , umă r, marginea
medială a scapulei, regiunea anterioară și posterioară a
brațului, suprafața radială a mâ inii, police și indice.
Puncte Trigger: în fiecare din cele 3 fascicule, scalenul anterior,
posterior și mijlociu.
▶ Fact. de Activare și Perpetuare: accidente de transport și
sindromul Whiplash, înotul, transportul obiectelor grele,
tusea persistentă , scolioza, inegalitatea membrelor,
șchiopă tatul.
▶ Particularități Clinice:
▶ - alte puncte trigger asociate: M. sternocleidomastoidian,

trapezul superior, ridică torul scapulei;
▶ - contractura cronică a M. scalen poate contribui la
sindromul de tunel carpian și sindromul de apertură
toracică .
Simptome asociate cu prezența punctelor trigger în mușchiul scalen:
▶ sindrom miofascial dureros al umărului, brațului și spatelui;

▶ durere proiectată în regiunea pectoral (sub aspectul a 2 benzi);
▶ durere în regiunea medială a scapulei, pe partea afectată;
▶ durere superficială în partea anterioară a umărului;
▶ durerea se extinde pe antebraț, regiunea radială a mâinii, police și
indice, fără a afecta articulația cotului;
▶ durerea poate afecta somnul, atunci când pacientul doarme pe partea
afectată;
▶ dificultăți de respirație;
▶ durere, amorțeală și furnicături la nivelul policelui și indicelui;
▶ edem și umflătura mâinii, în special dimineața;
▶ nu există limitări în mișcările gâtului.
▶ Se realizează înclinarea laterală a gâtului cu o ușoară
extensie.
▶ Pacientul se va ține cu mâna de scaun pentru a stabiliza
umărul, urmând același exercițiu de mai sus.
Mușchiul Pectoral Mic
Origine: fața externă a coastelor III-V.
Inserție: procesul coracoid al scapulei.
Zonă de Referință: partea superioară a
pieptului, partea anterioară a umă rului,
partea medială a brațului, antebraț, mâ nă .
Puncte Trigger: 2 puncte - unul aproape de inserție și altul aproape de originea

mușchiului.
Fact. de Activare și Perpetuare: postura incorectă , suprasolicitare acută sau
cronică, traumă directă , afecțiuni respiratorii, anxietatea, punctele trigger din
pectoralul mare, scaleni, etc.
Particularități Clinice: în cazul în care M. pectoral mic devine scurtat cronic, are
▶ Simptome:
pectoralul mic dezvoltă puncte de declanșare
care sunt dificil deosebite de cele ale
pectoralului mare, modelul de durere fiind
similar: regiunea superioară a pieptului pe
partea afectată, partea anterioară a umărului,
partea medială a brațului, antebraț, mână. În
cazul compresiei nervului va produce durere,
amorțeală, furnicături și edem pe suprafața
medială a brațului, antebrațului și mâinii.
▶ Poziție pacient: decubit dorsal sau șezând. Se utilizează
palparea transversală sau palparea „în pensă”.
a. palparea și inactivarea punctului trigger superior din
pectoralul mic.
b. palparea și inactivarea punctului trigger inferior din
pectoralul mic.
▶ Pacientul realizează abducția umărului într-un unghi de
120 grade, apoi abducția orizontală. Specialistul
facilitează mișcarea umărului.
▶ Pacientul stă în tocul unei uși și poziționează umărul în
abducție 120 grade, se apleacă înainte în timp ce se
sprijină cu antebrațul și mâna de tocul ușii.
Mușchiul Subclavicular
▶ Origine: coasta I.
Inserție: fața inferioară a claviculei.
Zonă de Referință: zona claviculei,
biceps, antebraț, mână.
▶ Puncte Trigger: două degete-lățime
lateral de stern, pe articulația
sternoclaviculară.
▶ Factori de Activare și Perpetuare:
traumă directă, fractură de claviculă.
▶ Particularități Clinice: scurtarea cronică
a m. subclavicular poate contribui la
compresia nervului din zonă - sindromul
de apertură toracică.
▶ Notă: specialistul trebuie să fie foarte
atent când execută rotația claviculei.
Simptome asociate cu prezența punctelor
trigger în mușchiul subclavicular:
▶ durere referită în membrul superior pe

partea afectată;
▶ durere în partea medială a brațului,
antebraț, degetele 1-3;
▶ compresia structurilor limfatice poate
cauza edem local.
▶ Poziție pacient: decubit dorsal sau așezat. Se utilizează
palparea transversală cu policele.
▶ Pacientul execută o mișcare de flexie a brațului la 180
de grade. Specialistul facilitează rotația în sus a
claviculei.
Mușchiul Infraspinos
▶ Origine: fosa infraspinoasă a omoplatului.

▶ Inserție: tuberozitatea mare a humerusului.
▶ Funcție: rotește brațul lateral la nivelul
articulației glenohumerale cu brațul în orice
poziție și ajută la stabilizarea capului humeral
în cavitatea glenoidă în timpul mișcărilor
brațului.
▶ Zonă de Referință: regiunea anterioară a deltoidului,
articulația umărului, marginea medială a scapulei,
brațul și antebrațul, în aspect frontal și lateral.
▶ Puncte Trigger: 2 degete-lățime sub porțiunea
mediană a spinei omoplatului și 3 degete-lățime peste
unghiul inferior al omoplatului.
▶ Factori de Activare și Perpetuare: traume și
accidentări, activități care implică mișcări
repetitive sau rotația internă de mare viteză
(suprasolictare acută).
▶ Particularități Clinice: M. rotund mic, deltoidul

anterior, supraspinos, biceps brahii, subscapular,
pectoralul mare - de asemenea trebuie examinate
▶ Notă: în cazul leziunilor coafei rotatorii, pentru

inactivarea punctelor trigger se folosesc metodele
care nu includ tehnici de stretching!
Simptome asociate cu prezența punctelor trigger în
mușchiul infraspinos:
▶ durere intensă și profundă în partea anterioară a
umărului;
▶ durerea se poate extinde în partea inferioară, anterioară
și laterală a brațului, în antebrațul lateral și partea
radială a mâinii
▶ ocazional, durere în degete, regiunea cervicală
posterioară, marginea medială a scapulei - pe partea
afectată;
▶ limitarea mișcării de rotație internă și adducție a
brațului;
▶ dificultăți de somn cauzate de durere, atunci când
pacientul doarme pe partea afectată.
▶ Rotația internă a umărului. Se realizează rotația internă
și adducția orizontală dintr-o poziție superioară.
▶ Se realizează stretchingul brațului prin rotația internă și
adducția orizontală dintr-o poziție superioară.
Mușchiul Marele Dorsal
▶ Origine: apofizele spinoase

ale vertebrelor toraco-
lombare T7-T12, L1-L5 și
creasta iliacă posterioară.
▶ Inserție: șanțul
intertubercular al osului
humerus.
▶ Funcție: adducția, extensia
și rotația medială a brațului
și umărului, ridică toracele.
▶ Zonă de Referință: unghiul inferior al scapulei,
umărul posterior, braț, antebraț și partea ulnară a
mâinii.
▶ Puncte Trigger: 3 degete-lățime distal spre plica
axilară posterioară și un punct mai rar în mijlocul
celor mai lungi fibre al mușchiului.
▶ Factori de Activare și Perpetuare: activități
care necesită mișcări repetate de adducție,
rotație și extensie a brațului (anumite stiluri
de înot, de ex. stilul crawl), suprasolicitarea
brațului prin ridicarea deasupra capului,
punctele trigger din M. marele dințat, etc.
▶ - este un PTr-cheie și poate fi responsabil de
activarea punctelor-satelit din zona de
referință: triceps brahii, flexor ulnar al
carpului, trapezul inferior și iliocostal toracal,
▶ - la palpare poate fi observat sau simțit
răspunsul spasmodic local și semnul „sare de
durere”.
mușchiul mare dorsal:
▶ durere de spate în regiunea medie a toracelui,

durere constantă în unghiul inferior al scaplei;
▶ durere referită în regiunea posterioară a
umărului, partea medială a brațului, antebrațului
și degetele 4,5;
▶ ocazional, durere referită în partea laterală a
trunchiului, superior de creasta iliacă;
▶ durerea nu cedează la schimbarea poziției sau
exerciții de stretching.
▶ Poziția pacientului: decubit dorsal, mâna în rotație
laterală și abducție la 90 de grade. Se utilizează palparea
„în pensă”. În timpul palpării, specialistul trebuie să
diferențieze PTr din M. marele dorsal de M. rotund mare.
PTr din marele dorsal este localizat mai superficial și mai
lateral.
▶ Pacientul realizează abducția brațului la 180 de grade și

rotația externă. Specialistul facilitează mișcarea.
▶ Pacientul realizează stretchingul brațului în
hiperabducție și rotație externă, ajutându-se de un
perete sau marginea unei uși.
Mușchiul Romboid Mare și Mic
▶ Origine: marginea medială superioară și inferioară a scapulei.
▶ Inserție: procesele spinoase C6-T5.
▶ Funcție: ridicarea, retracția și rotația internă a scapulei.
▶ Zonă de Referință: de-a lungul marginei mediale a scapulei.
▶ Puncte Trigger: mai multe puncte trigger localizate medial față de marginea
mediala a scapulei.
▶ Factori de Activare și Perpetuare:
suprasolicitare prelungită a brațului în
abducție sau flexie peste 90 grade (pictatul
cu brațul ridicat), suprasolicitare prelungită
în poziție de gârbovire, scolioza, diferența de
lungime a membrelor, suprasolicitare
susținută cauzată de scurtarea muș. pectoral
mare, etc.
mușchiul romboid:
▶ durere de-a lungul marginei mediale a

scapulei;
▶ durerea este superficială și nu iradiază în alte
zone;
▶ durerea este prezentă în stare de repaus și nu
este agravată de mișcări specifice;
▶ crepitații în regiunea omoplatului;
▶ tendința spre o postură cifotică.
▶ Poziție pacient: decubit ventral sau șezând. PTr sunt
localizate prin palpare transversală profundă, trecând prin
M. trapez.
▶ Pacientul își încrucișează brațele și facilitează abducția
scapulei. Specialistul palpează marginea medială a
scapulei pe ambele părți și crează mișcarea de
abducție.
▶ Pacientul aduce mâinile în față într-un unghi de 90 de
grade și curbează spatele, trăgând corpul înapoi. Astfel,
realizează abducția scapulei și întinderea M. romboid.
Mușchiul Biceps Brahial
▶ Origine: procesul coracoid
al scapulei (capul scurt) și
tuberculul supraglenoidian
al scapulei(capul lung).
▶ Inserție: tuberozitatea
radiusului.
▶ Funcție: realizează
adducția brațului (capul
scurt), abducția
brațului(capul lung), flexor
și supinator al antebrațului.
▶ Zonă de Referință: de-a lungul mușchiului, înspre
regiunea scapulară, în apropierea inserției
mușchiului.
▶ Puncte Trigger: de-a lungul mușchiului, pe
mijlocul acestuia, partea de mijloc a brațului și 3
degete-lățime mai sus de inserția mușchiului.
▶ Fact. de Activare și Perpetuare:
supraîntinderea bruscă a mușchiului,
activitățile sportive, ridicarea unor
obiecte grele. În cazurile de fractura de
cot, atunci când este necesară o
imobilizare prelungită, punctele de
trigger se activează din cauza aflării
mușchiului mult timp în poziție scurtată.
▶ Particularități clinice: bicepsul brahial,

deseori, dezvoltă PTr latente ca urmare a
suprasolicitării cronice a M. triceps
brahial, fiind antagonist acestuia.
trigger în mușchiul biceps brahial:
▶ durere superficială în partea anterioară a

umărului, durere în plica cotului și,
ocazional, în regiunea suprascapulară;
▶ sensibilitate profundă, eritem,
amorțeală, paloare și slăbiciune;
▶ pacientul experimentează durere la
ridicarea brațului deasupra umărului, în
timpul mișcării de flexie și abducție.
▶ Se recomandă palparea „în pensă” pentru PTr din mijlocul
mușchiului (imagine 1)
▶ palparea transversală pentru PTr (imagine 2)
▶ Extensia cotului, cu umărul extins. Specialistul execută stretchingul.

▶ Pentru PTr inferior se aplică tehnica de relaxare postizometrică pentru
limitarea extensiei cotului dupa o imobilizare prelungită. Terapeutul
poate să profite de faptul că, capul lung a bicepsului ajunge la umăr.
Executând extensia umerilor, se va întinde și partea proximală a
bicepsului.
▶ Pacientul realizează aceeași mișcare de stretching
ajutându-se de o masă sau marginea unei uși.
Mușchii Paravertebrali
▶ M. lung toracal Origine: procesele spinoase ale vertebrelor
lombo-sacrale, creasta iliacă și ligamentele
sacro-iliace.
Inserție: procesele transverse ale
vertebrelor lombare și toracice și pe coaste.
Zonă de referință:
1. în jos, în partea inferioară a feselor spre
tuberozitatea ischiatică .
2. inferior, câ teva segmente spre creasta
iliacă posterioară .
Puncte Trigger:
1. regiunea toracală inferioară , T10-T11,
deasupra procesului transversal
2. L1 lateral de apofiza spinoasă .
M. iliocostal toracal
▶ Origine: ultimele 6 coaste.
▶ Inserție: unghiurile primelor
coaste.
▶ Zonă de referință: unghiul
inferior al scapulei, zona
pieptului, regiunea abdominală
superioară, pe aceeași parte.
▶ Puncte Trigger: la nivelul T6 și
T11 a coloanei vertebrale.
▶ Notă: modelele de durere
ilustrate pentru mușchii
paravertebrali sunt cele mai
frecvent întâlnite, dar PTr se
pot dezvolta la orice nivel al
coloanei vertebrale.
M. multifid și rotatori
▶ Origine: multifid - sacrum, creasta iliacă, procesele transverse ale C4 - L5;
rotatori - procesele transverse ale vertebrelor toracale.
▶ Inserție: multifid - procesele vertebrelor superioare (sărind 2-4 vertebre),
rotatori - procesele spinoase ale vertebrelor cervicale
▶ Zonă de referință: regiunea toracică, regiunea lombară, coccigiană, fese,
abdomen, coapsa posterioară.
▶ Puncte Trigger: la orice nivel al coloanei vertebrale.
mușchii paravertebrali:
▶ durere localizată în regiunea spatelui și feselor;

▶ durerea are caracter ascuțit, este profundă și constantă, de o
parte sau ambele părți ale spatelui;
▶ slăbiciune generală în musculatura spatelui;
▶ durere, dificultate la mișcarea de flexie și rotație a
trunchiului;
▶ durere, dificultate la ridicarea din poziție șezândă în
ortostatism;
▶ dificultate și disconfort în menținerea unei poziții corecte a
spatelui;
▶ dificultate în a ridica scările sau a coborî dintr-o mașină;
▶ limitarea mișcărilor coloanei vertebrale, cu durere sau fără
(de ex. atunci când ne aplecăm ca să ne încălțăm);
▶ balonare, greață, crampe și dureri abdominale.
▶ Pacientul, în poziție șezând cu picioarele întinse,
execută flexia trunchiului înainte, ajungând cu mâna
partea opusă. Specialistul facilitează întinderea.
▶ Pacientul, în poziție șezând cu picioarele întinse,
execută aceeași mișcare de întindere descrisă mai sus.
Mușchiul Pătrat Lombar
▶ Origine: ligamentul iliolombar, creasta iliacă și

procesele spinoase ale vertebrelor 2-4 lombare.
▶ Inserție: procesele transverse ale vertebrelor

lombare L1 - L4 și coasta a 12-a.
▶ Funcție: extensia și înclinația laterală a trunchiului,

contribuie la menținerea trunchiului în rectitudine,
secundar - este un mușchi respirator.
▶ Zonă de referință: articulația sacroiliacă, porțiunea
inferioară a fesei, mijlocul corpului muscular.
▶ Puncte Trigger: mai multe puncte trigger - 3 degete-lățime

lateral de procesele transversale ale L1 - L4.
Palpare trasversală profundă.
▶ Factori de activare și perpetuare:
ridicarea obiectelor de la podea, mișcări
incomode ale trunchiului, pierderea
echilibrului în timpul unei mișcări, aplecarea
și răsucirea trunchiului pentru un timp
prelungit sau în mod repetat, discrepanțele
lungimii picioarelor, scolioze (dezechilibre
structurale și condiții proaste de munca).
mușchiul pătrat lombar:
▶ durere profundă și severă în regiunea lombară a

spatelui, articulația sacro-iliacă și porțiunea
inferioară a fesei;
▶ durerea este imobilizantă și insuportabilă în
ortostatism;
▶ dificultate la mișcarea de aplecare sau răsucire a
trunchiului;
▶ durerea este pronunțată la strănut sau tuse;
▶ durere profundă, înțepătoare este prezentă chiar și
atunci când stai nemișcat;
▶ durere, dificultatea de a te întoarce pe cealaltă
parte atunci când dormi;
▶ mișcările lente pot cauza durere tăietoare de
spate în regiunea lombară;
▶ PTr active, sever iritate, se pot resimți ca o
crampă sau un spasm local foarte puternic;
▶ ocazional, pacienții pot experimenta durere în
zona inghinală, scrot sau testicule, pe coapsă în
jos sau călcâi;
▶ compresia nervului cauzat de contractura
cronică a mușchiului pătrat lombar;
▶ asimetrie posturală cauzată de contractura
mușchiului pătrat lombar;
▶ balonare, greață, crampe și dureri abdominale;
▶ durerea cronică poate cauza depresie și lipsă
de vitalitate.
▶ Poziție pacient: decubit lateral. Brațul pacientului se va așeza
în extensie pentru a ridica coastele, iar membrul inferior în
extensie și adducție pentru a coborî creasta iliacă mică.
▶ Notă: utilizați o pernă sau un suport sub partea netratată
pentru un spațiu mai larg și o identificare mai ușoară a PTr.
a) Pacientul este în poziție decubit lateral, b) Pacientul este într-o poziție
rotația trunchiului anterior cu membrul decubit lateral, rotația trunchiului
inferior în extensie și adducție. posterior cu membrul inferior în
Specialistul susține zona cutiei toracice flexie și adducție. Specialistul
inferioare și creasta iliacă cu mâ inile, susține zona cutiei toracice
departâ nd mâ inile. inferioare și creasta iliacă cu
mâ inile, departâ nd mâ inile.
▶ Pacientul stă în
ortostatism cu
picioarele
încrucișate.
Execută o flexie
laterală opusă
piciorului din față.
O ușoară flexie
poate facilita și
mai mult
întinderea.
Mușchiul Iliopsoas
▶ Origine: Mușchiul iliac - fosa iliacă,

mușchiul psoas - corpurile vertebrale
T12 - L5 și discurile intervertebrale.
▶ Inserție: trohanterul mic al femurului.
▶ Funcție: flexia șoldului, stabilizarea
părții superioare a corpului prin
menținerea toracelui în poziție erectă.
▶ Zonă de referință: partea de jos a spatelui, coapsa
anterioară și anteromedială, zona fesei, articulația
sacroiliacă.
▶ Puncte Trigger: iliopsoas - 2 degete-lățime lateral de artera
femorală și 1 deget-lățime mai jos de ligamentul inghinal;
iliac - anterior, spre suprafața interioară a crestei iliace,
imediat cranial spre spina iliacă antero-superioară;
psoasul mare/punctul intraabdominal - între linia mediană a
spinei iliace antero-superioare și linia mediană a corpului.
▶ Factori de activare și perpetuare: traume în urma căderilor
și activităților sportive de mare viteză; șezutul pe o perioadă
prelungită în poziții incorecte; mișcări repetitive de flexie ale
șoldului, atunci când o persoană conduce timp îndelungat și
folosește flexorii șoldului pentru utilizarea pedalei auto. Hernia
de disc lombară, scolioza și intervenția chirurgicală în regiunea
lombară pot activa punctele trigger în mușchiul iliopsoas.
▶ Particularități Clinice: iliopsoasul poate comprima nervul

genitofemoral, cauzând parestezii la nivelul scrotului și în zona
labiilor. Acesta poate, de asemenea, provoca comprimarea
nervului femural cutanat, cauzând parestezii și dureri în
coapsă.
a. palparea punctului trigger al mușchiului iliac
b. palparea punctului trigger intra-abdominal al mușchiului psoas mare
c. palparea punctelor trigger comune ale mușchiului iliopsoas.
Poziție pacient: decubit dorsal. Iliopsoas - palpare transversală cu

policele; iliac - palpare transversală cu 4 degete („hook style”);
psoas mare - paplare transversală cu ambele mâini, deplasând țesutul
în direcție postero-medială. Pacientului i se cere să execute flexia
coapsei pentru a confirma localizarea corectă.
▶ a) pacientul în decubit
dorsal, membrul inferior
implicat este suspendat
în afara mesei, în timp
ce genunchiul piciorului
neimplicat este flexat
pentru stabilizarea
pelvisului. Specialistul
facilitează ușor extensia
șoldului.
▶ b) Pacientul este în poziția
sprijin pe un genunchi.
Genunchiul părții implicate
este pe o pernă, iar brațul
de pe aceeași parte este
flexat la 180 de grade.
Specialistul se poziționează în
picioare în spatele pacientului
și asistă mișcarea înainte, cu
scopul de a facilita întinderea
în continuare a iliopsoasului
prin extensia șoldului și
extensia ușoară a coloanei
vertebrale lombare.
a) întinderea mușchiului
iliopsoas în poziție de
fandare: pacientul, în
poziție de fandare, execută
întinderea mușchiului
iliopsoas.
Indicație pacientului: cea
mai mare parte a întinderii
se efectuează pe șold, nu pe
lombar. Stretchingul din
ortostatism presupune
aplatizarea coloanei
lombare. Genunchiul din
partea suspusă întinderii
trebuie să fie extins pentru a
facilita extensia șoldului.
▶ b) întindere în
poziție de fandare
stând pe un
genunchi: pacientul
stând pe un genunchi
execută mișcarea
descrisă la stretching
miofascial. Poziția
stând într-un
genunchi implică o
mișcare anterioară a
bazinului, ceea ce
ajută la întinderea
mușchiului iliopsoas.
Mușchiul Gluteu Mic
▶ Origine: suprafața externă a aripii iliace

(între limita gluteală anterioară și inferioară).
▶ Inserție: trohanterul mare femural.
▶ Funcție: abducția coapsei, rotația externă și

extensia coapsei (porțiunea posterioară a
mușchiului), rotația internă și flexia coapsei
(porțiunea anterioară a mușchiului).
▶ Zonă de referință: corpul mușchiului, suprafața laterală
a coapsei, genunchiului, piciorului și gleznei, partea
posterioară a coapsei.
▶ Puncte Trigger: 2 puncte trigger localizate în porțiunea
anterioară a mușchiului, inferior de creasta iliacă
anterioară, mai multe PTr în porțiunea inferioară.
suprasolicitare acută sau cronică cauzată de
mișcări repetate, disfuncții în articuția sacro-
iliacă, căderi, încercarea de a prinde un obiect în
cădere, traumatisme în activități sportive,
imobilizare prelungită, injecții intra-musculare etc.
▶ Particularități Clinice: mușchiul gluteu mic,

rareori provoacă singur sindromul miofascial
dureros. Se tratează împreună cu: mușchiul
piriform, mușchiul gluteu mijlociu, mușchiul vast
lateral, mușchiul peronier lung, mușchiul pătrat
lombar și, rareori, gluteu mare.
Poziție pacient: decubit ventral sau heterolateal.

Se utilizează palparea transversală profundă, trecând
de fibrele mușchiului gluteu mijlociu.
Flexia, adducția și rotația externă a șoldului.
Specialistul facilitează mișcarea.
În decubit dorsal, pacientul realizează flexia, adducția și rotația
externă a șoldului, de pe partea tratată. Pacientul facilitează
mișcarea de flexie și adducție cu o mână, iar cu cealaltă mână,
asistă rotația externă.
Mușchiul Piriform
▶ Origine: fața anterioară a sacrului.
▶ Inserție: trohanterul mare femural.
▶ Funcție: rotația externă, abducția și

extensia coapsei.
▶ Zonă de referință: articulația sacro-iliacă, regiunea
laterală a fesei, regiunea posterioară a coapsei.
▶ Puncte Trigger: 2 puncte localizate pe lungimea
mușchiului, unul lateral de sacrum și altul aproape
de trohanterul mare al femurului.
▶ Factori de activare și perpetuare: traumatisme
sportive, suprasolicitare acută cauzată de mișcări
neobișnuite, ridicarea obiectelor grele, perioade
prelungite în poziție așezată sau la volan, artrita
articulației șoldului, asimetrii structurale etc.
▶ Particularități Clinice: pentru 1% din populație,

ambele diviziuni (tibială și peronială) ale nervului
sciatic penetrează și trec prin fibrele mușchiului
piriform. Sindromul piriform apare atunci când este
prezent spasmul acut al acestei variații anatomice.
▶ Este necesar să se facă diagnosticul diferențial
dintre sindromul piriform adevărat și durerea
cauzată de implicarea punctelor trigger în acest
mușchi.
▶ Poziție pacient - decubit ventral. Se utilizează palparea
transversală cu degetele ambelor mâini suprapuse sau palparea
transversală cu policele, trecând de fibrele mușchiului gluteu
mare și ajungând la mușchiul piriform.
▶ Pe partea afectată se realizează flexia (peste 90 de grade),
adducția și rotația externă a șoldului, cu accentul pe rotația
externă. Specialistul facilitează mișcările în ordinea descrisă.
▶ În poziție decubit dorsal, pacientul realizează flexia
șoldului (peste 90 de grade), adducția și rotația
externă, cu accentul pe rotația externă. Pacientul
facilitează mișcarea de flexie și adducție cu o mână,
iar cu cealaltă, mișcarea de rotație externă.
Mușchii Hamstring: m. Biceps
Femural, m. Semitendinos și
m. Semimembranos
▶ Mușchiul biceps femural
▶ Origine: capul lung - tuberozitatea ischiatică;

capul scurt - linia aspră a femurului.
▶ Inserție: capul fibulei.
▶ Funcție: flexia gambei pe coapsă, rotația
laterală a gambei, atunci când gamba este
flectată și extensia coapsei.
▶ Zonă de Referință: suprafața postero-laterală a coapsei,
suprafața posterioară a genunchiului.
▶ Puncte Trigger: mai multe PTr pe capătul distal al mușchiului.

Capul lung - punctul de mijloc între tuberozitatea ischiatică și
capul fibulei, capul scurt - 4 degete-lățime mai sus de capul
fibulei, medial de tendonul capului lung al bicepsului femural.
Mușchiul semitendinos și
semimembranos
▶ Origine: tuberozitatea ischiatică.
▶ Inserție: mușchiul semitendinos- fața medială

a tibiei; mușchiul semimembranos - condilul
medial tibial.
▶ Funcție: extensia coapsei, flexia gambei și

rotația medială a gambei, atunci când gamba
este flectată.
▶ Zonă de Referință: suprafața inferioară a fesei, partea
posterioară a coapsei și genunchiului.
▶ Puncte Trigger: semitendinos - între tuberozitatea ischiatică

și condilul medial al tibiei; semimembranos - medial de capul
lung al bicepsului femural, în spațiul dintre semitendinos și
capul lung al bicepsului femoral.
Factori de activare și perpetuare:
▶ șezutul pe scaun pe o perioadă prelungită;
▶ șezutul pe scaun fără suport pentru picioare;
▶ stretchingul inadecvat înainte de o activitate
sportivă, care conduce spre leziune sau ruptură
parțială a mușchiului hamstring;
▶ tratamentul PTr din mușchiul cvadriceps fără
tratamentul mușchiul hamstring;
▶ asimetriile structurale, precum bazinul îngust sau
mâinile scurte (în comparație cu un torace
voluminos, la șezutul pe scaun pacientul tinde să
lase greutatea pe coapse în loc de fese),
▶ accidente auto etc.
mușchiul hamstring:
▶ durere iradiată pe suprafața posterioară a coapsei, în partea
inferioară a feselor și partea posterioară a genunchiului;
▶ durerea este prezentă în timpul mersului, cauzând
pacientului șchiopătat atunci când se ridică de pe scaun,
îndeosebi dacă a stat cu picioarele încrucișate;
▶ PTr în mușchiul hamstring deseori sunt diagnosticate drept
„sciatică”;
▶ durere, senzație de amorțeală și furnicături la șezutul pe
scaun, îndeosebi dacă scaunul este prea înalt și picioarele
stau fără suport;
▶ durere post-operatorie care nu cedează;
▶ mișcare limitată la flexia coloanei vertebrale și atingerea
degetelor de la picioare;
▶ PTr din mușchiul hamstring și mușchiul gastrocnemian pot
cauza limitarea extesiei în articulația genunchiului mai mult
de 7 grade;
▶ durerea din mușchiul drept femural poate perturba somnul;
▶ pacientul poate simți că durerea este doar în mușchiul
cvadriceps, în partea anterioară a coapsei, când de fapt,
originea durerii e în mușchiul hamstring care activează PTr;
▶ copiii de vârste diferite pot dezvolta PTr în mușchiul hamstring,
durere calificată drept „durere de creștere”;
▶ la pacienții cu piciorul amputat mai sus de genunchi, durerea-
fantomă poate fi cauzată de PTr din mușchiul hamstrig, în
special, dacă mușchiul a fost întins pentru a acoperi osul.
▶ Notă: alți mușchi de verificat și tratat (care prezintă modele de

durere similare) - piriform, gluteu mijlociu, gluteu mic, vastul
lateral, popliteu, gastrocnemian, plantar.
▶ Precauții: se va evita tratamentul punctelor trigger prin
presiune în cazul prezenței venelor varicoase dacă specialistul
nu știe cum să evite zona, poate cauza migrarea unui tromb
spre inimă sau creier.
▶ Din poziție
ortostatism,
cu piciorul de
pe partea
tratată sprijinit
pe o masă,
pacientul își
apleacă corpul
înainte,
facilitând astfel
întinderea
mușchiului
hamstring.
Mușchiul Tibial Anterior
▶ Origine: fața laterală a tibiei și
membrana interosoasă.
▶ Inserție: baza metatarsianului I
și cuneiformul medial.
▶ Zonă de Referință: suprafața
antero-medială a gleznei și
degetul mare.
▶ Puncte Trigger: 4 degete-
lățime mai jos de tuberozitatea
tibiei și 1 deget-lățime lateral
de creasta tibială.
trauma directă asupra mușchiului,
mersul pe o suprafață rigidă sau teren
înclinat etc.
▶ Particularități Clinice: dacă PTr sunt

prezente în tibialul anterior este foarte
probabil să fie și în mușchiul peronier
lung, extensorul lung al degetelor și
extensorul lung al halucelui.
trigger în mușchiul tibial anterior:
▶ durere și sensibilitate pe suprafața antero-

medială a gleznei, degetul mare și, posibil,
partea anterioară a gambei;
▶ glezne slabe, predispuse frecvent la fracturi
și entorse;
▶ dificultatea de a ridica degetele în timpul
mersului, ceea ce cauzează căderi
frecvente;
▶ PTr se dezvoltă, de obicei, împreună cu alți
mușchi ai piciorului.
▶ Se realizează flexia plantară și eversia piciorului.
Specialistul facilitează mișcarea.
▶ În poziție șezândă, pacientul realizează aceeași mișcare,
facilitând întinderea cu mâna sa.
Mușchiul Gastrocnemian
▶ Origine: condilul medial și lateral al

femurului.
▶ Inserție: tuberozitatea calcaneului, prin
tendonul lui Achile.
▶ Zonă de Referință: regiunea posterioară a genunchiului,
gamba piciorului, arcada plantară.
▶ Puncte Trigger: 2 PTr - proximal de mijlocul capului

medial (PTr 1) și lateral al mușchiului (PTr 2) și 2 PTr
sub capătul de origine a mușchiului (PTr 3, PTr 4).
▶ Factori de activare și perpetuare: traume și
accidentări, imobilizare prelungită, mersul sau
alergatul pe suprafețe stâncoase, pietriș sau
pantă, mersul pe tocuri, răcirea mușchiului,
tulburări de circulație, infecții virale etc.
▶ Particularități Clinice: în caz de tendinită

achileană, mușchiul gastrocnemian trebuie să fie
tratat împreună cu mușchiul soleu și tibialul
posterior. De asemenea, mușchiul gastrocnemian
poate fi implicat și în fasciita plantară.
▶ Specialistul facilitează mișcarea de dorsiflexie cu
genunchiul în extensie completă.
▶ În ortostatism, pacientul facilitează dorsiflexia cu
genunchiul în extensie, mișcând corpul spre anterior
și sprijinindu-se de un scaun (sau perete).
Mușchiul Solear
▶ Origine: peroneu și tibie.

▶ Inserție: tuberozitatea calcaneului, prin
tendonul lui Achile.
▶ Funcție: mușchiul solear este activ în
timpul mersului, alergat și sărit; acțiune de
pompare și îmbunătățire a circulației
sângelui în zona piciorului.
▶ Zonă de Referință: tendonul lui achile,
calcaneu, gambă, articulația sacro-iliacă.
▶ Puncte Trigger: PTr 1 - 3 degete-lățime distal și

ușor medial față de de mijlocul mușchiului
gastrocnemian, PTr 2 - partea superioară și
laterală a gambei , PTr 3 - ușor proximal și mai
mult lateral față de PTr 1 (un PTr rar).
▶ Factori de activare și perpetuare: imobilzare prelungită,
alergat, căderi, trauma directă a mușchiului, încălțăminte pe
tocuri înalte, ciorapi cu banda elastică, șezutul pe un scaun
prea înalt, diferența de lungime a membrelor inferioare, PTr
din mușchiul gluteu mic etc.
-în caz de tendinită achileană, mușchiul gastrocnemian trebuie
să fie tratat împreună cu mușchiul solear și tibialul posterior;
- mușchiul solear poate fi implicat și în fasciita plantară;
- dacă durerea de călcâi este însoțită și de durere în genunchi,
este necesar de verificat mușchiul cvadriceps, așa cum
dezechilibrul muscular în gambă, presupune un stres
suplimentar pentru mușchii anteriori ai coapsei.
mușchiul solear:
▶ durere (și sensibilitate) în regiunea tendonului achilean și calcaneu

(PTr 1), gamba piciorului (PTr 2) și, mai rar, în articulația
sacro-iliacă (PTr 3);
▶ durerea face imposibil de a călca pe picior cu toată greutatea;
▶ durerea este însoțită de edem (în regiunea picior-gleznă);
▶ durerea este însoțită de transpirație și amorțeală, în cazul scurtării
cronice a mușchiului și compresiei asupra arterelor, venelor și nervilor
din zonă;
▶ durerea se agravează la mers pe o suprafață în pantă sau la
urcarea/coborârea scărilor;
▶ limitarea dorsiflexiei plantare și dificultatea de a ridica un obiect de
jos cu genunchii îndoiți; ceea ce conduce la o postură defectuoasă și
apariția durerilor de spate;
▶ dureri de creștere la copii.
▶ Se utilizează palparea
transversală. Aducerea
piciorului într-un unghi de
90 de grade izolează m.
solear de m. gastrocnemian
și facilitează localizarea
punctelor.
În imagine: palparea PTr 1.

▶ Specialistul facilitează întinderea mușchiului solear,
realizând mișcarea de dorsiflexie plantară
cu genunchiul îndoit.
▶ În ortostatism,
pacientul se sprijină de
un scaun (sau perete).
Se poziționează cu un
picior înainte și
piciorul de pe partea
tratată în urmă,
aducând corpul spre
anterior și realizând
astfel dorsiflexia
plantară. Privirea
trebuie să fie înainte,
tălpile lipite de podea,
iar genunchiul de pe
partea afectată -
îndoit.
Mușchiul Extensor scurt al
degetelor
▶ Origine: pe osul calcaneu și
ligamentul talocalcanean.
▶ Inserție: falangele proximale

ale degetelor I- IV.
▶ Zonă de Referință: suprafața

dorsală a piciorului.
▶ Puncte Trigger: 3 degete-

lățime distal de maleola
laterală, paralel cu marginea
laterală a piciorului.
▶ imobilizarea prelungită;
▶ căderile și trauma directă;
▶ pronația excesivă;
▶ încălțămintea strâmtă;
▶ hipermobilitea sau hipomobilitatea în
articulația gleznei;
▶ mersul sau alergatul pe o suprafață
accidentată etc.
mușchiul extensor scurt al degetelor:
▶ durere și sensibilitate pe suprafața dorsală a piciorului;
▶ disconfort la purtarea încălțămintei sau a ortezelor;
▶ crampe musculare nocturne;
▶ ocazional se întâlnesc la copii.

Se utilizează palparea transversală.
▶ Flexia plantară a degetelor.
Specialistul facilitează întinderea.
▶ Flexia plantară a degetelor. Pacientul facilitează
întinderea cu mâna sa.
Mușchiul Pătrat Plantar
▶ Origine: marginea laterală și medială

a feței plantare a calcaneului.
▶ Inserție: tendonul flexorului lung al

degetelor.
▶ Zonă de Referință: fața plantară a calcaneului.
▶ Puncte Trigger: între calcaneu și

capul metatarsianului II.
▶ imobilizare prelungită;
▶ încălțăminte strâmtă sau rigidă;
▶ mișcare limitată a degetului;
▶ căderi și lovituri;
▶ mersul pe nisip sau o suprafață accidentată etc.
▶ Particularități Clinice: să se verifice și mușchii

gastocnemian, solear, flexorul lung al degetelor,
abductor al halucelui, așa cum acești mușchi, la fel,
iradiază durere în această zonă.
mușchiul pătrat plantar:
▶ durere și sensibilitate pe suprafața plantară a

calcaneului;
▶ durerea provocată de mușchiul pătrat plantar
poate fi greșit diagnosticată drept fasciită
plantară, totodată, mușchiul poate fi implicat în
această afecțiune și poate agrava durerea;
▶ disconfort și intoleranță la purtarea
încălțămintei sau ortezelor;
▶ mersul devine dificil din cauza durerii;
▶ PTr din pătratul plantar se dezvoltă, de obicei,
împreună cu PTr din alți mușchi care iradiază
durerea în picior.
▶ Palparea transversală a punctului trigger din
mușchiul pătrat plantar.
▶ Specialistul execută extensia degetelor II-V, stabilizând
cu o mână osul calcaneu și cu alta realizând întinderea.
Afecțiuni cronice asociate cu
existența punctelor trigger
Durerile de cap
▶ Cefaleea de tip tensional
▶ Cefaleea cluster (în ciorchine)
▶ Migrena
▶ Durerile de cap post-traumatice

Important
▶o idee clară a locului de durere.

Puncte-cheie:
▶ mușchiul trapez
▶ partea posterioară a gâtului
▶ mușchiul sternocleidomastoidian
Puncte trigger satelit
▶ mușchii temporali
▶ mușchii orbiculari
▶ mușchiul zigomatic mare
▶ mușchiul frontal
▶ mușchiul occipital
▶ mușchiul maseter
▶ mușchii pterigoizi lateral
▶ mușchii pterigoizi mediali
▶ mușchii digastrici
Factori care stau la baza
declanșării și perpetuării
durerilor de cap
▶ solicitări mecanice
▶ leziuni
▶ deficiențe ale coloanei vertebrale
▶ deficiențele nutritive
▶ obiceiurile alimentare proaste
▶ alergii alimentare
▶ factori emoționali
▶ probleme de somn
▶ infecții acute sau cronice
▶ dezechilibre hormonale
▶ disfuncțiile unor organe
Epicondilita
▶ O afecțiune ce se referă la inflamația apărută în partea
laterală sau medială a cotului.
Simptomele:
▶ durere iradiată în partea laterală sau medială

a cotului;
▶ durere la extensia articulației;
▶ slăbiciune în antebraț și încheietură;
▶ crepitații în timpul strângerii de mână sau la
mișcările de rotație efectuate din articulația
cotului;
▶ imposibilitatea de a ține greutăți în mână.
Epicondilita laterală sau
„cotul jucătorului de tenis”
▶ înotul;
▶ cățăratul;
▶ la persoanele care lucrează manual,
scriitori și cusătorese;
▶ la persoanele care cântă la chitară și
instrumente similare;
▶ în cadrul activităților zilnice obișnuite.

Mușchii implicați:
▶ m. supinator
▶ m. brahioradial
▶ m. triceps brahial
▶ m. supraspinos
▶ m. extensori ai degetelor
Acțiuni corective și recomandări
pentru pacienți
▶ mențineți o postură corectă;
▶ utilizați un mobilier ergonomic pentru lucrul la birou;
▶ asigurați-vă că monitorul calculatorului este la nivelul ochilor;
▶ faceți pauze frecvente și exerciții de stretching în cazul în care
stați așezat pentru o perioadă îndelungată;
▶ efectuați exerciții pentru o postură corectă;
▶ ridicați greutățile cu genunchii îndoiți și evitați aplecarea din
talie cu genunchii drepți;
▶ nu stați într-o singură poziție pe o perioadă îndelungată, fie
șezând sau în ortostatism;
▶ utilizați un suport lombar atunci când stați așezat, mergeți la
volan, lucrați la birou sau luați cina la masă;
▶ utilizați un suport pentru picioare în cazul în care scaunul este
prea înalt;
▶ plasați o pernă sub genunchi atunci când dormiți pe spate sau
între genunchi atunci când dormiți pe o parte;
▶ asigurați-vă că patul pe care dormiți nu este prea moale și nici
prea tare;
▶ evitați dormitul pe burtă cu capul întors într-o parte sau poziția
fetală;
▶ asigurați-vă că accesoriile precum centura, cravata sau ciorapii
elastici nu stau prea strâns pe corp;
▶ distribuiți greutățile transportate în ambele mâini;
▶ purtați geanta peste umărul opus sau schimbați mai des de pe
un umăr pe altul;
▶ utilizați talonete și orteze ortopedice în cazul unor asimetrii
structurale;
▶ utilizați cârje sau bastoane lungimea cărora poate fi ajustată;
▶ conștientizați situațiile stresante și efectuați exerciții de
respirație pentru relaxare;
▶ tratați insomnia și asigurați-vă că dormiți suficient;
▶ luați suplimente de vitamine și substanțe minerale;
▶ testați țineți sub control nivelul hormonilor;
▶ efectuați regulat exerciții, acestea îmbunătățesc funcționarea
generală a organismului și cresc nivelul de serotonină;
▶ nu citiți în poziție culcată și asigurați-vă că lumina cade din
direcția corectă;
▶ nu purtați încălțăminte pe tocuri prea înalte;
▶ nu plasați portmoneul în buzunarul din spate;
▶ efectuați exerciții de încălzire înainte de o activitate sportivă;
▶ pentru înotători se recomandă să alterneze mai multe stiluri de
înot;
▶ evitați statul așezat în poziția picior peste picior;
▶ utilizați produse pentru amelioarea durerii în cazul activării
punctelor trigger;
▶ în cazul crampelor musculare în loc să vă ridicați și să mergeți
imediat, efectuați întinderi ușoare a mușchiului gastrocnemian și
asigurați-vă că noaptea corpul este bine încălzit;
▶ plasați noaptea o pernă la picioare, astfel încât, să mențineți un
unghi de 90 de grade;
▶ evitați efortul fizic și reluarea activității care a cauzat durerea
până la inactivarea definitivă a punctelor trigger, etc.
Întrebări de specialitate: Vladimir Botezatu
Cursuri, produse: Silvia Berța
www.physio.ro
Tel: +40 741.927.081
E-mail: medicaltapingconcept@gmail.com
Facebook: Cure Tape MTC

Terapia Trigger Points

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Trigger Points

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Trigger

↖ o modalitate de tratament sigură și eficientă

↖ se axează pe ameliorarea durerii și tratarea

↖ nu are efecte adverse de lungă durată

- ar trebui să reprezinte o primă opțiune de

Simpotome senzoriale, disfuncții motore și fenomene

▶ În 1983 și 1992, doctorii Janett Travell și David

▶ În aceeași perioadă, Gerwin - studii privind criteriile

▶ Janda cu Lewit, Cehia - principiile disfuncțiilor

▶ teoria crizei energetice

▶ Puncte Trigger active

Acută: Traumatisme, activitate excesivă sau

Susținută: Stresul postural, anormalități

Repetitivă: Mișcare repetată, în special cu

direct: trauma directă,

Dr. J. Travell și Dr. D. Simons

▶ Aproximativ 74% dintre acestea

▶ Pentrua localiza un punct de

▶ Masajul punctelor trigger

▶ Origine: osul occipital și ligamentul nuchal.

asimetriile structurale (diferența de

▶ durere de cap de tip tensiune sau migrenă;

▶ Se realizează flexia gâtului cu înclinare

▶ Pacientul, în poziție așezată, stabilizează umărul ipsilateral

▶ Origine: trapez mediu - C7 și vertebrele toracale

▶Puncte Trigger: PTr5 - mijlocul fibrei musculare, oriunde în partea

▶ Particularități Clinice: PTr din supraspinos poate menține

Palparea trapezului mijlociu - PTr5 Palparea trapezului inferior - PTr3

▶ pacientul este așezat cu gâtul și

▶ Particularități Clinice: de obicei, implicat împreună

▶ Notă: PTr din SCM nu generează durere locală în

Ambele diviziuni, sternală și claviculară:

▶ dureri ascuțite în ureche, pe partea

▶ Diviziunea claviculară - Extensia gâtului, cu îndoire laterală și

▶ Diviziunea sternală - Extensia gâtului, cu îndoire laterală și

▶ durere în regiunea sprâncenei, maxilarului, articulația

curent de aer rece, cum ar fi dintr-un geam a

▶ durere de cap în regiunea temporală;

▶ - alte puncte trigger asociate: M. sternocleidomastoidian,

▶ sindrom miofascial dureros al umărului, brațului și spatelui;

pieptului, partea anterioară a umă rului,

partea medială a brațului, antebraț, mâ nă .

Puncte Trigger: 2 puncte - unul aproape de inserție și altul aproape de originea

▶ durere referită în membrul superior pe

▶ Origine: fosa infraspinoasă a omoplatului.

▶ Particularități Clinice: M. rotund mic, deltoidul

▶ Notă: în cazul leziunilor coafei rotatorii, pentru

▶ Origine: apofizele spinoase

▶ durere de spate în regiunea medie a toracelui,

▶ Pacientul realizează abducția brațului la 180 de grade și

▶ durere de-a lungul marginei mediale a

▶ Particularități clinice: bicepsul brahial,

▶ durere superficială în partea anterioară a

▶ Extensia cotului, cu umărul extins. Specialistul execută stretchingul.

▶ durere localizată în regiunea spatelui și feselor;

▶ Origine: ligamentul iliolombar, creasta iliacă și

▶ Inserție: procesele transverse ale vertebrelor

▶ Funcție: extensia și înclinația laterală a trunchiului,

▶ Puncte Trigger: mai multe puncte trigger - 3 degete-lățime

▶ durere profundă și severă în regiunea lombară a

▶ Origine: Mușchiul iliac - fosa iliacă,

▶ Particularități Clinice: iliopsoasul poate comprima nervul

Poziție pacient: decubit dorsal. Iliopsoas - palpare transversală cu

▶ Origine: suprafața externă a aripii iliace