$c0AtA n H MASAJ *k,ffiS$ffiffiffiffi*

s.c. MARTVA SERV S.R.L. PLOIE9TI

WWWW
WWWffiWWWffiffiffiWW

WKffiWWffi

**r( @ 2005 **x

Pag. 1
***m**ff$ffiffiffi
CAPITOLIJL I.

TNTRoDUCERE ix nEFLExoLocrE

Ca ramurd a medicinii orientale, reflexologia este gtiinta zonelor reflexogene ale

organismului situate pe suprafata corpului, in general la distantd fatd de organele pe care le
reprezintd, Organele sunt componente inseparabile in ansamblul organismului uman, av6nd
legdturb vascularb 9i energeticb directS cu zonele reflexogene corespunzbtoare.
Reflexologia sau terapia zonalS a fost introdus6 9i popularizatb in occident la tnceputul
sec. al XIX-lea de cbtre medicul american William Fitzgerald, care dupi o indelungatd practicb

medical5 in mari metropole ale Europei, se intoarce in America natali gi aduce in atentia lumii
medicale cercet5rile sale cu privire la vechile tehnici terapeutice chinezegti. El demonstreazd
practic cum prin apbsarea unor puncte-cheie situate pe extremit5tile corpului (mai ales
picioare), putem normaliza activitatea fiziologicd in alte zone ale corpului, situate la distantd fatd
de punctul masat.
Cercetbrile sale au fost preluate de prietenul si colegul sEu Joe Riley, prin intermediul
cdruia au ajuns in atenlia fizioterapeutei Eunice Ingham, practicantd intr-un mare spital din
Saint Petersburgh, Florida. Ea a introdus reflexoterapia, aga cum o cunoagtem noi astdzi, in
seclia sa de fizioterapie, gi a oblinut rezultate exceptionale in imbunbtdlirea mobilitbtii, tratarea
diverselor dureri, vindecarea unor boli cronice gi accelerarea proceselor de recuperare dupE
interventiile chirurgicale grave,
Reflexologia, cu toate cd nu poate explica gtiintific existenta proiectiei la extremitdti a
organelor interne gi sistemelor fiziologice ale organismului, stipuleaz6 existenta in corpul uman
a zece zone energetice.
Aceste zone sunt longitudinale 9i traverseaz5 intregul corp, incep6nd de la picioare,
continuAnd prin mdini gi termin6ndu-se in cregtetul capului, Cdnd fluxul energetic este

nestingherit, suntem s5nbtogi, dar cdnd este blocat de o tensiune sau o congestie/ apare boala,
Prin tratarea reflexelor, blocajele sunt eliminate gi armonia se restabilegte in toate sistemele.

Componentele principale ale reflexologiei sunt: reflexo-diagnosticul gi reflexoterapia.

Pag.2
*-**m-**ms$ffiffiffi
CAPITOLUL II.

DE,PUNERILE TOXICE IN ZONELE

REFLEXOGENE

tn reflexologie se consideri cd depunerile de toxine sunt principala cauz5 a imbolnbvirilor

curente gi modul de via!5, hrana gi deprinderile vicioase sunt furnizorul lor. Astfel, toxinele
localizate in ficat produc hepatita, in pancreas diabetul, in rinichi nefrita, in piele dermatitele, in
articulatii aftritele, etc.
in esengd putem spune cd depunerile de toxine in zonele reflexogene, ne indicb o

defectuoasS funclionare a organului aflat in corespondenti 9i nu invers.

Principalii factori care duc la acumularea nocivi de toxine sunt:
. Modul de viat5, de alimentatie;
. Starea psihicb 9i starea mental5;
. Circulalia sanguin5 insuficientd intr-un anumit organ sau zond corporald;
. Bdtbturile de la m6ini sau picioare duc la staza circulatorie zonalb;
. Fracturi consolidate gregit sau calusuri vicioase la mdini, picioare sau coloana
veftebral|, conduc la perturbSri circulatorii gi de flux nervos zonal, care afecteazd
zonele coresPondente;
. Folosirea de incbll5minte incomodi dau str6mtb timp indelungat, conduce la
perturbbri zonale ce influenleaz5 negativ functiunile organice.

Pag. 3
***m$ffi@ffi
CAPITOLUL ru.

REFLEXODIAGNOSTICUL

Const5 in reperarea gi interpretarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele

reflexogene, combinat cu informatiile primite din dialogul cu pacientul, despre afecliunile sale gi
starea generalS de sinbtate,
Prin reflexo-diagnostic se poate descoperi o suferintb morfo-functionald a organului

corespondent, palp6ndu-i zona reflexogen5, bogatb in terminatii nervoase 9i vasculare.

Punctele reflexogene devin dureroase la presiune datoritd depunerilor de toxine gi

dereglSrilor energetice, gi au drept consecint5 o proast5 circulatie sanguind gi nervoasS.

Boala se manifest5 la palpat ca o impunsdturb de cutit sau ca nigte boabe de orez sau
nisip dureroase, aflate sub piele.
Grimasa ap5rutd pe fata pacientului, sau o exclamatie de durere, reprezintS semne cefte
cd zona reflexogenb este afectati iar organul de care este legat5 se aflS in suferintd.
Este necesar sb se facd o examinare atent6, deoarece unele puncte reflexe pot fi
dureroase gi datoritb unor afecliuni locale: bbtbturi, tumori, traumatisme, malformatii, boli
dermatologice, etc,
Pentru diagnosticare se folosesc cu prec5dere zonele reflexogene ale tdlpilor, cele mai
complexe gi mai concludente zone de proieclie organici. in cazuri exceplionale de persoane cu

membrele inferioare amputate sau lezate grav, se poate folosi gi examinarea gi palparea zonelor
reflexogene ale mAinilor.
Cu toate cd palmele prezintb aceleagi zone reflexogene ca 9i t5lpile, diagnosticarea pe
palme este mai greoaie 9i mai pulin precisi decAt pe tdlpi, datoritd faptului cd toxinele au
tendinla de a cobori spre zonele inferioare ale corpului, localiz6ndu-se in punctele reflexe din
tElpi.
Reflexo-diagnosticul cere, deci, un studiu amdnuntit, experient6, sensibilitate deosebitd
gi nu in ultimul r6nd, solide cunogtinte anatomice 9i patologice.

Foafte important in diagnosticare este gi dialogul preliminar cu pacientul. De cele mai

multe ori, acesta igi cunoagte vechile afectiuni, a consultat gi alti medici, a urmat tratamente

Pag.4
ffi$ffiffiw
diverse gi informaliile pe care le putem obtine de la el sunt foarte pretioase pentru

determinarea stdrii sale de sdndtate gi afectiunilor potentiale care urmeazi a fi diagnosticate 5i

tratate.
De asemenea, echilibrul psiho-afectiv intre diagnostician gi pacient, increderea 9i

colaborarea reciprocS, sunt importante pentru remediile prin refelexoterapie.

Reflexoterapeutul nu trebuie sE se substituie total medicului, ci trebuie sd fie congtient
cd el practicb alte metode de tratament care pot avea efecte favorabile acolo unde medicina
clasic5 a eguat.

Pag. 5
 mrn ffis$#ffiffiffi
*"ffi***SWSStrKffiWfu $ | R EFrE xoTE RA prE Tet:s292.&5 ',o7$'a0.22.73

CAPITOLUL IV.

REFLEXOTERAPIA

Este componenta reflexologiei care se ocupe cu tratamentul prin masaj al punctelor

reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase).
Masajul se practicd cu vArful degetului mare de la mAnd (policele), cu indexul (degetul
aritdtor) sau cu articulatiile inter-falangiene, fdri obiecte intermediare (baghete, betigoare,
etc.).
Prin masaj se faciliteazd circulalia sanguin5, accelerAndu-se transportul toxinelor spre
organele de eliminare sau de detoxifiere. Perturbarea circulatiei in zonele reflexe face ca

suferinla organului corespondent sd avanseze. Masarea zonelor reflexogene afectate, pe

parcursul mai multor gedinte, implici fisurarea cristalelor de toxine, depuneri pe care circulatia

sanguin5 le va trimite prin fluxul sanguin spre organele de eliminare, imbundtbtind astfel starea
de sEn5tate.
Buna circulalie a s6ngelui este vitalS pentru fiecare organ sau'zond din organism,
deoarece transport5 material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deSeuri metabolice 9i alte
substanle neidentificate inc5, Cu c6t circulalia sanguinb este mai anevoioas5, cu at6t mai greu
va surveni vindecarea,
Exist5 unele cazuri in care terapia prin masajul zonelor reflexogene nu este

recomandatS.
Ea necesitd p reca uli i 9i m an ifestS*cgjgg.indjcafi-l! u rm Stoa re I e situ ati i:

. in cazul imbolnivirilor acute grave;

. in caz de hemoragii interne;
. in boli cauzate de ciuperci;
. cAnd existb leziuni ale pielii;
. in caz de contuzie, entorsd sau fracturd la nivelul picioarelor;
. sarcinb cu risc crescut;
. prudent5 in cancer;
. in cazul afectiunilor acute neidentificabile,

Pag. 6
_,**--m*ffiffi$ffiffi
. T.B.C.
. tn cazul bolilor contagioase (grip5, hepatitS, pojar)
o Inflamatia acut6 a varicelor.
Reactii posibile.
Stimularea organelor de eliminare 9i detoxifiere prin reflexoterapie implicd accelerarea
circulaliei libere a toxinelor in corp, provocdnd st5ri de ametealS, great5, somnolen!5, cefalee,
nelinigte gi rdu general.
Dacb punctele reflexe sunt intens solicitate prin masaj, pot apSrea urm5toarele reactii
pasagere:
. Cregterea in volum a varicelor deja existente;
. Inflamatii articulare datorate stazelor limfatice;
. Febri daci in corp existd o infectie latentb gi se stimuleazd formatiunile limfatice;
. Pete vinete pe corp, cdnd metabolismul calciului este deficient;
. Deschiderea varicelor in cazul unei proaste circulatii in membrelor inferioare;
. Dureri vii in organele corespondente datoritb cregterii rapide a volumului sSngelui
care asigurb functionarea acestora;
Precizdm cE aceste reaclii posibile atesti partial rSspunsul organismului gi nu reprezintd
contraindicalii in aplicarea masajului reflexogen, ci impun numai reglarea intensitdtii 5i a duratei
acestuia p6ni la confirmarea adaptdrii la tratament prin disparitia tulbur5rilor.
tn general practica a dovedit cb sunt necesare aproximativ 15-20 de gedinte pentru a

contribui la ameliorarea sau vindecarea suferintelor, in functie de fiecare organism.

in afecliuni acute, efectul ameliorant se produce dupd 2-3 gedinle de reflexoterapie.

Pag.7
**mffi$ffiffiw
CAPITOLUL V.

LOCALIZARI $I TEHNICI IN
MASAJUL REFLEXOGE,N

Condilia prealabilS a unui bun masaj reflexogen este ca maseurul gi pacientul sd adopte
pozilii confortabile relaxante, specifice punctelor aflate in tratament.
Masajul poate fi executat cu policele, cu indexul sau cu falangele celorlalte degete.
Important este sb folosim creme sau uleiuri aromatice, pentru a se obtine o bunb

alunecate pe piele.
tn coresponden!5 cu pozilia piciorului, vom masa cu migcbri circulare, punctiforme, fie cu
migcdri laterale de du-te-vino,
Presiunea in timpul masajului trebuie sE fie crescbtoare in intensitate: se incepe cu
apSsbri ugoare gi se mdregte gradat ap5sarea. CAnd se maseazb zone intinse, sensul de lucru
este dinspre c5lc6i spre degete gi nu invers, pentru a nu frAna curentul limfatic, care de cele
mai multe ori este deja perturbat, iar in cazul zonei reflexogene a intestinului gros masajul se
va aplica in sensul natural de evacuare.
Zonele supuse masajului trebuie sa fie sbnbtoase, fEri traumatisme, afecliuni
inflamatorii, dermatologice sau bitituri, cu o igienb riguros respectati.

Durata gedinlelor de tratament gi num5rul punctelor reflexe pe care le putem masa in

cadrul unei gedinle vor fi strict individualizate, in raport cu starea de functionare a organelor de
detoxifiere, filtrare gi eliminare. Nu este indicat sE dislocim mai multe toxine dec6t poate
elimina rinichiul 9i detoxifica ficatul, splina, sistemul limfatic, fo(6nd astfel posibilitbtile reale ale
organismului.
De obicei masajul trebuie sb urmeze o anumitb succesiune fiziologicd in bolile cronice:
--\
) . Se maseazd la inceput rinichiul, vezica urinarb 9i uretra, pentru eliminarea
i:" toxinelor in exces;
aI_ . Se continui cu masarea reflexogend a capului, centrala coordonatoare a tuturor
.!
L.*r organelor;

Pag. B
 ffiAB ttrt E T D E tlt a sl.l Ptoio{ti, str M.Brcvrl bl.4tA, op.8
**._*m***sN$ffi@ffi ffiw Sf REFtEXoTERAPIE Tel: 52,92.05',0743-00.22,73

. Urmeazd masajul zonelor corespondente organelor metabolice gi de detoxifiere

(stomac, intestine, ficat, vezici biliari gi pancreas);
. Se maseazd in continuare punctele limfatice pentru producerea agenlilor
imunitari;
. Urmeazd masarea punctelor sensibile sau dureroase corespunz5toare afecliunilor
ceurmeazbafitratate,
Fiecare punct reflex va fi supus masajului timp de 2-3 minute. ln cazul afecliunilor acute,
durata masajului se poate dubla. Punctele reflexe ale ficatului gi ale coloanei veftebrale vor fi
masate cu prudentd gi pe durate mai mici.
IatE ordinea de executie a traseelor in reflexoterapie, pentru stabilirea diagnosticului gi

ameliorarea bolilor cronice:

1) Rinichi / Ureter I Vezicd urinar5 / Uretrb / Organe genitale;
2) Suprarenale I Hipofrzd I Epifrzd / Hipotalamus / Creier mic / Creier mare / Sinus
frontal /T6mpl5 / Nervtrigemen / Ceafd / Paratiroidb / Laringe/ Esofag lTiroidit I
Plex solar;

3) Stomac / Pancreas / Duoden / Intestin subtire / Intestin gros I Ficat / Vezicd biliarE /
Inimb / SplinS;
4) Umbr/ Pl5m6n / Mugchi trapezl Ochi / Urechi / Sinusuri / Nas/ Coloand Vertebral5;

5) Uter / Prostatd I Zona pelvinb / Rect / Hemoroizi I Articulatia goldului / Limfa

inferioard I Cot I Genunchi / Ovare / Testicule / Nerv sciatic;

6) Limfd superioari / Cbile respiratorii / Marea limfd / Urechea intern5 cu zone de
echilibru / Tensiunea (in caz de necesitate) I Zona intercostalS / Limfa ganglionarb /
Piept / Diafragmi / Amigdale / Maxilar superior/ Maxilar inferior;
7) Centrul sistemului nervos / Centrul organelor sexuale.

A. LOCALIZARI ALE ORGANELOR.

1. APARATUL RENAL.

RINICHII - se localizeaza pe suprafata plantara, pe linia interdigitala 2-3 imediat

deasupra liniei taliei.

VEZICA URINARA - se localizeazape bordul interior la intersectia cu linia pelvina.

Pag. 9
*m$ffiffiffi S cABn'tET
fu
DE urasl.r
st REFTEXOTERAPIE
Ploie{i . str M Brori" tr 41A op8
Tel: 52,92.05 ', 07 43-0A 22,7 3

Atat rinichii cat si vezica urinara se maseaza cu policele circular.Pentru rinichi se

maseaza dinspre e&l-o_f spre interior in afectiuni cronice si rovers pentru afectiuni acute,La
vezica urinara s maseaza circular , dinspre interior spre exterior in afectiuni cronice si rovers in
afectiuni acute.

URETERELE - se situeaza intre zona reflexogena rinichi si vezica urinara si se maseaza

cu policele cu presiune spre vezica urinara,

2. ORGANELE DE SIMT (analizatorii).

NASUL - se localizeaza pe bordul interior al piciorului , pe falangele distale (a 2-a) ale

degetelor mari. Se maseaza cu policele cu presiunea constanta prin miscari de du-te-vino.

- se localizeaza pe partea superioara falangelor distale ale degetelor mari, intre

LIMBA
baza unghiei si articulatia falangiana.Se maseaza cu indexul prin miscari laterale pe latimea
unghiei.

OCHII - se localizeaza pe suprafata plantara intre buricele degetelor 2 si 3 si la radacina

lor. Se maseaza cu policele, prin miscari laterale, fara a se intra pe spatiul interdigital.

URECHILE - sunt localizate pe suprafata plantara, sub buricele degetelor 4 si 5 la

radacina lor. Se maseaza ca la ochi.

CENTRUL ECHILIBRULUI - se localizeaza pe partea superioara a piciorului, pe linia inter-

digitala 4-5, pe o lungime de 2-3 cm. Se maseaza cu indexul prin miscari de du-te-vino cu
presiune constanta. Aceasta zona se suprapune cu zona hipertensoare (creste tensiunea).

ZONELE ORGANELOR DE SIMT SUNT REPREZENTATE INCRUCISAT.

3. ARTICULATIILE.

ARTICULATIA UMERILOR - se localizeaza pe suprafata plantara din dreptul zonei

reflexogene a urechii pe linia interdigitala 4-5 pe sub articulatia metatarsofalangiana pana in

bordul exterior. Se maseaza cu policele prin miscari de du-te-vino in plan vertical cu presiune

Pag. 10
 spre degete.

ARTICULATIA COTULUI se focalizeaza pe bordul exterior, pe protuberanla osoasa a

metatarsului 5 (exact pe linia taliei). Se maseaza cu indexul sau policele prin miscari scurte
circu la re,

ARTICULATIA BRATULUI se localizeaza pe bordul exterior intre zona reflexogena umar

si cot. Se maseaza cu policele prin miscari de du-te-vino cu presiune spre degete.

ARTICULATIA GENUNCHIULUI - se localizeaza pe partea externa a picioarelor, pe

regiunea carnoasa dintre linia taliei si linia pelvina si bordul exterior. Se maseaza cu indexul si
mediusul , cu miscari circulare si cu presiune constanta.

ARTICULATIA COXO-FEMURAIS (a soldului) - se localizeaza pe sub maleola interna si

externa a ambelor picioare. Se maseaza prin metoda index-medius pe regiunea submaleolara

lucrandu-se alternativ intai pe piciorul drept apoi pe stangul.
COLOANA VERTEBRAIA - Se localizeaza pe bordul interior al ambelor picioare, de sub
zona reflexogena a nasului pana la sfarsitul calcaneului.Se maseaza cu policele prin miscari de
du-te-vino cu presiunea spre degete.
F'
,4
V -Jgna $rvrcgla
- se localizeaza pe falanga proximala a degetului mare pana la linia
umerilor. Are 7 veftebre.
..
l/
- zona. toraci,ca
-:
- se localizeaza pe bordul interior intre linia umerilor si linia taliei si are t2
vertebre.

€* - zona lombara - se localizeaza pe bordul interior intre linia taliei si linia pelvina si are 5
vertebre.

{r5*l.roll.-s*aq!:o--coccigiana - se localizeaza pe bordul calcaneului si are 5 vertebre + 5 sudate.

4. SISTEMUL CIRCULATOR.

CORDUL - se localiz eaza pe piciorul stang pe suprafata plantara, pe linia diafragmei in

dreptul degetelor 2, 3 si 4. Se maseaza cu policele prin miscari circulare usor alungite pe

orizontala, din exterior spre interior la hTA si din interior spre exterior la HTA. Se maseaza
maxim 2 minute.

Pag. 11
-,
mr ffiffi$ffiRffi
*o,*?****#$fF$SRffiMffifu $r REFLEXoTERApTE Iet:s2,92fi5:o7$-ao2273

ZONA REFLEXOGENA HIPOTENSOARE - se localizeaza pe partea interna a gambei.

deasupra maleolei interne pe o lungimedeT cm. Se maseaza cu policele prin miscari de du-te-
vino cu presiune spre maleola.

ZONA REFLEXOGENA HIPERTENSOARE - coincide cu centrul echilibruluiui.

5. APARATUL RESPIRATOR.

FARINGELE - se localizeaza pe partea superioara a falangelor proximale ale degetelor

mari. Se maseaza prin tehnica index-medius prin miscari circulare sau de du-te-vino.

LARINGELE - se localizeaza la radacina degetelor mari intre linia interdigitala 1 si 2 si

tendonul flexor al degetului mare. Se maseaza cu indexul prin miscari circulare,

TRAHEEA - se localizeaza pe suprafata anterioara a piciorului pe linia interdigitala 1-2.

Se maseaza cu indexul prin miscari de du-te-vino cu presiunea spre gamba'

PLAMANII - se localizeaza pe suprafata plantara intre linia umerilor si linia diafragmei, in

dreptul degetelor 2, 3 si 4. Se maseaza cu policele prin miscari laterale, circulare sau prin
miscari de du-te-vino in plan vertical cu presiunea spre degete.

ZONA TORACE-COASTE - se localizeaza pe suprafata anterioara a picioiuiui la nivelul

oaselor metatarsiene se maseaza index-medius, inelar dintr-un bord in celalalt cu miscari

laterale sau in lungul metatarsului cu presiunea spre gamba.

DIAFRAGMA - se localizeaza pe suprafata anterioara a piciorului la baza zonei torace-

coaste, in dreptul liniei diafragmei. Se maseaza cu index-medius prin miscari laterale de du-te-
vino.

6. SISTEMUL ENDOCRIN.

HIPOFIZA - se localizeaza pe suprafata plantara a degetului mare, pe falanga distala, la

intersectia meridianelor. Se maseaza cu policele circular, punctiform sau prin presiuni. Hipofiza
este glanda coordonatoare a sistemului endocrin.

Pag. 12
**Jm*-N$ffi&ffi

inspre spatiul
EPiFIZA (glanda pineala) - se localizeaza deasupra hipofizei, usor inclinat
interdigital. Se maseaza Ia fel ca la hipofiza'

TIROIDA - se localizeaza pe suprafata plantara pe linia interdigitala t-2, pe sub

cu policele prin
articulatia metatarsiana a degetului mare, pana in bordul interior. Se maseaza
mare'
miscari laterale de du-te-vino sau in plan vertical cu presiunea Spre degetul

PARATIROIDA - se localizeaza pe suprafata plantara, la baza degetului mare pe

jumatatea dinspre bordul interior.-{51rol !! prclgs|gg"lggtaiulutgllgsglglgldlLol9g-ni5m'
-2, irnediat deasupra
SUPRARENALELE - se localize azape suprafata plantara , pe linia interdigitala.l
zonei reflexog"n" u rinichilor.s e maseaza cu policele prin miscari circuiare.

pANCREASUL - se localizeaza pe suprafata plantara a ambelor picioare pe linia taliei, intre linia
interdigitala-l-2 ;i
bordul interior.Se maseaza cu policele prin miscari
laterale de du-te-vino.

7. APARATUL DIGESTIV.

MAXILARUL SUPERIOR SI MANDIBULA - SC localizeaza pe suprafata anterioara a

falangei distale a degetului mare, intre baza unghiei si articulatia falangiana' Se maseaza prin

tehnica index prin miscari laterale de du-te-vino'

2, 3, 4 si 5,
DINTII - de pe maxilarul superior se localizeaza sub baza unghiei degetelor
Se maseaza cu indexul prin
iar cei de pe maxilarul inferior imediat sub articulatia falangiana.
miscari laterale de du-te-vino.

ESOFAGUL - se localizeaza pe suprafata plantara, pe linia interdigitala 1-2 , intre baza

prin miscari de du-te-vino cu presiune spre

degetelor si linia diafragmei. se maseaza cu policele
degete,

FICATUL - se localizeaza pe talpa piciorului drept in spatiul delimitat de linia diafragmei

policele din exterior spre
si linia taliei in dreptul degetelor 3, 4 si 5. se maseaza circular cu
mai poate masa
interior in afectiuni cronice si din interior spre exterior in afectiunile acute' se
degete'
prin miscari laterale de du-te-vino sau in plan vertical cu presiunea spre

Pag. 13
 trn
*ffi#WSffSKffiW&
ffis$ffiffiffi $r REFTEXoTERApTE ler: 52.e2,0s ,a7l:-oa.zz.73

VEZICA BILIARA - se localizeaza pe zona reflexogena a ficatului in coltul din dreapta jos,
in dreptul degetului 3. Se maseaza cu policele circular la fel ca la ficat.

. iNTESTINUL SUBTIRE - se localizeaza pe suprafata plantara intre linia taliei si linia

pelvina, de la linia interdigitala 4-5 pana la bordul interior. Se maseaza cu policele prin miscari
laterale de du-te-vino sau in plan vertical cu presiunea spre degete.

STOMACUL - se localizeaza pe talpa in jurul pancreasului (U). Se maseaza cu policele cu

presiune constanta.

APENDICELE - se localizeaza pe talpa piciorului drept, pe linia interdigitala 4-5 , imediat

sub linia pelvina. Se maseaza cu policele circular.

COLONUL -
. ascendenf - se localizeaza pe talpa piciorului drept , pe linia interdigitala 4-5 , de la
apendice la linia taliei. Se maseaza cu policele prin miscari ascendente (catre linia taliei).
. transvers - se localizeaza intre linia interdigitala 4-5 de pe piciorul drept si linia
interdigitala 4-5 de pe piciorul stang. Se maseaza cu policele exercitand presiulie dinspre
piciorul drept spre piciorul stang.
. descendent- se localizeazape talpa piciorului stang, de la linia taliei la linia pelvina si se
maseaza cu policele cu presiune spre linia pelvina.
. sigmoid-rect - se localizeaza pe talpa piciorului stang intre linia interdigitala 4-5 si bordul
interior, imediat pe sub linia pelvina. Se maseaza cu policele cu presiune spre bordul
interior.
. anusul- se localizeaza pe piciorul stang, pe bordul interior imediat sub zona reflexogena
a vezicii urinare. Se maseaza cu policele circular'

Y Pentru persoanele cu hemoroizi se maseaza zona reflexogena rect-anus, situata pe

paftea interioara a tendonului lui Achile. Se maseaza cu policele sau index-medius, pe o

lungime de aproximativ 10 cm. prin miscari de du-te-vino cu presiunea constanta.

{

(|
Pe partea externa a tendonului lui Achile, simetric cu zona rect-hemoroizi, se afla zona
pentru detensionarea partii inferioare a organismului (se maseaza in caz de dureri menstruale,
dureri de picioare, probleme genitale).

8. SISTEMUL LIMFATIC.

Pag. 14
 Ern ffiffi$ffiffiffi sI REFLExoTERAprE
-**-**-ffi**SWSSS%'#w&Wfu" $t REFLEXOTERAPIE
CABINET DE MASAJ
lei:52,92,05,a7$-aaz?73
z-,t{-|;\-
iJt\J i
,Lt, te' t +/ i , t-t -! ./t "-i { 1:
..':A^4

L//\

VASELE LIMFATICE (cap, gat) - se maseaza pentru orice problema a capului(gat,urechi).

Se localizeaza la baza spatiilor interdigitale atat pe suprafata plantara cat si pe suprafata
anterioara. Se maseaza in cleste intre police si index si prin miscari laterale.

AMIGDALELE - se localizeaza pe suprafata anterioara a falangei proximale a degetului

mare, de o parte si de alta a tendonului flexor a degetului mare. Se maseaza cu indexul circular,
alternativ , incepand cu piciorul drept si apoi stangul.

GANGLIONII AXILARI - se localizeaza sub zona reflexa a umarului atat pe suprafata

anterioara cat si pe cea plantara si se maseaza in cleste intre index si police.
DUCTUL LIMFATIC TORACIC (DLT) (MAREA LIMFA) - se localizeaza pe suprafata
anterioara a piciorului pe linia interdigitala t-2 si se maseaza cu indexul prin miscari de du-te-
a7
vino, cu presiunea spre gamba.
-
/rP-q
localizeaza pe suprafata antel'ioara a
DUCTUL LIMFATIC TREN SUPERIOR (DLTS) SC

piciorului, in adancitura formata de maleola externa si tendonul flexor al degetului 5. Se

maseaza cu index-medius prin miscari de du-te-vino.

DUCTUL LIMFATIC TREN INFERIOR (DLTI) - se localizeaza pe suprafata anterioara a

piciorului, in adancitura formata de maleola interna si tendonul flexor al degetului mare. Se

maseaza ca la DLTS.

DUCTUL LIMFATIC LOMBAR( DLL) - se localizeaza pe suprafata anterioara a piciorului.

Se maseaza pentru toate problemele legate de zona lornbara, afectiuni genitale, infectii urinare.
Pentru persoanele cu staza limfatica grava, drenajul limfatic se face pe spatiile interdigitale.

SPLINA - se localizeaza pe piciorul stang intre linia diafragmei si linia taliei, in dreptul
degetelor 3, 4 si 5.Se mase aza cu policele circular, prin miscari laterale de du-te-vino sau in
plan vertical cu presiunea spre degete.

9. ORGANELE GENITALE.

UTER , PROSTATA - se localizeaza pe partea interna a piciorului (a calcaneului) pe o

suprafata mai extinsa in forma de para, pe sub maleola interna. Se maseaza cu policele prin

Pag. 15
**m*N$wffi ffinsn,r
fu st REFLExoTERAptE
Ploiqcti. str l\4.BrcvL.r, bl.4lA,op.8
let: 52,92,05 ,a7$'ao.22,73

miscari circulare sau laterale de du-te-vino, insistandu-se pe zonele sensibile sau dureroase.

VAGIN , PENIS - se localizeaza pe partea interna a picioarelor, pe diagonala, intre zona

reflexogena a vezicii urinare si maleola intema,se maseaza cu policele prin miscari de du-te-vino
in diagonala.

GLANDELE SEXUALE :

. ovarele si testiculele - se localizeaza pe partea externa a piciorului pe calcaneu/ pe o

suprafata in forma de para, pe sub maleola externa. Se maseaza cu indexul si mediusul la
fel ca la uter-prostata. Mai sunt reprezentate si pe suprafata plantara in mijlocul calcaneului,
. glandele mamare - sunt localizate pe suprafata anterioara a piciorului pe zona

reflexogena torace-coaste, in dreptul degetelor 2, 3 si 4. Se maseaza cu index-medius cu

miscari circulare cu presiunea constanta.

10. SISTEMUL NERVOS.

SiNUSURILE MAXILARE - se localizeaza pe marginile unghiale ale degetelor mari.Se

maseaza cu indexul prin miscari de du-te-vino, pe inaltimea unghiei, alternativ incepand cu

piciorul drept si terminand cu stangul.

SINUSURILE FRONTALE - se localizeaza in buricele degetelor. Se maseaza prin miscari

laterale de du-te-vino sau circular cu policele '

CRESTETUL CAPULUI - se localizeaza in varful degetului mare si se maseaza cu policele

prin miscari laterale.

CREIERUL MARE (emisferele cerebrale) - se localizeaza pe suprafata plantara pe 314 din

regiunea carnoasa a falangelor distale ale degetului mare. Se maseaza cu policele prin miscari
de du-te-vino usor arcuite spre spatiul interdigital, ocolind sfertul inferior dinspre latura
interdigitala.

CEREBELUL ( creierul mic) - se localizeaza pe suprafata plantara, pe falanga distala a

degetului mare, pe sfertul inferior dinspre latura interdigitala. Se maseaza cu policele prin
miscari scurte circulare sau de du-te-vino.

Pag. 16
*#ffi$ffiffiffi
TAMPLE SI NERVUL TRIGEMEN - se localizeaza pe latura interdigitala a degetelor mari.
Se maseaza cu policele prin miscari de du-te-vino cu presiunea spre varful degetului.

PLEXUL SOLAR - se localizeaza pe suprafata plantara pe linia interdigitala 2-3, imediat

sub linia diafragmei. Se maseaza cu policele prin miscari circulare din exterior spre interior"

NERVUL SCIATIC - se localizeaza pe mijlocul calcaneului, pe meridiana transversala,Se

maseaza cu policele dinspre un bord in celalalt, cu presiunea constanta. Se mai localizeaza de o
parte si de alta a tendonului lui Achile, cu prelungire pana la bordul exterior si interior al

calcaneului. Se maseaza cu index-medius prin miscari de du-te-vino cu presiunea spre calcaneu

(chiar prin spatele maleolei).

B. TEHNICI DE MASAJ.

r\'
Se incepe in general cu masarea piciorului st6ng gi apo,i se continu5 cu ffiffit. Se

realizeazdtoate fazele pe un picior 9i apoi se trece la cASlali, sau se maseazd concomitent.

Trebuie sE respectbm urmbtoarele precautii:
. A nu se leza pielea;
. Si nu se producd suferint5 prin masai;
. Si nu se maseze pielea afectatd de eczeme sau r5ni;
. Noi doar mas5m, vindecarea vine de la pacientul insugi sau de la Dumnezeu.
Terapeutul trebuie sd aib5 o igiend impecabilS, o linut5 ordonatb gi pl5cut5, mdinile
perfect curate, cu o manichiur6 riguroasS.
Este imperios necesard existenta unei mese sau pat special de masaj, a prosoapelor,
cearceafurilor, uleiurilor sau cremelor, indispensabile unei gedinte reugite.
Cele mai importante tehnici de masaj folosite in reflexoterapie sunt:
. netezirea, care se face intotdeauna pe suprafala anterioarS, de la v6rful

degetelor spre gambS;

o prinderea alternativb, se executb cu degetele mari intr-o succesiune rapidb
(ex:pentru zonele reflexogene ale rinichilor);
. masajul circular, se execut5 cu pulpele indexului, policelui sau mediusului, pe
zone reflexogene mai ample (ex: uter, ovare);

Pag. 17
_m$ffiffiffi ffi cABltrtET DE ulsnJ
SR Sl REFLE XoTERA PIE
bl,4lA,op.8
Ploie$ti, str M.Brcvu
Tel: 52,92,05 :0743-00.22.73

. prinderea lateralS, se execut5 cu degetul mare pe zonele de articulatie ale

degetelor;
. masarea inainte-inapoi (sau du-te-vino), se execut5 cu pulpa policelui;
. frbm6ntarea, este o tehnicd de masare cu pumnul inchis, aplicat5 pe zone intinse
(ex: intestin subtire);
. tehnica pagilor, reprezinti migcbri succesive efectuate in trepte, ca gi cum am
p59i cu pulpa degetului (pt. coloand gi colon)

DacE dorim sb practic5m reflexoterapia cu rezultate optime, este de importan!5 capitalS

folosirea corectS a policelui gi a indexului,

Un element important este faptul cd in reflexoterapie se folosegte cu precidere pulpa

degetului gi nu v6rful,
Forla de presiune exercitatd cu degetul pe zonele reflexogene este gi ea de mare
important5 pentru reugita masajului. Trebuie sa folosim intuitia gi experienta: o presiune prea
slabd nu va conduce niciodatS la vindecare, iar o apdsare prea puternicd ne va obosi degetele 9i

pacientul va avea senzatii de durere sau disconfort.

Pag. 18
 EIE ffiN$ffiRffi
***"ffi**S #S%'.ffiWfu
WS $ | REFLE xoTE RA prE Tet: s2,92,0s :a7l3-00.22.73

CAPITOLUL VI.

REGULI GENERALE COMPLEMENTARE

REFLEXOLOGIEI

Este foarte indicatb combinarea terapiei cu o alimentatie lacto-vegetarianS, somn

regulat gi suficient, multd migcare 9i gimnasticS, drumetii in zone montane, mersul pe jos
descult prin iarbi, curb marin5 gi renuntarea sau reducerea viciilor diundtoare ca fumatul
sau alcoolul.
Este recomandatH o incdlt6minte ugoar5, lejerd gi elasticS.

Hainele ideale pentru mentinerea s5ndt5tii sunt cele confectionate din materiale
naturale.

Pag. 19
 mf, ffiNsffis_$$kffi
gI REFLExoTERApIE
ffi
.*,** *"JW$s$HffiWfu rei:52,92.a5,a743-ao22,73

CAPITOLUL VII.

COMUNICAREA CU PACIENTUL:
STABILIREA NECESITATILOR INDIVIDUALE ;
ixrocMIREA DocUMENTELoR DE EVIDENTA.

in raporturile cu persoana pe care o maseaz6, practicianul va proceda cu mult tact 9i

infelegere, cu rbbdare gi calm, cu seriozitate 9i congtiinciozitate. El trebuie s5 fie intotdeauna

comunicativ, disculiile cu pacienlii flind conduse gi orientate in vederea obtinerii de informatii
referitoare la afecliunile pacientului, la alte tratamente urmate de pacient, la prescriptii

medicale g.a.m.d.
Toate aceste informalii culese din comunicarea cu pacientul se consemneazb intr-o fi95
individualb. Ea trebuie sd conlini numele gi prenumele pacientului, v6rsta, profesia, forma de
masaj solicitat6, motivul prezentbrii, numErul de gedinle gi rezultatele oblinute in timpul aplicdrii
tratamentului.
Maseurul stabilegte intotdeauna programbrile in funclie de solicitbrile pacientului.
|n urma disculiilor cu pacientul, in corelare cu v6rsta 9i starea sa de sinbtate, in functie
de forma de masaj solicitatS, maseurul examineaz5 regiunea de masat 9i stabile5te aplicarea
soecificb a tehnicilor de masaj'
Dialogul cu pacientul este menlinut permanent pentru adaptarea intensitbtii masajului la

sensibilitatea Pd(ii masate'

El se informeazd in permanenld despre efectele pe care gedintele de masaj le au asupra
pacientului.

Dialogul cu pacientul este menlinut permanent pentru adaptarea intensititii masajului

la

sensibilitatea p5(ii masate.

Pag, 20
****mffi$ffiffi & coBlNET DE MASAJ
&ffi Sl REFtEXoTERAPIE
Pioie,{ri,skN,,l,Bro/u,bl.4lA.op,8
Tel: 52,92.05;A7$'00.22,73

CAPITOLUL VIII.

CONDITII IGIENICO.SANITARE
ALE MASAJULUI

Pentru ca masajul sE fie aplicat intr-un mod corect, care sE nu pun5 in pericol s5nStatea
pacientului, 9i si dea rezultatele agteptate, este nevoie de mai multe elemente: de deprinderea
temeinic5 a tehnicii, de o cunoagtere profund5 a efectelor, de asigurarea unor conditii optime
de lucru 9i de respectarea tuturor normelor igienice gi metodice ale acestei activitdti.

SPATIUL iru CNRT SE EFECTUEAZA MASAJUL

Masajul trebuie practicat de preferint5 intr-o incbpere specialS, numit5 salS de masaj sau
cabinet de masaj.
incdperile destinate masajului trebuie sb indeplineascd toate conditiile de igienb

necesare unei institulii profilactice gi/sau curative, fiind intotdeauna luminoase, bine aerisite 9i

cSlduroase.
ln ceea ce privegte temperatura aerului din aceste incdperi, ea nu trebuie sd coboare
sub 200C, pentru a nu expune clientul la pericolul rdcelii, dar nici nu trebuie sd fie cu mult mai
ridicatd, pentru a nu-l obosi pe practician.
Cur|fenia cabinetului de masaj trebuie sE fie perfect5, trebuie si se poatS face repede 9i

sd se poatb intretine cu ugurintd.

Banchetele, scaunele 9i toate celelalte elemente din inc5pere vor fi in aga fel aranjate
inc6t cel care lucreazd si
aibE spaliu suficient pentru a-gi desfSgura in conditii optime
activitatea, pentru a putea sd se deplaseze in voie in jurul mesei de masaj.
Pentru efectuarea masajului in condilii tehnice superioare, sunt recomandate banchetele
speciale de masaj.
fn incbperea de masaj nu trebuie sb existe dec6t mobilierul strict necesar pentru
executarea masajului,

Pag.27
._*m*ffi$ffiffi tr CABINET DE MASAJ
$t REFLEXOTERAPIE
Ploielti, stl M B'']vu. f'1.4'lA op8
Iel', 52.92,05 j 0743-00.2?,73

REGULI FUNDAMENTALE DE IGIENA

Practicianul din domeniul masajului trebuie sE igi dezvolte 9i sb igi p5streze calit5tile sale
profesionale printr-un regim meticulos gi corect de viatb 9i muncb. El trebuie sd manifeste tot
timpul o grijb deosebitb pentru cur5tenia corporalS gi pentru curbtenia echipamentului s5u.
Costumul s5u de lucru trebuie sb fie foarte simplu: pantaloni lungi gi o bluz5 cu m6neci
scurte" Echipamentul de lucru este mentinut curat 9i schimbat ori de cdte ori este necesar"
Lenjeria utilizatb este inlocuiti conform normelor de igien5.
SpSlatul pe m6ini inainte 9i dupd gedinta de masaj este o reguld fundamentalS care are
ca scop evitarea transmiterii de germeni patogeni de la o persoanE la alta. Practicianul, bbrbat
sau femeie, trebuie sE aibd unghiile foarte ingrijite, nu trebuie sb poarte inele, br5gdri sau alte
bijuterii care-l pot deranja in muncb sau pot leza pielea celui pe care il maseazd.
Maseurul trebuie sH fie rezistent la obosealE, deci sb aibi o preg5tire fizic5 generald
bun5, pentru a ajunge sb capete for!5 gi rezistentS, suplete gi indemdnare, sensibilitate gi ritm.
Timpul de odihni planificat este respectat pentru mentinerea conditiei fizice pe durata
intregii zile de lucru, Potentialul de lucru al maseurului este refbcut prin respectarea pauzelor
dintre gedintele de masaj.
Profesiunea de maseur nu este compatibilS persoanelor cu deficiente fizice, organrce 9l

osihice.
Pregdtirea teoreticb di oricbrui practician convingerea in valoarea activitdtii sale, il face
sE aibd incredere in sine gi sa fie cu mult mai operativ, de aceea consider5m cE fbrS o bazd

teoretic5 solid5 nu se poate pleca la drum.

In raporturile cu persoana pe care o maseazS, practicianul va proceda cu mult tact gi
inlelegere, cu seriozitate gi congtiinciozitate. El trebuie sb fie intotdeauna bine dispus gi
comunicativ, dar in acelagi timp cuviincios gi discret.
Crearea unui mediu relaxant este vitalS pentru orice form5 de masaj, 9i cu c6t vi
str5duili mai mult sb asigurali o atmosferb calmd gi confortabil5, cu at6t mai eficace va fi
tratamentul pe care il aplicati.
in timpul masajului profesionist se folosesc intotdeauna prosoape pentru acoperirea
acelor p5(i ale corpului asupra cdrora nu se lucreazS, at6t pentru protejarea intimit5tii, c6t 9i

pentru conservarea cSldurii corporale,

Principiul aranjdrii prosoapelor este foarte simplu: descoperiti doar acea parte a corpului
clientului pe care urmeazi sb o masali in continuare, l5s6nd restul corpului acoperit; de indatb
ce ali terminat de masat o zon6, acoperiti-o din nou cu un prosop.

Pag.22
ffi$ffi&ffi S- CABINET DE MASAJ
fu sr REFLExoTERAPTE
Ploiesti. str M.Bfovu. bl..llA, op.8
lel: 52,92.05 : 07 43-40,22,7 3

Igienizarea zilnic5 cu ajutorul materialelor de cur5tare, dezinfectare gi dezodorizante este

foarte importantb pentru a preveni transmiterea infectiilor cutanate gi pentru a pdstra un climat
plScut gi sEnbtos.

Lumina din incipere trebuie si fie pe cat posibil naturald, iar c6nd acest lucru nu
este posibil, ea trebuie sa fie difuz6, agezatd pe un perete lateral, pentru a nu cidea
direct in ochii pacientului.

Pag.23
6#*&
€
L& ffi tr MASff **ffi*",*$.$ $*$tff:'ffi *ffi S*
s.c, MARTVA SERV S.R.L. PLOTESTT

WWffiWWffi
KWffiffiffiWWffiWffi
WffiWWWWffiWWffiWW

x**( @ 2005 't(*t<

Pag.24
A mini-mop of the whole bqdY.
CD L

L-
L
E s t-
)o
t
c)
c'
v.n tr $ 1=
N
/11
n\
(- o
- '=. -o
E
g) -
L U)
q) q) o
(J
(0 i
c) €
L
.N
?,o -o (f) .q
UM
L
c(u q)
CI
x(.r, o o)
(!
(9
0)
o t-
nr'i O O

,:
L F
x
a)
v
LN
d t<
IA

t<

w- E
(o rfi
-
:=
fi
(g
-o L
O L
=
L

ol
$i
o
()
f
(J
:f
F

hn
)\v I

N
q)

?'c!
wm

a)'=

EO
|=
n\
c) 'o\ m
CU L
'*= \ L
L !-
L
d
L

a) 0)
E lo
L>< :=
'-1 (' 6 .9N (U
-1
-r't -= fft
l: ('
(' c C c o 0) q) =C
\u iiI
I
a L
.l
 j: U
(o
a
)(f) C .C
'fl

,6
3
C
a'\
E 'cs
X
C -o)
a = = Z
2=

AN

(t)

fl
0i
L.
L,
cDl
.-l t-
?
C'

?t -l
LI
a)l
-l
o)l rl
-l
9\
r:l
vl
-l
>l

a)l
:-i d
=t
L,lI :-
N (/)
ll L-

P\ J
.-ll
'@

a
0)
LD^
0)
/)
rcg I
(-l CJ
ot ()l
0.)l. 6\l
sl
LI
'Fl QI 6l 'o
CO

ol 6l
-l .,ul -lvl II

6l
frl ()I =l C ol ol
L
- *lol I a1
(- (-
-ol C z
(-
d
,F '-t 0)
.<
0)
'- t)
o) =
,Co
L
'x L \-/ I
)(o
C 0)
rn >l col Z
OJ ll
a 5 cn N E u, fil
s
-l
'a --t
C c
o
 Z-ryn"pe[erefHexogen]e afle
nEnichifloru uretes'efior pl vezicsi urEE*]aH'e

TaBpa stfrngt