Anatomia - Pielea Reprezinta Invelisul Extern Al Corpului Uman Cu Suprafata

1.Anatomia, fiziologia, histologia pielii.
Anatomia.Pielea reprezinta invelisul extern al corpului uman cu suprafata

de 2 m2 si greutatea 16%din greutatea corpului(impreuna cu tesutul
adipos).Pielea are o culoare specifica fiecarui individ in dependenta de
concentratia pigmentului melanina,are un desen specific datorita
ridurilor,individual,in deosebi regiunea palmelor.In majoritatea acoperita cu
par, in orificiile sale externe trece direct in mucoase.
Fiziologia. Pielea indeplineste un spectru larg de functii:1.functia de
aparare; 2.de termoreglare; 3.de respiratie; 4.de excretie.; 5.de absorbtie;
6.metabolica; 7.de resorbtie; 8.imunitara
Histologie.Pielea in sectiune e formata din 3
straturi:epiderm,derm,hypoderm
Nota epidermul este format din 5 straturi de celule
epiteliale:cornos,lucios,spinos,granulos,bazal.
-Derma e formata din 2 straturi.In derma se localizeaza vase
sanguine,nervi,glande sudoripare,foliculi pielosi.
2. Sifilisul , cai si conditii demolipsire.
Def:Sifilisul este o boala infectioasa sexual transmisibila extrem de
contagioasa care afecteaza intreg organismul toate sistemele inclusivSNC si
aparatul locomotor.
1.In majoritatea cazurilor boala se transmite pe cale sexuala indiferent de
varietatea raporturilor sexual
2.Boala poate fi transmisa pe cale nesexuala-sarut,capete de tigari,ruj,vesela-
in anumite stadii ale bolii cind saliva bolnavului va fi infectata.
3.Transpiratia,lacrima,excretii nazale,sperma,urina,masele fecale-la bolnavii
cu sifilis nu sunt infectate
4.Eruptiile sifilitice-la bolnavi in permanenta sunt infectate.
5.Singele bolnavului este infectat in permanenta
6.Agentul patogen de la bolnav la cel sanatos patrunde prin poarta de
infectie-drept poarta serveste orice microleziune a pielii si mucoaselor
7.Pentru ca infectia sa se dezvolte la cel infectat este neaparat patrunderea
unui numar strict de treponeme.
3.Factorii predispozanti- exogeni si endogeni.
Factorii predispozanti in dermatovenerologie :
Factori exogeni: 1.factori mecanici ; 2.factori fizici ; 3.factori chimici ;
4.factori biologici ; 5.paraziti animalieri ; 6.factorul microbian ;7.ciuperci
patogene ; 8.virusi filtrabili
Factori endogeni:
Factori endogeni sunt numerosi, nu sunt studiati definitiv catre factori
endogeni, calificam diferite dereglari a diferitor organe si sisteme interne
precum :1.dereglarile SNC ; 2.dereglarile sistemului hematopoietic ;
3.sist.endocrin ; 4.deregari de metabolism ; 5.dereglari a sist.hormonal ;
6.dereglari a sistemului cardiovascular ; 7. dereglari a sistemului urogenital.
4. Sifilisul –descrieti clinica perioadei de incubatie si sifilisul primar.
Sifilisul- este o boala infectioasa sexual transmisibila extrem de contagioasa
care afecteaza intreg organismul, toate sistemele inclusiv SNC si aparatul
locomotor(indeosebi oasele).
•Perioada de incubatie:
1. Clasic dureaza 20-40 zile(1luna)
2. Prescurtata-pina la 2 saptamini - la persoane cu imunodificienta pe contul
diferitor boli cronice- intercurente(TBC, alcoolism, narcomanism).
3. Prelungita(pina la 3 luni) si mai mult pe contul antibioticelor administrate
in cadrul diferitor boli intercurente.
•Perioada sifilisului primar:
-Incepe dupa 30 zile a perioadei de incubatie. Odata cu aparitia primului
semn șancru dur si dureaza 6-8 saptamini (2luni). Perioada primara se
clasifica in sifilis primar sero-negativ, prima jumatate( 1luna), sifilis primar
sero-pozitiv a2-a jumatate. Al doilea semn clinic in perioada primara-
limfadenita regionala , al treilea semn limfangita regionala,al 4-lea semn
starea de prodroma.
5. Enumerati elementele morfologice a pielii (primare, secundare,
cavitare)
Sub elementele morfologice ale pielii intelegem toate eruptiile care apar pe
piele, ele se mai numesc alfabet dermatologic si se clasifica in primare si
secundare.
•Elementele morfologice primare:1. Pata ;2. Papula ;3. Tubercul ;4. Nodul ;5.
Urtica ;6. Vezicula ;7. Bula ;8. Pustula
-Notă !!!Primele 5 sunt fara cavitate, infiltrative. Ultimele 3 sunt cavitare,
exudative.
Vezicula, bula- erozie, schimba culoarea
Pustula- ulcer, legata de glande, afectarea foliculului pielos, lasa cicatrice.
•Elementele morfologice secundare:1. Hiperpigmentatia ;2.
Depigmentatia ;3. Scoama ;4. Excoreatia ;5. Fisura ;6. Erozie ;7. Crustul ;8.
Ulcer ;9. Cicatrice ;10. Lichenefierea ;11. Atrofia ;12. Vegetatia.
6. Sifilisul – evolutia generala, clasificarea, descrieti elementele
morfologice caracteristice perioadei secundare,trasaturile lor
commune.
Sifilisul este o boala infectioasa sexual transmisibila extrem de contagioasa
care afecteaza intreg organismul,toate sistemele inclusiv SNC si aparatul
locomotor.
ClasificareDeosebim 2 forme:-sifilis congenital precoce-sifilis congenital
tardiv
Perioadele precoce a sifilisului congenital se mai impart in:
-placentar; -fetal; -sifilisul sugarului; -sifilis congenital precoce; -sifilis
congenital tardiv
Evolutia generala a bolii.Boala decurge clasic in urmatoarele etape:
1.perioada de incubatie.; 2.perioada sifilisului primar; 3.perioada sifilisului
secundar; 4.perioada sifilisului tertiar.
Descrierea eruptiilor sifilitice: 1.pete-rozeole sifilitice ;2.papule-papule
sifilitice; 3.vezicule-vezicule sifilitice; 4.pustule-pustule sifilitice
-Pe contul multiplei varietati de eruptii in perioada secundara sifilisul mai
are o denumire de boala vicleana care piate simula clinica diferitor maladii
Periada secundara incepe dupa 3 luni de la momentul infectari(1 luna
incubatia + 2 luni perioada primara)ea incepe odata cu aparitia eruptiilor
sifilitice secundare si dureaza 2-4 ani de zile iar apoi va incepe perioada
tertiara.Perioada secundara se clasifica in:1.sifilis secundar recent ;2.sifilis
secundar latent ;3.sifilis secundar recidivant.
Trasaturile comune a sifilidelor secundare.:1.Eruptia nu este insotita de
vriun fenomen subiectiv(prurit durere arsura)2.Eriptiile au forma
rotunda,regulata,bine circumscrisa,nu se contopesc,sunt localizate in
focar,adica izolat una de alta,involutia elementelor incepe de la
centru3.Sifilidele secundare sunt neinflamatorii si pielea din apropiere are
aspect normal4.Spre deosebire de rozeola leziunile papuloase sunt
infiltrate,indurate,rotunde bogate in treponeme si ft contagioase
5.Leziunile secundare datorita tratamentului dispar repede iar nefiind
tratate pot disparea peste 2-3 luni6.In decursul perioadei secundare se
observa un polimorfism veridic si aparent al eruptiilor elementele
morfologice aflinduse in diferite stadii de dezvoltare deoarece nu au aparut
simultan7.Reactiile serologice sunt pozitive in 98-99%8.In majoritatea
cazurilor bolnavi cu sifilis recent sunt prezente cicatricea sancrului dur
semne vizibile ale adenopatiei primare
9.In majoritatea cazurilor bolnavii nu prezinta febra si tulburari a starii
generale.
7. Scabia- cai, conditii demolipsire, etiologie, localizarea preferata,
clinica subiectiv, obiectiv, complicatiile, tratament.
Scabia este o boala frecvent intilnita in deosebi in anotimpurile reci ale
anului,extrem de contagioasa deseori poate fi complicata cu piodermii in
rezultat duce la pierderea temporara a capacitatii de munca.
Cai si conditii de molipsire.
1.Calea directa-presupune contact direct al pielii bolnavului cu pielea celui
sanatos(somn in acelasi pat,raport sexual,salut prin stringeri de mina,masaj)
2.Calea indirecta-presupune transmiterea prin intermediul obiectelor
infectate(lengerie de pat de corp,prosop,manusi)
-Etiologie.Boala este provocata de parazitul animalier acarul scabiei are
forma unei broaste testoase,femela de 2 ori mai mare ca masculul,dupa
fecundare masculul piere iar femela sapa galerii in piele unde depune pina la
50 de oua timp de 7 zile.
-Localizare preferata:Aici evidentiem portiuni de pieleunde stratul cornos el
apidermului este cel mai subtire precum:-Glande mamare la femei in
deosebi regiunea mamelonului ;-regiunea burtei : -coapse intern ;-fesele ;-
interdigital la miini ; -radiocarpian intern ;-antebrat intern ; -coate.
-Clinica subiectiv:Bolnavii acuza prurit chinuitor care se intensifica in timpul
noptii si este characteristic pentru portiuni preferate
-Clinica obiectiv:La examenul obiectiv in deosebi pe portiunea preferate
deosebim:excoreatii in rezultatul scarpinarii,eruptii veziculopapuloase
asezate perechi.
Tratament:
1.Ungvent Sulf 33%-se frectioneaza pielea de la clavicular pina la talpi de 2
ori pe zit imp de 5 zile fara baie si fara a schimba lengeria,in ziua a 6-a se
face baie si se schimba lengeria.
2.Sol.Benzod-Benzil 20%
3.Metoda Demianovici:
-sol.nr 1 Tiosulfat de natriu 40-60%
-sol.nr 2 acid clorhidric 4-6%
se ia un tampon de vata si se inmoaie in sol nr 1 si se prelucreaza timp de
10-15 min apo la fel si cu sol nr 2
4.Ungvent sulfodecorten
8.Descrieti perioada de incubatie insifilis (clasica, prescurtata,
prelungita). descrieti clinica sancrului dur classic, numiti sancrele
atipice, aratati complicatiile sancrului la barbati, caracterizati
limfadenita regionala.
Perioada de incubatie:
-clasica-dureaza 20-40 zile(1 luna)
-prescurtata-dureaza pina la 2 saptamini-la persoanele cu imunodeficiente
pe contul diferitor boli cronice intercurente(TBC,alcoolie,narcomanism)
-prelungita-(pina la 3 luni si mai mult) pe contul antibioticelor administrate
in cadrul diferitor boli intercurente.
--Cinica sancrului dur classic:prezinta defect al pielii sau mucoasei sub
forma de eroziuni sau ulceratie.CA regula marimea unghiei defetului min
are forma rotunda bine delimitate,deseori aminteste forma farfuriei.Culoare
rosietica sau carne alterata , tesuturile inconjuratoare neinflamate,suprafata
lucioasa,sarac in exudat.In centru se simte o induratie.El nu provoaca
senzatii subiective cum ar fi(mincarime,durere)
Sancrele atipice:
1.sancrul panariciu
2.sancrul amigdalita
3.edem indurative
4.sancru fisural
Complicatiile sancrului la barbate:
1.balanopostita;2.fimoza
3.parafimoza;4.fagedinism-perforarea copusculilor cavernosi
5.Gangrenizare.
Limfadenita regional:Prezinta marirea ganglionilor limfatici din apropierea
sancrului.In cadrul celor genitale-ganglionii inghinali,acest semn apare dupa
7-10 zile de la aparitia sancrului,ganglionii se maresc pina la mirimea unei
alune sau nuca,sunt nedurerosi la palpare,neaderenti cu tesuturile
inconjuratoare,ca regula limfadenita din momentul aparitiei va fi prezenta
pe tot parcursul perioadei primare si inceputul perioadei secundare.
9. Pediculozele – cai, conditii de molipsire, etiologie, localizarepreferata,
Pediculozel-cap,cort,pubian seunt fregvent intilnite in anotimpurile
reci,afeccteaza toate persoaneele deseori se complica cu piodermii care duc
la perderea temporara a capacitatti.
Caile de tasmitere:directa si indirecta
Etiologie:paduchi de cap,paduchi de corp –de 2 ori m.mare decit de
cap,paduchi pubian (plat)
Localizare preferata:cap:timple,ceafa...corp:git,fose
axilare,radiocarpian,lombara...pubian:pubis,anus,gene,sprincene,barba,
musteti,sosele axilare,cosul peptului.
Clinica subectiva:pururit intens in deoseb pe portiunele preferate.
Obectiv:Cap-excoriatii,paraziti vii,oua
corp-Excoriatii,paraziti vii in tesuturile hainelor
pubian-excoriatii,paraziti ii la radacina parului,pete cianotice.
Complicatii:Piodermii
Tratament:Cap-Nitifor,Anti-P...Corp-baie cu sapun,schimbarea
lengerii...Pubian-Nitifor,Anti-P
10. Descrieti clinica sifilisului secundar rozeolic, aratati trasaturile
commune pentrusifilidele secundare.
Incepe dupa 3 luni dupa momentul infectarii (1 luna incubatie +2 luni
perioada primara)Ea incepe odata cu aparitia eruptilor secundare sifilitice si
dureaza 2 -4 ani de zile.
Clinica:
In perioada secundara sunt caracteristice urmatoarele eruptii(elemente
morfologice)
1.pete-rozeola sifilitica
2.papule-papule sifilitice
3.vezicule
4.pustule.
Insa cca 80% vor fi rozeola sifillitica iar celelante revin cca 10 %.
Eruptia rozeolica dureaza de la citeva zile pina la 1-2 luni si dispare
spontan.Rozelola recidivanta are dimensiuni mai mari si culoare rosie-
cianotica.
Trasaturile comune a sifilidilor secundare:
-eruptia nu este insotit de vriun fenomen subesctiv (pururit,durere,arsura)
-eruptile au forma rotunda regulata bine circumscrisa ,nu se contopesc si
sunt izolate una de alta,evolutia elimentelor incepe de la centru
-Sifilidele secundare sunt neiinflamatoriisi perea sin apropiere are aspevt
normal
-spre deosebire de rozeola,leziunele papuloase sunt
infiltrate,indurate,rotunde,bogate in trepoeme evident ft contagioase.
-reactiile serologice sunt pozitive
-in majoritatea cazurilor bolnavul nu prezinta febra si tulburari ale starii
generale.
11. Principii de tratament general si locale in dv.
In dermatovenerologie se utilizeaza urmatoarele tipuri de tratament:
-Tratamentul intern: specific si nespecific(general)
- Tratamentul extern (local, topic)
•Terapiagenerala
Dintre medicamentele cu actiune generala , mai frecvent se aplica
antibiotice, antimicotice, antiinflamatoare steroide si nesteroide ,
antihistaminice, desensibilizante.
1. Terapia sedativa- are efect inhibator, calmant
2. Preparate antihistaminice- micsoreaza eritemul, edemul si pruritul:
Suprastina, Dimedrol, Diazolina
3. Terapia hiposensibilizanta- se aplica in afectiuni alergice ale pielii insotita
de (eczema, urticarie) deoarece au proprietatea de a scadea sensibilitatea
organismului
4.Antibioticoterapia- Benzilpenicilinatul de sodiu si cel de potasiu,
Streptomicina
5. Hormonoterapia- are actiune antiinflamatoare ( Adrenalina, Tireoidina)
6. Vitaminoterapia- in tratamentul bolnavilor cu diferite actiuni de piele sunt
utilizate pe larg vitaminele: A, B1, B2, B6, B12, B14, B15, C, PP, D2.
7. Antimicoticele- Griseofulvina, Fluconazol
8. Virustaticele- Aciclovir, Valaciclovir sunt indicate in infectiile herpetice.
9. Imunosupresoarele si citostaticele-Metotrexatul, Ciclosporina
10. Imunoterapia- are capacitatea de a redresa activitatea imuna celulara.
•Forme de medicatie locala:
1. Pudrele- amestecuri de pulbere care au actiune calmanta in procesele
inflamatoare fara exudatie
2. Ponuzile(unguentele)- sunt untilizate in procesele morbide cu exudatie
subacuta sau cronica in care pielea este uscata si ingrosata(Vaselina)
3. Emulsiile- constau din adaugarea in unguente a substantelor tensioactive
care permit o absorbtie mai buna in piele.
4. Cremele- actioneaza mai superficial si au un efect calmant si racoritor
5. Pastele- amestecuri de pomezi si pudre. Actioneaza superficial , nu se
absorb.
6. Gelurile- sunt amestecuri de excipienti hidrofili
7. Mixturile- sunt suspensii de pudre si lichide. Are actiune de calmare si
racoritoare a pielii ( eritem, exantem)8. Compresele umede- sunt utilizate in
procesele exudative a pielii
9. Tincturile- sunt lotiuni alcoolice.
12. Descrieti clinica sifilisului secundar papulos, aratati trasaturile

commune pt sifilidele secundare.
Clinicasifilidelepapuloasesecundare:
*apardupacitivasaptaminisaucatreluna 4-12 de la
instalaresufulisuluiprimare
*in functie de marimeele pot fi miliare,lenticulare,numulare,
sidimensiunimaimari.
*celmoifrecventesuntsifilidelepapuloaselenticulare,demarimeunui bob de
linte,deculorerosie-aramiesaurosie-violacee,acoperite cu scoamafina,care se
detaseazausor in partea central raminindnumai la periferiapapulei sub
forma unuigulerasepidermic(g.Biett)
normal
generale.
13. Piodermii – clasificarea, etiologie, patogeneza. clinica si tratamentul
osteofoliculitelor si foliculitelor.
-Piodermii sunt afectiuni inflamatorii ale pelii provocate de stafilococi si
streptococi ,apar la copil in primele luni de viata.
Piodermii-sunt grupul de boli inflamatorii,purulente a tegumentelor.
Etiologia: Sunt provocate in deoseb de stafilococi,streptococi,piococi.Omul
contacteaza aceste m/o prin intermediul celor 3 medii:aer,apa,sol.Astfel pe
pielea omului sunt depistate aceste orcanisme.
Patogeneza:Procesele sunt declansate de factorii etiologici in prezenta unor
saumai multor factori predispozabti.
Factorii predispozanti: joca rolul esential in patogeneza acestor
maladii,totj factorii endogeni servesc ca mecanism de declansare..
Clasificare:-dupa decurgere :acute,cornice
-dupa mecanismul de aparitie: primitive, secundare
-dupa profunzime:superfeciale,profunde
-dupa etiologie:stafilodermii,streptodermii,stafilo-streptodermii
Clinica:Stafilodermii-afecteaza foliculii pieloși a parului sau a glandelir
pielei.In acest caz deosebim urmatoarele forme
clinice:osteofoliculita,foliculita,furuncul,carbuncul
,hidrosadenita.Elementele morfologice care apar este pustula de diferite
marimi si profunzime.
Streptodermii:Nu afecteaza foliculii parului si glandele in schimb afecteaza
pielea gingasa,in deosebi copii si femeile.Aici avem urmatoarele forme
clinice:zabaluta,impetigou streptococic,ectima vulgara,rupia.Elimentele
forfologice sunt fliictenele .
Stafilo-streptodermii- forma clinica este piodermia
cronica,stafilostreptococi,prezenta prin eruptii pustula si bula.
Clinca la Osteofoliculita : *hiperemie in zona folicului de par
*durere in crestere cu presiunea
*se fosmeaza o pustula inflamatorie de forma de con cu virful galben incare
exista puroi
Tratament:
*Se folosesc antiseptice:Sol.de permanganat de Ca,albastru de metilen
*Unguente anibacteriene:tetraciclina
Clinica foiculitelor:*hiperemie,pustule la nivelul firului de par,dureroase la
palpare,tensiuni locala,mincarime.
Tratament:Igiena corecta,saounuri abtibacteriene,antifungice,antibiotice.In
leziunile profunde poate fi necesara interventia chirurgicala.
14. Descrieti diferencierea eruptiilor secundare recente de recidivante,
in sifilisul secundar. Aratati semnele clinice specifice sifilisului secundar
de recidivant.
Diferinciere:
*eruptiile in recent sunt in numar mare iar in recidiv in numar mic
*Eruptiile in recent sunt marunte iar in recediv mari
*Eruptiile in recnt sunt colorate intens iar in recidiv colorate slab
*Eruptiile in recent deseori se grupeara pe diferite portiuni a cutiei toracice
semnele clinice specifice sifilisului secundar de recidiva.
* alopetie difuza si in focar
*cadera genelor,sprincenelor
*pete albe rotunde in jurul gitului
*angina sifilitica
*ingrosarea vocei,raguseala pina la afonie
*papule pe reg.palmelor si talpilor
*condeloame late in jurul anusului sau genitalei.
15. Piodermii - clasificarea, etiologie, patogeneza. Clinica si tratamentul
furunculului.
Patogeneza:Procesele sunt declansate de factorii etiologici in prezenta jnor
sah mai multor factori predispozabti.
Clasificare:-dupa decurgere :acute,cronice
Clinica furuncului:
*debuteaza cu un nodul inflamator
*edem inflamator local
*durere locala
*asociat cu febra sau alterarea starii generale
Tratamentul:
*Adm.antibioticelor oral sau parenteral care actioneaa pe flora stafilococica
*Antiperetice
16. Descrieti semnele clinice specifice sifilisului secundar de recidiva.
Aratati semnele clinice a sifilisului fatului si sugarului.
*Semnele clinice specifice sifilisului secundar de recidiva.
* alopetie difuza si in focar
*cadera genelor,sprincenelor
*pete albe rotunde in jurul gitului
*angina sifilitica
*ingrosarea vocei,raguseala pina la afonie
*papule pe reg.palmelor si talpilor
*condeloame late in jurul anusului sau genitalei
Clinica sifilisului fatului:
*dupa luna a 5-a poate surveni moarteaa intrauterina
*fatul expluzat mort are tegumentele edemantiate rodii
*Ficatul este marit,dur,scleros
*sternule tras spre coloana vertebrala
*fatul viabil este mic,slab cu pielea zbircita,macerata,palida
Clinica sifilisului la sugar:
*se observa sifilida infiltrata si difuza
*coriza sifilitia
*cheratita sifilitica
*labirinita sifilitica
*sifilidele bulboase palmoplantare
*hepatosplenomegalie
*sindrom meningian
*deformatii ale craniului si fetei
*ganhlionii limfatici hipertrofiati.
17. Piodermii- clasificarea, etiologie, patogeneza. Clinica si tratamentul
hidrosadenitei.
Patogeneza:Procesele sunt declansate de factorii etiologici in prezenta jnor
sah mai multor factori predispozabti.
Clasificare:-dupa decurgere :acute,cronice
Clinica hidrosadenitei:
*leziuni nodulare ce secreta puroi
*sunt dureroase,dure si aderente la piele
*cefalee
*febra,frisoane,alterarea starii generale
Tratament:
*Antiseptice locale
*AntibioticeInterventie chirurgicala cu anestezie locala
18. Descrieti clinica sifilisului secundar pustules si veziculos. Aratati
trasaturile commune a sifilidelor secundare. Descrieti deosebirea
eruptiilor secundare recente de recidivante.
Sifilidele papuloase
*apar dupa citeva saptamini sau catre luna 4-12 de la instalarea sufilisului
primar
*in functie de marimeele pot fi miliare,lenticulare,numulare,
sidimensiunimaimari.
*celmoifrecventesuntsifilidelepapuloaselenticulare,demarimeunui bob de
linte,deculorerosie-aramiesaurosie-violacee,acoperite cu scoamafina,care se
detaseazausor in partea central raminindnumai la periferiapapulei sub
forma unuigulerasepidermic(g.Biett)
normal
generale.
Deosebirea:
*eruptiile in recent sunt in numar mare iar in recidiv in numar mic
*Eruptiile in recent sunt marunte iar in recediv mari
*Eruptiile in recnt sunt colorate intens iar in recidiv colorate slab
*Eruptiile in recent deseori se grupeara pe diferite portiuni a cutiei toracice
19. Ptiriazisul verziculor – etiologie, patogeneza, localizare preferata,
acuze subiective, eruptii obiective, tratamentul. Descrieti eruptiile in
eritrasma inghinala.
Ptiriazis verziculor-este o afectiune cauzata de o ciuperca care determina
leziuni superficiale la nivelul pielii, in special in zona trunchiului si a
umerilor.
Etiologie:Bola provocata de ciuperca Ptyrosporul orbiculara..
Patogeneza:Boala apare la persoanele la care se consta o dereglare a
bilantului chimic a traspiratiei
Clinica subectiva:Bolnavii acuza disconfort cosmetic in deosebi cu
localizare preferata
Localizare de preferinta:*pielea gitului
*cutia toracica antirioara,posterior,lateral pina la ombelic
*membre superioare pina la coate
Clinica obectiva:Pe piele in deosebi pe localizari de preferinta observam:
*pete de forma rotunda,margini binedelimitate cu tendinta de extindere
spre periferie astfel contopinduse formind fiferite figuri cidate.
*culoarea petelor de la roz pina la cafea cu lapte sau cafenie.
*diferenta de culoare e caracteristica de diferiti bolnavi
*vara sub actiunea razelor solare petele ramin d eculoare alba pe fonul petei
brozate.
Tratamet:
Unguente antimicotice de 2 ori pe zi timp de 2 saptamini.(Lamizil,Fermizil
Eritrazma inghinala:
*tegumentele au o culoare rosie maronie
*marginea leziunilor este bine delimitate si uniori cu o culoare mai intensa
*zona afectata 3-6 cm.
20. Gonoreia si trihomoniaza- cai, conditii de molipsire, etiologie,
clasificare, clinica si complicatiile la barbate, femei, fetite.
Gonoreea-este o boala provocata de gonococcul Neisser care afecteaza in
special organele urogenitale,uneori rectul si conjunctiva.
Trihomoniaza-este o bacterie intracelulara cu serotipurili D si K fiind
responsabile de infectii urogenitale cu transmitere sexual
Cai si conditii de molipsire:contact sexual(dintre om sanatos si cel
bolnav),prin inocularea infectiilor( prin intermediul miinilor pe care pot
nimeri elemente purulente din organele genitale),in timpul nasterii prin
filierea mamei bolnave,prin intermediul obiectelor de igiena personala,pe
cale nesexuala(puroi).
Etiologia-gonoreea este provocata de un diplococ gram negativ,care forma
unui bob de cafea dispus in perechi,ei se coloreaza bine cu coloranti,in afara
organismului uman el piere repede si se distruge la temperatura de 56
grade,in puroi gonococul isi pastreaza activitatea si virulenta pina la uscare.
Clasificarea-la barbati:
1.gonoree recenta (acuta,subacuta,torpida)
2.gonoree cronica
3.gonoree letenta
Clinica la barbati:
Acuta-prurit,tumefierea si inrosirea meatului ,dureri,usturime in timpul
mictiunii,secretii galben verde abundenta care apoi se usuca si lasa pete pe
lengerie.
Cronica-secretii seromucoase,abundente dupa efort fizic,raporturi
sexuale,bai calde sau consumul bauturilor alcoolice.
Complicatii la barbati:parauretrite,balanopostita,prostatita
gonococica,epididimita,orhita,cowperita,liteita.
Clinica la femei:
Acuta-secretii abundente galben verzui,dureri,usturime la mictiuni uneori cu
singe,tumefiere,roseata.
Cronica-fara simptome subiective,secretia poate deveni abundenta odata cu
inceperea menstruatiei si a exceselor sexuale.
Complicatiile la femei:skenita,bartholinita,edometrita,anexita
gonococica,cistita,parametrita.
Clinica la fetite:dureri,secretii ,usturime la mictiuni,din colul uterin se pot
observa secretii purulente,este rosu si singereaza.
Complicatiile la fetite:vulvovaginita gonoreica,proctita si faringita
gonococica,infectia gonoccocica diseminata,septicemie gonococica.
21. Microsporia – etiologie, patogeneza, clinica afectiunii parului si

ppielii glabre, tratament.
Microsporia-este o boala contagioasa,caracteristica special copiilor de
virsta scolara,prescolara.
Etiologia-boala este provocata de 2 specii de ciuperci:1.Microsporum
Ferughineum(antroponoza la om)2.Microsporum Canis(zooantroponoza la
ciini si pisici)
Patogeneza-boala e provocata la copii de pina la 14 ani pe contul
transpiratiei neformate.
Clinica afectiunii parului si pielii glabre
In cadrul parului-caderea parului(alopecie),apare focare de cadere a
parului cu tendinta de extindere spre periferie,focarele au forma rotunda
,margini bine delimitate,parul in focar rupt la radacina,pielea de pe cap slab
hiperemiata,edematiata acoperita cu scoame.
In cadrul pielii-focare pe piele si observam 2 puncte:pe orice portiune a
pielii apar pete inflamatorii de diferite dimensiuni de la mici la mari cu
tendinta de extindere spre periferie,forma rotunda,margini bine
delimitate,culoare rosietica mai intemsa la periferie decit la centru,deseori
focarele au forma de inel.
Tratament
Pe piele-folosirea unguentelor antimicotice local 2 ori pe zi timp de 2
saptamini.
Pe par-parul berberit tot capul,jupirea epidermului in focar,unguent
antimicotic 2 ori pe zi,Griziofulvin per os,berberirea parului se repeta o data
la 10 zile.
22. Clasificarea sifilisului congenital, clinica sifilisului fetal si sugarului.
Sifilisul congenital poate fi clasificat din punct de vedere clinic si cronologic:
-sifilis congenital precoce
-sifilis congenital tardiv
Perioada precoce a sifilisului congenital se inparte in:
-placentat
-sifilis fetal
-sifilisul sugarului(pina la 1 an)
-sifilisup congenital precoce(de la 1 an pina la 5 ani)
Clinica sifilisului fetal-fatul expulzat mort are tegumente
edematiate,rosii,ficatul este marit,dur,scleros,fatul mort este macerat de
pneumonie alba si simpatoscleroza,sternul e tras spre coloana
vertebrala,fatul este mic,slab,cu piele zbircita,macerata,palida
Clinica sifilisului la sugar-la copii de pina la 1 an se observa sifilida
infiltrata difuza,coriza sifilitica,cheratita sifilitica,labirintita sifilitica,sifilidele
buloase palmoplantare,oteocondrita
diafizoepifizara,splenomegalie,hepatomegalie,sindrom meningial,deformatii
a craniului si fetei,ganglionii limfatici hipertrofiati.
23.Epidermofitia – etiologia, patogeneza, clinica si tratamentul
epidermofitiei, inghinala, plantar, unghiilor.
Epidermofitia-este o boala ce afecteaza straturile superficiale a pielii glabre
si unghiilor.
Etiologia-este provocata de fungi speciilor Epidermofitoni inguinale
Sabourand(E.flocossum)
Patogeneza-contribuie transpirarea abundenta in plicile inghinale si axila la
persoanele cu obezitate si Diabet zaharat.
Clinica epidermofitiei inghinale-pete rosii inflamatorii
descuamate,marimea unui bob de linte,se formeaza focare mari ovale cu
suprafata rosie,margine edematiata acoperita uneori cu vezicule,crustes si
scuame,centrul focarului e palid.
Clinica epidermofitiei plantare-prurit slab,inconstant,se pot forma
vezicule cu o pielita dura,veziculele se unesc formind bule.
Clinica epidermofitiei unghiilor-apare pe partea libera a marginii unghiei
avind forma unei pete si dungi galbui,toata lama unghiei se ingroasa,capata o
nuanta galbena,se farima usor,se rupe,sub ia apar acumulari de mase
cornoase.
Tratament-comprese reci cu sol acid boric 3 %,aplicarea remediilor
fungice-exoderil,terbizil,travogen,clortrimazol.,admin.de hipo-sau
desensibilizante(sol.de clorura de calciu 10%,tiosulfat de sodiu0,5 g de 3 ori
pe zi per os.
-Antihistaminice,vit.frupei A,B,antifungice,bai calde cu permanganat de
K,paste sulf-gudron3-5%,focarele se preluxreaza (bulele,veziculele se
deschid,masele cornoase se inlatura si se aplica
sol.Castellani.
24. Clasificarea si durata sifilisului secundar. Aratati eruptiile perioadei
secundare, descrieti trasaturile commune, enumerate semnele sifilisului
secundar de recidiva.
Clasificarea:-Sifilis secundar recent ;-Sifilis secundar latent ;- Sifilis
secundar recidivant.
Sifilisul secundar dureaza 2-4 ani
Eruptiile perioadei secundare:1.pete-rozeole sifilitice ;2.papule-papule
sifilitice ;3.vezicule-vezicule sifilitice ;4.pustule-pustule sifilitice
Trasaturile comune a sifilidelor secundare-
1.eruptia nu este insotita de vriun fenomen subiectiv(prurit,durere,arsura).
2.eruptiile au forma rotunda,regulata,bine circumscrisa,nu se contopesc,sunt
localizate in focar,adica izolat una de alta,involutia elementelor incepe de la
centru.
3.sifilidele secundare sunt neinflamatorii,pielea din apropiere are aspect
normal.
4.spre deosebire de rozeola,leziunile papuloase sunt infiltrate
,indurate,rotunde,bogate in trepomeme,evident foarte contagioase.
5.leziunile secundare ,gratie tratamentului speciific,dispare repede,nefiind
tratate pot disparea doar peste 2-3 luni
6.in decursul perioadei secundare se observa un polimorfism veridic si
aparent al eruptiilor,elementele morfologice aflindu-se in diferite stadii de
dezvoltare,deoarece nu au apararut simultan.
7.reactiile serologice sunt pozitive in 98-99%
8.in majoritatea cazurilor bolnavii nu prezinta febra si tulburari ale starii
generale.
9.la bolnavii cu sifilis revent sunt prezente cicatrice sancrului dur,semne
vizibile ale adenopatiei primare.
Semnele sifilisului secumdar de recidiva:
Alopecia difuza sau in focar,caderea sprincenelor si genelor,leicoderma
sifilitica,angina sifilitica,imgrosarea vocii,raguseala,afonie,papule pe
regiunea palmelor si talpilor,condiloame late in jurul anusului si genitale
25.Ptiriazisul verziculor – etiologie, patogeneza, localizare preferata,
acuze subiective, eruptii obiective, tratamentul. Descrieti eruptiile in
eritrasma inghinala.
Ptiriazis verziculor-este o afectiune cauzata de o ciuperca care determina
leziuni superficiale la nivelul pielii, in special in zona trunchiului si a
umerilor.
Etiologie:Bola provocata de ciuperca Ptyrosporul orbiculara..
Patogeneza:Boala apare la persoanele la care se consta o dereglare a
bilantului chimic a traspiratiei
Clinica subectiva:Bolnavii acuza disconfort cosmetic in deosebi cu
localizare preferata
Localizare de preferinta:*pielea gitului
*cutia toracica antirioara,posterior,lateral pina la ombelic
*membre superioare pina la coate
Clinica obectiva:Pe piele in deosebi pe localizari de preferinta observam:
*pete de forma rotunda,margini binedelimitate cu tendinta de extindere
spre periferie astfel contopinduse formind fiferite figuri cidate.
*culoarea petelor de la roz pina la cafea cu lapte sau cafenie.
*diferenta de culoare e caracteristica de diferiti bolnavi
*vara sub actiunea razelor solare petele ramin d eculoare alba pe fonul petei
brozate.
Tratamet:
Unguente antimicotice de 2 ori pe zi timp de 2 saptamini.(Lamizil,Fermizil
Eritrazma inghinala:
*tegumentele au o culoare rosie maronie
*marginea leziunilor este bine delimitate si uniori cu o culoare mai intensa
*zona afectata 3-6 cm.
-placentat
-sifilis fetal
edematiate,rosii,ficatul este
marit,dur,scleros,fatul mort este macerat de pneumonie alba si
simpatoscleroza,sternul e tras spre coloana vertebrala,fatul este mic,slab,cu
piele zbircita,macerata,palida
a craniului si fetei,ganglionii limfatici hipertrofiati.
27. Candidozele pielii si mucoaselor – etiologie, factori predispozanti
exogeni si endogeni, clinica candidozei pielii- cutelor mari interdigital la
miini, cavitatii bucale, organelor genital la femei si barbate.Candidoza
reprezinta o afectiune a pielii,lamelor unghiale si organelor interne.Etiogia-
poate fi provocata de levurile de tipul Candida albicans sau Monilia,care nu
formeaza spori,au pseudohife si se inmultesc prin inmugurire.Factorii
exogeni:traumele pielii si a mucoaselor(lezarea mameloanelor la femeile ce
alapteaza si traumarea acedyuia prin sugere de catre copil),onichiile si
paronichiile candidozice care apar la traumarea degetelor in timpul
manichiurei,umiditate sporita(duce la raspindirea candidozei in zonele
geografice cate se deosebesc prin clima calda si umeda),actiunea acizilor si
bazelor adupra pielii,patogitatea si virulenta fungilor.Factori
endogeni:hipovitaminoze,bolile metabolice,dereglari aparatului digestiv
endocrinopatiile,sindromul Itenko-
cushing,semnevegetonevrozei(transpiratie abundenta,dereglarea circulatiei
sagvine in membre),virsta(la n n insuf fiziologica a salivarii si reducerea
activitatii lizozimei),la batrini( slabirea foryelor de protectie ale
organismului),infectiile genetale,maladiile ce duc la casrxie,administrarea
antibioticelor cu spectru larg de actiune ce contribuie la aparitia
disbacteriozei intestinale,administrarea preparatelor contraceptive
enteral.Clinica:candidoza superficiala .candidoza pielii-candidozacutelor
mari afecteaza cutele inghinale,interfesiere,axilele,plicile gl mamare la femei
si cutele abdominale la obezi.In locurile afectate.In locurile afectate
aparplacarde erozive mari de culoare rosie-inchisa,cu margini vlatr si
umiditate moderata.La periferia placardelor se observa o bordura de epiderm
macerat stratificat cu nuanta albicioasa.Intertrigo interdigital al miinilor,dunt afectate
mai ales femeile ce lucreaza la intreprinderi de cofeterie,de conserve,spalatorese.se
afecteaza spatiul 3,situat intre degetele mediu si inelar,si suprafetele laterale ale
acestor degete,unde str carnos este macerat,outin gonflat cu o manta sidefie sau se
stratifica,dezgolind o suprafata de culoare rosie,erodata,umeda si lucioasa.La margini
se observa frinturi de epiderm macerat.
Candidoza mucoaselor cav bucale apare la n n in primele saptamini de viata.In debutul
procesului pe mucoasa obrajilor,limba,gingii apar puncte albe,localizate pe fondul
hiperemiat al mucoasei.Afectarea candidozica a mucoadei limbii poate fi o manifestare
a stomatitei candidozice,insa uneori evalueaza ca o malafie de sine statatoare.Pe dosul
limbii apar membrane false de acrum sau brazde adinci,orientate in diferite directii.
Organele genitale la femei-vulvovaginita candidozice se manifesta prin edemul si
hiperemia mucoaselor,configuratii fedtonate clare si eliminari caracteristice,aceste din
urma avind caracter de faramituri.Subiectiv-se constata prurit pronuntat uneori
arzuri.La barbati-Balanopostita candidozica apare la diabetici sau in urma infectarii de
la femeile bolnave de vulvovaginita candidozica.Boala se caracterizeaza prin aparitia pe
pielea preputiului si pe gland a unor plancarde limitate de eritem,a eroziunilor
epidermului albicios,pruritului intens.
28. Gonoreea- etiologie, cai de transmitere, clinica la barbate,
complicatiile.
Gonoreea este o boala cauzată de bacteria Neisseria gonorhoeae.
Transmiterea are loc cel mai frecvent prin contact sexual vaginal, anal şi
oral.
Etiologie:esteprovocatadeundiplococgram-negativ.In afara organismului
uman el piere foarte repete, se distruge la t de 56 grade sub influenta
prepatatelor antiseptice, la uscare, sub actiunea directa a razelor solare.
Cai de transmitere:*contact sexual,*infectarea ochiului are loc in urma
inocularii infectiei prin intermediul miinilor,* la n n in urma trecerii in
timpul nasterii prin caile genitale a mamei bolnave,* prin intermediul
obiectelor de igiena personala,*infectarea nesexuala prin para.
Clinica la barbati:afecteaza uretra,boala debuteaza dupa o perioada de
incubatie,durata in mediu 5-7zile.Dupa durata este mai mica de 2 luni atunci
gonoree recenta.Cind durata este mai mare de 2 luni-infectie cronica.Se
deosebesc urmatoarele forme: 1)gonoreea recenta:
acuta,subacuta,torpida2)gonoreea cronica 3)gonoreea latenta
Uretrita gonococica acuta piate fi anterioara si titala.Se maifesta prin
prurit,tumifiere,unrosirea meatului,dureri,usturimi in timpul mictiunii.Din
orificiul uretral se scurge o secretie galben-verzuie abundenta,care prin
uscare lasa pete galben murdare pe lengeria celor infectati.Uretrita
gonococica cronica:se caracterizeaza prin secretii seromucoase,cantitativ
reduse,care apar nai mult dimineata.Secretiile devin abundente dupa
eforturi fizice,raporturi sexuale,bau cade,dupa consumul unei cantitati mari
de bauturi alcoolice.In secretii nr leucocitelor si al gonococilor scade,apar
celule epiteliale,mucus,urina este limpede.
Complicatiile la barbati:parauretritele
gonococice,liteitele,cowperita,balanopostita,prostatita
gonococica,epididimita,orheita gonocicica.
29. Candidozele pielii si mucoaselor – etiologie, factorii predispozanti-
exogeni siendogeni, clinica candidozei mucoaselor : balanopostita,
vulvovaginita, afectiunea cavitatii bucale.
Candidoza reprezinta o afectiune a pielii,lamelor unghiale si organelor
interne.
-Etiogia-poate fi provocata de levurile de tipul Candida albicans sau
Monilia,care nu formeaza spori,au pseudohife si se inmultesc prin
inmugurire. Factorii exogeni:traumele pielii si a mucoaselor(lezarea
mameloanelor la femeile ce alapteaza si traumarea acedyuia prin sugere de
catre copil),onichiile si paronichiile candidozice care apar la traumarea
degetelor in timpul manichiurei,umiditate sporita(duce la raspindirea
candidozei in zonele geografice cate se deosebesc prin clima calda si
umeda),actiunea acizilor si bazelor adupra pielii,patogitatea si virulenta
fungilor.Factori endogeni:hipovitaminoze,bolile metabolice,dereglari
aparatului digestiv,endocrinopatiile,sindromul Itenko-cushing,semne
vegetonevrozei(transpiratie abundenta,dereglarea circulatiei sagvine in
membre),virsta(la n n insuf fiziologica a salivarii si reducerea activitatii
lizozimei),la batrini( slabirea fortelor de protectie ale
organismului),infectiile genetale,maladiile ce duc la casexie,administrarea
antibioticelor cu spectru larg de actiune ce contribuie la aparitia
disbacteriozei intestinale,administrarea preparatelor contraceptive enteral.-
La barbati-Balanopostita candidozica apare la diabetici sau in urma
infectarii de la femeile bolnave de vulvovaginita candidozica.Boala se
caracterizeaza prin aparitia pe pielea preputiului si pe gland a unor
plancarde limitate de eritem,a eroziunilor epidermului albicios,pruritului
intens. -Organele genitale la femei-vulvovaginita candidozice se manifesta
prin edemul si hiperemia mucoaselor,configuratii fedtonate clare si
eliminari caracteristice,aceste din urma avind caracter de
faramituri.Subiectiv-se constata prurit pronuntat
uneori arzuri.lucioasa.La margini se observa frinturi de epiderm macerat.
-Candidoza mucoaselor cavitatii bucale apare la n n in primele saptamini
de viata.In debutul procesului pe mucoasa obrajilor,limba,gingii apar puncte
albe,localizate pe fondul hiperemiat al mucoasei.Afectarea candidozica a
mucoadei limbii poate fi o manifestare a stomatitei candidozice,insa uneori
evalueaza ca o malafie de sine statatoare.Pe dosul limbii apar membrane
false de acrum sau brazde adinci,orientate in diferite directii.
30. Gonoreea – etiologie, cai de transmitere, clinica la femei, complicatii.
Gonoreea este o boala provocata de gonococul Neisser(Neisseria
gonorrhoeae).
-Etiologie:este provocata de un diplococ gram-negativ.Inafara organismului
uman el piere foarte repete,se distruge la t de 56 grade sub influenta
prepatatelor antiseptice,la uscare,sub actiunea directa a razelor solare.
-Caile de transmitere a bolii:contact sexual dintre un om bolnav si sanatos,in
urma inocularii infectii prin intermediul miinilor,prin intermediul unor
obiecte de igiena personala,pe cale nesexuala.
-Clinica la femei:poate fi acuta si cronica.Infectia gonococica acuta se
manifesta prin secretiii abundente galbui-verzui,insotite de dureri si
usturime la mictiune,ele fiind frecvente,uneori
sangviolente.Vulva,vaginul,colul utern,uretra sunt congestive si
tumefiate,meatul rosu,tumefiat.Colul uterin prezinta o secretie
purulenta,galbui-verzui,este rosu si singereaza. Infectia gonococica
cronica:debuteaza fara simtome subiective,manifestarile clinice sunt reduse
la o secretie discreta.Secretia poate deveni abundenta odata cu inceperea
menstruatiei si a exceselor sexuale.Contagiozitatea maxima este in primele
zile dupa menstruatie.
-Complicatiile gonoreii la femei:inflamatia glandelor Skene, Bartholine,
cistita, metrita, parametrita, anexipelviperitonita
31. Clinica si tratamentul herpesului simplu si Zoster.
Clinica herpesului simplex-Perioada de incubatie 3-5 zile,aparitia eruptiilor
de herpes precedata,cu citeva ore sau chiar o zi,de senzatii subiective de
prurit,caldura locala,frisoabe,febra,arsuri,tensiune ale teritoriului lezat,la
nivelul caruia se produce o tumefactie eritimatoasa de dimensiuni
variabile,cu margini neregulate,pe care apare un buchet de vizucule
mici.Dupa 24-48 ore,veziculele se transforma in pustule,in decurs de 2-4 zile
ele se deschid,transforminduse in eroziuni acoperite de cruste cenusii-brune
sau hemoragice care cad lasind in loc o mica pata eritematoasa
tranzitorie.Evolutia bolii dureaza 10-12 zile .
-Tratamentul: topic se aplica unguent Aciclovir 200-300mg de 2-5 ori/zi
minimum 5 zile,padta sulfgudron.In caz de localizare a herpesului simplu in
cav bucala se badijoneaza cu sol dezinfectante liante,ce contin
galbenele,permanganat de potasiu,apa oxigenata.Pt a preveni recidivele se
decurge la adm gamaglobulinelor,autohemoterapia.
-Herpesul Zoster-este o dermatoza eritemato-veziculoasa de virusul
varicelei,virusii filtranti dermotrop di neurotrop.
-Clinica-herpesul zoster este caracterizat prin durere,eruptii,tumefierea gl
sateliti.Atingerea cuhaine provoaca o senzatie dureroasa pronuntata.Adesea
eruptia este precedata de simptome generale prodomale ca
febra,frisoane,astenie si de simptome subiective licale,care se manifesta sub
forma de prurit,arsuri,parestezii.
-Tratamentul-se adm preparate antivirotice(aciclovir,zovirax in comprimate
de 2-5 ori/zi in decurs de 3 - 6 zile)interferon,salicilate,analgetice(acid
acetilsalicilic,fenilbutazona,diclofenac),vit
B1,B5,B6,B12,C,autohemoterapie,infectii de gamaglobulina.Sunt eficace
procedurile fizioterapeutice-razele UV,ultrasunetul,lampa Sollux,in caz de
dureri acute-electroforeza cu procaina,blocada circulara cu
procaina,fonoforeza cu unguente de interferon 50%.-In caz de eruptii acute
este c/t terapia iritanta cu unguente si baile.in aceast perioada tratanentul
se va limita la adm pudrelor.Ulterior se vor folodi creme,paste,unguente
antiinflamatorii su dezinfectante:aciclovir,unguente sau comprese cu
interferon,sol de coloranti 1-2%,unguente di emulsii ce contin antibiotice in
Cf ombinare cu hormoni steroizi(Dermozolon).
32. Trihomoniaza- etiologie, clinica si complicatiile la barbate si femei,
tratamentul.
•Etiologia:Agentul cauzal este Trichomonas vaginalis un protozoar
unicelular, flagelat, lung, de forma ovoidala, mobil. Parazitul ramine mobil
mai multe ore la temperatura camerei.
•Clinica:
Clinic, la barbat infectia este de obicei asimptomatica, rareori fiind prezenta
o secretie purulenta alb- galbuie insotita de simptome subiective ( prurit,
arsuri uretrale). Pot fi intilnite si complicatii precum epididimite, cistite.
La femei, incubatia variaza intre 4 si 20 zile (in medie 7 zile). Clinic
manifestarea principala este o cervicita tradusa printr-o leucoree
abundenta, alb- galbuie, aerata, fluida si fetida. Netratată , in formele cronice
leucoreea scade cantitativ, devenind lactescenta si intens fetida. La
examenul ginecologic vaginul este eritematos, cu prezenta de puncte
hemoragice, iar pe col se evidentiaza eroziuni. Se poate constata eritem si
edem vulvar si al coapselor, escoriatii liniare secundare pruritului. La femeie
o serie de conditii precum tulburarile endocrine, hipovitaminozele sau
modificarile pH-ului vaginal favorizeaza cronicizarea infectiei.
•Complicatii:-barholinite; - skeenite;- uretrite;- cistite;- salpingite.
•Tratamentul:Tratamentul se face cu metronidazol(Flagyl) in doza de 750-
1000 mg/zi timp de 7-10 zile. La femei concomitent cu tratamentul oral se
administreaza intravaginal ovule(comprimate) cu metronidazol de 500 mg
timp de 15-20 zile. In caz de eșec, tratamentul este repetat dupa 4-6
saptamini. Se mai pot utiliza tinidazolul (Fasygin) doza unica de 2 g iar la
copii doza unica de 50-75 mg/kgc, nitrofurantoinul 5-10 mg/kgc timp de 10
zile sau ornidazol (Tiberal), nimorazol (Naxogyn), secnidazol ( toate in doza
unica de 1,5 g sau pe durata de 3-5 zile).
33. Clinica si tratamentul verucilor si condiloamelor acuminate.
Verucile- sunt proliferari benigne contagioase ale pielii, provocate de virusul
filtrabil dermotrop.
-Forme clinice:
•Verucile vulgare (simple)
-Clinca:Apar ca papule rotunde sau ovale, izolate sau grupate de dimensiuni
variabile 4-5 mm pina la 1 cm de culoarea pielii uneori roz-galbui,dure,
nedureroase cu suprafata neregulata, aspra la pipait.
-Tratament:>electrocuagularea ;>diatermocuagularea ;>chiuretajul
;>arderea cu acid tricolacetic sau azot lichid ;>badijonarea cu lichidul Fovler
sau ferezol
•Verucile plantare
-Clinica:
Forma unor mase dure, rotunde, bine delimitate fata de tesutul inconjurator
acoperite de un epiderm ingrosat de culoare galben-cenusie.
-Tratament:Se aplica azot lichid, unguent de colhamina , sol. podofilina 10-
20%, electrocuagulare.
•Verucile plane juvenile
-Clinica:Se prezinta cu mici papule plane, rotunde si poligonale, cu suprafata
neteda de culoarea pielii normale sau galbuie.
-Tratament:Se vindeca spontan!!!
•Verucile papilomatoase
-Clinica:Sunt niste ridicaturi pidiculare ,filiforme. Papiloamele cav. bucale se
prezinta sub forma unor mici vegetatii,rotunde, netede, albicioase.
-Tratament:Sol. Fovler, unguent Reratolitici cu continut de acid salicilic,
benzoic, lactic, rezorcina. Se aplica raze UV, razele Bucky, propolis.
-Condiloamele acuminate- tumori benigne( papilomatoase, localizate la niv.
organelor genitale care se transmite prin raport sexual.
-Clinica:Se formeaza papule roze, moi, pediculate, papiloamele pot
ulcera(secretii cu miros specific)
-Obiectiv:1-2 cm, au aspect de creasta de cocoș, culoare rosu-brun sau
violaceu.
-Tratament:Crioterapia, chiuretaj cu lingurita ascutita Volkman,
permanganat de potasiu. Se aplica pudra, unguent colhamina.
34. Psoriazisul –etiologie, clinica, descrieti caracteristica stadiilor progress stationar si
regresiv, triada psoriadica, fenomenul Kebner, tratamentul.
Psoriazisul- dermatoza eritimato-scuamoasa de origine neidentificata, evolueaza cu
remisiuni si recidive frecvente, la intervale variabile de timp.•Etiologie nu au putut elucida
cauzele si mecanismul de aparitie a bolii. In ultimul timp s-au adus unele argumente in
favoarea originii genetice; modul de transmitere nu a fost precizat. In afara de factorul
ereditar, laaparitia bolii intervin o serie de factori declansatori: Tulburarile endocrine,
neuropsihice, digestive, metabolice, infectia virala, diferite focare de infectie, traumatisme
locale, infectii ale cailor respiratorii superioare.•Clinica:Psoriazisul se manifesta prin
aparitia unor papule rosietice, de marimea unui virf de ac, bine delimitate, reliefate, acoperite
cu scuame fine transparente, de culoare alba sau mata, care se indeparteaza usor. Scuama
este stratificata, compusa din suprapunerea mai multor rinduri de lame cornoase. Elementele
eruptive mici continua sa se mareasca in volum, ajungind pina la 2-3 cm, uneori mai mari.
Cind mai multe elemente se contopesc, se formeaza placarde mari neregulate.•In evolutia
psoriazisului se disting 3 etape: de progresie, sau perioada eruptiva, stationare si
regresiva.Etapa de progresie a psoriazisului se caracterizeaza prin eruptii noi, abundente,
marunte, avind cerc roșu in jurul papulelor psoriazice. O intepatura sau o zgirîetura produsa
pe portiunea de piele sanatoasa determina aparitia unui element nou de psoriazis( fenomenul
Kebner). In faza de stare nu apar eruptii noisi lipseste reactia izomorfa. Etapa regresiva se
caracterizeaza prin resobtia infiltratului din centrul papulelor, aparitia pigmentatiei ori a unor
pete depigmentate in locul fostelor papule psoriazice.•Triada psoriazica:Psoriazisul este o
afectiune cutanata cronica, caracterizata prin legiuni papuloase bine delimitate acoperite cu
scuame sedifii pluristratificate usor detasabile. Gratajul progresiv a scuamelor pun in
evidenta semnele care constituie argumente de diagnostic in favoarea psoriazisului: semnul
"picaturii de spermanțet", semnul peliculei de colodiu si semnul Auspitzv.1. Semnul
"picaturii de spermanțet": la gratajul papulelor cu o lama ori bisturiu apare o descuamatue
pronuntata formata din scuame lamelare, de culoare alb-argintiu, asemanator cu picatura de
stearina. Aceasta culoare se datoreste fantelor pline cu aer intre celulele parakeratozice cu
nuclee, cu structura lamelara ce formeaza stratul cornos.2. Semnul peliculei de colodiu: dupa
detasarea scuamelor apare o suprafata lucioasa parca este acoperita cu lac, de culoare
roșietica.3. Semnul Auspitz(fenomenul punctelor hemoragice), ori semnul Polotebnov( roua
hemoragica): la gratajul de mai departe si la detasarea scuamelor in totalitate apar mici
puncte singerinde. Acest fenomen se datoreste papilomatozei (papilele sunt alungite si
edematiate, de forma cilindrica sau conica, cu vase dilatate
sinuoase).•Tratament:Pacientului i-se recomanda un mod de viata ordonat, calm fara
stresuri. Regim alimentar variat, bogat in proteine, redus in grasimi, zahar, evitindu-se
alcoolul si excitantele. Tratamentul general va fi individual, se va tine cont de etapa de
dezvoltare a psoriazisului, se vor inlatura focarele de infectie, in caz de necesitate se vor trata
insuficienta hepatica, tulburarile digestive, metabolice, endocrine. La etapa progresiva se vor
administra antihistaminice, tranchilizante, neuroleptice, vitaminele B1, B6; hemodez
intravenos, 200-400 mlm de 2 ori/saptamina. Pentru eliminarea scuamelor aplica pomezi cu
acid salicilic de 2%. La etapa stationara si regresiva se administreaza sedative, vitaminele A,
C, E, B1, B2, B6, B12, B15, acid folic , acid nicotinic, substante piretogene, se fac
hemotransfuzii, pomezi sulfoihtiolate. O importanta deosebita o au mijloacele fizioterapeutic
35.Clinica si tratamentul verucilor si condiloamelor acuminate.
Verucile- sunt proliferari benigne contagioase ale pielii, provocate de virusul
filtrabil dermotrop.
-Forme clinice:
•Verucile vulgare (simple)
-Clinca:Apar ca papule rotunde sau ovale, izolate sau grupate de dimensiuni
variabile 4-5 mm pina la 1 cm de culoarea pielii uneori roz-galbui,dure,
nedureroase cu suprafata neregulata, aspra la pipait.
-Tratament:>electrocuagularea ;>diatermocuagularea ;>chiuretajul
;>arderea cu acid tricolacetic sau azot lichid ;>badijonarea cu lichidul Fovler
sau ferezol
•Verucile plantare
-Clinica:
Forma unor mase dure, rotunde, bine delimitate fata de tesutul inconjurator
acoperite de un epiderm ingrosat de culoare galben-cenusie.
-Tratament:Se aplica azot lichid, unguent de colhamina , sol. podofilina 10-
20%, electrocuagulare.
•Verucile plane juvenile
-Clinica:Se prezinta cu mici papule plane, rotunde si poligonale, cu suprafata
neteda de culoarea pielii normale sau galbuie.
-Tratament:Se vindeca spontan!!!
•Verucile papilomatoase
-Clinica:Sunt niste ridicaturi pidiculare ,filiforme. Papiloamele cav. bucale se
prezinta sub forma unor mici vegetatii,rotunde, netede, albicioase.
-Tratament:Sol. Fovler, unguent Reratolitici cu continut de acid salicilic,
benzoic, lactic, rezorcina. Se aplica raze UV, razele Bucky, propolis.
-Condiloamele acuminate- tumori benigne( papilomatoase, localizate la niv.
organelor genitale care se transmite prin raport sexual.
-Clinica:Se formeaza papule roze, moi, pediculate, papiloamele pot
ulcera(secretii cu miros specific)
-Obiectiv:1-2 cm, au aspect de creasta de cocoș, culoare rosu-brun sau
violaceu.
-Tratament:Crioterapia, chiuretaj cu lingurita ascutita Volkman,
permanganat de potasiu. Se aplica pudra, unguent colhamina.
36. Sifilisul –descrieti clinica perioadei de incubatie si sifilisul primar.
locomotor(indeosebi oasele).\
•Perioada de incubatie:1. Clasic dureaza 20-40 zile(1luna) ; 2. Prescurtata-
pina la 2 saptamini - la persoane cu imunodificienta pe contul diferitor boli
cronice- intercurente(TBC, alcoolism, narcomanism). ;3. Prelungita(pina la 3
luni) si mai mult pe contul antibioticelor administrate in cadrul diferitor boli
intercurente.
•Perioada sifilisului primar:Incepe dupa 30 zile a perioadei de incubatie.
Odata cu aparitia primului semn șancru dur si dureaza 6-8 saptamini
(2luni). Perioada primara se clasifica in sifilis primar sero-negativ, prima
jumatate( 1luna), sifilis primar sero-pozitiv a2-a jumatate. Al doilea semn
clinic in perioada primara- limfadenita regionala , al treilea semn limfangita
regionala,al 4-lea semn starea de prodroma.
37. Scabia- cai, conditii demolipsire, etiologie, localizarea preferata,
Scabia este o boala frecvent intilnita in deosebi in anotimpurile reci ale
anului,extrem de contagioasa deseori poate fi complicata cu piodermii in
Cai si conditii de molipsire.
1.Calea directa-presupune contact direct al pielii bolnavului cu pielea celui
sanatos(somn in acelasi pat,raport sexual,salut prin stringeri de mina,masaj)
2.Calea indirecta-presupune transmiterea prin intermediul obiectelor
infectate(lengerie de pat de corp,prosop,manusi)
-Etiologie.Boala este provocata de parazitul animalier acarul scabiei are
forma unei broaste testoase,femela de 2 ori mai mare ca masculul,dupa
fecundare masculul piere iar femela sapa galerii in piele unde depune pina la
50 de oua timp de 7 zile.
-Localizare preferata:Aici evidentiem portiuni de pieleunde stratul cornos el
apidermului este cel mai subtire precum:-Glande mamare la femei in
deosebi regiunea mamelonului ;-regiunea burtei : -coapse intern ;-fesele ;-
interdigital la miini ; -radiocarpian intern ;-antebrat intern ; -coate.
-Clinica subiectiv:Bolnavii acuza prurit chinuitor care se intensifica in timpul
noptii si este characteristic pentru portiuni preferate
-Clinica obiectiv:La examenul obiectiv in deosebi pe portiunea preferate
deosebim:excoreatii in rezultatul scarpinarii,eruptii veziculopapuloase
asezate perechi.
Tratament:
1.Ungvent Sulf 33%-se frectioneaza pielea de la clavicular pina la talpi de 2
ori pe zit imp de 5 zile fara baie si fara a schimba lengeria,in ziua a 6-a se
face baie si se schimba lengeria.
2.Sol.Benzod-Benzil 20%
3.Metoda Demianovici:
-sol.nr 1 Tiosulfat de natriu 40-60%
-sol.nr 2 acid clorhidric 4-6%
se ia un tampon de vata si se inmoaie in sol nr 1 si se prelucreaza timp de
10-15 min apo la fel si cu sol nr 2
4.Ungvent sulfodecorten
38. Trihomoniaza- etiologie, clinica si complicatiile la barbate si femei,
tratamentul.
•Etiologia:
-Agentul cauzal este Trichomonas vaginalis un protozoar unicelular, flagelat,
lung, de forma ovoidala, mobil. Parazitul ramine mobil mai multe ore la
temperatura camerei.
•Clinica:Clinic, la barbat infectia este de obicei asimptomatica, rareori fiind
prezenta o secretie purulenta alb- galbuie insotita de simptome subiective
( prurit, arsuri uretrale). Pot fi intilnite si complicatii precum epididimite,
cistite.
La femei, incubatia variaza intre 4 si 20 zile (in medie 7 zile). Clinic
manifestarea principala este o cervicita tradusa printr-o leucoree
abundenta, alb- galbuie, aerata, fluida si fetida. Netratată , in formele cronice
leucoreea scade cantitativ, devenind lactescenta si intens fetida. La
examenul ginecologic vaginul este eritematos, cu prezenta de puncte
hemoragice, iar pe col se evidentiaza eroziuni. Se poate constata eritem si
edem vulvar si al coapselor, escoriatii liniare secundare pruritului. La femeie
o serie de conditii precum tulburarile endocrine, hipovitaminozele sau
modificarile pH-ului vaginal favorizeaza cronicizarea infectiei.
•Complicatii:-barholinite ; - skeenite ; - uretrite ; - cistite ; - salpingite
•Tratamentul:Tratamentul se face cu metronidazol(Flagyl) in doza de 750-
1000 mg/zi timp de 7-10 zile. La femei concomitent cu tratamentul oral se
administreaza intravaginal ovule(comprimate) cu metronidazol de 500 mg
timp de 15-20 zile. In caz de eșec, tratamentul este repetat dupa 4-6
saptamini. Se mai pot utiliza tinidazolul (Fasygin) doza unica de 2 g iar la
copii doza unica de 50-75 mg/kgc, nitrofurantoinul 5-10 mg/kgc timp de 10
zile sau ornidazol (Tiberal), nimorazol (Naxogyn), secnidazol ( toate in doza
unica de 1,5 g sau pe durata de 3-5 zile).
39.Enumerati elementele morfologice a pielii (primare, secundare,

cavitare)
secundare.
•Elementele morfologice primare:1. Pata ; 2. Papula ; 3. Tubercul ; 4. Nodul ;
5. Urtica ; 6. Vezicula ; 7. Bula ; 8. Pustula
exudative.
40. Principii de tratament general si locale in dv.

•Terapiagenerala
organismului
Streptomicina
4. Cremele- actioneaza mai superficial si au un efect calmant si racoritor\
absorb.
6. Gelurile- sunt amestecuri de excipienti hidrofili\
racoritoare a pielii ( eritem, exantem)
8. Compresele umede- sunt utilizate in procesele exudative a pielii
41. Eczema – cause, forme clinice, semen clinice, tratament.
Eczema- reactie alergica cutanata ce se manifesta prin eritem, veziculatie,
zemuire,formarea crustelor si descuamatie, insotite de prurit, avind tendinta
de extindere si cronicizare.
•Forme clinice: Acuta, subacuta si cronica
•Dupa cauze: micotica, varicoasa, paratraumatica, profesionala, seboreica,
infantila.
•Din punt de vedere clinic: (3 tipuri)- vulgara, papulo-veziculoasa,
memulara.
>Eczema vulgara- vezicule mici, punctiforme cu continut clar, in timpul
scarpinatului se sparg si lasa suprafete erozive punctiforme care se usuca si
formeaza o crusta de culoare galbui, usor detasabile.
>Eczema memulara- se manifesta sub forma unei placi eritematoase, ca o
moneda cu margini bine delimitate cu suprafata acoperita de papulo-
vezicule. Uneori central se usuca si se acopera cu cruste iar la periferie se
vad elemente veziculare.
>Eczema microbiana- se manifesta prin eritem, vezicule sau pustule ,
exudate si crustificare abundenta in jurul focarelor.
>Eczema seboreica- se caracterizeaza prin pete de culoare rosu-galbui, fara
vezicule vizibile, bine delimitate , acoperite de scuame groase si este insotita
de prurit.
>Eczema infantila- se deosebeste eczema seboreica, eczema propriu-zisa a
sugarului.
>Eczema profesionala- apare pe suprafata care a fost in contact cu substanta
iritanta.
•Tratament:-Regim alimentar ;-Hiposensibilizante ;- Antihistaminice ;-
Sedative ;-Corticoterapia in doze mici.
42. Sifilisul – evolutia generala, descrieti clinica sifilisului secundar roseolic,
aratati trasaturile commune a sifiliselor secundare, diferencierea celor recente
si recidivante.
*Definitie: Sifilisul este o boală infecțioasă sexual transmisibila extrem de contagioasă care
afectează întreg organismul toate sistemele inclusiv SNC și aparatul locomotor( îndeosebi
oasele).
* Evoluția generală a bolii:boala decurge clasic în următoarele etape : 1. perioada de
incubație 2.perioada sifilisului primar 3.perioada sifilisului secundar 4.perioada sifilisului
terțiar.
* Clinica sifilisului secundar: începe după 3 luni de la momentul infectării(1 lună incubație
+2 luni perioada primară )ia începe odată cu apariția erupțiilor secundare sifilitice și durează
2-4 ani de zile iar apoi va începe perioada terțiară.Perioada secundară care durează 2- 4 ani
de zile se clasifica în:1. Sifilis secundar recent 2. Sifilis secundar latent 3. Sifilis secundar
recidivant-Nota!În momentul când apar erupțiile secundare pentru prima dată începe
perioada Sifilisului secundar recent care după 1 lună 1,5 luni, erupțiilepot dispărea in acest
timp se consideră sifilis secundar latent, după care revine o perioadă când erupțiile apar din
nou astfel se constată sifilis secundar recidivant.
Atentie! În perioada secundară care durează 2 4 ani sifilisul secundar recent va fi o singură
dată iarsifilisul latentcu recidivant se schimbă una cu alta.
Erupții sifilitice secundare. În perioada secundară sunt caracteristice următoarele erupții
elemente: 1. Pete-rozeolasifilitica2. papule- papule sifilitice 3.vezicule-vezicule sifilitice 4.
pustule-pustule sifilitice-Nota! Pe contul multiplii varietăți de erupție în perioada secundară
sifilisul mai are o denumire de boală vicleană care poate simula clinica diferitor maladii.
Din cele patru erupții enumerate mai sus circa80-85% vor fi rozeola sifilitică iar la celelalte
trei revin circa 10-15%.*Trasaturile comune a sifilidelor secundare.1. Erupția nu este
însoțită de vreun fenomen subiectiv .(prurit, durere, arsură)2.Erupțiileau o formă rotundă
,regulată ,bine circumscrise nu se contopesc sunt localizate în focar adica izolat una de alta,
involuția elementelor începe de la centru.3. Sifilitele secundare sunt neinflamatorii,pelea din
apropiere are aspect normal.4. Spre deosebire de rozeola leziunile papuloase sunt neinfectate
indurate, rotunde, bogate în treponeme. Evident foarte contagioase.5. Leziunile secundare
grație tratamentului dispare repede. Nefiind tratate pot dispărea peste 2-3 luni.6. În decursul
perioadei secundare se observă un polimorfismveridic și aparent al erupțiilor .Elementele
morfologiceaflinduseîn diferite stadii de dezvoltare deoarece nu au apărut simultan.7.
Reacțiile serologice sunt pozitive în 98-99% .8. În majoritatea cazurilor bolnavii cu sifilis
recent sunt prezente cicatrici așancrului dur semne vizibile ale adenopatiei primare.9. In
majoritatea cazurilor bolnavii nu prezintă febra și tulburări ale stării generale.
Ca regulă majoritatea cazurilor sifilitele apar pe tegumentele cutiei toracice dar pot fi
răspândite și pe alte porțiuni. Erupțiile secundare pe cutia toracică se disting ușor conținând
un număr mare de treponeme. prezintă pericol major necesar de evidentiat că erupțiile
secundare apar și pe mucoasele organelor interne , cavitatea bucală ,organe genitale.
*Diferențierea erupțiilor secundare de recidivante. Erupțiile în recent sunt în număr mare
recidiv-număr mic, recent mărunte ,recidiv- mari, recent colorate intens,recidiv colorate slab.
În recidivă deseori se grupează pe diferite porțiuni. Erupții specifice pentru sifilis secundar
recidivă: 1. Alopeție difuză și în focar.2. Căderea genelor și sprâncenelor.3.Leicoderma
sifilitica (margelele venera)-pete albe rotunde in jurul gitului.4. Angina sifilitică5.
Îngroșarea vocii răgușeală până la afonie.6. Papule pe regiunea palmei și tălpii.
7. Condiloame late în jurul anusului sau genitale.
43. Toxicodermiile – clinica, tratament.
Este inflamația acută a pielii prin injectarea i/v, i/m,s/c, sau pe cale orala ,rs.
(Sulfamide,barbiturice, antibiotice)
-Clinic:eruptii rozeoliforme,scarlatiforme,papulo-veziculoase. Administrarea
îndelungată a vit. A poate provoca discheratoze, prurit ,alopetie. Vit. B1
-leziuni eritematoase, papuloase, urticariene cu prurit ,șoc anafilactic.
-Toxicodermia medicamentoasă folosirea timp îndelungată a unui
medicament( eritem, papule ,veziculesau papuloase ,erupții, iritație ,stă ri de
depresie, insomnie,astenie ,usturime, arsuri, durere.
*Tratament: inlaturarea cauzei( medicamentul),hiposensibilizant,
antihistaminice, vitamine, diuretice, pudre ,emulsiii, antiinflamatorii ce
calmeaza pruritul,ulei de Zinc20-30 %,oxicart sprey,preparate hormonale,
unguent Prednizolonacetat 1%,advantan 0,1 %,tratament fizioterapeutic:
electroforezacu ditenhidramina,inductotermia regiunea
rinichilor,eloctrosomn,magnitoterapia,darsonval,bă i curative cu nă mol.
* clasificare sifilisului congenital: 1.placentar 2. Fetal3.sugarului (pâ nă la 1
an ) 4.precoce (de la 1 an pâ nă la 5 ani)
*Clinica sifilisul fetal: dupa luna a 5 poate surveni moartea intrauterina.Fă tul
expulzat are tegumente edematoase ,roșii, ficatul este mă rit în volum ,dur
,scleros, este macerat de pneumonie alba, este slab cu pielea zbâ rcită .
*Clinica sifilisului sugarului: la copii de pâ nă la un an se observă
sifilidainfiltrată difuza, keratita sifilitică ,corina sifilitică , splenomegalie,
hepatomegalie ,sindrom meningeal deformații de craniu,feței, ganglionii
limfatici hipertrofiaați.
45. Neurodermita- clinica, tratament.
Neurodermita este o boală cutanată cronică recidivantă inflamatorie care se
manifestă prin prurit intens erupții papuloase și olichenizare
pronunțată .Apare mai des ca rezultat al acțiunii factorilor endogeni,
tulbură ri ale funcției sistemul nervos ,glandelor de secreție internă ,
organelor interne , dereglari metabolice precum și sub influența factorului
mediului ambiant.
*clinica: predomină infiltrarea cu lichenizarea pielii pe fondul eritemului cu
caracter neinflamator.Focarele se localizează mai des pe față , regiunea
cervicală , suprafețele flexorii ale membrelor, in regiunea organelor genitale,
suprafețele interioare ale coapselor și pe ale porțiuni ale corpului. Se
observa de obicei papule epidermodermale care deseori nu se deosebesc
după culoare de pieleacircumscrisa, pe alocuri se contopesc în suprafețele
de infiltrare papuloasa . Pelea în focare deseori hiperpigmentata, uscată ,se
remarcă excoriații multiple și scuame furfuracee. În plicile cutanate pe
fundul infiltrației deseori se vă d fisuri liniare. Afectare pielii prin prurit
intens,erupții monomorfe, tulbură ri neurotice de diferit grad,dermografism
alb,reflexul pilomotoric pronuntat formeaza tabloul clinic tipic al
neurodermitei.
*Tratament: General: dietoterapie excluderea alergenilor alimentari
medicamentoși și de anturaj , asanarea focarelor cronice de infecție, un
regim igienic rațional,sedative și psihoterapie în conbinare cudoze nu prea
mari de hormoni corticosteroizi cu o reducere lentă a dozei ulterioare
(Prednizolon,dexametazon),Electrosomnul in combinare cu hipnoza,
preparate de brom, valeriană ,neuroplegice (andaxin,elenium,seduxen),
ganglioblocatori(nanofina,aminazina), antihistaminice antipruriginoase
( clemastin, cloraperamin). Vitamine din grupul B,PP,A.Persoanelor de
vâ rstă înaintată se prescriemetiltestostcron. Se recomandă la o lichenizare
pronunțată în neurodermită circumscrisa se injectează intracutanat emulsie
de hidrocortizon.
Tratament local:unguente care conțin preparate corticosteroide(flucinar,).
La asocierea unei infecții secundare se aplică coloranții, soluția
castellani,unguentele oxicart, procedurile fizioterapice: bă i cu hidrogen
sulfurat,radon, raze ultraviolete,helioterapie.Bai cu decoct de dentita,
scoarță de stejar ori mușețel. După baie porțiunile uscate ale pieliise ung cu
cremă ori cu ulei de mă sline. Se întrebuințează unguente krtatolitice cu
naftalan,gudron, sulf,. Aplicarea razelor Bucky in scop de profilaxie a
recidivelor.
46. Descrieti perioada de incubatie in sifilis, clinica perioadei primare.
*Perioada de incubatie: 1.Classic durează 20-40 zile( o lună ). 2. Poate fi
prescurtată pâ nă la două să ptă mâ ni. 3. La persoanele cu imunodeficiență pe
contul diferitor boli cronice intercurente: TBC, narcomania ,-3 să ptă mâ ni.
Poate fi prelungită pâ nă la 3și mai bine luni de zile pe contul antibioticelor
administrate în cadrul diferitelor boli intercurente.
* Perioada sifilisului primar: începe după 30 de zile ai perioadei de incubație
o dată cu apariția primului semn:1. sancrul dur și durează 6- 8 să ptă mâ ni(2
luni).Perioada primară se clasifică în:a)sifilis primar sero-negativ prima
jumă tate (1 lună )b) sifilis primar sero-pozitiv a 2 jumatate .
Pentru perioada primara sunt caracteristice urmatoarele semne
clinice :1.Sncru dur 2. limfadenita regională . 3. limfangita regională . 4. stare
de prodroma.
Primele 2 semne se considera obligatorii, semnul 3 si 4 facultative.
1.sancrul dur- apare ca o reacție locală în poartă deinfecție in majoritatea sa
pe genitale dar pot fi întâ lnite și Sancre extragenitale.Clasic prezintă defect
al pielii sau mucoaselor sub forma de euroziune sau ulcer ,ca regula
mă rimea unghiei degetului mic ,formă rotundă margini bine delimitate,
(deseori amintești forma farfuriei )culoarea roșiatică sau carne alterată ,
țesuturile înconjură toare neinflamate ,suprafața lucioasă , să rac în exudat, în
centrul se simte o indurație . El nu provoacă senzație subiectile mâ ncă rime,
durere. Dimensiunile șancrului pot fi și mai mari sau mai mici și vor fi
numite miliare.
-Sancre atipice: l Sancrulpanariciu. II. Sancrul amigdalită III. Edem indurativ
IV.sancrul fisural.
2. Limfadenita regională prezintă mă rirea ganglionilor limfatici din
apropierea sancrului în cadrul celor genitale ganglionii inghinali în cadrul
șancrului cavită ții bucale submandibulari.Acest semn apare după 7- 10 zile
după apariția șancrului ,ganglionii se mă resc pâ nă la mă rimea unei alune
sau nucă nedurerosi la palpareneaderenti în țesuturile înconjură toare ca
regulă limfadenita din momentul apariției va fi prezentă pe tot parcursul
perioadei primare și începutul perioadei secundare.
3. Limfangita regională prezintă mă rirea vaselor limfatice regionale fă ră
senzații subiective apare după 7- 10 zile după limfadenita.
4. Stare de prodroma -prezintă semne clinice a intoxicației organismului cu
exotoxina treponemelor eliminată de la un numă r mare de treponeme care
apare la sfâ rșitul perioadei primare.
47. Urticaria – clinica, tratament.
Urticarie este o reacție alergică caracterizată prin diferite cauze cu apariția
bruscă pe piele a unor plă ci eruptive efemere pruriginoase culoare alb sau
roșietică .
*clinica: -acuta, -aninke,- urticaria cronica recidivanta,-urticaria papuloasa
cronica persistenta.
-Culoarea elementeloreruptive: roșie ,alba ,hemoragică , confluenta, buloasă ,
gigantă ,
*Simptome: placa urticariana si prurit, urtici sub forma de placi neregulate
eritematoase poli de la centru aspect de portelan,elastic cu suprafata
plana,febra,prurit,fenomene dispeptice . Apar tulbură ri funcționale edem
glotic cu alterarea respirației. Dermografism orice tegument produce
apariția unei reacții edematoase (desen).
În formele grave apare
ră gușeală ,dispnee,fotofobie,mialgii,cefalee,hipotensiune,oligurie. Frecare
tegumentului produce aparitia unei reactii edematoase,care se numeste
dermografism. Reacțiile durează 24- 48 ore și sunt însoțite de senzații de
arsură și durere.
*Tratament: Etiologic: îndepă rtarea agentului cauzal, câ nd este identificat
prin hiposensibilizare specifică sau nespecifică , calmarea SNC și lichidarea
pruritului. Administrarea soluției de clorură de calciu 10 %, 5-10 ml i/m,sau
i/v lent zilnic,hiposulfit de sodiu 30%, administrarea de
antihistaminice,sedative, vit. C ,corticoterapie în doze mici de scurtă
durată .În crizele de edem Quincke acut grav cu manifestă ri de asfixie se
administrează simpaticomimetice (adrenalina noradrenalină ) 1-3ml sol. 1%
s/c la interval de 20-10min. efectuind controlul T/A. În cazurile asociate cu
șoc anafilactic se recurge la noradrenalină concomitent se poate adm. i/m și
un antihistaminic. Oxigenoterapie orala prin tub endotraheal sau in cazuri
de extreme se practica traheotomia. Sunt recomandate histaminoglobina.
Substante purgative (senadexin,sulfat de mg.)pentru evacuarea rapida a
produselor alimentare sensibilizante,urmat de un regim hidrozaharat.
Tratament local: in urticarii solare se vor aplica unguente creme cu un
continut de acid paraminobenzoic. In pruritele localizate se pot utiliza:acid
acetic de2%,sol. De alcoolmentolat de 2%, ,cloralhidratul de1-5%,fenol de
2%,camforul de 0,5%,dermatocorticoizii sub forma de unguente.
48. Descrieti diferencierea eruptiilor secundare recente de recidivante in
sifilisul secundar. Aratati semnele clinice specifice sifilisului secundar de
recidiva.
Diferentierea eruptiilor secundare de recidivante: eruptiile in recent sunt in
nr.mare,recidiv in nr.mic,recent marunte,recidiv-mari,recent colorate
intens,recidiv colorate slab. In recidiva deseori se grupeaza pe diferite
porțiuni.
Eruptiile specifice pentru sifilis secundar recidiva:
1.Alopetie difuza si in focar.
2.caderea genelor,sprincenelor.
3.leicodermasifilitica (margele venera) pete albe rotunde in jurul gitului.
4.angina sifilitica
5.ingrosarea vocii,raguseala pina la afonie. 6.papule pe regiunea palmei si
tă lpii.\
7.Condiloame late in jurul anusului sau genitale.
49. Dermatita atopica – clinica, tratament.
Dermatită atopică este o afecțiune cutanată recidivantă cu caracter familial
multifactorial care apare pâ nă la vâ rsta de 10 ani la pubertate și la vâ rsta
adultă cu hipersensibilizare la alergeni de mediu cu erupții multiple papulo
veziculoase și lichenificari la nivelul feței plicilor cubitale poplitee ,se
asociază cu dereglă ri funcționale neurovegetative anomalii imunoreactiv
celulare și umorale.
*Semne clinice: se cunosc trei faze de evoluție a dermatitei atopice
:-precoce ,-juvenilă ,- a adultului.
Dermatită atopică precoce apare la vâ rsta de 5-6 luni dureaz pina la 2-5ani.
Apar dereglari gastrointestinale,dispepsie, manifestă ri alergice respiratorii.
Erupție se localizează la nivelul feței prin apariția eritemului obrajilor urmat
de erupția papuloveziculoasa,exudativ cu eroziuni fisuri și cruste. Eruptia
este insotita deprurit intens și se poate extinde pe trunchi și membre în
special pe zonele supuse frecă rii și traumatismelor.Pruritul
cauzeaza:starede neliniste, insomnie,infectii secundare,lichenificare.
-Dermatita atopică juvenilă se localizează la nivelul plicilor cubitale,
poplitee, pe pă rțile laterale ale gâ tului, trunchi, antebraț ,dosul mâ inilor prin
apariția de placarde de lichenificare brun -roșietice sau cenușii înconjurate
de elemente papuloase asociate de excoriații cu cruste,împetiginizari.
-Dermatita atopică a adolescentului și adultului manifestă rile cutanate se
agravează în anotimpul rece și umed și disparvara. Boala se manifestă la 27-
30 ani. În cazul formelor grave: modifică ri ale personalită ții și un
comportamentul bolnavului. Pacienții sunt neliniștiți ,agresivi, egoisti,
ră zbună tori.
*Tratamentul general:-antihistaminice(cloropiramina ,clemastina,fencarol),
antipruriginoase, sedative. Barbituricele (fenobarbital, nitrazepam )
antibioterapie nu se recomandă penicilina parenteral.
*Tratamentul local va fi adaptat etapelor evolutive și simptomatologiei
clinice în fază exudativa tratamentul constă în aplicare de pansamente
umede repetate de mai multe ori pe zi( cu borax ,acid boric.).
Dermatocorticoizi în cantită ți mici de două ori pe zi sub pansamente
ocluzive, în dermatită atopică cu lichenificare -ihtiolul. în formele uscate cu
prurit cremele cu mentol.
50. Descrieti semnele clinice in sifilisul secundar de recidiva, aratati
trasaturile commune a sifilidelor secundare, diferencierea sifilidelor
recente de recidivante.
Alopecie difuza sau in focare. Caderea genelor sprincenelor. Licoderma
sifilitica – pete albe rotunde in jurul gitului .Angina sifilitica . Ingrosarea
vocii,raguseala pina la afonie. Papule le reg. palmelor si talpilor. Condiloame
late in jurul anusului sau genitale.
Trasaturile comune a sifilidelor secundare.
1.Eruptia nu este insotita de vreun fenomen subiectiv .2.Eruptiile au forma
rotunda regulata vine circumscrisa nu se contopesc , sunt localiz in focar
adica izolat una de alta .3. Sifilidele secundare sunt neinflamatorii , ele prin
apropiere au aspect normal. 4. Spre deosebire de rozeola leziunile papuloase
sunt infiltrate ,indurate ,rotunde ,bogate in trepomene, evident foarte
contagioase.5.Leziunile secund gratie trat dispar repede nefiind tratate, pot
disparea peste 2.3 luni. 6. In decursul perioadei sec se obs yn polimorfism
veridic si aparut al eruptiilor . 7. Reactiile serologice sunt pozitivee in
98.99%. In majoritatea cazurilor bolnavii nu prezinta febra si tulb ale starii
generale.
Diferencierea eruptiilor sec recente de cele recidivante :
Eruptiile in recent sunt in nr mare recidiv .Recent matunte, recidiv-mari.
Recent colorate intens , recidiv- colorat slab. In recediva deseori se grupeaza
pe diferite portiuni.
51. Psoriazisul – etiologie, clinica, descrieti caracteristica stadiilor progress stationarsi
regres, triada psoriadica, fenomenul Kebner, tratamentul.
Psoriazisul- dermatoza eritimato-scuamoasa de origine neidentificata, evolueaza cu
remisiuni si recidive frecvente, la intervale variabile de timp.•Etiologie:Cercetarile
înterprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele si mecanismul de aparitie a
bolii. In ultimul timp s-au adus unele argumente in favoarea originii genetice; modul de
transmitere nu a fost precizat. In afara de factorul ereditar, la aparitia bolii intervin o serie de
factori declansatori: Tulburarile endocrine, neuropsihice, digestive, metabolice, infectia
virala, diferite focare de infectie, traumatisme locale, infectii ale cailor respiratorii
superioare.•Clinica:Psoriazisul se manifesta prin aparitia unor papule rosietice, de marimea
unui virf de ac, bine delimitate, reliefate, acoperite cu scuame fine transparente, de culoare
alba sau mata, care se indeparteaza usor. Scuama este stratificata, compusa din suprapunerea
mai multor rinduri de lame cornoase. Elementele eruptive mici continua sa se mareasca in
volum, ajungind pina la 2-3 cm, uneori mai mari. Cind mai multe elemente se contopesc, se
formeaza placarde mari neregulate.•In evolutia psoriazisului se disting 3 etape: de progresie,
sau perioada eruptiva, stationare si regresiva.-Etapa de progresie a psoriazisului se
caracterizeaza prin eruptii noi, abundente, marunte, avind cerc roșu in jurul papulelor
psoriazice. O intepatura sau o zgirîetura produsa pe portiunea de piele sanatoasa determina
aparitia unui element nou de psoriazis( fenomenul Kebner). In faza de stare nu apar eruptii
noi si lipseste reactia izomorfa. Etapa regresiva se caracterizeaza prin resobtia infiltratului
din centrul papulelor, aparitia pigmentatiei ori a unor pete depigmentate in locul fostelor
papule psoriazice.•Triada psoriazica:Psoriazisul este o afectiune cutanata cronica,
caracterizata prin legiuni papuloase bine delimitate acoperite cu scuame sedifii
pluristratificate usor detasabile. Gratajul progresiv a scuamelor pun in evidenta semnele care
constituie argumente de diagnostic in favoarea psoriazisului: semnul "picaturii de
spermanțet", semnul peliculei de colodiu si semnul Auspitzv.1. Semnul "picaturii de
spermanțet": la gratajul papulelor cu o lama ori bisturiu apare o descuamatue pronuntata
formata din scuame lamelare, de culoare alb-argintiu, asemanator cu picatura de stearina.
Aceasta culoare se datoreste fantelor pline cu aer intre celulele parakeratozice cu nuclee, cu
structura lamelara ce formeaza stratul cornos.2. Semnul peliculei de colodiu: dupa detasarea
scuamelor apare o suprafata lucioasa parca este acoperita cu lac, de culoare roșietica.
3. Semnul Auspitz(fenomenul punctelor hemoragice), ori semnul Polotebnov( roua
hemoragica): la gratajul de mai departe si la detasarea scuamelor in totalitate apar mici
puncte singerinde. Acest fenomen se datoreste papilomatozei (papilele sunt alungite si
edematiate, de forma cilindrica sau conica, cu vase dilatate sinuoase).
•Tratament:Pacientului i-se recomanda un mod de viata ordonat, calm fara stresuri. Regim
alimentar variat, bogat in proteine, redus in grasimi, zahar, evitindu-se alcoolul si excitantele.
Tratamentul general va fi individual, complex, se va tine cont de etapa de dezvoltare a
psoriazisului, se vor inlatura focarele de infectie, in caz de necesitate se vor trata insuficienta
hepatica, tulburarile digestive, metabolice, endocrine. La etapa progresiva se vor administra
antihistaminice, tranchilizante, neuroleptice, vitaminele B1, B6; hemodez intravenos, 200-
400 mlm de 2 ori/saptamina. Pentru eliminarea scuamelor local se aplica pomezi cu acid
salicilic de 2%. La etapa stationara si regresiva se administreaza sedative, vitaminele A, C,
E, B1, B2, B6, B12, B15, acid folic , acid nicotinic, substante piretogene, se fac
hemotransfuzii, pomezi sulfoihtiolate. O importanta deosebita o au mijloacele
fizioterapeutice: diatermie, iradiere cu raze UV, terapia heliomiarina, asociate cu baile de
soare și mare.
52. Clasificarea si durata perioadei secundare a sifilisului. Enumerati
semnele clinice a sifilisului secundar, trasaturile commune a sifilidelor
secundare, diferencierea celorrecente de recidivante.
Clasificarea:
Sifilis secundar recent
Sifilis secundar latent
Sifilis secundar recidivant.\
Sifilisul secundar dureaza 2-4 ani
Eruptiile perioadei secundare:1.pete-rozeole sifilitice ;2.papule-papule
sifilitice ; 3.vezicule-vezicule sifilitice ;4.pustule-pustule sifilitice
Trasaturile comune a sifilidelor secundare-
1.eruptia nu este insotita de vriun fenomen subiectiv(prurit,durere,arsura).
2.eruptiile au forma rotunda,regulata,bine circumscrisa,nu se contopesc,sunt
localizate in focar,adica izolat una de alta,involutia elementelor incepe de la
centru.
3.sifilidele secundare sunt neinflamatorii,pielea din apropiere are aspect
normal.
4.spre deosebire de rozeola,leziunile papuloase sunt infiltrate
,indurate,rotunde,bogate in trepomeme,evident foarte contagioase.
5.leziunile secundare ,gratie tratamentului speciific,dispare repede,nefiind
tratate pot disparea doar peste 2-3 luni
6.in decursul perioadei secundare se observa un polimorfism veridic si
aparent al eruptiilor,elementele morfologice aflindu-se in diferite stadii de
dezvoltare,deoarece nu au apararut simultan.
7.reactiile serologice sunt pozitive in 98-99%
8.in majoritatea cazurilor bolnavii nu prezinta febra si tulburari ale starii
generale.
9.la bolnavii cu sifilis revent sunt prezente cicatrice sancrului dur,semne
vizibile ale adenopatiei primare.
Semnele sifilisului secumdar de recidiva:
Alopecia difuza sau in focar,caderea sprincenelor si genelor,leicoderma
sifilitica,angina sifilitica,imgrosarea vocii,raguseala,afonie,papule pe
regiunea palmelor si talpilor,condiloame late in jurul anusului si genitale
53. Lichen plan risu – clinica, tratament.
Lichenul plan este o afectiune inflamatorie cronica ce afecteaza pielea si/sau
mucoasele. Exista mai multe forme clinice (posibilitati de manifestare) de
lichen plan, care insa arata aproximativ la fel atunci cand sunt examinate sub
microscop (au trasaturi histopatologice asemanatoare, cu un proces de baza
comun).
Clinic, numarul leziunilor aparute poate fi mic sau foarte mare si pot fi
afectate numai pielea, numai mucoasele sau atat pielea cat si mucoasele.
Manifestarile clinice ale lichenului plan variaza in functie de forma clinica de
prezentare. Boala se gă sește adesea la adulți, în special la femei. Planus
forma tipică caracterizează erupție cutanată monomorfice (1 pâ nă la 3 mm
în diametru) ca o papule poligonale de culoare roșu-purpuriu cu umbilicated
în centrul elementului. Pe suprafața elementelor mai mari ale grilei vizibile
Wickham (opalovidnye puncte albe sau caruntului și dungi - manifestare a
granulozei inegale), care este bine lubrifiate elemente se manifestă atunci
câ nd uleiul vegetal. Papulele se pot uni în plă ci, inele, ghirlande și pot fi
aranjate liniar. În stadiul de exacerbare a dermatozelor, se observă un
fenomen pozitiv Kö bner (apariția unor noi erupții cutanate în zona
traumatismelor cutanate). Erupțiile sunt, de obicei, localizate pe suprafețele
flexor ale antebrațelor, articulațiilor încheieturilor mâ inii, taliei,
abdomenului, dar pot apă rea pe alte zone ale pielii. Procesul poate avea
uneori un caracter larg ră spâ ndit, pâ nă la eritrodermia universală . Regresia
erupției cutanate este, de obicei, însoțită de hiperpigmentare. Înfrâ ngerea
membranelor mucoase poate fi izolată (cavitatea orală , organele genitale)
sau poate fi combinată cu patologia pielii. Elementele pă trunse au o culoare
albă , o plasă sau un caracter liniar și nu se ridică deasupra nivelului
membranei mucoase înconjură toare. Există , de asemenea, forme verrocă ,
erozive-ulcerative ale leziunilor mucoasei.
Tratament.Terapia efectuată depinde de prevalența, severitatea cursului și
de forma clinică a bolii, precum și de patologia concomitentă . Medicamente
aplicate care afectează sistemul nervos (brom, valeriană , Motherwort,
elenium, seduksen și colab.), Preparate Hingaminovye (delagil, plakvepil și
colab.) și antibiotice (tetraciclina), vitamine (A, C, B, PP, B1, B6, B22). Câ nd
forme comune și în cazurile severe desemnează retinoizi aromatice
(neotigazon et al.), Hormonii Corticosteroizii, terapia PUVA (terapie Fe
PUVA).
54. Descrieti tabloul clinic si clasificarea sifilisului primar.
locomotor(indeosebi oasele).
* Perioada sifilisului primar: începe după 30 de zile ai perioadei de incubație
o dată cu apariția primului semn:1. sancrul dur și durează 6- 8 să ptă mâ ni(2
luni).Perioada primară se clasifică în:a)sifilis primar sero-negativ prima
jumă tate (1 lună )b) sifilis primar sero-pozitiv a 2 jumatate .
Pentru perioada primara sunt caracteristice urmatoarele semne
clinice :1.Sncru dur 2. limfadenita regională . 3. limfangita regională . 4. stare
de prodroma.
-Primele 2 semne se considera obligatorii, semnul 3 si 4 facultative.
1.sancrul dur- apare ca o reacție locală în poartă deinfecție in majoritatea sa
pe genitale dar pot fi întâ lnite și Sancre extragenitale.Clasic prezintă defect
al pielii sau mucoaselor sub forma de euroziune sau ulcer ,ca regula
mă rimea unghiei degetului mic ,formă rotundă margini bine delimitate,
(deseori amintești forma farfuriei )culoarea roșiatică sau carne alterată ,
țesuturile înconjură toare neinflamate ,suprafața lucioasă , să rac în exudat, în
centrul se simte o indurație . El nu provoacă senzație subiectile mâ ncă rime,
durere. Dimensiunile șancrului pot fi și mai mari sau mai mici și vor fi
numite miliare.
-Sancre atipice: l Sancrulpanariciu. II. Sancrul amigdalită III. Edem indurativ
IV.sancrul fisural.
2. Limfadenita regională prezintă mă rirea ganglionilor limfatici din
apropierea sancrului în cadrul celor genitale ganglionii inghinali în cadrul
șancrului cavită ții bucale submandibulari.Acest semn apare după 7- 10 zile
după apariția șancrului ,ganglionii se mă resc pâ nă la mă rimea unei alune
sau nucă nedurerosi la palpareneaderenti în țesuturile înconjură toare ca
regulă limfadenita din momentul apariției va fi prezentă pe tot parcursul
perioadei primare și începutul perioadei secundare.
3. Limfangita regională prezintă mă rirea vaselor limfatice regionale fă ră
senzații subiective apare după 7- 10 zile după limfadenita.
4. Stare de prodroma -prezintă semne clinice a intoxicației organismului cu
exotoxina treponemelor eliminată de la un numă r mare de treponeme care
apare la sfâ rșitul perioadei primare.
55. Factorii predispozanti- exogeni si endogeni.
Factorii predispozanti in dermatovenerologie :
Factori exogeni:
1.factori mecanici ;2.factori fizici ; 3.factori chimici ;4.factori
biologici ;5.paraziti animalieri ;6.factorul microbian ;7.ciuperci
patogene ;8.virusi filtrabili
Factori endogeni:Factori endogeni sunt numerosi, nu sunt studiati definitiv
catre factori endogeni, calificam diferite dereglari a diferitor organe si
sisteme interne precum :1.dereglarile SNC ;2.dereglarile sistemului
hematopoietic ;3.sist.endocrin ;4.deregari de metabolism ;5.dereglari a
sist.hormonal ;6.dereglari a sistemului cardiovascular ;7. dereglari a
sistemului urogenital
56. Scabia- cai, conditii de molipsire, etiologia, localizare preferata,
clinicasubiectiv, obiectiv, tratament.
•Scabia -este o boala frecvent intilnita indeosebi in anotimpurile reci ale
anului, extrem de contagioasa, deseori poate fi complicata cu piodermii in
•Cai si conditii de molipsire:
1. Calea directa- presupune contact direct a pielii bolnavului cu pielea celui
sanatos(somn in acelasi pat, raport sexual, salut prin stringere de mina,
masaj etc.)
2. Calea indirecta- presupune transmiterea prin intermediul obiectelor
infectate ( lengerie pat, corp, prosop, manusi etc.)
•Etiologie:
Boala este provocata de parazitul animalier Acarul Scabiei , are forma unei
broaste testoase, femela de 2 ori mai mare ca masculul , dupa fecundare
masculul piere iar femela sapa galerii in piele unde depune pina la 50 oua
timp de 7 zie.
• Clinica subiectiva:
Bolnavii acuza prurit chinuitor, care se intensifica in timpul noptii si este
caracteristic pentru portiuni preferate.
•Portiuni preferate:
Aici evidentiem portiuni ale pielii unde stratul cornos al epidermului este cel
mai subtire precum:
- glandele mamare la femei mai ales regiunea mameloanelor
- reg. burtei- reg. inghinala- coapse intern- fesele
- interdegetal la miini- radiocarpian intern- antebrat intern- coate
-Notă !!!La copii pina la 1 an poate fi afectata toata pielea inclusiv palme si
talpi.
-Nota!!!In cazuri de procese indelungate pot fi afectate si alte portiuni.
•Clinica obiectiva:La examenul obiectiv, indeosebi pe portiuni preferate
evidentiem :\1. Excoreatii in rezultatul scarpinatului2. Eruptii veziculo-
papuloase asezate perechi•Tratament:1. Ungvent Sulf 33% - se frectioneaza
pielea de la clavicula pina la talpi de 2 ori/zi timp de 5 zilefara baie si fara a
schimba lengeria, in ziua a 6 se face baie si se schimba lengeria.
2. Sol. Benzoat - Benzil 20% (ca si prima receta)3. Metoda Demianovici
Sol. nr. 1- Tiosulfat de Potasiu 40-60%
Sol. nr. 2- acid clorhidric 4-6 %Se ia un tampon de vata si se inmoaie in sol.
nr. 1 si se prelucreaza timp de 10-15 min , apoi la fel si cu sol. nr. 2.
4. Ungvent Sulfadecorten.
57. Enumerati elementele mmorfologice a pielii – primare,secundare.
secundare.
•Elementele morfologice primare:1. Pata;2. Papula;3. Tubercul; 4. Nodul; 5.
Urtica;6. Vezicula;7. Bula;8. Pustula
Notă !!!Primele 5 sunt fara cavitate, infiltrative. Ultimele 3 sunt cavitare,
exudative.
•Elementele morfologice secundare:
1. Hiperpigmentatia;2. Depigmentatia;3. Scoama;4. Excoreatia;5. Fisura;6.
Erozie;7. Crustul8. ;Ulcer;|9. Cicatrice;10. Lichenefierea ;11. Atrofia ;12.
Vegetatia
58. Microsporian- etiologie, patogeneza, clinica afectiunii parului si
pielii glabre,tratament.
Etiologia-boala este provocata de 2 specii de ciuperci:
1.Microsporum Ferughineum(antroponoza la om)
2.Microsporum Canis(zooantroponoza la ciini si pisici)
Tratament
saptamini.
la 10 zile.
59. Principii de tratament general si local in dv.
-Tratamentul intern: specific si nespecific(general)- Tratamentul extern
(local, topic)
•Terapiagenerala
antihistaminice, desensibilizante.1. Terapia sedativa- are efect inhibator,
calmant2. Preparate antihistaminice- micsoreaza eritemul, edemul si
pruritul: Suprastina, Dimedrol, Diazolina
organismului
Streptomicina
5. Hormonoterapia- are actiune antiinflamatoare ( Adrenalina, Tireoidina)\
4. Cremele- actioneaza mai superficial si au un efect calmant si racoritor
absorb.
60. Clasificarea si durata perioadei secundare a sifilisului. Enumerati
semneleclinice a sifilisului secundar.
Sifilis secundar recent Sifilis secundar latent Sifilis secundar recidivant.
Sifilisul secundar dureaza 2-4 ani Eruptiile perioadei secundare:
1.pete-rozeole sifilitice2.papule-papule sifilitice3.vezicule-vezicule sifilitice
4.pustule-pustule sifiliticeDeosebim cateva forme de sifilis: secundar recent,
secundar recidivant, secundar latent.Manifestarile clinice ale perioadei
secundare: pe piele, mucoasa cavit bucale si a organelor genitale apar eruptii
numite sifilide. Acestea sunt leziuni eritematoase, papuloase, veziculoase,
pigmentare si alopecii.- Sifilidele eritematoase prezinta o rozeola sifilitica,
constituita din pete rotunde de culoare rosie deschisa, ca floarea de piersic, avand
marimea unui bob de linte si diametrul 1 cm, margini estompate, separate prin
portiuni de piele sanatoasa, suprafata neteda, necontagioass, dispar sub
vitropresiune fara a se descuama. Initial se localizeaza pe partile laterale a
toracelui, apoi abdomen, regiunea axilara si membre. Eruptia rozeolica dureaza
de la cateva zile pana la 1-2 luni si dispare spontan. Rozeola recidivanta are
dimensiuni mai mari si culoare rosie cianorica. - Sifilidele papuloase apar dupa
cateva saptamani sau catre luna 4-12 de la instalarea sifilomului primar. In
functie de marime ele pot fi miliare, lenticulare, numulare si de dimensiuni mai
mari. Cele mai frecvente sunt sifilidele papuloase lenticulare, de marimea unui
bob de linte, de culoare rosie aramie sau rosie violacee, acoperite cu scuama
fina.- Sifilidele psoreaziforme, leziuni eruptive papuloase, acoperite cu scuame
groase, stratificate , cu nuanta de rosu aramiu.- Sifilidele foliculare se localizeaza
in jurul foliculilor pilosebacei, de culoare galbena aramie, acoperita cu scuame
mici. Apar pe piept, spate, antebrate.- Sifilidele papuloase seboreice se
localizeaza in regiunea presternala, interscapulara, frunte, pielea capului,
acoperite de scuame groase cu aspect galbui, seboreic.- Sifilidele papulo-erozive,
localizarea in regiunea genitala, axilara, submamara, anus si spatiile interdigitale,
sunt foarte contagioase. Sifilidele papulo-hipertrofice sunt niste papule rotunde
sau plate, infiltrate, izolate sau confluente, acoperite de secretie purulenta.-
Sifilidele acneiforme, in zonele seboreice.- Sifilidele pigmentare cu localizare in
jurul gatului alcatuind “colierul venerei”.-Alopecia sifilitica se observa la nivelul
sprancenelor.Caracterele sifilidelor perioadei secundare: - eruptia nu este insotita
de vreun semn subiectiv; - eruptiile au forma rotunda, regulata, bine
circumscrisa, nu se contopesc, sunt localizate in focar, izolat una de alta; - dupa
tratam specific dispar repede;- reactiile serologice sunt pozitive 98-99% ; -
bolnavii nu prezinta febra si tulburari ale starii generale.
61.Microsporia – etiologie, patogeneza, clinica afectiunii parului si
ppielii glabre, tratament.
Etiologia-boala este provocata de 2 specii de ciuperci:1.Microsporum
Ferughineum(antroponoza la om)2.Microsporum Canis(zooantroponoza la
ciini si pisici)
Tratament
saptamini.
la 10 zile
-placentat
-sifilis fetal
edematiate,rosii,ficatul este marit,dur,scleros,fatul mort este macerat de
pneumonie alba si simpatoscleroza,sternul e tras spre coloana
vertebrala,fatul este mic,slab,cu piele zbircita,macerata,palida
a craniului si fetei,ganglionii limfatici hipertrofiati
63.Enumerati elementele morfologice a pielii (primare, secundare,
cavitare)
secundare.
•Elementele morfologice primare:1. Pata ; 2. Papula ; 3. Tubercul ; 4. Nodul ;
5. Urtica ; 6. Vezicula ; 7. Bula ; 8. Pustula
exudative.
64.Principii de tratament general si locale in dv.
•Terapiagenerala
organismului
Streptomicina
4. Cremele- actioneaza mai superficial si au un efect calmant si racoritor\
absorb.
65.Factorii declansatori pt candidoza
a)diabet zaharat c)tetraciclinele sistemice
66.Leziunile elementare primitive
a.macula; b.papula; d.pustula
67.Leziunile elementare primitive infiltrative
b.papula; c.nodul; d.urtica
68.Leziunile elementare primitive exudative
d.bula ;e.pustula
69. Leziunile elementare secundare
c.eroziune; d.crusta; e.scuama
70.Durata aplicarii compreselor umede in maladiile cutanate
a)5 min
71.Medicatia topica cu coloranti anilinici
b)violet de de gentiana
72.Medicatia antihistaminica
b)diprazina
d)dimedrolul
73.Substantele med utilizare in tratamentul lez cutanate zemuinde
d.benzil benzoat
74.Etiologia piodermiilor
b.colibacili ;d.streptococi ; e.Stafilococi
75. Elementele primitive cu continut purulent
b.vezicula; c.pustula
76. Piodermiile foliculare
c.sicozis vulgar ;e.furuncul
77.Originea agentilor patogeni ai pediculozelor
a) richetsii,c)insectele
78. Leziunile patognomice pt scabie
a)vezicula perlata,e)santul aerian
79.. Vectorii de transmitere a scabiei umane
a) bolnavi, b) obiectele personale si de anturaj al bolnavului.
80.Caile de infestare in scabie
a)sexuala b)directa de contact
c)indirecta de contact
81.Zonele de afectare preferential inscabie la adulti
b)spatiile interdigitale c)abdomen e)fese si coapse
82. Micozele cutanate fluorescent pozitiva la examenul cu lampa Wood
a)microsporie b)tricofetie c)tricofeție
83.Factorii declansatori pt candidoza
a)diabet zaharat c)tetraciclinele sistemice
84.Elementele morfologice care caracterizeaza
a) crustele; b) pustule;c) ulcerele
85. Med prescrise in perioada de zemuire a eczemei
d)sol. Medicamentoase
86. Dermatoverozele
a) veruca vulgara ;b)zonal zoster ;c)condiloame acuminante ;e)molluscum
contagiosum
87.Dermatovirozele cu transmitere sexual
a)condiloame acuminate c)molluscum contagiosum
88. Momentul aparitiei adenopatiei regionale in sifilisul primar
d)la 7-10 zile de la constituireasancrului
89.Durata medie a perioadei de incubatie in sifilis
b)3-4 sapt
90.Durata obisnuita a sifilisului primar (in saptamini)
a)2-3
91. Durata medie a sifilisului secundar
d)2-3 ani
92.Complicatiile sancrului dur la barbate
a)balanita si balanopostita b)fimoza si parafimoza ; d)sancru gangrenos
93.Elementele primitive cu continut purulent
b.vezicula; c.pustula

Anatomia - Pielea Reprezinta Invelisul Extern Al Corpului Uman Cu Suprafata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomia - Pielea Reprezinta Invelisul Extern Al Corpului Uman Cu Suprafata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.Anatomia, fiziologia, histologia pielii.

Anatomia.Pielea reprezinta invelisul extern al corpului uman cu suprafata

12. Descrieti clinica sifilisului secundar papulos, aratati trasaturile

21. Microsporia – etiologie, patogeneza, clinica afectiunii parului si

39.Enumerati elementele morfologice a pielii (primare, secundare,

40. Principii de tratament general si locale in dv.

S-ar putea să vă placă și