BOLI AUTOIMUNE -

CONECTIVITE
Conectivită – afecţiune a ţesutului conjunctiv
Colagenoză – afecţiune caracterizată prin atingerea
structurilor ţesutului conjunctiv (substanţă
fundamentală, fibre colagene) şi care nu se
limitează la ţesutul conjunctiv al unui singur
organ, ci ca afecţiuni difuze, sistemice cu
localizări variate
Boală autoimună – datorită pierderii toleranţei
imunologice - defect de recunoaştere şi toleranţă
a propriilor structuri, cu dezvoltarea de
autoanticorpi, dotaţi cu proprietăţi agresive faţă
de diferite organe şi sisteme proprii
LUPUSUL ERITEMATOS
Sin. Eritematodes / Maladia
lupică
Concepţia unicităţii bolii lupice
• LE subacut, LE cronic se pot transforma
în LES
• existenţa la nivelul joncţiunii dermo-
epidemice a complexelor Ag – Ac,
inexistente în erupţiile polimorfe la
lumină
• existenţa cel LE (2%) şi Ac antinucleari

(33%) în LE cronic şi subacut

Forma localizată – este menţinută de o
barieră specifică determinată de:
• Labilitatea homeostaziei imune
• Rezistenţa membranei limitante
lizozomale
- efect protector asupra acesteia:
corticoizii, antipaludicele albe de
sinteză
• Integritatea axului hipofizo-
corticosuprarenal
- mai stabil la bărbat
- mai uşor perturbat la femei
Dispoziţie ereditară = Diateza lupică
• există o hiperreactivitate imună
constituţională - candidaţii la lupus
• disproteinemie ereditară de bază pe fondul
căreia factori exogeni sau endogeni
determină apariţia bolii autoimune
• substratul = defect de recunoaştere şi

toleranţă a self-ului - determinat de

persistenţa unor clone de celule limfoide
interzise (în stare de latenţă) rămase
nereprimate în cursul vieţii embrionare.
Leziunea iniţială

• leziune vasculară = angeită

degenerativă autoimună
• urmată de - depunerea complexelor
Ag – Ac la nivelul pereţilor vasculari
din diverse organe
• în final = degenerescenţă fibrinoidă –

necroză fibrinoidă
Incidenţă
• sexul feminin – fenotipizarea bolii este
determinată de 2 alele dominante legate
de cromozomul X (dublu la femei)
• între 20 – 40 de ani – rolul factorilor

endocrini, rol favorizant al estrogenilor,

ciclul menstrual (distrucţii tisulare)
Factori declanşatori
¨ Ultravioletele – determină scăderea numărului de
lizozomi, cu eliberarea de material enzimatic ce
acţionează asupra propriilor structuri
¨ Spontan – defectul genetic al sistemului imun
¨ Bioalergeni – structuri similare ale unor
componente tisulare proprii
¨ Factori fizici, chimici, biologici – determină
modificări ale structurii biochimice proprii
¨ Medicamente – existenţa *LE like* indus de
medicamente – tetraciclină, penicilină, griseofulvină
¨ Virusuri – prin mecanisme autoimune
¨ Tuberculoza – uneori se asociază cu LE
¨ Streptococii – focare de infecţie
¨ Menstrele – determină distrucţii tisulare
¨ Şocuri emoţionale –modifică structura self-ului
Simptomatologie
ÞEritem
• în pete / plăci, roşu-violaceu
• margini bine delimitate
ÞHiperkeratoză
• Aderentă, scuame albe-cenuşii
ÞAtrofie
ÞEdem - doar în formele acute
ÞHiperpigmentaţii
• formele cu evoluţie îndelungată
ÞArsură / Usturime
•în formele edematoase
Localizare
• Zonele expuse luminii solare
• teritoriul centro-facial
• pielea păroasă a capului
• buze
• gât, zona decoltată
• mâini, antebraţe
FORME CLINICE
 LE cronic centrifug
vformă benignă,
superficială şi
congestivă
Þvespertilio = 2 plăci pe
pomeţi unite printr-un
istm la rădăcina
nasului
Þatrofie discretă
Þscuame fine
• eritemul progresează
în puseuri centrifuge
 LE cronic fix / discoid
vasimetria leziunilor
• evoluţie lentă
Þeritem cu tentă mai
închisă
Þscuame aspre - *în
gheară de pisică*
Þatrofie evidentă, cu
caracter mutilant, de
unde şi termenul de
lupus
Þhiperpigmentaţii
v Alte forme clinice de LE cronic
• LE profund – cu nodozităţi
• LE hipertrofic – scuame hiperkeratozice
• LE punctat – eritem punctiform
diseminat cu margini elevate
• LE Hutchinson – aspectul unei
degerături
• LE urticarian – leziuni congestive,
mobile
• LE bulos – apariţia bulelor
• LE eroziv – pe buze
 LE subacut

vformă de trecere
spre un LE cronic
sau acut
Þleziuni cutanate
diseminate – faţă,
gât, mâini,
antebraţe, pielea
capului, spate, zona
decoltată
Þstarea generală bună
 LE Acut / Diseminat / Sistemic
(LES) / Lupoeritematoviscerita
vfrecvent debut cutanat
fără antecedente
dermatologice
Þstarea generală
alterată – febră ( 39-
40C), artralgii,
mialgii, astenie,
anxietate, obnubilare
Þleziuni cutanate –
polimorfe, diseminate
Complicaţii
1. Stări febrile
2. Manifestări articulare - artralgii, hidartroze
3. Cardiovasculare - evol spre Insuficienă cardiacă
4. Manifestări renale - Nefropatie lupică
5. Oculare -Diplopie, Edeme, Hemoragie
6. Neuropsihice - Convulsii epileptiforme, psihoze
maniaco-depresive, polinevrite
7. Musculare - tulburări funcţionale ale muşchilor
8. Endocrine - Hiperpigmentaţie adissoniană
9. Digestive - Hepatita lupică, Pancreatita
10. Ganglionare - adenopatie cervicală dură
11. Hematologice - Anemie, leucopenie
12.Avort în luna 2 – 3
13. Sfârşit letal al gravidei
Dg. diferenţial
qAcnee rozacee – eritem difuz, fără hiperkeratoză,
fără atrofie
qLupus vulgar – tuberculii lupici, ce evoluează în 4
stadii
qPsoriazis – scuame hiperkeratozice, chenarul
eritematos neacoperit de scuame
qEpiteliom bazocelular plan cicatricial – perle
epiteliomatoase dispuse la periferie în şirag
qSicozis lupoid - foliculite
qSifilide circinate – tuberculi arămii
qErizipelul feţei – fără scuame, durere pulsatilă
qPemfigoidul seboreic – localizare în şanţul nazo-
genian, semnul Nicolski pozitiv
qEritemul polimorf – eritem în cocardă
qDermatomiozita – eritem şi edem periorbital
Ex. paraclinice
¨ Celule L.E. (Haserich)
• Factorul LE – autoanticorp antinuclear, transmis şi
transplacentar, induce fenomenul L.E
• corpusculi LE – nucleu al unui polimorfonuclear ce sub
acţiunea factorului LE şi-a pierdut structura cromatiniană
şi s-a eliberat de citoplasmă
• celule LE – polimorfonucleare ce au fagocitat corpusculi
LE
• fenomenul Haserich – dispunerile în rozetă a mai multor
polinucleare ce înconjoară o masă acidofilă omogenă
¨ Anticorpi antinucleari
¨ Imunofluorescenţa directă – imunoglobuline la nivelul
joncţiunii dermo-epider-mice
¨ Anticorpi - anti AND
¨ Anemie . Leucopenie. Trombocitopenie
¨ Creşterea VSH-ului
¨ Inversarea raportului albumină / globulină
¨ Reacţii serologice fals pozitive (10%) pentru sifilis
TRATAMENT
¨ Local
v Forma acută
• Fotoprotectoare
v forma cronică
• Dermocortocoizi în general potenţi:
Dermovate, Clobetasol
• Badijonare cu acid tricloracetic 5-
10%
• Masaj cu zăpadă carbonică
• Pudre şi creme fotoprotectoare
- acid paraaminosalicilic 10%

- acid paraaminobenzoic 5% -
Romavit
¨ General
v L E Acut
• Corticoterapia – de elecţie,
Prednison, Superprednol
- D de atac = 1-2mg / kg c / zi
timp de 1-2 luni
- D de întreţinere timp de 2-5 ani
• Antipaludice albe de sinteză
(Clorochin, Hidroxiclorochin)– în
asociere cu corticosteroizii
• Citostatice – când sunt contraindicate
cele anterioare
v L E Cronic – Corticoterapia
SCLERODERMIE
• induraţie evolutivă dobândită a
pielii determinată de o
hiperproducţie dermică de fibre
colagene
• conectivită
• descrisă în 1753 – Carlo Curzio
Incidenţă
• sexul feminin de 3 ori mai
afectat
• maximă = 20-40 de ani
Etiopatogenie
• încă departe de a fi lămurită
¨ predispoziţie genetică
¨ factori declanşatori
• agresiuni fizice, chimice
• factori toxici
• infecţioşi (microbieni sau virali)
¨ mecanism patogenice
• mecanism autoimun – dereglare a funcţiei
limfocitelor B secundară dezechilibrului T
imunomodulator
• tulburarea metabolismului colagenului =
acumulare tisulară de colagen tip I (imatur,
embrionar). Exces în sinteza colagenului,
deficit în colagenază (ce degradează colagenul
format)
• leziuni vasculare – scleroza şi atrofia ar putea

fi sechele ale disfuncţiei vasculare

SIMPTOMATOLOGIE
ÞEritem - pete / plăci, roşii liliachii
• Edemaţiat, formă de debut
ÞInduraţie dermică
• tegument infiltrat şi scleros
• suprafaţă netedă şi strălucitoare
• culoare galben-ceroasă
• aderent de planurile subiacente
• împiedică plicaturarea pielii
• însoţită de reducerea secreţiei sudorale
Þ Atrofie epidermică - stadiul tardiv
• plăci uşor deprimate, lipsa pilozităţii
Þ Asimptomatice
 Sclerodermia sistemică
vdebut în extremitatea superioară
ÞSdr. Raynaud precede cu ani de zile
leziunile cutanate
• A! – un sdr Raynaud bilateral relevă
o colagenoză (sclerodermie)
ÞScleroza cutanată
• piele sidefie, uscată, îngroşată, dură
• mână - mâna sclerodermică (degete
cu vârf ascuţit, fixate în semiflexie,
piele uscată, tumefieri articulare,
ulceraţii ale pulpei degetelor)
• faţă – *icoană bizantină* (facies
inexpresiv cu piele sclerozată,
infiltrată, aderentă de planul osos,
buze subţiri ce dezvelesc arcadele
dentare, nas subţiat, pleoape
retractate)
ÞTelangiectazii – aspect de acnee
rozacee
debut în extremitatea superioară
Sdr. Raynaud precede cu ani de zile leziunile cutanate
A! – un sdr Raynaud bilateral relevă o colagenoză (sclerodermie)
Scleroza cutanată
piele sidefie, uscată, îngroşată, dură
mână - mâna sclerodermică (degete cu vârf ascuţit, fixate în semiflexie,
piele uscată, tumefieri articulare, ulceraţii ale pulpei degetelor)
faţă – *icoană bizantină* (facies inexpresiv cu piele sclerozată, infiltrată,
aderentă de planul osos, buze subţiri ce dezvelesc arcadele dentare, nas
subţiat, pleoape retractate)
Telangiectazii – aspect de acnee rozacee
Calcinoza dermică – mici noduli subcutanaţi – degete, antebraţe, coate,
genunchi
Tulburări de pigmentaţie – hipo / hiperpigmentări
Manifestări viscerale – precedate de leziunile cutanate
digestive – disfagie – *esofag de sticlă*, enteropatia sclerodermică – sdr. de
malabsorbţie
renale – nefropatia sclerodermică – cu HTA
cardiace – miocardita sclerodermică difuză (tulb. de ritm)
v Sclerodermii circumscrise –
localizate
• limitarea procesului
scleros la nivel cutanat
• fără afectarea stării
generale
 Sclerodermia în bandă

¨în bandă – liniară

Þbandă scleroasă
• unică
• lăţime – 2-5 cm,
lungime variabilă
• culoare albă
• pe frunte – în
*lovitură de sabie*
 Sclerodermia în picătură
¨în picătură – gutată
• mai frecvent la sexul
feminin
• localizare – umeri, ceafă,
gât
Þpete lenticulare
- centrul – atrofic,
depigmentat,
deprimat
- periferie – inel roşu-
liliachiu– *liliac
ring*
 Sclerodermia în plăci
¨în plăci = Morfea
Þplăci constituite din 3 zone
• central – atrofie – deprimat, fără fire de păr
• mijloc – scleroză cutanată
• periferie – chenar eritemato-edematos = liliac
ring
¨ Morfea generalizată
• plăci cu tendinţă de
generalizare
•stare generală bună
Evoluţie
• gravă, progresivă
• deces - în S. sistemică în 10-
20 de ani
• staţionară în cea localizată
Ex. paraclinice
• A! - nici o probă de laborator nu prezintă
modificări specifice acestei boli
¨ Ex. histopatologic
• Leziuni vasculare
• endotelită + proliferări ale intimei
• degenerescenţă fibrinoidă a pereţilor
• infiltrat inflamator perivascular
• Derm şi hipoderm
• fascicule de colagen - îngroşate
înlocuiesc celulele din derm şi
hipoderm
• Epiderm
• subţire, atrofic
Dg. diferenţial
qHipodermita sclerodermiformă – din Insuf.
venoasă cronică – modificări
caracteristice asociate
qEpiteliom bazocelular perlat-
sclerodermiform – şirag de perle
epiteliomatoase
qLichen plan scleroatrofic – lipsa inelului
liliachiu
qStări sclerodermiforme – scleromixedemul,
sdr. carcinoid, limfoame T, diabet,
etc
¨ Profilaxie
• evitarea vasculospasmului – frig, fumat
• evitarea traumatismelor
• temperatura mediului ambiant = 18-25 grade C
¨ Local
• Nitroglicerina ung. 2% (Nitroderm)
• Dermaocorticoizi potenţi – Dermovate, Clobetasol
• Ionizări cu Hyason
• Inj. Intralezionale cu Corticoizi – Triamcinolon
acetonid 1- 2ml
¨ General
• Corticoterapie = 10-30 mg / zi
• Citostatice – Imuran = 50-200mg / zi,
Ciclofosfamida = 100-150 mg /zi,
• Antiinflamatoare nesteroidiene
• Med. antifibroasă, depolimerizantă
- D penicilamina = 150-250 mg /zi
DERMATOMIOZITA
Epidemiologie
• incidenţa în populaţie - 5
%0000
• vârsta – două maxime – copii şi
decada a VI-a de viaţă
• mai frecventă la sexul feminin
Etiopatogenie

¨ ipoteza infecţioasă
• virală – picornavirusuri Coxsackie
• microbiană
• parazitară – Toxoplasma gondii
¨ ipoteza autoimună
¨ ipoteza vasculară
¨ ipoteza tumorală – relevă rolul unor

eventuale antigene tumorale (paraneoplazie)

Simptomatologie
ÞEritem
• rash heliotrop = eritem în ochelari
• eritem facial de tentă liliachie,
margini rău delimitate, şi pe zonele
expuse luminii solare
• scuame
• eritem pe faţa dorsală a articulaţiilor
interfalangiene = semnul Gottron,
uneori dispus în bandă
ÞEdem
• moderat
• la nivelul pleoapelor, dosul mâiniilor
Þ Leziuni poikilodermice = eritem, atrofii,
depigmentări, hiperpigmentări, telangiectazii
Þ Ulceraţii cutanate – secundare depozitelor
cutanate de calciu
Þ Papule foliculare, bule, leziuni urticariene,
noduli hipodermici, sdr. Raynaud, livedo
reticularis, calcinoză cutanată
Þ Miopatie inflamatorie
• astenie musculară – bilaterală, simetrică,
mai evidentă la nivelul rădăcinii
membrelor
• mialgii + sensibilitate la palparea maselor
musculare
Þ Alte manifestări
• calcinoza – calciu depozitat difuz în
fasciile muşchilor şi piele
• artrite şi artralgii
Forme clinice
v Acută (Wagner-Unverich)
• manifestare caracteristică, cu evoluţie mai rapidă
şi afectare musculară mai evidentă
v Cronică (Petges–Clejat)
• evoluţie lentă şi mai îndelungată
• sdr. muscular mai puţin manifest
• predomină leziunile cutanate de tip poikilodermic
v Paraneoplazică
• existenţa unui focar neoplazic: sân, bronşic,
ovarian, stomac, colon
• poate preceda neoplazia în 60% din cazuri
v La copil
• componenta edematoasă este pe primul plan
Ex. paraclinice
¨ Creşterea valorilor serice a enzimelor de
origine musculară
• creatin foasfokinaza CPK, aldolazele
¨ Electromiograma – demonstrează afectarea
musculară
¨ Biopsia musculară
¨ Hipergamaglobulinemie – IgG, IgA, IgM
¨ Anticorpi – anti-nucleari, anti-ribozomi, anti-
citoplasmatici, anti- Jo 1, anti Mi2, anti Ku
¨ alte examinări – Rx pulmonar, EKG,
¨ A! –la existenţa unei neoplazii viscerale
Dg. diferenţial
qLupusul eritematos sistemic – eritem,
atrofie, scuame în vespertilio
qBolile mixte de colagen – asocierea în
grade variabile a manifestărilor
caracteristice lupusului eritematos,
sclerodermiei, poliartritei reumatoide
qPeriarterita nodoasă – noduli subcutanaţi
dureroşi localizaţi pe traiectul vaselor
afectate
qMiopatii infecţioase - din distiroidii,
miopatii metabolice, etc
Tratament
¨ Local
• Creme fotoprotectoare
• Dermocorticoizi
¨ General
• Corticoterapia = 1 mg / kg corp / zi, timp de
2-3 săptămâni sub controlul CPK, doza
scăzându-se după reducerea la jumătate
• Imunosupresoare – Metotrexat, Azatioprină
• Plasmafereza
• Ciclosporina
¨ Regim igeno-dietetic
• bogat în proteine
¨ Kineziterapia
 SINDROMUL SCHARP
Sin. Boala mixtă de colagen
Conectivita mixtă /
Conectivita nondeterminată
Simptomatologie
• reuneşte în proporţii variabile
aspecte clinice caracteristice:
• Lupusului eritematos
• Sclerodermiei
• Dermatomiozitei
• Poliartritei reumatoide