Scarlatina

TEMA PROIECTULUI:
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR

CU SCARLATINĂ
1
2
CUPRINS:
LISTA ABREVIERILOR FOLOSITE ÎN LUCRARE............ pag. 3
ARGUMENT/MEMORIUL EXPLICATIV.............................. pag. 4
CAPITOLUL I. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a pielii........ pag. 6
CAPITOLUL II. Noţiuni despre Scarlatină.............................. pag. 8
2.1. Definiţie............................................................................. pag. 8

2.2. Etiologie............................................................................ pag. 8
2.3. Epidemiologie................................................................... pag. 8
2.4. Patogenie.......................................................................... pag. 9
2.5. Manifestări clinice............................................................ pag.10
2.6. Complicaţiile scarlatinei...................................................pag.12
2.7. Tratament...........................................................................pag.12
2.8. Profilaxia.......................................................................... pag.14
CAPITOLUL III. Procese de îngrijire a trei pacienţi cu
Scarlatină...................................................................................................... pag.
15
3.1. Cazul I - plan de îngrijire................................................. pag. 15

3.2. Cazul II - plan de îngrijire................................................. pag.29
3.3. Cazul II - plan de îngrijire................................................. pag.44
CONCLUZII............................................................................... pag.57
BIBLIOGRAFIE......................................................................... pag.59
ANEXE
LISTA ABREVIERILOR FOLOSITE ÎN LUCRARE
A.H.C. = antecedente heredo-colaterale

A.P.P. = antecedente personale, fiziologice, patologice
ASLO = antistreptolizinelor O
AV = alură ventriculară
cm = centimetru
cp = comprimat
CRP = proteina C reactivă
D = dimineaţa
E.= Etiologie
F.O.= foaia de observaţie
g - gram
G = greutate
H = înălţime
Hg = mercur
i.m. = intramuscular
kg = kilogram
min = minut
mg = miligram
ml = milimetru
O = Obiective
P = Problema
R.A.A. = reumatism articular acut
S = seara
S + S = Semne şi simptome
TA = tensiune arterială
T = temperatura
UI = unităţi internaţionale
VSH = viteza de sedimentare a hematiilor.
Motto:
„ Dă aceeaşi stimă săracului şi bogatutui. In dragostea ta de

oameni, săracul se simte bogat.
Respectă nuditatea maladiei şi spectacolul mizeriei şi al
suferinţei”.
B. Marçé
ARGUMENT / MEMORIUL EXPLICATIV
In lucrarea de faţă, mi-am propus să prezint trei planuri de îngrijire

acordate bolnavilor cu scarlatină. Cu toate succesele înregistrate în profilaxia şi
combaterea bolilor transmisibile, acestea reprezintă în continuare o pondere deloc
neglijabilă în cadrul morbidităţii generale cu aspecte de gravitate şi cu implicaţii
în starea de sănătate şi capacitatea de muncă a colectivităţii.
Infecţiile streptococice cuprind o gamă deosebit de largă de îmbolnăviri

cu tablou clinic divers, unele fiind grave prin ele însele, altele prin complicaţiile
postiinfecţioase care se pot constitui. Infecţiile streptococice pot afecta omul de
mai multe ori în timpul existenţei sale, cuprinzând, prin marea lor frecvenţă, o
mare parte a populaţiei.
Se consideră că streptococii reprezintă genul bacterian care produce cea

mai largă varietate de manifestări clinice de boală. Printre infecţiile respiratorii
acute provocate de bacterii se numără: scarlatina, pneumoniile, meningita
streptococică, angine streptococice.
Copilul, care trece printr-o stare de boală, este un caz aparte, o fiinţă
unică prin universul său psiho-sociologic, căruia trebuie să i se asigure
respectarea demnităţii şi cele mai înalte standarde de îngrijire, deoarece este
vârsta cea mai dificilă în probleme de comunicare şi care poate fi sustras de la
suferinţele sale sau frica de echipa medicală prin mijloace adecvate vârstei dar şi
prin ambienţa armonioasă pe care asistenta medicală ştie să o creeze, inducându-i
copilului curaj şi facându-1 să suporte mai uşor suferinţa.
Pentru ca acţiunile de ocrotire a sănătăţii să fie cât mai eficiente este

necesară difuzarea cât mai largă a unei serii de cunoştinţe despre apărarea şi
întărirea sănătăţii, şi de aceea acţiunea profilactică în medicină se bazează în mod
deosebit pe educaţia sanitară a maselor de cetăţeni.
Prin urmare, cele 3 planuri de îngrijire descrise în lucrarea de faţă

urmăresc doar bolnavii de scarlatină aflaţi într-o colaborare cu echipa medicală -
pacient, bazată pe respect reciproc.
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Pielea este un imens câmp receptor datorită numeroaselor şi variatelor

terminaţii ale analizatorului cutanat, care informează centrii nervoşi superiori
asupra fenomenelor şi proprietăţii obiectelor cu care organismul vine în contact.
Pielea este alcătuită din trei straturi principale:
• epidermul;
• dermul;
• hipodermul.
Epidermul este stratul superficial al pielii, având grosimi variabile, este
un epiteliu pavimentos stratificat de tip cornos. Epidermul este străbătut de fire de
păr, canale excretoare ale glandelor sudoripare şi terminaţii nervoase receptoare.
Dermul este situat sub epiderm, fiind format din ţesut conjunctiv dens. In
derm se găsesc glande sebacee, canale de excreţie ale glandelor sudoripare,
foliculii piloşi, muşchii firului de păr, reţeaua vasculară şi receptorii nervoşi.
Hipodermul este stratul profund al pielii, fiind format din ţesut
conjunctiv bogat în celule adipoase, constituind un depozit de lipide al
organismului, şi în acelaşi timp contribuie la termoreglare prin limitarea
termolizei. în hipoderm se află glomerulii glandelor sudoripare, reţeaua vasculară
subcutanată, nervi cutanaţi şi unii receptori nervoşi (corpusculii Vater-Pacini,
Ruffini şi Golgi-Mozzoni).
Pielea este un organ conjunctivo-epitelial ce acoperă corpul pe toată
suprafaţa sa şi care se continuă cu mucoasele la nivelul orificiilor naturale ale
organismului.
Suprafaţa pielii nu este nu uniformă, pe ea fiind prezente orificii, cute şi

proeminenţe. Orificiile sunt de două tipuri: unele sunt mari, conducând în cavităţi
naturale (gură, nas), altele sunt mici, ce răspund foliculilor piloşi sau glandelor
sudoripare (porii). Toate orificiile sunt intens populate de microbi.
8
Cutele pielii sunt de două feluri: congenitale şi funcţionale, acestea
apăfând odată cu îmbătrânirea şi scăderea elasticităţii. Cutele congenitale (sau
structurale) sunt fie cute mari (plică axială, inghinală), fie microcute.
Culoarea pielii depinde de: cantitatea de pigment melanic care conferă
nuanţe de la pielea albă (lipsa pigmenţilor), până la cea neagră (excesul de
melanină), gradul de vascularizare capilară, de cantitatea de hemoglobină, de
grosimea pielii.
Suprafaţa pielii corpului este de 1,5 — 1,8 m 2 şi greutatea ei totală
corespunde la circa 20% (în medie 1 4 - 1 6 kg), din care 15% repiezintă
hipodermul, 5% dermul şi sub 1% epidermul.
Grosimea pielii corpului variază după regiuni: este subţiie pe faţă, fiunte,
organe genitale, mai grosă pe toracele anterior, abdomen şi marile pliuri şi creşte
la spate şi suprafeţele extensorice ale membrelor, cea mai groasă fiind la palme şi
tălpi.
Elasticitatea scade cu vârsta şi dispare în stările edematoase sau de
scleroză cutanată.
Inervaţia pielii este deosebit de bogată. în afară de fibre nervoase motorii
care duc influxul nervos la vasele pielii, aici se mai găsesc şi fibre nervoase
senzitive prin care pielea îşi îndeplineşte funcţia de organ de simţ. Fibiele
nervoase senzitive de la nivelul pielii sunt: libere şi încapsulate.
Pielea este un organ ce îndeplineşte în organism mai multe funcţii: de
organ de simţ, de protecţie, de excreţie, de termoreglare. Prin numeroasele şi
variatele tipuri de receptori, pielea deserveşte mai multe sensibilităţi: tactilă,
termică şi dureroasă.
Faringele este un conduct musculo-fibros situat înaintea coloanei
vertebrale cervicale ce reprezintă trecerea căilor respiratorii şi digestive.
Faringele realizează legătura dintre fosele nazale şi laringe, precum şi
dintre cavitatea bucală şi esofag. Musculatura faringelui este constituită din fibre
musculare striate, cu dispoziţie circulară şi longitudinală, cu rol în deglutiţie.
9
CAPITOLUL II
NOŢIUNI DESPRE SCARLATINĂ
2.1. Definiţie
Scarlatina este o boală infecto-contagioasă, acută, ciclică, provocată de

streptococul beta-hemolitic de grup A, caracterizată clinic prin febră, angină,
vărsături, erupţie micropapuloasă, eritematoasă, urmată de descuamaţie, cu
posibile complicaţii. Boala există la noi în ţară sub formă endemo-epidemică.
2.2. Etiologie
Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic din grupul

A, producător de toxină scarlatinoasă (eritogenă) numită şi toxina Dick. Această
toxină face ca streptococul să fie foarte virulent şi răspândit în natură, să invadeze
repede organismul şi să-i provoace diverse îmbolnăviri.
2.3. Epidemiologie
Scarlatina este o boală frecventă în ţările temperate şi nordice. Infecţia

afectează cu precădere copii cu vârste cuprinse între 5 - 1 0 ani, şi mult mai rar
adulţii. La copii sub 2 ani scarlatina este rară, datorită prezenţei anticorpilor
materni. Scarlatina apare mai des toamna şi iarna, probabil datorită frecvenţei
crescute a îmbolnăvirilor rinofaringelui şi a anginelor streptococice.
Sursa de infecţie. Purtătorii de streptococ beta-hemolitic, bolnavii cu

angine streptococice sau cu scarlatina.
Calea de transmitere. Boala se transmite de obicei direct, prin contactul

dintre bolnav sau purtător şi individul receptiv prin picăturile Flügge. în timpul
vorbirii, râsului, strănutului sau tusei, picăturile de secreţii din nas sau gât şi
salivă infectează aerul din jurul bolnavului, dar şi obiectele, alimentele, lenjeria.
10
Poarta de intrare a agentului microbian este cea nazo-faringiană. Mai rar
este poarta de intrare vagino-uretrală la lehuze (scarlatina puerperală), prin plăgi
chirurgicale sau arsuri, realizându-se aşa-numitele scarlatine chirurgicale.
Imunitatea. în scarlatină se instalează treptat, începând din a 10 - 14 zi.
Aceasta se realizează de anticorpi împotriva toxinei streptococice. Ea devine
completă cam la 65 săptămâni de la începutul bolii şi este o imunitate durabilă.
Totuşi imunitatea în scarlatină nu este absolută. în cazuri rare, 1 - 2%, boala se
poate face de mai multe ori.
Receptivitatea la boală este redusă sub 3 ani şi peste 50 de ani.
2.4. Patogenie
În principiu, streptococul se înmulţeşte la poarta de intrare (faringe -

amigdale, plăgi, arsuri) şi produce o toxină eritrogenă (toxina Dick). In funcţie de
toxina elaborată, deosebim în evoluţia scarlatinei trei mari sindroame:
- Sindromul toxic. Toxina eritrogenă produsă de streptococi difuzează în

sânge şi acţionează prin nervii vaso-motori asupra tegumentului, mucoaselor şi
viscerelor. Toxina aceasta determină febra, exantemul, enantemul, vărsăturile,
cefalee şi celelalte simptome ale scarlatinei obişnuite. în această formă de
scarlatină, streptococul rămâne cantonat la poarta de intrare.
- Sindromul septic. în formele mai grave, fie concomitent cu sindromul
toxic sau după un interval de 3 - 7 zile, streptococii pătrund din căile limfatice în
regiunile învecinate, dând naştere diverselor complicaţii septice (adeno-
flegmoane, otite, sinuzite) sau pătrund în circulaţie, putând să determine apariţia
unor procese septice la distanţă (pleurezie, peritonită, artrită) sau septicemii.
- Sindromul alergic. După un interval de 2 - 3 săptămâni de la debutul
bolii, bolnavul se sensibilizează faţă de microb şi faţă de toxina lui, astfel încât la
noi reinfecţii cu alte tipuri de streptococi reacţionează alergic. Această reacţie
alergică se manifestă prin apariţia unor complicaţii ca reumatisme alergice,
glomerulonefrite difuze, adenopatii, erupţii diverse.
11
Toate aceste complicaţii au fost desemnate ca a doua fază a bolii.
2.5. Manifestări clinice
Evoluţia bolii se face în patru perioade:
• incubaţie;
• invazie;
• perioada de stare (erupţie);
• perioada de descuamaţie.
Perioada de incubaţie. Durează în medie 6 — 7 zile. Se întâlnesc însă

incubaţii mai scurte, 1 - 2 zile, iar uneori mai lungi 2-3 săptămâni.
Perioada de invazie. Această perioadă durează 12 — 36 de ore. Debutul

bolii este brusc, febra este rdicată (39 - 40°C), deseori însoţită de frisoane, iar la
copii mici, uneori şi de convulsie. Pulsul este accelerat. Bolnavul este neliniştit,
are insomnii, dureri de cap, uneori delirează. Bolnavul are dureri în gât şi vărsă-
turi. Vărsăturile se pot repeta de mai multe ori şi pot să fie însoţite şi de diaree.
Febra, angina şi vărsăturile sunt semne care ne obligă să suspectăm

scarlatina. Faţa bolnavului capătă în formele mai tipice un aspect caracteristic,
pomeţii obrajilor intens coloraţi în roşu, contrastând cu paloarea din jurul gurii şi
nasului. Acest semn, numit „masca Filatov” (vezi figura nr. 1), se intensifică în
perioada de erupţie. Concomitent, se instalează angina scarlatinoasă, care se
caracterizează printr-o hipertrofie şi hiperemie a amigdalelor.
Pe amigdale pot să apară puncte purulente (amigdala pultacee). Limba, la

începutul scarlatinei este încărcată cu un depozit albicios, având vârful şi
marginile roşii. Aceste modificări ale mucoasei buco-faringiene şi linguale
constituie enantemul scarlatinei. Tot în această perioadă ganglionii cervicali şi
submaxilari pot să fie măriţi şi dureroşi.
12
Perioada de stare (eruptivă). Această perioada are ca semne
caracteristice enantemul, exantemul şi simptomele generale. Fenomenele
inflamatorii din cavitatea bucală şi faringe se amplifică, putând să constituie o
angină pseudo-membranoasă. Depozitul alb se detaşează de pe limbă, de la vârf
spre bază („V-ul lingual”), lăsând elevate papilele de culoare roşie „limba
zmeurie” (vezi figura nr. 2).
După 4-5 zile de evoluţie, limba se reepitelizează, luând aspectul de

„limbă lăcuită” sau „limbă de pisică”. Toate modificările succesive descrise la
nivelul cavităţii bucale sunt cunoscute sub numele de „ciclul limbii”.
Patognomonic pentru diagnosticul scarlatinei este apariţia exantemului

(erupţiei). Exantemul are un caracter centrifug, respectă faţa, este simetric şi este
alcătuit din micropapule care dispar la digito-presiune.
Erupţia este mai intensă, la nivelul plicilor de flexiune (axilare, inghinale,

poplitee), unde micropapulele confluează, având aspect de linii hemoragice,
„semnul Grozovici - Pastia” . Erupţia este rugoasă şi uşor pruriginoasă; durează
3-5 zile, după care dispare aspectul eritematos (în ordinea apariţiei), persistând
însă rugozitatea tegumentului.
Perioada de descuamaţie. începe după 7 - 1 0 zile de boală, prelungindu-

se timp de 2 - 4 săptămâni. După dispariţia erupţiei, în locul ei rămâne o
descuamaţie furfuracee. în formele grave se poate produce o descuamaţie în
Iambouri, mai ales la degete, plante şi palme.
Cele mai multe forme actuale de scarlatine sunt forme fruste, atenuate, cu
debut mai puţin brutal, cu exantem discret, fugace, descuamare foarte fină. Doar
enantemul rămâne tipic.
Formele grave de scarlatină sunt reprezentate de scarlatina fudroiantă, cu

debut brusc, stare generala profund alterată, cu manifestări nervoase, renale,
digestive, cu evoluţie fatală.
13
2.6 Complicaţiile scarlatinei
Pot fi:
1. Complicaţii imediate:
• septice: otita, adenita, otomastoidita, sinuzita, flegmonul
amigdalian;
• toxice: miocardita, hepatita, nefrita, şocul toxic, reumatismul.
2. Complicaţii tardive: R.A.A, glomerulonefrita acută difuză, eritemul
nodos, eritemul polimorf.
Diagnosticul pozitiv se stabileşte în contextul datelor:
a) epidemiologice: contact cu pacienţi cu angine, scarlatină sau purtători
de streptococ beta-hemolitic grup A;
b) clinice: sindrom infecţios, ciclul limbii prezent, erupţie care respectă
faţa, simetrică, cu caracter micropapulos;
c) examinări paraclinice: exudat faringian-streptococ beta-hemolitic
prezent, determinarea proteinei C-reactive (CPR) şi a VSH-ului cu valori crescute,
leucocitoza cu neutrofilie, determinarea titrului ASLO.
Diagnosticul diferenţial se face cu celelalte boli eruptive: rujeola,
rubeola, exantemele toxice şi alergice, infecţii virale cu exantem, eritrodermia.
2.7.Tratament
Scarlatina este o boală cu declarare şi spitalizare obligatorie.

Tratament etiologic:
Standard, se administrează Penicilina G
La copil: 2 x 400.000 Ul/zi până la vârsta de 8 ani
La adult: 2 x 1;- 2 mii. Ul/zi.
Durata tratamentului cu Penicilina G este de 10 zile. După acest interval,
se administrează Moldamin (flacon a 600.000 UI la copilul peste 5 ani sau a UI la
adult), un flacon pe săptămână i.m., timp de 21 de zile.
14
în caz de alergie la Penicilină, se administrează, timp de 10 - 14 zile, un
Macrolid (Eritromicină 30 - 40 mg/Kgc/zi sau Claritromicină 2 x 250 mg/zi), în
acest caz se prelungeşte durata tratamentului până la 14 zile, deoarece nu se poate
administra Moldamin.
Tratamentul simptomatic se bazează pe:

1. medicaţia antitermică;
2. antiinflamatorii (în formele toxice).
Tratamentul igienic are o importanţă majoră:
1. izolarea bolnavilor, pe vârste de boală, pentru evitai ea reinfectării

celor trataţi cu noi tulpini de streptococi;
2. repaus la pat, în camere aerisite şi călduroase;
3. supravegherea bolnavilor;
4. igiena tegumentelor se menţine prin curăţire zilnică, prin pudraj cu talc
mentolat;
5. igiena mucoaselor se realizează prin gargară cu ceai călduţ de muşeţel
şi curăţirea secreţiilor din nas cu tampoane de vată umezite.
Tratamentul dietetic trebuie respectat cu atenţie:
1. regimul hidro-lacto-zaharat va fi lichid în primele zile, deoarece

bolnavul înghite greu;
2. se vor introduce treptat alimentele semisolide (piureuri, budinci, griş

cu orez cu lapte);
3. evitarea alimentelor ce conţin clorură de sodiu şi proteinele animale,

preîntâmpinăm apariţia nefritei;
4. regimul va fi menţinut 3 săptămâni şi apoi, treptat, trecem la un regim

alimentar normal.
15
2.8.Profilaxia
La apariţia unui caz de scarlatină, se vor lua măsuri de profilaxie.

- se va efectua ancheta epidemiologică, depistându-se sursa de infecţie,
bolnavii şi contactaţii bolnavilor; cazurile de scarlatină se declară nominal şi se
spitalizează minim 7 zile;
0 - la externare, vor fi supravegheaţi prin examen clinic la 2 şi 3 luni, prin
examene de urină timp de 4 săptămâni: VSH, ASLO şi fibrinogen la 1 şi 2 luni,
pentru a surprinde eventualele complicaţii;
- contacţii bolnavilor cu scarlatină (toţi cei care au intrat în contact cu
persoana bolnavă) vor fi supravegheaţi clinic timp de 10 zile;
- purtătorii de streptoc beta-hemolitic depistaţi în focar vor fi trataţi timp
de 10 zile cu Penicilina G;
- se va face dezinfecţia obligatorie, continuă, la patul bolnavului;
- se indică supravegherea bacteriologică (exudat nazo-faringian) şi/sau
serologică ASLO în colectivităţile de copii în care au apărut cazuri de scarlatină.
16
CAPITOLUL III
PROCESE DE ÎNGRIJIRE A TREI PACIENŢI
CU SCARLATINĂ
CAZUL I - PLAN DE ÎNGRIJIRE
Culegerea datelor
Secţia Boli infecţioase - Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ
Nume şi prenume: C. N.
Sex: feminin
Data naşterii: 06 iunie 2007
Ocupaţia: preşcolar la Grădiniţa cu Program Prelungit „Floare De Colţ”
Religie: Ortodoxă
Naţionalitate: română
Domiciliul: Piatra Neamţ
Data internării: 04.02.2013, ora 1430 .
Data externării: 11.02.2013, ora 1300
Număr zile spitalizare: 7 zile
Diagnostic la internare: Scarlatină
Motivele internării: febră la domiciliu (39°C), cefalee, disfagie, erupţie
micropapuloasă pe fond de rash.
Anamneza:
A.H.C.: neagă TBC şi lues în familie

A.P.P.: repetate IACRS
Condiţii de viaţă: corespuzătoare
17
Contacţii:
• mama: C.A.M. - 28 ani
• tata: C.I.M. - 32 ani
• frate: C.I.A. — 1 an şi o lună.
Comportamente: comportament normal
Medicaţia de fond administrată înaintea internării: Nurofen
Istoricul bolii: Din discuţiile purtate cu mama fetiţei, am aflat că boala a
debutat în seara de 02.02.2013 cu febră, cefalee, disfagie, iar in ziua de 04.02.2013
a apărut erupţia micropapuloasă pe fond de rash. S-a prezentat la Secţia Boli
infecţioase, unde a fost internată cu diagnosticul de Scarlatina, împreună cu mama
sa ca însoţitor.
Examen de specialitate:
- exudat faringian - prezent streptococ beta-hemolitic de grup A.
Analize de laborator:
Denumirea analizei Valori obţinute Valori normale
Copii 1 - 6 ani:
Leucocite 10.990 /mm3
4.000 - 10.000 /mm3
VSH 30 mm/l oră 7 - 1 2 mm/l oră
Copil de 5 ani:
ASLO 100 U/ml
< 160 U/ml
Creatinină 0,40 mg% 0,60- 1,20 mg%
Copii 2 - 15 ani:
Hematocrit 32,7 % .
34-40%
Hemoglobina 11,3 g/100 ml 11 -15 g/100 ml
Fibrinogen 442 mg% 200 - 400 mg%
CRP 6,34 mg/l < 6 mg/l
18
Examen urină:
- albumine: urme foarte fine;
- epitelii plate: rare;

- leucocite: relative frecvente.
Starea prezentă:
- G = 18 kg;
- H = 105 cm;
- T = 39°C;
- TA = 100/70 mmHg
- AV = 79 bătăi/minut.
Tratamentul instituit:
• Penicilină G 600.000 UI/8 ore, cu testare;
• Algocalmin 1 ml/zi;
• Moldamin în a 7 - 14 - 21-a zi de la externare.
După analiza datelor, a tabloului clinic, am constatat că pacienta a fost

dependentă în următoarele nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
3. Nevoia de a respira;
4. Nevoia de a comunica;
5. Nevoia de a mânca şi a bea;
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;
7. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
19
1. NEVOIA PE A EVITA PERICOLELE
NR.
PROBLEME OBIECTIVE
CRT.
1. Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii şi a

Durere la deglutiţie, anxietate
anxietăţii în cel mai scurt timp.
Prevenirea complicaţiilor prin respectarea mijloacelor

2. Potenţial de complicaţie şi
de asepsie şi antisepsie pe durata spitalizării şi apoi la
infecţie a tegumentelor
domiciliu.
3. Diminuarea temperaturii până la valori normale în

Hipertermia
termen de 3 zile şi menţinerea ei în parametrii fiziologici.
4. Alterarea ritmului respirator Normalizarea respiraţiei în cel mai scurt timp.
5. Revenirea timbrului vocal prin ameliorarea disfoniei

Alterarea vocii
şi dispariţia disconfortului la înghiţit.
Pacienta, împreună cu mama sa, să comunice

6. Comunicarea ineficientă la
satisfăcător cu personalul din echipa de îngrijire; să fie
nivel afectiv
echilibrată psihic.
7. Dificultate în a se hidrata şi Pacienta să poată să se hidrateze şi alimenteze

alimenta fiziologic în termen de 2 - 3 zile.
8. Dificultatea de a urma regimul Pacienta să înţeleagă importanţa regimului alimentar

alimentar impus în evoluţia bolii.
9. Pacienta să nu prezinte suprainfecţia mucoasei

Alterarea mucoasei bucale
bucofaringiene şi inflamaţia să cedeze treptat.
Pacienta să nu prezinte suprainfecţie la nivelul

10. Atingerea integrităţii
tegumentelor care să rămână integre şi curate după
tegumentelor
evoluţia bolii.
Cunoştinţe insuficiente asupra Pacienta să acumuleze noi informaţii despre boală

11. bolii împreună cu mama sa, care să se implice în îngrijirea ei în
(vârsta de 6 ani) perioada de convalescenţă.
20
P1: Durere la deglutiţie, anxietate
E: Proces infecţios inflamator amigdalian
S + S: Agitaţie, facies crispat, amigdale hipertrofice şi hiperemice
O: Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii şi a anxietăţii în cel mai

scurt timp.
P2: Potenţial de complicaţii şi infecţii a tegumentelor

E: Afecţiunea de bază (prezenţa streptococului beta-hemolitic)
S + S: Probabilitatea atingerii integrităţii fizice, prurit şi grataj la nivelul
tegumentelor
O: Prevenirea complicaţiilor prin respectarea mijloacelor d
e asepsie şi antisepsie pe durata spitalizării şi apoi la domiciliu.
Intervenţii proprii:
- am amplasat pacienta în salonul rezervat bolnavilor de scarlatină pentru a-i
asigura confortul fizic şi odihna necesară, ferită de curenţii de aer;
- am aerisit salonul dimineaţa şi seara sau ori de câte ori a fost nevoie;
- am discutat mai mult cu fetiţa, încercând să-i inspir încredere în echipa
medicală;
- am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în toate manevrele medicale
efectuate;
- după fiecare masă i-am recomandat să-şi facă toaleta cavităţii bucale şi
apoi să facă gargară cu ceai de muşeţel şi apă bicarbonatată 14%o;
- am aplicat comprese alcoolizate în jurul gâtului şi pe frunte;
- am explicat fetiţei fiecare manevră la care va fi supusă;
- bolnava prezentând prurit intens, am rugat mama fetiţei să o supravegheze,
pentru a evita apariţia ragadelor, care se pot suprainfecta şi i-am pudrat zilnic
tegumentele cu talc mentolat.
Intervenţii delegate:
21
- am recoltat analizele indicate în FO sub supravegherea asistentei,
respectând regulile de protecţie şi am notat rezultatele în FO;
- am monitorizat zilnic TA, PR, temperatura şi le-am notat în FO;
- am recoltat exudatul faringian înainte de a începe tratamentul cu
antibiotice;
- am efectuat testarea la Penicilină G pe care am administrat-o i.m., 600.000
UI la 8 ore.
Evaluare parţială:
- în urma tratamentului instituit şi a îngrijirilor aplicate, durerea s-a
diminuat, anxietatea a dispărut, iar fetiţa s-a liniştit, neprezentând complicaţii până la
externare.
2. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI

ÎN LIMITE NORMALE
P: Hipertermia
E: Proces inflamator amigdalian, alterarea mucoasei bucale
S + S: Stare generală alterată, buze uscate, transpiraţiiabundente, senzaţie
de sete, cefalee, agitaţie
O: Diminuarea temperaturii până la valori normale în termen de 3 zile
şi menţinerea ei în parametrii fiziologici.
- am termometrizat zilnic bolnava, dimineaţa şi seara şi am notat valorile
în FO;
- am aplicat comprese reci pe frunte şi în jurul gâtului;
- am urmărit zilnic funcţiile vitale (respiraţie, TA, PR, diureza) şi le-am
notat în FO;
- am asigurat un microclimat corespunzător: temperatură constantă (18 —
22
20°C), ferită de curenţii de aer, am umezit aerul din salon (prin plasarea de vase cu
apă pe calorifer);
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost nevoie;
- am urmărit cantitatea de lichide ingerate în 24 ore, lămurind-o că trebuie să
bea cât mai multe lichide pentru a scădea febra, pentru a putea urina normal; în total
a reuşit să bea zilnic înjur de 1.500 ml de ceai, compot, supe de zarzavat, lapte,
sucuri de fructe.
- la recomandarea medicului am administrat în primele 2 zile Algocalmin 1
ml i.m. şi am continuat tratamentul cu Penicilină G, 600.000 UI la 8 ore, i.m.
- febra s-a menţinut 3 zile înjur de 39°C, astfel:
• I zi: D = 38,4°C S = 39°C
• all-azi: D = 38,2°C S = 38,7°C
• a IlI-a zi: D = 37,8°C S = 38°C
• alV-azi: D = 37,5°C S = 37°C
- apoi a scăzut treptat, pentru ca în ultimele zile să ajungă sub 37°C şi să se
menţină afebrilă până la externare.
3. NEVOIA DE A RESPIRA
P1: Alterarea ritmului respirator
E: Proces inflamator amigdalian, modificarea integrităţii căilor
respiratorii superioare
S + S: Dispnee cu polipnee, agitaţie, palpitaţii, tahicardie, apariţia
enantemului
O: Normalizarea respiraţiei în cel mai scurt timp.
P2: Alterarea vocii
23
E: Constrângerea fizică dată de hipertrofia amigdalelor
S + S: Voce răguşită, disfonie, hiposalivaţie
O: Revenirea timbrului vocal prin ameliorarea disfoniei şi apariţia
și disconfortului la deglutiţie.
- am aşezat fetiţa în pat, în decubit dorsal semişezând, pentru a-i uşura puţin
respiraţia, explicându-i importanţa repausului la pat în perioada internării;
- i-am explicat că dispneea se va diminua în intensitate pe măsură ce
tratamentul îşi va face efectul, am liniştit-o, aplicându-i comprese reci alcoolizate pe
regiunea gâtului;
- am monitorizat zilnic respiraţia, TA, culoarea tegumentelor şi am trecut în
FO (toate au evoluat specific bolii); la internare: 22 respiraţii/minut, la externare: 18
respiraţii/minut;
- am aerisit zilnic salonul şi ori de câte ori a fost nevoie, fară a expune
bolnava curenţilor de aer, învelind-o bine în acelaşi timp;
- am explicat fetiţei şi mamei necesitatea repausului vocal pentru a proteja
vocea şi a evita durerea;
- i-am recomandat gargară cu ceai de muşeţel, de câte ori a fost nevoie;
- i-am explicat pacientei că în această perioadă trebuie să consume mai
multe lichide călduţe pentru a fluidiza secreţiile naso-faringiene.
- am continuat să administrez medicaţia prescrisă, Penicilină G, 600.000 UI
la 8 ore, i.m., bomboane antiseptice 3 - 4 / zi.
- după primele trei zile de tratament medicamentos, regim igieno-dietetic şi
repaus vocal, amigdalele şi-au redus volumul, respiraţia a devenit normală, vocea a
revenit la timbrul dinainte, iar bolnava a înghiţit din ce în ce mai uşor.
24
4. NEVOIA DE A COMUNICA
P: Comunicare ineficientă la nivel afectiv
E: Neadaptare la mediul de spital, anxietate
S + S: închidere în sine, anxietate, apatie, plâns repetat
O: Pacienta, împreună cu mama sa, să comunice satisfăcător cu
personalul din echipa de îngrijire; să fie echilibrată psihic.
- mi-am mobilizat întreaga atenţie pentru a înţelege mesajul pacientei;
- am antrenat pacienta în discuţii, dându-i posibilitatea de a-şi exprima
setimentele, dorinţele, ideile;
- am discutat cu mama acesteia despre boală, evoluţia bolii şi am
conştientizat-o despre importanţa îngrijirii în perioada de convalescenţă,
- am încurajat pacienta să discute cu cei din jur, să-şi exprime nevoile, frica
şi emoţiile.
- în urma intervenţiilor cu rol propriu şi a echipei de îngrijire, pacienta a
început să se integreze în condiţiile de spital, acordând încredere echipei medicale,
iar mama a realizat importanţa rolului pe care îl are în îngrijirea copilului în perioada
de convalescenţă.
5. NEVOIA DE A BEA SI A MÂNCA
P1: Dificultate în a se hidrata şi alimenta, dureri la deglutiţie

E: Proces inflamator amigdalian (boala)
S + S: Greutate la deglutiţie, durere, plânset, gura uscată, inapetenţă,
anxietate
O: Pacienta să poată să se hidrateze şi alimenteze fiziologic în termen
de 2 - 3 zile.
25
P2: Dificultate în a urma regimul alimentar impus
E: Vârsta, lipsa de cunoaştere a alimentelor permise (dieta)
S + S: Durere la deglutiţie, dorinţa de a bea şi a mânca alimente
nepermise, greu de mestecat
O: Pacienta să înţeleagă importanţa regimului alimentar în evoluţia
bolii.
- i-am explicat pacientei, pe înţelesul ei, că durerile de la nivelul gâtului vor
dispărea treptat dacă va asculta de sfaturile echipei medicale şi ale mamei;
-am conştientizat mama de importanţa respectării sfaturilor primite privitor
la alimentaţie;
-i-am oferit să bea, puţin şi des, ceai călduţ îndulcit cu miere de albine,
compot, supă de zarzavat strecurată, din cană, cu ajutorul unui pai;
- i-am monitorizat funcţiile vitale şi le-am notat în FO;
- am urmărit bilanţul hidroelectrolitic, determinând-o să consume cât mai
multe lichide şi sucuri de fructe, prezentându-le cât mai atractiv posibil şi la
temperatura camerei (22°C);
-i-am explicat mamei când şi cum urmează diversificarea alimentaţiei,
introducând treptat piureuri de legume şi fructe, lapte cu fainos, budinci;
- am rugat-o să-şi clătească gura cu ceai de muşeţel după fiecare masă;
- senzaţia de greaţă pe care a mai prezentat-o uneori am combătut-o cu apă
cu lămâie sau felii de grapefruit;
- am sfătuit mama să nu folosească în alimentaţia fetiţei decât tacâmuri şi
vase proprii, aduse de acasă, spălate apoi la jet de apă fierbinte si dezinfectate.
- pacienta şi aparţinătorii au înţeles importanţa regimului alimentar impus şi
că treptat va fi reluată alimentaţia anterioară debutului bolii.
26
6. NEVOIA DE A FI CURAT. ÎNGRIJIT. DE A PROTEJA
TEGUMENTELE SI MUCOASELE
P1: Alterarea mucoasei bucale

E: „Enantemul bucal” sau inflamaţia gâtului şi „limba de pisică
specifică scarlatinei
S + S: Disfagie, fenomene de angină pultacee — roşeaţă, inflamaţie,
depozit albicios
O: Pacienta să nu prezinte suprainfecţie a mucoasei buco-faringiene
şi inflamaţia să cedeze treptat.
P2: Atingerea integrităţii tegumentelor
E: Enantemul bucal
S + S: Apariţia micropapulelor şi evoluţia lor în cadrul bolii, prurit
generalizat, agitaţie, anxietate
O: Pacienta să nu prezinte suprainfecţie la nivelul tegumentelor care
să rămână integre şi curate după evoluţia bolii.
- am explicat atât fetiţei, cât şi mamei sale importanţa igienei zilnice, mai
ales în condiţii de spital, într-o secţie de boli infecţioase;
- am efectuat zilnic, împreună cu mama, toaleta parţială, pregătind toate
materialele necesare (paravan, aleză, muşama, lenjerie curată, apă caldă 38 C,
mănuşi de baie, săpun, prosop);
-după baie am badijonat-o uşor pe tegumente cu alcool mentolat 1% şi talc
mentolat pentru prevenirea gratajelor şi diminuarea pruritului;
- am avut grijă şi de toaleta gurii, mai ales a limbii, care a trecut prin toate
stadiile: depapilare, roşie carminată, apoi s-a epitalizat, revenind la culoarea şi
aspectul normal, proces ce a durat aproximativ 5 zile;
27
- am curăţat secreţiile nazale de câte ori a fost necesar cu tampoane de
vata umezite (apă sterilă), respectând regulile de asepsie şi antisepsie;
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost necesar, sfatuind-o
să poarte lenjerie de bumbac;
- am badijonat limba cu glicerină boraxată 2%;
- am sfatuit-o să nu mănânce prea acru, pentru a evita durerea, să consume
lichide mai multe;
- am sfatuit-o să facă gargară cu ceai de muşeţel şi apă bicarbonată după
fiecare masă.
- în urma îngrijirilor proprii şi delegate, evoluţia a fost corespunzătoare,
pacienta nu a prezentat suprainfecţie la nivelul mucoasei bucale şi nici pe
tegumente.
7. NEVOIA DE ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI

PĂSTREZE SĂNĂTATEA
P: Cunoştinţe insuficiente asupra bolii (vârsta)

E: Mama slab pregatită
S + S: Dificultate de a înţelege informaţia
O: Pacienta să acumuleze noi informaţii despre boală împreună cu
mama sa, care să se implice în îngrijirea ei în perioada de convalescenţă.
- am motivat importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- am instruit pacienta şi familia asupra evitării factorilor de risc: apariţia

infecţiilor naso-faringiene, evitarea consumului de băuturi reci;
28
- am oferit pacientei şi mamei informaţii sumare despre boală şi le-am
explicat importanţa igienei personale şi a regimului igieno-dietetic,
- am informat familia despre modurile de manifestare ale bolilor contagioase
şi complicaţiilor lor;
- deoarece pacienta a fost externată în perioada de convalescenţă, i-am
explicat mamei evoluţia erupţiei tegumentare, importanţa izolării ei pe o perioadă de
2 - 3 săptămâni;
- i-am sugerat mamei să folosească pentru fetiţă numai tacâmuri
personalizate, pe care să le spele cu apă fierbinte separat;
- va continua tratamentul cu Moldamin 600.000 UI i.m. î n a 7 – 14 – 21
– a zi de la externare;
- alimentaţia va fi bogată în vitamine, glucide, cu un aport suficient de
lichide;
- deoarece pacienta are un frate mai mic cu care a fost în contact, am sfătuit
mama să meargă şi cu băieţelul la medicul de familie şi a înţeles necesitatea
recoltării unui exudat faringian şi pentru băieţel.
- în urma intervenţiilor proprii, mama fetiţei a înţeles importanţa respectării
regulilor de igienă şi a repausului în perioada de convalescenţă, acumulând
cunoştinţe noi despre boală.
29
30
EVALUARE FINALĂ
Pacienta C.N., în vârstă de 5 ani, din Piatra Neamţ, a fost internată în data de
04.02.2013 la Secţia Boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu
următoarele semne şi simptome: febră 39°C, cefalee, disfagie, erupţie micropapuloasă
pe fond de rash, cu diagnosticul de scarlatină.
După 7 zile de spitalizare, pacienta se externează în stare amelioiată. Pe durata
spitalizării am considerat că a fost dependentă de nevoile pe caie le-am enumerat mai
sus şi care, în urma îngrijirilor proprii şi delegate, au dus la atingerea obiectivelor
propuse.
Pacienta a rămas dependentă în Nevoia de a evita pericolele, fiind un mijloc
de transmitere a bolii, până la sterilizarea streptococului beta-hemolitic din gât pentru
care întreaga echipă a conştientizat familia şi în special mama, de importanţa izolării
la domiciliu, folosind obiecte şi tacâmuri personalizate.
Mama a ramas parţial dependentă la de Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze
sănătatea, întrucât va necesita continuarea tratamentului ambulatoriu cu Moldamin
600.000 UI în a 7 - 14 - 21-a zi de la externare.
Se recomandă:
• evitarea frigului, a umezelii, a consumului de alimente reci din
frigider;
• necesitatea repetării analizelor indicate de medic lunar;
• dispensarizare, regim alimentar hiposodat, hipoproteic;
• va rămâne izolată la domiciliu încă o lună, fiind prezent în exudatul
faringian streptococul beta-hemolitic de grup A.
31
CAZUL II - PLAN DE ÎNGRIJIRE
Culegerea datelor
Secţia Boli Infecţioase - Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ
Nume şi prenume: L. E.
Sex: masculin
Data naşterii: 10 februarie 2009
Ocupaţia: preşcolar la Grădiniţa Nr. 12
Religie: Ortodoxă
Data internării: 11.02.2013, ora 1510
Diagnostic la internare: SCARLATINĂ
Motivele internării: febră 39° C, erupţie micropapuloasă aspră la palpare,
limbă zmeurie, vărsături, disfagie.
Anamneza:
Condiţii de viaţă: corespuzătoare
Contacţii:
• mama: L.D. - 24 ani
• tata: L.C. - 31 ani
32
Istoricul bolii: Din discuţiile avute cu mama copilului, am aflat că din data
de 10.02.2013 copilul a prezentat febră 39° C, vărsături, erupţie micropapuloasă pe
fond de rash, semnul Pastia prezent. S-a prezentat la Secţia Boli infecţioase, unde a
fost internat cu diagnosticul de Scarlatină, împreună cu mama sa ca însoţitor.
Investigaţii paraclinice:
- exudat faringian — prezent streptococ beta-hemolitic de grup A.
Analize de laborator

Copii 1-6 ani:
4.000 - 10.000 /mm3
Hemoglobina 12,2 g/l00 ml 1 1 - 1 5 g/l00 ml
Copii 2 - 1 5 ani:
Hematocrit 38,2 %
34 - 40 %
Creatinină 0,45 mg% 0,60- 1,20 mg%
Copil de 2 - 4 ani:
ASLO 150 U/ml
< 120 U/ml
Glicemie 0,67 g%o 0,65-1,10 g%o
Bilirubina directă 0,2 mg/l00 ml 0 - 0,25 mg/l00 ml
Bilirubina indirectă 0,4 mg/100 ml 0,8 - 1,25 mg/100 ml
Examen urină:
- hematii: rare;
- leucocite: relative frecvente;
33
Starea prezentă:
- G = 14,5 kg
- H = 105 cm
- T = 39°C
- TA = 105/70 mmHg
- AV = 95 bătăi/minut
• Vitamina B6 ½ cp/zi;
• Clorfeniramin, ¼ cp x 2/zi;
• Ca lactic, ½ cp x 3/zi;
• Brofimen 20 picături x 3/zi;
• Nurofen 5 ml x 3/zi.
După analiza datelor clinice şi paraclinice, am concluzionat că pacientul este

dependent de următoarele nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
3. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
4. Nevoia de a respira
5. Nevoia de a mânca şi a bea
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a elimina
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
34
NR.
PROBLEME OBIECTIVE
CRT.
Durere la deglutiţie, cefalee, Ameliorarea durerii, liniştirea pacientului şi

1.
anxietate diminuarea anxietării în termen de 2 - 3 zile.
Potenţial de complicaţii şi Combaterea procesului infecţios, evitarea

2.
infecţie supraadăugată infecţiilor nosocomiale.
Pacientul să prezinte o temperatură în limite

3. Febră
fiziologice în termen de 3 zile.
Menţinerea tegumentelor uscate, curate, îngrijite,

Alterarea integrităţii
4. pacientul să nu prezinte suprainfectarea tegumentelor
tegumentelor şi a mucoaselor
şi mucoaselor.
5. Alterarea vocii Revenirea timbrului vocal în cel mai scurt timp.
Pacientul, să fie echilibrat hidroelectrolitic în

6. Diaforeza
termen de 3 zile.
Pacientul să-şi normalizeze respiraţia în cel mai

7. Obstrucţia căilor respiratorii
scurt timp.
Dificultate în a se hidrata şi Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi

8.
alimenta nutriţional în timp de 3 zile.
Comunicare ineficace la nivel Pacientul să-şi diminueze anxietatea şi să

9.
afectiv comunice cu echipa de îngrijire în termen de 3 zile.
Dificultate de a învăţa cum să- Pacientul şi familia sa să acumuleze noi informaţii

10.
şi păstreze sănătatea despre boală şi despre perioada de convalescenţă.
35
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

E: Proces infecţios amigdalian, bucal
S + S: Faringe şi amigdale confestionate, agitaţie, plâns continuu
O: Ameliorarea durerii, liniştirea pacientului şi diminuarea
anxietăţii în termen de 3 zile.
P2: Potenţial de complicaţii şi infecţie supraadăugată
E: Mediul spitalicesc, boala (streptococ beta-hemolitic prezent)
S + S: transpiraţii profuze, reci, prurit tegumentar, grataj, plâns neîntrerupt
O: Combaterea procesului infecţios, evitai ea infecţiilor nosocomiale.
- am aşezat copilul într-un salon în care mai erau şi alţi copii cu scarlatină,
ferit de curenţi de aer, cu o temperatură constantă, cu aerul din încăpere umidificat în
permanenţă (un vas cu apă pe calorifer),
- am încercat să mă apropii de copil, vorbindu-i blând şi încercând să-i
îndepărtez frica şi durerea, apelând la ajutorul mamei;
- i-am oferit explicaţii pe înţelesul lui în legătură cu intervenţiile ce urmau să i
se facă, cerând ajutorul mamei;
- am aerisit salonul în mod repetat, protejând copilul de curenţii de aer,
- am discutat cu mama, solicitând sprijin în diminuarea anxietăţii,
- am monitorizat zilnic funcţiile vitale şi le-am notat în FO;
- am învăţat pacientul, dar mai ales pe mamă cum să facă gargară muşeţel;
- am ajutat copilul să expectoreze în scuipătoare, ori de câte ori a fost
nevoie
36
- am învăţat să se spele pe mâini după folosirea grupului sanitar, înainte şi după
fiecare masă;
- am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în manevrele medicale la care a
fost supus;
- i-am explicat să nu se joace cu alţi copii din alte saloane.
- am recoltat analizele indicate în FO şi am notat rezultatele;
- am administrat:
• Penicilină G 400.000 UI/8 ore, i.m.;
• Nurofen 5 ml x 3/zi;
• Ca lactic, 1/2 cp x 3/zi;
• Vitamina B6, ½ cp/zi.
- în primele zile, copilul a plâns şi a fost agitat datorită procesului infecţios,

a hipertermiei şi a mediului de spital;
- prin administrarea corectă a tratamentului şi în urma intervenţiilor proprii şi
delegate, starea copilului s-a ameliorat şi s-au evitat complicaţiile.
2. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI
ÎN LIMITE NORMALE
P: Febră ridicată
E: Proces infecţios, boala de bază
S + S: Piele roşie, fierbinte, transpiraţii, erupţie micropapuloasă, cefalee,
stare de somnolenţă
O: Pacientul să prezinte o temperatură în limite fiziologice în termen de
3 zile.
37
- am termometrizat pacientul şi am notat datele în FO;
- am creat un microclimat corespunzător, cu temperatură constantă (18 -
20°C);
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost nevoie,
- i-am şters tegumentele cu alcool mentolat 1% de 2 — 3 ori pe zi,
- l-am încurajat să bea ceai neîndulcit, sucuri de fructe, zeamă de compot,
- am urmărit comportamentul copilului, culoarea tegumentelor, frecvenţa
respiraţiei;
- am urmărit cantitatea de lichide consumate, suplimentând necesarul cu 500
ml de lichide pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C.
- am administrat Nurofen 5 ml x 3/zi.
- copilul a fost agitat pe întreaga perioadă febrilă;
- în urma îngrijirilor proprii şi a tratamentului aplicat, febra a scăzut progresiv
de la 38,5°C astfel:
• I zi: D= 39°C S = 39,4°C
• all-azi: D= 38,6°C S = 38,8°C
• alll-azi: D= 37°C S = 36,8°C
- după 3 zile, pacientul nu a mai făcut febră şi s-a externat afebril.
38
3. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA
TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE
P: Alterarea integrităţii tegumentelor şi a mucoaselor bucale

E: Proces infecţios, vârstă mică
S + S: Erupţie scarlatiformă (micropapuloasă), enantem şi exantem
specifice bolii
O: Menţinerea tegumentelor uscate, curate, îngrijite; pacientul să nu
prezinte suprainfectarea tegumentelor şi mucoaselor.
- i-am explicat mamei cum să procedeze pentru efectuarea toaletei zilnice,
ajutând-o în efectuarea acestei manevre, pregătind cele necesare pentiu toaleta
parţială;
- i-am explicat cum să-i facă toaleta, mai ales a gurii, datorită prezenţei
enantemului bucal, i-am recomandat gargară cu ceai de muşeţel de 3 - 4 ori pe zi;
- am sfătuit să evite gratajul, pentru a nu se infecta: l-am tamponat cu alcool
mentolat în regiunile mai pruriginoase: plică genunchiului, a cotului şi regiunea
inghinală;
- i-am făcut badijonări cu cremă cu apă pentru calmarea pruritului,
- am explicat că descuamarea pielii va fi un proces normal în boală şi, mai
ales, mama să nu se sperie;
- am educat mama şi copilul asupra igienei personale;
- iam schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost nevoie,
- am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea îngrijirilor.
- am administrat Clorfeniramin 1/2 cp x 2/zi.
- în urma intervenţiilor proprii şi delegate, enantemul şi exantemul au
39
avut o evoluţie normală în cadrul bolii.
P1: Alterarea vocii

E: Proces infecţios, mărirea în volum a amigdalelor în cadrul bolii
S + S: Disfonie, voce răguşită, dureri la deglutiţie
O: Reluarea timbrului vocal normal în cel mai scurt timp.
P2: Obstruarea căilor respiratorii
E: Proces inflamator, secreţii faringiene
S + S: Dispnee cu polipnee (24 respiraţii/minut), anxietate, palpitaţii,
tahicardie
O: Normalizarea respiraţiei în cel mai scurt timp.
- am aerisit salonul, ferind copilul de curenţii de aer, frig, umezeală,
- am liniştit copilul şi mama, explicându-le că răguşeala va dispărea odată cu
diminuarea simptomatologiei;
- am încercat să-i lămuresc de importanţa consumului de lichide pentru
fluidizarea secreţiilor;
- am explicat copilului să respire normal, liniştit;
- am măsurat zilnic frecvenţa respiratorie;
- am sfătuit copilul să evite consumul de alimente şi lichide reci,
- am învăţat copilul cum să îndepărteze secreţiile nazale, folosind batiste de
unică folosinţă, când a fost nevoie am curăţat secreţiile nazale cu tampoane umede;
- am aşezat pacientul semişezând pentru a-i favoriza respiraţia, explicându-i
mamei importanţa repausului la pat în perioada internării.
40
- am continuat administrarea medicaţiei prescrise:
• Penicilină G 400.000 UI/8 ore;
• Vitamina B6, ½ cp/zi;
• Ca lactic, ½ cp x 3/zi;
• Clorfeniramin, ¼ cp x 2/zi;
• Brofimen 20 picături x 3/zi.
- în urma tratamentului, a intervenţiilor proprii şi delegate acordate, timbrul
vocal a revenit la normal, copilul a respirat normal, diminuându-se starea de agitaţie.
5. NEVOIA DE A BEA SI A MÂNCA
P: Dificultate în a se hidrata şi alimenta

E: Proces inflamator amigdalian (boala)
S + S: Greutate la deglutiţie, inapetenţă, scădere în greutate, gura uscată
O: Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional în termen de
3 zile.
- m-am informat asupra preferinţelor alimentare ale copilului,
- i-am recomandat pentru început alimente semilichide pentru a evita durerile
la deglutiţie, dându-i să bea cu linguriţa sau cu paiul;
- i-am explicat lui şi mamei necesitatea regimului hidro-lacto-zaharat şi
importanţa consumului de lichide indicat pentru a se hidrata;
- am sfătuit pe copil să-şi domine repulsia faţă de anumite alimente, iar mama
să-i aducă numai alimente permise preferate, fără proteine în perioada febrilă;
41
- l-am ajutat să-şi facă toaleta cavităţii bucale şi gargara cu ceai de muşeţel
călduţ după mesele principale;
- l-am învăţat să-şi colecteze secreţiile nazale în batiste de unică folosinţă şi
să nu le înghită pentru a nu-şi provoca vărsăturile,
- i-am recomandat mamei să-i aducă lichide dulci: ceaiuri, compoturi,
sucuri de fructe, lapte; senzaţia de greaţă apărată uneori am diminuat-o cu apa cu
lămâie, administrată cu linguriţa;
- i-am dat să bea 1.500 ml lichide în 24 ore, asigurându-i necesarul de lichide
zilnic.
- în primele 2 zile, la indicaţia medicului am montat câte o perfuzie i.v. cu
Glucoză 5% - 500 ml + Vitamina C 1 fiolă, respectând regulile de asepsie şi
antisepsie.
- copilul, deşi capricios la început, şi-a recăpătat pofta de mancare, este
echilibrat hidroelectrolitic şi şi-a recăpătat greutatea normală (15 kg).
6. NEVOIA DE A COMUNICA
P: Comunicare ineficace la nivel afectiv

E: Dificultate de adaptare la mediul de spital, vârsta 4 ani
S + S: Anxietate, agitaţie, dificultate de a se exprima, plâns continuu
O: Pacientul să-şi diminueze anxietatea şi să comunice cu echipa de
îngrijire.
- datorită vârstei mici, i-am acordat toată atenţia pentru a-1 înţelege când
avea ceva de comunicat şi l-am încurajat să transmită echipei medicale orice
problemă, apelând cel mai des la ajutorul mamei;
42
- am discutat cu băieţelul şi mama acestuia despre boală, evoluţia ei, perioada
de convalescenţă;
- am sfatuit-o pe mamă să-i aducă jucării şi câteva cărţi de poveşti de acasă
pentru a crea un microclimat de siguranţă.
- în urma intervenţiilor cu rol propriu şi a echipei de îngrijire, pacientul, deşi
mic, a început să se adapteze condiţiilor de spital şi să comunice eficace cu personalul
din echipa de îngrijire, nemaifiindu-i teamă de halatele albe.
7. NEVOIA DE A ELIMINA
P: Diaforeza
E: Proces infecţios, hipertermie
S + S: Sete, buze crăpate, tegumente umede
O: Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic în termen de 3 zile.
- am urmărit cantitatea de lichide ingerate în 24 de ore, suplimentând-o cu
500 ml pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C, în total ingerând în jur de
1.500 ml/24 ore, la început oferindu-i cantităţi mici de lichide cu linguriţa sau cu
paiul;
- am şters tegumentele de transpiraţii, apoi le-am badijonat cu alcool
mentolat;
- i-am oferit un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură;
- am menţinut igiena corporală;
- am administrat supliment de lichide dulci: sucuri naturale, ceaiuri şi
compoturi;
- am măsurat diureza în 24 de ore, care la început a fost mai scăzută, 400 ml,
ajungând î n j u r de 1.000 ml la externare.
43
8. NEVOIA DE ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI
P: Cunoştinţe insuficiente asupra bolii (vârsta)

E: Mama slab pregatită
S + S: Dificultate de a înţelege informaţia
O: Mama să acumuleze noi informaţii despre boală, să se implice în
îngrijirea lui în perioada de convalescenţă.
- am motivat importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- am instruit pacientul şi familia asupra evitării factorilor de risc: apariţia
infecţiilor naso-faringiene, evitarea consumului de băuturi reci;
- am oferit pacientului şi mamei informaţii sumare despre boală şi le-am
explicat importanţa igienei personale şi a regimului igieno-dietetic,
- am informat familia despre modurile de manifestare ale bolilor contagioase
şi complicaţiilor lor;
- deoarece pacientul a fost externat în perioada de convalescenţă, i-am
explicat mamei evoluţia erupţiei tegumentare, importanţa izolării ei pe o perioadă de 2
- 3 săptămâni;
- i-am sugerat mamei să folosească pentru baiat numai tacâmuri personalizate,
pe care să le spele cu apă fierbinte separat și să le dezinfecteze;
- va continua tratamentul cu Moldamin 600.000 UI i.m. î n a 7 – 14 – 21 – a
zi de la externare;
- alimentaţia va fi bogată în vitamine, glucide, cu un aport suficient de
lichide;
44
- la indicaţiile medicului, am administrat Vitamina B6 ½ cp/zi, pentru starea

de oboseală după tratamentul cu antibiotice.
- mama a înţeles care pot fi factorii de risc ai infecţiei naso-faringiene şi a

conştientizat responsabilitatea pe care o are asupra sănătăţii copilului, promiţând
respectarea tuturor regulilor de igienă şi a tratamentului.
45
EVALUARE FINALĂ
Copilul L.E., în vârstă de 4 ani, din Piatra Neamţ, a fost internat în data de
11.02.2013 la Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu
diagnosticul de scarlatină, prezentând următoarele semne si simptome: febră,
vărsături, disfagie, erupţie micropapuloasă pe fond de rash, semnul Pastia prezent.
În urma interviului, a investigaţiilor clinice şi paraclinice am considerat că
pacientul a fost dependent parţial sau total de cele 8 nevoi enumerate mai sus.
Obiectivele propuse în îngrijirea pacientului au fost atinse în cea mai mare
parte, externându-se după 8 zile de spitalizare, cu dependenţa parţiala Nevoia de a
evita pericolele, fiind considerat o sursă de infecţie pe toata durata convalescenţei -
motiv pentru care mama a conştientizat importanţa izolării în continuare pentru copil,
a repausului la pat, a respectarii indicaţiilor igienico-dietetice pentru viitor.
Convalescenţa fiind de aproximativ 2-4 săptămâni, a rămas dependent şi în
Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea, fiind nevoit să continue tratamentul
cu Moldamin 600.000 UI în a 7 - 14 - 21-a zi de la externare.
Alte recomandări:
- repetarea analizelor (exudat faringian, examen urină, ASLO, PCR) o dată
pe lună aproximativ 6-9 luni;
- toaleta riguroasă a tegumentelor, fiind obligatorie baia generală zilnică,
după dispariţia febrei;
- va rămâne izolat la domiciliu, nu va fi dus în colectivitate timp de 30 de
zile.
46
CAZUL III - PLAN DE ÎNGRIJIRE
Culegerea datelor
Secţia Boli infecţioase - Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ
Nume şi prenume: H. M.
Sex: feminin
Data naşterii: 06 august 2007
Ocupaţia: preşcolar la Gradiniţa Nr. 9
Religie: Ortodoxă
Data internării: 20.02.2013, ora 1430
Diagnostic la internare: SCARLATINĂ
Motivele internării: febră la domiciliu (38,5°C), erupţie micropapuloasă,
rinoree, disfagie, prurit tegumentar şi stare generală alterată.
Anamneza:
A.P.P.: Vaccinată conform vârstei
Condiţii de viaţă: bune
Contacţii:
• mama: H.I. - 30 ani
• tata: H.I. - 35 ani
47
Istoricul bolii: Din discuţiile purtate cu mama fetiţei, am aflat că boala
a debutat cu 3 zile în urmă, cu febră (38,5°C), erupţie micropapuloasă pe torace şi
membrele superioare. S-a prezentat la Secţia Boli infecţioase pentru investigaţii,
diagnostic şi tratament, unde a fost internată cu mama sa ca însoţitor.
Examen de specialitate:
- exudat faringian — prezent streptococ beta-hemolitic de grup A.
Analize de laborator:
Copii 1 - 6 ani:
4.000 - 10.000 /mm3
VSH 19 mm/1 oră 7 - 1 2 mm/l oră
Copil de 5 ani:
ASLO 71 U/ml
< 160 U/ml
Hemoglobina 12 g/l00 ml 1 1 - 1 5 g/100 ml

Copii 2 - 1 5 ani:
Hematocrit 37%
34 - 40 %
CRP 2,69 mg/l < 6 mg/l
Glicemie 0,75 g%o 0,65- 1,10 g%o
Creatinină 0,67 mg% ' 0,60 - 1,20 mg%
Trombocite 150.000/mm3 150.000 - 300.000/mm3
Examen urină:
- epitelii plate: rare;
- leucocite: rare.
Starea prezentă:
- G = 17 kg;
48
- H = 105 cm;
- T = 38,5°C;
- TA = 105/65 mmHg
- AV = 90 bătăi/minut.
S-a stabilit următorul tratament medicamentos:
• Eritromicină 250 mg/8 ore în primele 2 zile,
• Algocalmin 1 ml x 2/zi;
• Clorfeniramin ¼ cp x 2/zi.
După analiza datelor, a tabloului clinic, am constatat că pacienta a fost

dependentă în următoarele nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele;

2. Nevoia de a respira;
3. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale,
4. Nevoia de a fi curat, îngrijitde a proteja tegumentele şi mucoasele,
5. Nevoia de a comunica;
6. Nevoia de a mânca şi a bea;
7. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
49
NR.
PROBLEME OBIECTIVE
CRT.
Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii în

1. Durere la deglutiţie
termen de 2 zile.
Pacienta să-şi exprime diminuarea anxietăţii în
2. Anxietate
termen de 2 - 3 zile.
Pacienta să nu devină sursă de infecţie şi să nu se
Potenţial de complicaţii şi
3. infecteze în zonele de grataj, liniştirea pacientei în
suprainfecţie
decurs de 1 — 2 zile.
Pacienta să respire fară dificultate şi să aibă un

4. Dificultate în a respira
ritm respirator normal în cel mai scurt timp.
Pacientei să-i revină timbrul vocal normal în

5. Alterarea vocii
termen de 3 zile.
Normalizarea temperaturii în termen de 48 ore şi

6. Febră ridicată
menţinerea ei în parametrii fiziologici.
Alterarea tegumentelor şi a Pacienta să nu devină sursă de infecţie, să-şi

7.
mucoasei bucale păstreze integritatea tegumentelor şi mucoaselor.
Pacienta să-şi exprime diminuarea anxietăţii, să

Comunicare ineficace la nivel
8. comunice cu echipa medicaiă şi cu familia în termen
afectiv
de 2 zile.
Alimentare şi hidratare corespunzătoare vârstei şi

Alimentaţie insuficientă
9. necesităţilor fiziologice, ţinând cont de alimentele
calitativ şi cantitativ
permise.
Pacienta şi mama sa să acumuleze noi informaţii

10. Lipsa de cunoştinţe
despre boală şi perioada de convalescenţă.
50
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

E: Proces infecţios amigdalian
S + S: Facies crispat, agitaţie, jenă la deglutiţie, amigdale hiperemice şi
hipertrofice
O: Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii şi a anxietăţii în termen
de 2 zile.
P2: Potenţial de complicaţii şi suprainfecţie
E: Alterarea integrităţii mucoasei bucale şi faringelui
S + S: Prurit, grataj, nelinişte
O: Pacienta să nu devină sursă de infecţie şi să nu se infecteze în
zonele de grataj, liniştirea pacientei în decurs de 1 - 2 zile.
- am dus fetiţa într-o rezervă pentru a-i asigura confortul fizic şi odihna
necesare, izolând-o de alţi copii, cu diferite forme în evoluţia scarlatinei,
- am aerisit salonul seara şi dimineaţa şi ori de câte ori a fost nevoie, ferind
fetiţa de curenţii de aer;
- am monitorizat funcţiile vitale şi le-am notat în FO;
- am încercat să-i inspir încredere în echipa medicală, vorbind mai mult cu
ea, pe înţelesul ei despre boală şi complicaţiile ei;
- am tamponat zonele pruriginoase cu alcool mentolat şi am rugat-o să evite
gratajul;
- am ajutat-o să facă gargară cu ceai de muşeţel după mese, după efectuarea
toaletei cavităţii bucale;
- i-am aplicat comprese alcoolizate în jurul gâtului;
- am respectat toate regulile de asepsie şi antisepsie în efectuai ea
manevrelor medicale;
- am învăţat-o să folosească batista de unică folosinţă pentru ştergerea
secreţiilor nazale.
51
- la indicaţia medicului am administrat tratamentul cu:
• Eritromicină 250 mg/8 ore;
• Penicilină G 600.000 UI/8 ore;
• Clorfeniramin ½ cp x 2/zi;
• Algocalmin 1 ml x 2/zi;
• Faringosept.
- am recoltat analizele recomandate în FO şi am trecut rezultatele în foaie.
- în urma tratamentului instituit şi a îngrijirilor aplicate, durerea s-a mai
diminuat, anxietatea a dispărut, iar fetiţa s-a liniştit, neprezentând complicaţii până
la externare.
P1: Dificultate în a respira

E: Hipertrofia amigdalelor, modificarea integrităţii căilor respiratorii
S + S: Dispnee cu polipnee (22 respiraţii/minut), tahicardie, palpitaţii,
anxietate
O: Pacienta să respire fară dificultate şi să aibă un ritm respirator
normal în cel mai scurt timp.
P2: Alterarea vocii
E: Proces infecţios la nivel faringo-amigdalian, enantemul bucal
S + S: Voce răguşită, disfonie, salivaţie abundentă
O: Pacientei să-i revină timbrul vocal normal în cel mai scurt timp.
52
- am umidificat aerul din salon, prin amplasarea de vase cu apă pe
calorifer;
- am rugat-o să stea în repaus vocal pentru 3—4 zile;
- am urmărit zilnic frecvenţa respiraţiei, TA, culoarea tegumentelor şi am
trecut în FO (toate au avut evoluţie specifică bolii, spre normalizare);
- am aerisit camera de câte ori a fost nevoie şi i-am arătat pacientei cum să
facă exerciţii de respiraţie;
- i-am arătat cum să-şi cureţe nasul de secreţii, folosind batista de unică
folosinţă;
- am ajutat-o să facă gargară cu ceai de muşeţel;
- am sfatuit-o să consume lichide călduţe, cu cana sau cu paiul.
- am administrat Clorfeniramin ½ cp x 2/zi.
- în urma tratamentului şi a îngrijirilor acordate, bolnava şi-a normalizat
respiraţia (18 respiraţii/minut), şi-a recăpătat timbrul vocal şi a fost într-o stare
bună până la externare.
3. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN

LIMITE NORMALE
P: Febră ridicată
E: Proces infecţios, boala de bază
S + S: Piele roşie, fierbinte, transpiraţii profuze, cefalee
O: Normalizarea temperaturii în termen de 48 oreşi menţinerea ei la
parametrii fiziologici.
53
- am termometrizat pacienta, şi am notat în FO valorile;
- am menţinut temperatura constantă în salon (18 - 20°C), umidificând aerul
din salon cu vase cu apă aşezate pe calorifer;
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost nevoie;
- am aplicat comprese alcoolizate pe frunte, în jurul gâtului şi pe torace,
- am şters tegumentele cu alcool mentolat 1%;
- am urmărit cantitatea de lichide consumate, suplimentând necesarul cu
500 ml pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C;
- i-am administrat sucuri de fructe, ceai îndulcit în jur de 1.500 ml în 24 de
ore;
- am aerisit salonul ori de câte ori a fost nevoie;
- am asigurat îmbrăcminte lejeră din bumbac.
- i-am administrat pacientei medicaţia prescrisă:
• Eritromicină 250 mg/8 ore în primele 3 zile;
• Penicilină G 600.000 UI / 8 ore;
• Algocalmin 1 ml x 2/zi.
- în urma intervenţiilor, febra a persistat 3 zile:
• I zi: D = 38,6°C S = 38,8°C
• a ll-azi: D = 38,3°C S = 38,5°C
• a lll-azi: D = 37,2°C S = 37°C
- temperatura a revenit la valorile normale, menţinându-se în parametrii
fiziologici până la externare.
54
4. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA
TEGUMENTELE SI MUCOASELE
P: Alterarea tegumentelor şi a mucoasei bucale

E: Proces infecţios, boala
S + S: Micropapule, piele aspră, prurit, descuamaţia limbii şi a
tegumentelor
O: Pacienta să nu devină sursă de infecţie, să-şi păstreze integritatea
tegumentelor şi mucoaselor.
- am explicat şi am ajutat-o împreună cu mama să-şi facă toaleta parţială şi
totală după dispariţia febrei;
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost nevoie, sfatuind-o
să poarte lenjerie de bumbac, aceasta fiind mai absorbantă;
- după baie, cu ajutorul mamei, am şters cu alcool mentolat 1% pe
tegumentele şi apoi am tamponat-o cu talc mentolat, insistând la plică cotului,
regiunea inghinală;
- i-am explicat pacientei şi mamei importanţa şi necesitatea măsurilor de
igienă.
- pacienta şi mama acesteia au înţeles importanţa respectării regulilor de
igienă atât în prezent, cât şi în viitor.
55
5. NEVOIA PE A COMUNICA
P: Comunicare ineficicace la nivel afectiv

E: Mediul spitalicesc, „halate albe”
S + S: Plâns repetat, anxietate, închidere în sine
O: Pacienta să-şi exprime diminuarea anxietăţii, să comunice cu
echipa medicală şi cu familia în termen de 2 zile.
- am încercat să mă apropii de fetiţă, facându-i cunoştinţă cu ceilalţi copii;
- am rugat-o pe mamă să-i aducă de acasă jucăria preferată, pentru a se mai
linişti;
- am antrenat pacienta în discuţii, am întrebat-o de grădiniţă şi de prietenii
ei;
- i-am explicat că va merge acasă cât de curând şi că mama ei va fi mereu
alături de ea pe durata spitalizării;
- i-am explicat mamei îngrijirile necesare în convalescenţă.
- în 2 zile anxietatea s-a diminuat, pacienta a acceptat prezenţa „halatelor
albe”, s-a împrietenit cu cei din jur.
6. NEVOIA PE A BEA SI A MÂNCA
P: Alimentaţie insuficientă calitativ şi cantitativ

E: Proces infecţios, hipertermie, enantem bucal
S + S: Modificarea integrităţii căilor digestive superioare prin mărirea
de volum a amigdalelor, refuz alimentar
O: Alimentare şi hidratare corespunzătoare vârstei şi necesităţilor
fiziologice, ţinând cont de alimentele permise. .
56
- am informat asupra modului în care se alimentează pacienta şi am aflat
că aceasta refuză unele alimente ce-i provoacă durere la deglutiţie;
- i-am explicat rolul alimentaţiei în recuperarea stării de sănătate şi am
sfatuit-o să-şi domine repulsia faţă de acele alimente;
- i-am explicat ei şi mamei ce trebuie să mănânce, cât şi cum,
- am sfatuit-o să consume la început alimente uşor de înghiţit, ceai cu
biscuiţi, lapte călduţ, griş cu lapte, supă de zarzavat, piure de legume mai duluat,
iaurt, compoturi în cantităţi suficiente, lichide înjur de 1.500 ml/24 de oie,
- am învăţat-o cum să se spele pe mâini înainte şi după fiecare masă şi de
câte ori foloseşte grupul sanitar, cum să-şi facă toaleta cavităţii bucale şi gargară cu
ceai de muşeţel după fiecare masă;
- am educat fetiţa şi pe mama ei cum să-i asigure o dietă echilibrată, 800 —
2.000 de calorii/zi; i-am explicat că are nevoie de un aport mai mare de glucide din
cauza stării febrile şi a metabolismului crescut din timpul bolii,
- am încurajat-o să bea lichide dulci, sucuri naturale, zeamă de compot,
- am educat-o cu privire la igiena personală, cum să colecteze secreţiile
nazale în batiste de unică folosinţă şi să nu le înghită.
- fetiţa, mai alintată la început, a refuzat alimentele, dar în urma
tratamentului şi a discuţiilor purtate a început să mănânce în mod normal;
- de asemenea, şi-a menţinut greutatea în limite normale (17 - 17,5 kg).
57
7.NEVOIA DE ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI
P: Lipsa de cunoştinţe
E: Vârsta mică
S + S: Mama bolnavei solicită informaţii despre boală
O: Pacienta şi mama sa să acumuleze noi informaţii despre boală şi
perioada de convalescenţă.
- am sfătuit pacienta şi familia cum să evite factorii de risc: apariţia
infecţiilor naso-faringiene, evitarea alimentelor reci;
- le-am oferit informaţii despre boală şi despre importanţa igienei
personale;
- i-am instruit asupra modurilor de manifestare a bolilor infecţioase şi
complicaţiilor lor, explicându-i ce va trebui să facă cu fetiţa când va merge acasă în
convalescenţă;
- se va administra tratamentul cu Moldamin 600.000 UI i.m. în a 7 - 14 -
21-a zi de la externare;
- va respecta regimul alimentar hiposodat, hipoproteic, bogat în fructe şi
legume;
- i se vor repeta analizele recomandate după o lună (exudat faringian) şi va
fi izolată de alţi copii timp de 3 săptămâni;
- va fi dispensarizată.
- mama a conştientizat importanţa îngrijirii corespunzătoare a fetiţei la
domiciliu pentru a preveni complicaţiile tardive.
58
EVALUARE FINALĂ
Pacienta H.M., în vârstă de 6 ani, Piatra Neamţ, a fost internată în data de

20.02.2013 la Secţia Boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu
următoarele semne şi simptome: febră 38,5°C, erupţie micropapuloasă, prurit
tegumentar, disfagie şi rinoree, stare generală alterată, fiind diagnosticată cu
scarlatină.
După 7 zile de tratament şi supraveghere, copilul s-a externat în
convalescenţă, boala având evoluţie favorabilă.
La externare, s-a recomandat:

• supravegherea atentă a igienei personale;
• să nu consume alimente reci;
• evitarea frigului, a umezelii şi a efortului;
• continuarea tratamentului cu Moldamin 600.000 UI în a 7 - 14 - 21
-a zi de la externare;
• recoltarea exudatului faringian, fibrinogen, ASLO şi VSH după 30
de zile de la externare;
• va rămâne izolată la domiciliu 30 de zile şi va reveni la grădiniţă cu
avizul medicului, în urma rezultatelor de la analize.
59
CONCLUZII
În urma intervenţiilor proprii şi delegate acordate celor 3 pacienţi urmăriţi

de mine zi de zi pe durata spitalizării, evoluţia bolii a fost favorabilă.
Practica mea la Secţia Boli infecţioase, implicit cele 3 cazuri de îngrijire

descrise în lucrare mi-au demonstrat că aplicarea planului de îngrijire la patul
bolnavului dă rezultate şi duce la vindecarea pacientului.
în timpul acordării îngrijirilor proprii şi delegate am încercat să ţin cont de

nevoile prioritare şi să identific toate problemele de dependenţă a fiecăruia dintre
cei 3 pacienţi diagnosticaţi cu Scarlatină.
Prima pacientă, o fetiţă de 5 ani a fost internată la Secţia Boli infecţioase

cu diagnosticul de Scarlatină. Dată fiind vârsta, fetiţa a fost mai capricioasă la
început, dar, în urma îngrijirilor cu rol propriu şi delegat acordate în perioada
spitalizării şi a tratamentului prescris de medicul specialist, starea ei s-a
îmbunătăţit considerabil, a căpătat încredere în echipa medicală şi după 7 zile de
internare s-a externat în stare de convalescenţă cu evoluţie spre vindecare.
Al doilea pacient, un băieţel în vârstă de 4 ani, internat la Secţia boli

infecţioase cu diagnosticul de Scarlatină. Datorită vârstei fragede, copilul s-a
adaptat cu greu condiţiilor de spital, însă datorită eforturilor echipei medicale, a
îngrijirilor acordate şi a tratamentului prescris de medicul specialist, copilul s-a
adaptat, a răspuns bine la tratament şi după 8 zile de internare, s-a externat în
convalescenţă, cu evoluţie favorabilă spre vindecare.
După acordarea îngrijirilor proprii şi delegate pe perioada spitalizării am

constatat următoarele: mama băieţelului a acumulat noi cunoştinţe despre boală şi
complicaţiile care pot să apară, iar copilul a căpătat încredere în echipa de îngrijire.
A treia pacientă, H.M., în vârstă de 6 ani, internată în Secţia Boli infecţioase

cu diagnosticul de Scarlatină, s-a externat în urma îngrijirilor acordate în perioada
60
spitalizării şi a tratamentului prescris de medicul specialist cu stare generală bună,
în convalescenţă, având nevoie doar de 7 zile de internare.
După acordarea îngrijirilor cu rol propriu şi delegat pe perioada spitalizării
am constatat următoarele: fetiţa şi mama acesteia au acumulat noi informaţii despre
boală şi complicaţiile care pot să apară, despre măsurile pe care trebuie să le
respecte pentru a-şi menţine sănătatea şi a comunicat eficient cu echipa de îngrijire.
În final, cei trei copii şi familiile lor au fost mulţumiţi de îngrijirile acordate
de către echipa medicală.
61
BIBLIOGRAFIE:
1. Adam, Paula şi Cîrjan, Gabriela - Monica - „Ghid de etică în nursing

pentru asistenţii medicali”, 2001
2. Bocârnea, Constantin - „Boli infecţioase şi epidemiologie”, Editura
Info-Team, Bucureşti, 1999
3. Bucătaru, Mihaela - „Dicţionar de termeni medicali”, Editura Spiru
Haret, Iaşi, 2005
4. Chiotan, Mircea - „Boli infecţioase”, Editura Naţional, 2001
5. Coman, Oana - Andreea - „Farmacologie pentru moaşe şi asistenţi
medicali”, Editura Medicală, 2008
6. Prof. Dr. Enescu, A. Longinus - „Anatomia şi fiziologia omului”,
Editura Dimitrie Cantemir, Iaşi, 2004
7. Prof. Dr. Enescu, A. Longinus - „Farmacologie”, Editura Dimitrie
Cantemir, Iaşi, 2004
8. Geormăneanu, M. şi Moldovan, Zoica - „Puericultură şi Pediatrie”,
Bucureşti, 1995
9. Henderson, Virginia - „Principii fundamentale de îngrijirii
bolnavilor”, Danemarca, 1995
10. Hurgoie, Voichiţa - „Pediatrie”, Bucureşti, 1991
11. Prof. Univ. Dr. Ispas, Alexandru Teodor - „Anatomia şi fiziologia
omului cu aplicaţii practice (Pentru şcolile sanitare postliceale)”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2000
12. Ivasciuc, Gabriel - „Interpretarea analizelor de laborator - ghid
practic” Bucureşti, 1995
62
13. Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, republicată
2008
14. Mincu Mioara, Radu Rodica, Niculescu Cătălina, Albescu Ioan Silviu
- „Dicţionar de termeni medicali”. Editura Carol Davila, Bucureşti, 2006
15. Mozeş, Carol - „Cartea asistentului medical (Tehnica îngrijirii
bolnavului)”, Editura Medicală, Bucureşti, 2008
16. Romanescu, Gh. şi Dumitrescu, V. - „ Ghidul personalului mediu în
profilaxia infecţiilor spitaliceşti”, Bucureşti. 2000
17. Scorţanu, Elena - „Îngrijire în boli interne şi specialităţi înrudite”,
ediţia a Il-a, 2008
18. Sicard, Didier şi Guez, Thierry - „Dicţionar de examinări medicale”
Editura Corint. Bucureşti. 2003
19. Titircă, Lucreţia - „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale ”, volumul I, Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2008
20. Titircă, Lucreţia - „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de
asistenţii medicali”, volumul II (Ghid de nursing), Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2006
21. Trifan, Nicolae - „Puericultura şi pediatrie”, Editura Medicală,
Bucureşti,2000
63
ANEXA NR. 1
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE DE VIRGINIA

HENDERSON
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
64
ANEXA NR. 2
ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE
METODE DE CULEGERE A SURSELE DE INFORMAŢII:

INFORMAŢIEI: - persoana îngrijită
- observaţie (vedere, pipăit, miros) - familia
- convorbirea - medicul
- supravegherea electronică - echipamentele tehnice
- lectura documentelor - dosar
- examen paraclinic - membrii
- cererea de păreri experţilor - echipa de ingrijire
CULEGERE DE INFORMAŢII
ANALIZA INFORMAŢIILOR
DIAGNOSTICUL DE ASISTENT
FORMULAREA OBIECTIVELOR STABILIREA PRIORITĂŢII

DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVELOR
Stabilirea unui timp pentru a

atinge fiecare obiectiv
Selecţia intervenţiilor în vederea

realizării obiectivelor
EXECUŢIA INTERVENŢIILOR
EVALUAREA EFICACITĂŢII INTERVENŢIILOR
Comparaţii intre:
- diagnosticul primar (primul) şi diagnosticul actual
- obiective si timpul folosit pentru a le atinge
Persoana nu este în starea dorită Persoana nu mai are nevoie de

îngrijirile asistenţilor
ANALIZA CAUZELOR, IEŞIRE

NEREUŞITELOR, ABATERILOR
(VARIAŢIILOR)
65
Figura nr. 1. Masca lui Filatov
Figura nr. 2. Limba zmeurie
66

Scarlatina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scarlatina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROIECTULUI:

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR

LISTA ABREVIERILOR FOLOSITE ÎN LUCRARE............ pag. 3

ARGUMENT/MEMORIUL EXPLICATIV.............................. pag. 4

CAPITOLUL I. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a pielii........ pag. 6

CAPITOLUL II. Noţiuni despre Scarlatină.............................. pag. 8

2.1. Definiţie............................................................................. pag. 8

CAPITOLUL III. Procese de îngrijire a trei pacienţi cu

3.1. Cazul I - plan de îngrijire................................................. pag. 15

A.H.C. = antecedente heredo-colaterale

„ Dă aceeaşi stimă săracului şi bogatutui. In dragostea ta de

In lucrarea de faţă, mi-am propus să prezint trei planuri de îngrijire

Infecţiile streptococice cuprind o gamă deosebit de largă de îmbolnăviri

Se consideră că streptococii reprezintă genul bacterian care produce cea

Pentru ca acţiunile de ocrotire a sănătăţii să fie cât mai eficiente este

Prin urmare, cele 3 planuri de îngrijire descrise în lucrarea de faţă

NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Pielea este un imens câmp receptor datorită numeroaselor şi variatelor

Suprafaţa pielii nu este nu uniformă, pe ea fiind prezente orificii, cute şi

NOŢIUNI DESPRE SCARLATINĂ

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă, acută, ciclică, provocată de

Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic din grupul

Scarlatina este o boală frecventă în ţările temperate şi nordice. Infecţia

Sursa de infecţie. Purtătorii de streptococ beta-hemolitic, bolnavii cu

Calea de transmitere. Boala se transmite de obicei direct, prin contactul

În principiu, streptococul se înmulţeşte la poarta de intrare (faringe -

- Sindromul toxic. Toxina eritrogenă produsă de streptococi difuzează în

2.5. Manifestări clinice

Evoluţia bolii se face în patru perioade:

Perioada de incubaţie. Durează în medie 6 — 7 zile. Se întâlnesc însă

Perioada de invazie. Această perioadă durează 12 — 36 de ore. Debutul

Febra, angina şi vărsăturile sunt semne care ne obligă să suspectăm

Pe amigdale pot să apară puncte purulente (amigdala pultacee). Limba, la

zmeurie” (vezi figura nr. 2).

După 4-5 zile de evoluţie, limba se reepitelizează, luând aspectul de

Patognomonic pentru diagnosticul scarlatinei este apariţia exantemului

Erupţia este mai intensă, la nivelul plicilor de flexiune (axilare, inghinale,

Perioada de descuamaţie. începe după 7 - 1 0 zile de boală, prelungindu-

Formele grave de scarlatină sunt reprezentate de scarlatina fudroiantă, cu

Scarlatina este o boală cu declarare şi spitalizare obligatorie.

Tratamentul simptomatic se bazează pe:

Tratamentul igienic are o importanţă majoră:

1. izolarea bolnavilor, pe vârste de boală, pentru evitai ea reinfectării

2. repaus la pat, în camere aerisite şi călduroase;

Tratamentul dietetic trebuie respectat cu atenţie:

1. regimul hidro-lacto-zaharat va fi lichid în primele zile, deoarece

2. se vor introduce treptat alimentele semisolide (piureuri, budinci, griş

3. evitarea alimentelor ce conţin clorură de sodiu şi proteinele animale,

4. regimul va fi menţinut 3 săptămâni şi apoi, treptat, trecem la un regim

La apariţia unui caz de scarlatină, se vor lua măsuri de profilaxie.

CAZUL I - PLAN DE ÎNGRIJIRE

A.H.C.: neagă TBC şi lues în familie

Condiţii de viaţă: corespuzătoare

Denumirea analizei Valori obţinute Valori normale

- epitelii plate: rare;

După analiza datelor, a tabloului clinic, am constatat că pacienta a fost

1. Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii şi a

Prevenirea complicaţiilor prin respectarea mijloacelor

3. Diminuarea temperaturii până la valori normale în

4. Alterarea ritmului respirator Normalizarea respiraţiei în cel mai scurt timp.

5. Revenirea timbrului vocal prin ameliorarea disfoniei

Pacienta, împreună cu mama sa, să comunice

7. Dificultate în a se hidrata şi Pacienta să poată să se hidrateze şi alimenteze