Sunteți pe pagina 1din 90

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”


FOCŞANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR
PROFESIONALE

COORDONATORI:
ABSOLVENT:

FOCȘANI
2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”
FOCŞANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
SCARLATINA

FOCŞANI
2017
Motto

„Există o categorie specială de surzi: aceia


care nu vor să audă decât ce spun ei.”

Tudor Mușatescu
CUPRINS
Argument ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
1 Generalitati ................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I ..................................................................................................................... 5
2 SCARLATINA ............................................................................................................. 5
2.1 Scurt istoric ........................................................................................................... 5
2.2 Definiţie .................................................................................................................. 6
2.3 Agent etiologic ....................................................................................................... 6
2.3.1 Sursa de agent patogen- ................................................................................ 9
2.3.2 Mod şi căi de transmitere. ........................................................................... 10
2.3.3 Receptivitatea ............................................................................................... 10
2.3.4 Manifestări ale procesului epidemiologic .................................................. 11
2.4 Patogenie .............................................................................................................. 12
2.5 Tablou clinic ........................................................................................................ 13
2.5.1 Perioada de invazie (Preeruptivă). ............................................................. 13
2.5.2 Perioada de erupţie. ..................................................................................... 15
2.5.3 Exantemul. ................................................................................................... 17
2.5.4 Perioada de descuamaţie. ............................................................................ 18
2.5.5 Forme clinice. ............................................................................................... 19
2.6 Complicaţii .......................................................................................................... 19
2.7 Diagnostic ............................................................................................................ 21
2.7.1 Diagnostic pozitiv de scarlatină, ................................................................. 21
2.7.2 Diagnostic diferenţial .................................................................................. 22
2.8 Tratament ............................................................................................................ 23
2.9 Profilaxie .............................................................................................................. 25
CAPITOLUL AL II-LEA ................................................................................................. 26
3 PROCESE DE ÎNGRIJIRE ...................................................................................... 26
3.1 Cazul I .................................................................................................................. 26
3.1.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale ................................... 28
3.1.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de
dependenţă .................................................................................................................. 30
3.2 Cazul II ................................................................................................................ 47
3.2.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale ................................... 48
3.2.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de
dependenţă .................................................................................................................. 51
3.3 Cazul III ............................................................................................................... 65
3.3.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale ................................... 66
3.3.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de
dependenţă .................................................................................................................. 69
CAPITOLUL IV ................................................................................................................ 81
4 FIŞE TEHNICE ......................................................................................................... 81
4.1 Tehnica recoltarii exudatului faringian ............................................................ 81
4.2 Badijonarea mucoasei bucale: ........................................................................... 82
4.3 Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumnetelor ........................... 83
4.4 Perfuzia ................................................................................................................ 85
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 87

2
Argument

Infecţiile streptococice reprezintă un capitol important al patologiei umane,


putând afecta de mai multe ori omul în decursul existenţei sale şi cuprinzând, prin marea
lor incidenţă, o mare parte a populaţiei. Ele determină numeroase şi variate îmbolnăviri
printre care şi scarlatina.
Mi-am ales această temă pentru lucrarea de diplomă, deoarece scarlatina, ca de
altfel toate infecţiile cu Streptococ beta-hemolitic de grup A, are o importanţă majoră în
patologia infantilă. Importanţa este datorită complicaţiilor pe care infecţiile streptococice le
pot genera (glomerulonefrita poststreptococica, reumatismul articular acut), complicaţii
care pot transforma viitorul adolescent într-o persoană cu boală cronică.

3
1 Generalități

Scarlatina reprezită o infecție acută manifestată clinic prin febră, enantem (erupție
aparută pe mucoase) si exantem (erupție aparută pe piele) specifice, însotite uneori de
alterarea stării generale, grețuri vărsături şi dureri abdominale, urmată deseori de
complicații și întotdeauna de imunitate durabilă, pe viață.

Scarlatina are o incidenta maxima in sezonul rece care afecteaza cel mai frecvent la
grupa de varsta scolara (6-14 ani), rareori fiind intalnita la adult si in cazuri excepţionale la
varstele extreme (peste 60 ani si sub un an).

Sursa de infectie este reprezentata de:

 bolnavul de scarlatina sau de angina cu streptococ β-hemolitic din grupa A, C sau


G
 purtatorii asimptomatici de streptococi secretori de eritrotoxina

Calea de transmitere este cel mai frecvent aerogena (prin picaturi nasofaringiene) dar si
prin contact direct prin obiecte contaminate; un rol important in transmiterea infectiei
streptococice il au igiena personala deficitara a bolnavilor si aglomeratia care favorizeaza
raspandirea scarlatinei.

4
CAPITOLUL I

2 SCARLATINA

2.1 Scurt istoric

În evoluţia lor, infecţiile streptococice au cunoscut trei perioade istorice:


prebacteorologică, bacteorologică şi perioada antibioticoterapiei. Scarlatina, confundată la
început cu alte febre eruptive, a fost diferenţiată de rujeolă în anul 1963 de către
Sydenhmam, denumind-o febris scarlatina.
În secolul XVIII scarlatina era deja cunoscută în Europa ca o boală gravă,
epidemică, cu mortalitate ridicată. Există documente care atestă prezenţa scarlatinei în
Transilvania şi Ţările Române încă de la începutul secolului al XIX-lea, boala evoluând în
acea vreme cu manifestări clinice uşoare. Etiologia streptococică a scarlatinei a fost admisă
cu greu şi a fost susţinută prin studiile lui Loefler, Berge, Babeş, Dochez, Cantacuzino.
Probe hotărâtoare în sprijinul etiologiei streptococice a scarlatinei aduc soţii Dick
demonstrând transmisibilitatea scarlatinei la om, prin realizarea infecţiei cu culturi de
streptococ, dar nu prin filtratele acestora.
Aşadar infecţiile streptococice constituie una din principalele cauze de
morbiditate infecţioasă, mai ales la vârsta copilăriei. Diversitatea şi gravitatea unora dintre
manifestările clinice, ca şi severitatea complicaţiilor nesupurative fac ca acestea să se
numere, pe drept cuvânt, printre problemele majore de sănătate publică şi în zilele noastre.
Există o mare diversitate de tipuri de streptococ care se pot diferenţia printre altele, pe baza
structurii antigenice, aşa cum aceasta a fost realizată încă din anul 1930 de catre Rebeca
Lancefield.
Streptococii grupabili sunt cuprinşi în 18 grupe Lancefield, notate de la A la H
şi de la K la T. Dintre aceştia streptococii din grupa A, ocupă un rol general dominant,
urmaţi de cei din grupele C şi D.
Streptococii betahemolitici aparţinând grupului A posedă două feluri de
antigene, proteinele M şi T care permit diferenţierea lor în 55 de tipuri.
Germenii tipici ai speciei umane, streptococii din grupa A sunt excepţional
întâlniţi în patogenia animală, provocând mamite la vaci, ca urmare a unei contaminări
5
deseori de origine umană.
Prin descoperirea şi aplicarea chimioterapicelor şi antibioticelor în profilaxie
şi terapii s-a deschis o nouă eră care a permis stăpânirea, îndeosebi a infecţiilor cu
streptococ Beta-Hemolitic grup A şi a complicaţiilor lor tardive, nesupurative. Penicilina,
antibioticul de elecţie, folosit în terapia acestor infecţii, a lunignizat evoluţia chimică a
scarlatinei şi a redus până la zero letalitatea.
Distribuţie geografică. Infecţiile streptococice au o răspândire universală, influenţată în
anumită măsură, de mediul geografic şi climat. Considerate până nu de mult, ca
fiind predominante în zonele temperate şi reci, s-a remarcat în ultimii ani, că aceste
infecţii înregistrează o frecvenţă crescândă şi în ţările calde din Africa, Asia şi
America Centrală. Astfel, s-a constatat că frecvenţa complicaţiilor tardive
nesupurative în ţări cu climă caldă este remarcabilă, ceea ce denotă răspândirea
largă şi necontrolată a infecţiilor streptococice grup A.

2.2 Definiţie

Scarlatina este o boală infecţioasă acută endemo-epidemică, determinată de tipuri


toxigene de streptococ beta-hemolitic din grupul A, caracterizată clinic printr-un complex
simptomatic iniţial cu angină, vărsături şi febră, urmat de apariţia unui exantem
caracteristic (eritem punctat) şi, ulterior, de descuamaţie.
Scarlatina a evoluat de-a lungul secolelor în multiple epidemii, variate ca severitate.
După 1940 şi până astăzi, scarlatina a continuat să scadă atât ca morbiditate, cât şi ca
severitate, în toate ţările, boala luând un caracter benign, iar mortalitatea diminuând la
0,1%.

2.3 Agent etiologic

Infectiile sreptococice constituie una din principalele cauze de morbiditate


infectioasa mai ales la vârsta copilariei. Diversitatea şi gravitatea unora din manifestarile
clinice ca şi severitatea complicatiilor nesupurative fac ca acestea să se numere printre
problemele majore de sănătate publică din zilele noastre.
Agentul cauzal al scarlatinei este reprezentat de variate serotipuri toxigene de
6
streptococi beta-hemolitici din grupul A.
Pentru a produce scarlatina, un streptococ trebuie să posede proprietatea de a
secreta o exotoxină denumită toxina eritrogenă, responsabilă de sindromul toxic al
scarlatinei (erupţie, febră, fenomene nervoase şi digestive), iar organismul respectiv să fie
receptiv, ceea ce se constată prin intradermoreacţia Dick.
Pe lângă toxina eritrogenă, serotipurile de streptococ, care produc scarlatina,
posedă şi alte arme ofensive.
Echipamentul toxic şi enzimatic oferă streptococilor betahemolitici numeroase
acţiuni patogenice: putere invazivă (prin hialuronidază), putere necrozantă şi toxică
(streptolizina, dezoxiribonucleoza) etc. Aceste calităţi inclusiv toxina eritrogenă, sunt
deţinute în mod variat de diferite serotipuri de streptococi beta-hemolitici, ceea ce explică
şi varietatea severităţii epidemiilor de scarlatină, în funcţie de tipul epidemic care le
provoacă. Cu cât un streptococ este mai toxigen, cu atât va determina uneori scarlatine mai
toxice (uneori, chiar foarte hipertoxice, cu evoluţie fulgerătoare).

Fig nr. 1 Streptococ beta-hemolitic din grupul A

Determinarea serotipurilor de streptococi beta-hemolitici, care provoacă scarlatina,


are o importanţă clinică, explicând variaţiile în severitatea cazurilor de scarlatină, în
funcţie de capacitatea toxigenă a serotipului respectiv. Tipurile nefritogene (2, 4, 12, 55, 57
şi 60) se însoţesc de glomerulonefrită în proporţie mare. Pe plan epidemiologic, existând
mai multe serotipuri, se explică infecţiile încrucişate din saloanele de scarlatină, în funcţie
de tipul respectiv de streptococ, precum şi infecţiile recidivante (scarlatina de întoarcere
acasă).

7
Componentele celulare
În structura celulară a streptococilor din grupul A, care determină majoritatea
infecţiilor sreptococice ale omului se cuprind următoarele componente:
 Capsula conţine acid hialuronic, neantigenic, cu rol în virulenţa
germenului.
 Peretele celular are trei componente majore (formând trei straturi).
Stratul exterior, cu fracţiuni proteice, cele mai importante fiind proteina M şi proteina
T, după care se face tiparea streptococilor din grupul A.
Stratul al doilea, cu compoziţie polizaharidică, conţinând substanţa C sau antigenul
C, pe baza căruia se face clasificarea Lancefield, şi care ar poseda componente
antigenice, care ar reacţiona încrucişat cu glicoproteinele ţesutului cardiac, inclusiv cu
cele din valvulele cardiace umane.
Stratul intern, mucopeptidantigenic, implicat în reacţiile tisulare din patogenia
reumatismului articular acut.
Componentele extracelulare acţionează ca enzime şi toxine şi, în afară de streptolizina S,
toate sunt antigenice, determinând în organism formarea de anticorpi, care inhibă
specific activitatea enzimelor respective. Streptococii beta-hemolitici din grupul A
secretă cel mai puţin 20 de produse distincte, toxine şi enzime, deosebit de
importante în determinarea tablourilor clinice, şi anume: toxigena eritrogenă (toxina
Dick), exotoxina, are capacitatea letală şi imunogenă, este caracteristică streptococilor
scarlatinei, fiind responsabilă de manifestările toxice ale bolii (erupţie, febră manifestări
digestive şi nervoase), s-au pus în evidenţă trei eritrotoxine antigenice distincte (A, B.
C), cel mai frecvent elaborată fiind eritrotoxina A.
Existenţa celor trei toxine imunologice distincte, capabile de a produce erupţia
explică apariţia mai multor episoade de scarlatină la aceeaşi persoană. Eritrotoxina este
puternic antigenică, induce formarea de anticorpi şi determină imunizarea. Este folosită
în intradermo reacţia Dick, prin care se testează receptivitatea la scarlatină.
Hemolizinele streptolizinele au ca cea mai importantă streptolizina O, identică
tuturor tipurilor, au capacitatea hemolitică şi cardiotoxică, responsabilă de hemoliza beta,
observată pe agar - sânge, neutralizată prin anticorpii specifici, care au rol în diagnostic
( reacţia ASLO).
Hialuronizada (factorul de difuziune Duran-Reynalde) antigenică, favorizează
8
difuzarea infecţiei, prin efectul litic asupra acidului hialuronic din ţesutul conjunctiv.
Streptokinaza (fibrinolizina), antigenică, activator al sistemului fibrinolitic, prin
transformarea plasminogenului din serul normal de om în plasmina activă proteolitic,
lizeaza chiagurile de fibrină şi late proteice. Au fost diferenţiate două tipuri antigenice
(A şi B). Au utilizare terapeutică.
Streptodornaza (dezoxiribonucleoza), antigenică, depolimeridaza ADN rezultat din
dezintegrarea leucocitelor, care conferă vâscozitate exudatelor purulente.
Proteinaza, enzima proteolitică, există numai la streptococii din grupul A în special
la tipurile nefritogene 4 şi 12.
Leucocidinele, enterotoxinele, hemolizina intracelulară sunt factori care includ în
echipamentul enzimatic şi toxinic al streptococilor.
Diferitele serotipuri de streptococi beta-hemolitici deţin în mod variat aceste
capacităţi patogenice, ceea ce explică atât varietatea severităţii epidemiilor de scarlatină, ca
şi variaţiile în severitatea tabloului clinic al cazurilor de îmbolnăvire, în funcţie de
capacitatea toxigenă a serotipului cauzal şi de natura diferită a complicaţiilor, explicând şi
infecţiile incluse din saloanele de scarlatină şi infecţiile recidivante.

2.3.1 Sursa de agent patogen

perioada de contagiune se extinde atât timp cât bolnavul adăposteşte streptococi beta-
hemolitici în nas, faringe şi pe tegument. Această durată, care altă dată, înainte de
penicilinoterapie, se extindea săptămâni şi chiar luni, a scăzut astăzi la câteva zile.
Dintre bolnavii de scarlatină trataţi 1 -3% pot rămâne purtatori de streptococ,
continuind să adaposteasca germeni în criptele profunde ale unoramigdale
hipertrpfice, inaccesibile actiunii antibioticelor.
Contagiozitatea scaunelor atât de temută altădată se explică prin contaminarea
acestora cu streptococi beta-hemolitici, în lipsa unui tratament. Astăzi prin tratamentul cu
penicilină şi după o baie minuţioasă de curăţenie şi schimbarea totală a rufăriei de corp şi a
camerei nu se mai poate vorbi de contagiozitatea scaunelor.
Totuşi un rol important în transmiterea scarlatinei îl au purtătorii beta-
hemolitici întrucât aceştia fiind imuni şi neprezentând semne de boală, circulă liber şi
răspândesc în mod considerabil agentul patogen. Procentul de purtători sănătoşi de
streptococ beta-hemolitic în populaţie, variză între 4 -25% ajungând la 60% în timp de
9
epidemii.

2.3.2 Mod şi căi de transmitere.

Transmiterea scarlatinei se face prin contact direct, prin intermediul aerului contaminat
cu streptococ (infecţie aerogenă), conţinând picături Flugge sau particule de praf
purtătoare de streptococi. Transmiterea indirectă, prin obiecte contaminate, este de
asemenea posibilă. Transmiterea pe cale digestivă (lapte sau produse lactate contaminate)
poate da nastere la epidemii de scarlatină cu caracter exploziv. Este posibilă
transmiterea scarlatinei la nivelul plăgilor operatorii sau prin plagă uterină.

2.3.3 Receptivitatea

la infecţia streptococică variază în limite largi, în funcţie de numeroşi factori care


ţin atât de microorganism cât şi de terenul individului, vârstă, factori genetici,
modificări fiziologoce, infecţii intercurente, virale sau bacteriene, regimul alimentar,
precum şi de intervenţia unor factori favorizanţi: suprapopularea spaţiilor închise,
lipsa măsurilor de igienă, frig, umezeală. Receptivitatea la scarlatina, absentă în
primele 6 luni de viata, creşte treptat ajungând maximum între 1 şi 5 ani, scăzînd
progresiv cu vârsta.
Cea mai frecvent afectată este vârsta (1-6 ani). Scarlatina apare
excepţional sub vârsta de 1 an (observată în primele 6 luni ) şi este foarte rară
peste vârsta de 50 ani . În timpul lunilor cu morbiditate maximă, s-au deschis focare
familiale cu forme severe în care şcolarii au constituit cel mai adesea sursa de
infecţie pentru fraţii lor deşi în mod obişnuit în aceeaşi familie apar 1 -2 cazuri de
scarlatină, iar restul fac angină sau stare de purtător .
În medie, receptivitatea în scarlatină se poate determina prin
intradermoreacţia Dick, care este pozitivă la cei receptivi.
Se introduce intradermic o cantitate minimă de toxină eritrogenă, care
provoacă la cei receptivi un eritem cu diametrul de 1 cm. La cei imuni la scarlatină,
reacţia Dick este negativă, toxina eritrogenă fiind neutralizată de anticorpii
antitoxici prezenţi în sânge, aceştia reprezentând suportul imunităţii antitoxice.
Infecţia aparentă sau inaparentă, într-un streptococ de grup A de tip M
conferă o imunitate durabilă contra infecţiei cu acelaşi tip (starea de imunitate se datorează
10
prezenţei anticorpilor antitoxici şi antimicrobieni). În scarlatină se pot înregistra
îmbolnăviri în proporţie de 4-6%, îndeosebi la bolnavii trataţi precoce cu penicilină.

2.3.4 Manifestări ale procesului epidemiologic

Morbiditatea. Epidemiile de scarlatină prezintă o anumită dinamică prin apariţia de


valuri epidemice la intervale de 5-7 ani.În această privinţă, în ţara noastră, s-au constatat
următoarele:
Între 1898 şi 1915 au survenit epidemii masive şi severe, în valuri epidemice cu
durata de câţiva ani şi intervale interepidemice de 1-2 ani, morbiditatea variind între 147şi
537 la 100.000 de loc.
Între 1920 şi 1939 valurile epidemice au avut o durată de 5-7 ani, pe un fond de
epidemicitate ridicată, iar morbiditatea a fost mai redusă (278 în 1921;55,6 în 1933.
Între 1946 şi 1964, epidemiile au fost de scurtă durată (2-3 ani), cu intervale
interepidemice de 5-6 ani, boala având predominant caracter benign.
În 1981 morbiditatea a scăzut la 45,5 la 100.000 de locuitori. Această morbiditate
redusă caracterizează perioada de epidemie prelungită, în care se află actualmente
scarlatina în ţara noastră. Pe acest fond apar izbucniri epidemice în mediul rural şi valuri
epidemice în mediul urban în care epidemia este însoţită de alte infecţii streptococice, iar
morbiditatea în scarlatină este de 3 ori mai mare în mediul rural.

Mortalitatea. Fluctuaţii în severitatea epidemiilor de scarlatină s-au observat de-


alungul secolelor ca o caracteristică clinico-epidemică a scarlatinei. După primul razboi
mondial până în 1939 a fost o perioadă de epidemii de scarlatină severă, mortalitatea
printre copiii mici în ţara noastră fiind de 10-20%. Din 1940 şi până astăzi, scarlatina se
prezintă în toată lumea cu forme predominant benigne (mortalitatea scăzând sub 1%).
La scăderea impresionantă a mortalităţii şi letalităţii a contribuit în mod
incontestabil şi tratamentul scarlatinei cu penicilină. În sezonul rece (toamna, iarna, la
început de primăvară) scarlatina este mai frecventă.
Se pare că un climat ploios favorizează epidemiile de scarlatină. În ţara noastră
incidenţa anuală maximă se înregistrează în luna noiembrie, iar minima în luna aprilie. O
serie de factori ar putea explica apariţia acestui aspect în creşterea incidenţei a suprafeţei
de contact epidemiologic create cu ocazia redeschiderii, după vacanţe a şcolilor sau a
instituţiilor de preşcolari.
11
2.4 Patogenie

Streptococii beta-hemolitici toxigeni, ajunşi la poarta de intrare, care este


cel mai frecvent orofaringele (foarte rar plăgi chirurgicale, leziuni tegumentare, uter),
se multiplică şi determină local un proces inflamator: angină sau supuraţie. Exotoxina
eritrogenă formată de streptococi, difuzează în întregul organism, determinând
sindromul toxic al scarlatinei (febră, greaţă, vărsături, cefalee , exantem caracteristic) .
Faţă de toxina eritrogenă, organismul reacţionează prin formare de anticorpi (antitoxine),
al căror titru în umori creşte treptat în decurs de 2 -3 săptămâni, reprezentând
imunitatea specifică antiscarlatinoasă. Această restructurare imunologică poate fi
pusă în evidenţă prin puterea de extincţie a serului respectiv asupra unei eruptii
scarlatinoase, fenomen cunoscut sub denumirea de reactie de stingere Schultz-Charlton.
Anticorpii antitoxici se elimină şi prin lapte (la femeile convalescente de scarlatină
ce alăptează) fapt dovedit de Mironescu ce a utilizat zerul extras din astfel de lapte pentru a
produce reacţia de stingere. În afară de anticorpi faţă de eritrotoxină, în organism apar şi
alţi anticorpi dintre care antistreptolizinele au o importanţă deosebită pentru diagnostic. Tot
ca urmare a acţiunii constituind descuamarea de intensitate variabilă cel mai adesea
moderată astăzi. Prin capacitatea lor invazivă cu ajutorul şi a celorlalte toxine şi enzime,
streptococii pot invada organismul, determinând variate complicaţii septice (angină
ulceronecrotică, otită, mastoidită, adenite supurate, bacteriemii şi septicemii de diferite
metastaze). Toate aceste manifestări septice alcătuiesc sindromul septic al scarlatinei ce se
poate instala la începutul bolii şi se poate extinde timp de câteva săptămâni.
În evoluţia scarlatinei mai poate apărea şi sindromul alergic considerat şi
sindromul tardiv, deoarece se instaleză la 15-20 zile de la începutul bolii. Acest sindrom
cuprinde complicaţii ale scarlatinei: reumatism articular acut cu cardită şi glomeruronefrită
acută difuză. Mai pot apărea eritem nodos, peteşii, purpură ca şi complexul simptomatic
alcătuind aşa numita scarlatina a doua, exceptional de rară astăzi întâlnindu-se numai în
cazurile de scarlatină nediagnosticată şi netratată corespunzător.
Asupra patogeniei, ipoteza cea mai probabilă este că tipurile de streptococ
nefritogene determină apariţia de anticorpi, formează complexe antigen-anticorpi,
circulante care se fixează pe capilarele glomerulare.
În cazurile mortale de scarlatină (astăzi excepţionale), se constată la necropsie
leziuni ale diferitelor organe: miocardita, hepatita şi nefrita de natură toxică.

12
În formele septice şi toxico-septice se pot evidenţia concomitent ulceraţii şi necroze
ale amigdalelor şi ţesuturilor învecinate, procese supurative (otomastoidită, sinuzită,
bronhopneumonia, abcese, peritonită, etc.).

2.5 Tablou clinic

Incubaţia este, în medie, de 3-6 zile (cu variaţii de la 1-10 zile).


Debutul bolii este brusc uneori brutal cu creştere mare a temperaturii (30˚- 40˚C),
angină, vărsături şi cefalee. Angina se însoţeşte de dureri în gât şi se caracterizează printr-
o roşeaţă intensă, care cuprinde amigdalele şi întregul istm faringian. Pulsul este rapid,
tensiunea arterială scade şi starea generală este alterată (uneori delir).

2.5.1 Perioada de invazie (Preeruptivă).

Durează 36-48 h. Modificările din faringe şi cavitatea bucală se amplifică luând


aspecte caracteristice: exantemul scarlatinos.
Angina este de un roşu intens, cuprinzând amigdalele, stâlpii şi o parte a vălului
palatin, unde exantemul se delimitează uneori ca o linie transversală, sau se pierde treptat
pe vălul palatin, prin puncte şi zone mici de eritem. Alteori angina poate fi pultacee cu
exudat cenuşiu distribuit în puncte sau zone care pot conflua luând aspectul de false
membrane (difteroidul scarlatinos). Dacă streptococii sunt mai virulenţi şi dispun de o
putere necrozantă mai mare, se pot realiza necroze fisulare, angina putând avea aspectul de
angină ulceronecrotică. În cazuri şi mai severe, prin socierea cu germenii anaerobi, se
poate realiza o angină gangrenoasă. Cu cât angina este mai intensă, cu atât gravitatea
scarlatinei este mai mare, mai ales prin componenta septică (invazia streptococică a
organismului). Ganglionii limfatici sub maxilari şi cervicali superiori sunt tumefiaţi şi
dureroşi.

13
Fig. 2 Angina streptococică

Limba este încărcată cu un depozit cenuşiu-albicios, din prima zi de boală urmând


ca treptat,cu fiecare zi să se descuameze, începând de la vârf şi margini şi progresând către
bază.

Fig. 3 Limbă saburală


Procesul de curăţare a limbii lasă o mucoasă roşie, prin desprinderea stratului
epitelial, ceea ce face să proemine papilele linguale, aspect particular în scarlatină denumit
limbă zmeurie, care este realizat complet după 5-6 zile de la începutul bolii; limba se
reepilează apoi,capătă o culoare roşie închisă şi lucioasă (limbă de pisică).

14
Fig. 4 Limbă de pisică Fig. 5 Limbă zmeurie

2.5.2 Perioada de erupţie.

Începe odata cu exantemul scarlatinos, care îşi face apariţa după 24-36 ore de la debutul
bolii. Erupţia se anunţă printr-un uşor prurit şi se caracterizează printr-un eritem punctat cu
mici papule roşii, dând la pipait o senzaţie aspră, de tegument granulos.

Fig 6 Exantem scarlatinos

15
Fig.7 Exantem scarlatinos
Culoarea erupţiei este roşie închisă, stacojie. Exantemul scarlatinos începe de la gât şi
torace şi se generalizează rapid în circa 24 de ore. El este mai intens pe faţa anteriointernă
a membrelor, în axile, pe torace şi abdomen.
La nivelul plicilor de flexiune a membrelor şi mai ales la plica cotului, erupţia prezintă
un aspect caraceristic, sub forma unor linii hemoragice, aşezate transversal, corespunzător
pliurilor de flexiune. Acest aspect caracteristic al erupţiei la plicile de flexiune cu caracter
hemoragic şi persistent a fost descris de Grozovici împreună cu internul său Pastia, în
Spitalul Colentina şi este cunoscut în literatură ca semnul Pastia util şi pentru diagnosticul
tardiv al scarlatinei, deoarece persistă câteva zile după stingerea erupţiei.

Fig.8 Semnul Grozovici-Pastia


Pe faţă nu există un exantem punctiform ci o congestie intensă a obrajilor,
contrastând cu o paloare circumorală, alcătuind astfel un facies caracteristic, descris de
Filatov, denumit facies pălmuit (masca Filatov).

16
Fig.9 Masca Filatov
Aspecte deosebite ale exantemului:
- Scarlatina miliaris în cazul acestei forme micropapulele de pe fondul de
eritem se transformă în vezicule.
- Scarlatina hemoragică exantemul este hemoragic, în scarlatinele severe chiar
cu aspect de purpură generalizată
- Uneori, în scarlatina hipertoxică cu colaps (stare generală alterată, puls rapid
filiform, hipotensiune arterială - colaps), exantemul poate fi pal şi poate fi trecut cu
vederea, iar alteori este cianotic scarlatina albastră.

2.5.3 Exantemul.

Exantemul scarlatinos poate prezenta uneori aspecte deosebite: microveziculos


sau hemoragic. Uneori în scarlatina hipertoxică cu stare foarte gravă, puls filiform,
hipotensiune arterială şi colaps, exantemul poate fi pal trecând neobservat, iar alteori
este cianotic reprezentând aspectul de (scarlatină albastră).
În scarlatina actuală exantemul este bine exprimat în primele 1-2 zile, apoi
păleşte treptat, disparând complet spre sfârşitul primei săptamâni. Se constată, de
asemenea, un mare număr de cazuri de erupţie discretă.
În perioada eruptivă, febra se menţine ridicată, apoi scade repede la normal
în 1-2 zile după începerea penicilinoterapiei. De asemenea mai pot fi prezente :
modificări circulatorii (tahicardie, hipotensiune, usoară asurzire a zgomotelor cardiace).
hepatomegalie uşoara (in formele toxice, subicter şi chiar icter net), atingerea renală
(nefrită în focar sau un grad de nefroză, cu oligurie, azotemie, albuminurie, şi cilindrurie),
simptome neuropsihice în formele severe (agitaţie, delir, convulsii, chiar coma).

17
În sânge, se constată leucocitoză, cu neutrofilie marcată şi cu un grad de
euzinofilie (4-5%). În leucocite, se observa granulaţii toxice. Reacţia Wassermann
poate fi slab pozitivă.

2.5.4 Perioada de descuamaţie.

De obicei, aceasta începe dupa 7-15 zile de la boală. Descuamaţia apare iniţial
pe gât şi subunghial la pulpa degetelor. Scuamele au aspect făinos pe trunchi şi pe
faţă, şi în lambouri pe extremitaţile membrelor, când se pot declanşa porţiuni largi,
sub formă de degete de manuşă sau de gheară. Descuamaţia poate dura 2-3
saptamâni. În scarlatină tratată precoce cu antibiotice, descuamaţia ramâne de obicei
discretă, aspectul clasic caracteristic fiind întâlnit mai ales în cazurile netrate cu
antibiotice.

Fig.10 Descuamare în lambouri

18
2.5.5 Forme clinice.

Recăderi şi reîmbolnăviri. Atât în mediul rural cât şi în mediul urban este reprezentat
de recrudescenţe care apar sub forme de valuri, la intervale de 5-7 ani. Cu cât
intervalul dintre epidemii este mai mare, cu atât epidemia este mai intensă şi de
durată mai scurtă. După epuizarea populaţiei receptive, urmează perioade de linişte
care în mediul rural sunt mai lungi decât în marile centre urbane. În ţara noastră, valurile
epidemiologice de scarlatină s-au succedat cu regularitate, alternând cu perioade
interepidemice de durată variabilă.
Aceste valuri au avut o perioadă de ascensiune cu vârf şi o perioadă de
declin, perioadele de morbiditate crescândă durînd 4-6 ani, iar fazele de linişte 2-3
ani.
Caracteristicile epidemiologice ale scarlatinei în ultimile decenii diferă însă
de cele din trecut. În ţara noastră scarlatina a prezentat în ultimii 40 de ani incidenţa
cea mai mare în lunile octombrie şi noembrie.
În momentul de faţă ne aflăm într-o perioadă epidemică prelungită cu unele
croşee epidemice în care s-a produs şi deplasare de la forma eruptivă a infecţiei
streptococice (scarlatina) spre forma neeruptivă (angina).

2.6 Complicaţii
Scarlatina de altădată netratată cu antibiotice, se însoţea de numeroase şi
variate complicaţii, cele mai multe septice, iar altele alergice. Invazia şi diseminarea în
organism a streptococului sunt favorizate de o anumită receptivitate a organismului şi de
constituţie.
De asemenea o infecţie locală intensă (angină-ulceronecrotică), suprainfecţiile
cu alte tipuri streptococice la bolnavii spitalizaţi în saloane cu multe paturi cresc frecvenţa
complicaţiilor.
Complicaţii toxice
- miocardita
- nefrita
- hepatita (toxică, cu icter)
-artralgii (iniţiale)

19
Toate apar în cadrul scarlatinelor toxice.
Complicaţii septice
Sunt cele mai frecvente şi rezultă în urma unei invazii locale şi regionale ale
infecţiei streptococice:
-dacriocistita
-sinuzita
-otita
-miocardita
-tromboflebite
-meningita purulentă
-abces cerebral
-adenite submaxilare
-adenoflegmoane
-limfadenite necrotice
-flegmon al planşeului
Complicaţii septice la distanţă şi sistematice se produc prin invazia generală
sanguină cu streptococ a organismului prin embolii microbiene: artrite septice,
glomerulonefrită în focar, bronhopneumonie, abces pulmonar, empiem, pericardită,
peritonită, meningită. Aceste variate localizări reprezintă, în cele mai multe
cazuri,metastaze septice în cadrul unei septicemii streptococice.
Complicaţiile septice pot să apară în orice perioadă a scarlatinei, dar incidenţa şi
severitatea lor au scazut mult, după introducerea antibioterapiei (de la 10 -50% în
scarlatina netratată cu antibiotice, la 7,5% într-un studiu recent).
Complicaţii tardive
- imunologice, corespunzând complicaţiilor postsstreptococice (RAA, purpura Schönlein,
erotrem nodos, glomerulonefrită acută difuză poststreptococică).
Reumatismul articular acut (RAA) este o boală inflamatorie a ţesutului conjunctiv
provocată de streptococul beta-hemolitic, cu patogenie infecţios-imunologică, având ca
substrat histopatologic nodului Aschoff cu evoluţie cronică cu acutizări şi având tendinţa
de a provoca în cursul puseului acut leziuni miocardice potenţial letale şi leziuni valvulare
cu sechele fibroase.
Boala se caracterizează prin inflamarea ţesutului conjunctiv din articulaţii, inimă,
piele, creier, după infecţia tractului respirator superior: angina streptococică sau scarlatină.
20
Sindromul nefric acut apare de obicei în urma unei infecţii streptococice. sindromul
nefric acut produs după infecţia streptococică (glomerulonefrită poststreptococică) se
instalează în mod tipic după o infecţie faringiană sau cutanată apărută la copiii cu vârsta
între 2 şi 14 ani. Sindromul nefric acut care evoluează spre glomerulonefrită rapid
progresivă este cauzat de obicei de boli care implică o reacţie imună anormală.

2.7 Diagnostic

2.7.1 Diagnostic pozitiv de scarlatină,

uşor în formele comune adesea dificil în formele fruste şi uşoare şi, uneori, în cele
maligne (hipertoxice), se bazează pe date epidemiologice şi date clinice (angină, vărsături,
erupţie de tip scarlatiniform cu semnul Pastia, facies Filatov, limbă zmeurie etc). Pentru
scarlatina tardiv recunoscută, prezenţa descuamaţiei, asociată cu angina, otita, nefrita,
contribuie la elaborarea diagnosticului clinic retrospectiv. Dintre examenele de laborator
nespecifice, orientative, leucograma arată leucocitoza cu neutrofilie şi uşoară euzinofilie
(3-5%), viteza de sedimentare a hematiilor este crescută, examenul sumar de urină relevă
uneori albuminurie, prezenţa pasageră de hematii în urină, rar cilindrurie.
Examenele de laborator specifice urmăresc izolarea streptococului beta-hemolitic
grup A, în culturile din exudatul nazofaringian, şi modificările serologice determinate de
prezenţa acestuia în organism, crearea titrului ASLO, în primul rând.
În cazurile ce ridică probleme, se mai pot efectua şi alte teste ca:
-determinarea antistreptolizinelor O (ASLO), creşterea titrului peste 200 U,
pledând pentru scarlatină sau pentru o altă boală streptococică.
Determinarea proteinei C reactive, crescută în primele zile de boală în scarlatină
dar care rămâne normală în virozele eruptive sau în eruptiile medicamentoase.
Reacţia de stingere Schultz-Charlton, foarte rar folosită astăzi, constând din
injectarea intradermică a 0,2 ml gama-globulină standard, în plină erupţie de scarlatină:
pălirea exantemului pe o rază de câţiva cm pledează pentru scarlatină.

21
2.7.2 Diagnostic diferenţial

În perioada de stare, se face în primul rând cu alte boli eruptive, ca: rujeola, rubeola,
roseola infantum.
Diagnosticul diferenţial se mai face cu bolile eruptive minore:
Eritemul infecţios, denumit şi megaleritemul epidemic sau boala a-V-cea (agentul
etiologic un virus înrudit cu cel rujeilic sau un virus ECHO), care prezintă o erupţie
polimorfă, variată, morbiliformă sau foarte rar scarlatiformă pe trunchi în eflorescenţe
eritematoase mai simetrice pe obraji (aspect de aripi de fluture), în ghirlande sau în variate
figuri geometrice pe braţe.
Rasul preeruptiv din varicelă, uneori asemănător cu scarlatina.
Rubeola infantum sau exantemul subit potfebril sau exantemul febrei de 3 zile sau
boala a VI-a (agent etiologic probabil un virus: în unele cazuri, s-a izolat tipul 3 de
adenovirus, alţii au izolat rotavirusuri), care apare îndeosebi la sugari, erupţia
micromaculoasă scarlatiniformă sau macropapuloasă rujeoliformă sau rubeoliformă
apărând după scăderea bruscă a febrei, care în medie durează 3-4 zile şi se însoţeşte de
fenomene nervoase (uneori convulsii).
Infecţii cu virusuri ECHO cu exantem: boli febrile cu exantem, cel mai frecvent
rubeoliform, mai rar scarlatiform sau rujeoliform (confirmare prin reacţii serologice),
meningita serologică acută sau aseptică, însoţită uneori de erupţie rubeoliformă noua
confirmată prin reacţii serologice).
Infecţii cu virusuri Coxsachie cu exantem: boala febrilă cu exantem, cu erupţie
frecvent maculopapuloasă (confirmarea prin examene virusologice şi serologice.
Exanteme uneori scarlatiniforme, prin mononucleoză infecţioasă, din hepatită virală
acută.
Boala zgârieturii de pisică (limforecticuloza benignă de inoculare, agent etiologic
Chlamydia) se poate însoţi de erupţii tegumentare (scarlatiforme, rujeoliforme, eritem
nodos).
Septicemiile produse de variate bacterii pot prezenta în tabloul clinic şi erupţii
cutanate, cu aspecte diverse, care se pot preta la diagnosticul diferenţial cu scarlatină.
Lueusul secundar sau rozeola sifilitică intră, uneori, în discuţie la diagnosticul diferenţial.
Febra tifoidă se diferenţiază uşor, erupţia fiind constituită din pete lenticulare.
Leptospirozele pot prezenta uneori erupţii, care se diferenţiază uşor de scarlatină.
Tifosul exantematic are erupţia caracteristică maculopeteşială. Reumatismul articular acut
22
poate prezenta, de asemenea, uneori erupţii. Unele boli provocate de protozoare sau de
metazoare pot prezenta uneori erupţii scarlatiniforme, şi anume: malaria, toxoplasmoza
trichinoza.
Boala Kawasaki sau sindromul mucocutanat ganglionar, descrisă în Japonia în
1967 de Kawasaki, mai frecventă la sexul masculin, la sugari, copii mici, copii sub 5 ani,
prezintă pe larg febră (minimum 5 zile), adenopatie cervicală, hiperemie conjunctivală,
ragade ale buzelor, uscăciune a cavităţii bucale, eritem al mucoasei orofaringiene, limbă
zmeurie şi un exantem polimorf pe trunchi, fară vezicule sau cruste, congestie a palmelor şi
plantelor, edem indurat al mâinilor şi picioarelor,cu descuamaţie în lambouri. Poate intra în
discuţie în diagnosticul diferenţial al scarlatinei. Prezintă leucocitoză cu polinucleoză,
creşterea VSH, număr crescut de trombocite (500 000 - 2 000 000/mmc), creşterea TGP şi
a gama-globuline.
Colagenezele, bolile de sistem, tumorile, pot prezenta uneori, în cadrul variantelor
manifestări cutanate, şi erupţii maculopapuloase rujeoliforme sau scarlatiniforme. Eritemul
exudativ polimorf, ca şi sindromul cutaneomucos (sindromul Stevens-Johnson), se
diferenţiază uşor de erupţia din scarlatină.
Erupţiile alergice scarlatiniforme alimentare (mai frecvent după consum de raci,
capşuni, conserve, salamuri) sau medicamentoase (fenobarbital, aminofenazona, beladona,
sulfamide, cotrimoxazol peniciline) sau după ser eterolog (boala serului) sau după diverse
vaccinuri (rabic, DTP) se deosebesc uşor de scarlatină prin anamneză.

2.8 Tratament

Bolnavii de scarlatină vor fi depistaţi cât mai precoce, declaraţi nominal obligatoriu
şi izolaţi în spitale sau secţii de boli infecţioase pe o perioadă de 7 zile cu administrare
obligatorie a tratamentului cu penicilină. Dacă forma clinică şi evoluţia bolii o impun, se
poate prelungi durata spitalizării. Cu aprobarea centrului sanitar antiepidemic, bolnavul de
scarlatină poate fi izolat la domiciliu până la vindecare, dacă există condiţii
corespunzătoare şi dacă este asigurată asistenţa medicală curentă de către cabinetul
medical teritorial.
Repausul la pat este indicat pentru primele 7-10 zile ale bolii. Saloanele de
spitalizare vor fi incălzite şi aerisite. Nu se vor interna în acelaşi salon bolnavi noi
(scarlatine roşii), împreună cu convalescenţii (scarlatine albe).

23
Regimul alimentar pe durata febrei este hidro-lacto-zaharat şi fructarian.Se trece apoi la
regimul lacto-făinos-vegetarian şi fructarian. După 7 zile de afebrilitate, dacă sumarul de
urină este normal, se trece la un regim normal. Regimul desodat, altădată obligatoriu, nu
mai este considerat necesar în forma comună de scarlatină.
Tratamentul antimicrobian se face cu penicilină, care reprezintă antibioticul
de elecţie. Se administrează penicilina G, intramuscular, la 6 ore interval; doza variază, la
copii, în raport cu forma clinică şi cu vârsta, între 800 000 U. şi 1600 000 U. pe zi. Durata
tratamentului este de 6 zile. A 7-a zi se administrează în doză unică, intramuscular
profund, dibenzatinpenicilină ( Moldamin), 600 000 U. la copii sub 10 ani, 1200 000 U. la
cei peste 10 ani. În aceeaşi zi copilul este externat din spital.
Izolarea la domiciliu se continuă încă 3 săptămâni (în total 4 săptămâni de la
debutul bolii) şi se repetă injecţiile cu Moldamin, în aceleaşi doze, la 7 şi 14 zile de la
externare (sau la 14 şi la 21 zile de la debutul scarlatinei). În această perioadă de 21 de zile
de dispensarizare, la domiciliu, se continuă repausul relativ şi se efectuează săptămânal
controlul medical şi de laborator (V.S.H.,examen sumar de urină.)
Tratamentul cu penicilina G+dibenzatinpenicilină (Moldamin) asigură sterilizarea
prelungită a organismului de streptococi betahemolitici, împiedicând apariţia
complicaţiilor septice şi alergice.
La bolnavii sensibilizaţi la penicilină, se administrează eritromicină propionil, în
doză de 30-40 mg/Kilocorp/24 ore, timp de 10 zile, cât trebuie să dureze tratamentul
oricărei infecţii streptococice. Eritromicina este indicată, de asemenea, în cazul asocierii
stafilococului penicilinazoproducător, a cărui prezenţă se face indirect remarcată pe plan
clinic, prin repausul nesatisfăcător la terapia cu penicilină, după primele zile de aplicare. În
terapia intensivă a formelor severe, se mai folosesc astăzi gama-globuline standard, în doză
umică de 0,4ml Kilocorp, intramuscular, pentru aportul de anticorpi.
Tratamentul simptomatic este necesar în primele zile de boală. Febra, în general de
scurtă dutată în scarlatina actuală, se combate cu antipiretice (paracetamol, acid
acetilsalicilic). Sunt de asemenea utile: dezinfecţiile nazofaringiene, gargara repetată cu
ceai de muşeţel sau dezinfectante faringiene (faringosept).
Tratamentul de susţinere: vitaminele C şi cele din grupul B sunt indicate în special
la bolnavii cu carenţe anterioare, ca şi pentru a suplini deficitul de vitamine, care apare în
cursul oricărei infecţii.

24
2.9 Profilaxie

Profilaxia scarlatinei se face prin diagnostic şi izolare, prin controlul contracţiilor şi


măsuri în focar. Supravegherea epidemiologică activă a teritoriului urmăreşte depistarea
bolnavilor cu scarlatină şi alte infecţii strptococice (angine, erizipel, piodermie,
impetigo,etc) prin triaje în colectivităţile de copii şi şcolari, tabere, colonii etc. în sezonul
rece, control zilnic al copiilor şi personalului în grădiniţe, creşe, cămine,; investigaţii
bacteriologice în colectivităţile cu risc crescut. În afară de măsurile generale, la apariţia
unui caz se iau măsuri de izolare, de supraveghere a contracţiilor, timp de 10 zile, cu
control clinic la 2-3 zile, cu recoltări de exsudate faringiene unde e cazul şi tratament cu
penicilină al purtătorilor. Dezinfecţia în focar este obligatorie, de tip continuu şi terminal
(formol 5% în soluţie apoasă; cloramină 1-3%; bromocet 1-2%), atât în colectivităţi cât şi
în locuinţe.
Chimioprofilaxia cu penicilină este rareori indicată; la contacţi cu suferinţe endocardice.
Administrarea prelungită timp de 5 ani de penicilina V sau Moldamin se aplică celor cu
antecedente de reumatism articular acut. După cum se vede, profilaxia general şi în focar
este aceeaşi, în cazul scarlatinei ca şi al altor infecţii streptococice, obiectivul principal
fiind prevenirea complicaţiilor tardive alergice.

25
CAPITOLUL AL II-LEA

3 PROCESE DE ÎNGRIJIRE

3.1 Cazul I

Date culese

Pacientă: C.M.

Diagnostic: scarlatină

Date relative stabile

Nume: C.

Prenume: M.

Vârsta: 8 ani

Localitatea: Boloteşti

Judeţul: Vrancea

Ocupaţia: elevă

Religia: ortodoxă

Starea civilă:

Naţionalitate: română

Studii:

Sex: feminin

Grup sanguin: A II

26
RH negativ

Data internării: 10. 04. 2017

Date variabile:

T. A = 100/60 mmHg

A.V= 90 b/min.

T˚= 38,7˚C

R= 22 r/min

H= 1,23 m.

G.= 31Kg

Apetit- diminuat

Eliminare urinară 3- 4 micţiuni pe zi

Scaun 1 pe zi

Transpiraţii- prezente

Vărsături- absente

Antecedente heredo-colaterale

Fără importanţă

Antecedente personale patologice:

apendicectomie la 7 ani;

Interviul pacientei

Pacientă se internează în secţia de boli infecto-contagioase acuzând faptul că de


circa 3 zile, prezintă cefalee, inapetenţă şu disfagie. În urma examenului fizic, s-a constatat
prezenţa enantemului micropapulos la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie)

adenopatie submaxilară motiv pentru care se internează.

27
3.1.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.


M. I.

R= 22 r/min

T.A= 100/80mmHg

A.V.= 90 b/min.

puls sistemic bine bătut

2. Nevoia de a bea şi a mânca

M.I. – cavitatea bucală cu dentiţie completă,

H= 1,23 m.

G.= 31Kg

M.D. – disfagie

– anorie

– enantem la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie)

3. Nevoia de a elimina

M.I.- numărul de micţiuni 3-4 pe zi în cantitate de 800 ml/24 ore;

- ritmul micţiunilor 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 din numărul micţiunilor
noapte, culoare galben deschisă, miros de bulion, aspect clar, transparen;

- densitate 1010-1015;

- scaun 1-2 pe zi cantitatea 100 g, consistenţă omogenă, formă cilindrică, culoare


brună, miros fecaloid.

M.D. – transpiraţii

28
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

M.I. – postură adecvată, capul drept înainte, spate drept, braţele pe lângă corp.

– se deplasează fără dificultate

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

M.I. –doarme 7 ore

M.D. – treziri frecvente datorită piutirului

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

M.I.- pacienta se îmbracă şi se dezbracă singură

- prezintă interes pentru ţinuta vestimentară

- este ordonată, curată, estetică;

- prezintă mobilitate articulară.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.I. – piele de culoare roz;

M.D. – T˚= 38,7˚C;

– transpiraţii;

– frison;

– tegumente şi mucoase hiperemice

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

M.D. Pacienta îşi efectuaează toaleta ajutată de mamă. Prezenţă exantemului


micropapulos pe suprafaţa corpului. Prezenţă enantemului micropapulos la nivelul
mucoasei bucale (limbă zmeurie).

9. Nevoia de a evita pericolele

M.D. – vulnerabilitate faţă de pericole;

29
– risc de complicaţii;

– anxietate.

10. Nevoia de a comunica

M.I. Pacienta comunică eficient cu echipa de îngrijire.

Prezintă organe de simţ integre, este orientată temporo-spaţial.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica


religia

M.I. – crede în Dumnezeu, asistă la ceremonii religioase, foloseşte obiecte religioase.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

M.I. Pacienta merge la şcoală, învaţă să scrie şi să citească.

13. Nevoia de a se recrea

M.I. – merge în parc cu prietenii;

– se joacă pe caluculator, se uită la desene animate.

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

M.I. – învaţă de la mamă reguli de igienă.

M.D.- deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa.

3.1.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de dependenţă

1. Nevoia de a evita pericolele

M.D – vulnerabilitate faţă de pericole;

- risc de complicaţii;

- anxietate.

2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.D. – T˚= 38,7˚C;


30
– transpiraţii;

– frison;

– tegumente şi mucoase hiperemice

3. Nevoia de a bea şi a mânca

M.D. – disfagie

– anurie

– enantem la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie).

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

M.D. Prezenţă exantemului micropapulos pe suprafaţa corpului. Prezenţă exantemului


micropapulos la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie). Tegumente şi mucoase
hiperemice.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Treziri frecvente datorită piuritului.

6. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

M.D.- deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa.

31
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI CU SCARLATINĂ

Nume: C.M.

ZIUA I 10.04.2017

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTEVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE

NURSING

CU ROL CU ROL

PROPRIU DELEGAT

Vulnerabilitate Pacienta să Instalez pacienta într-un Medicul recomandă: T. A = 100/60


faţă de posibile beneficieze salon izolat de restul mmHg
pericole, de un mediu secţiei. - recoltarea exudatului faringian;
datorită care să-i A.V= 90 b/min.
Am grijă ca salonul să - recolatarea sângelui pentru examene hematologice şi
posibilelor asigure biochimice (VSH, ASLO, UREE, creatinină, T˚= 38,7˚C
complicaţii siguranţa fie curat, bine aerisit,
luminat. fibrinogen, hemoglobină);
manifestată R= 22 r/min
prin leziuni de Permint accesul mamei - administrarea de mixtură mentolată pe suprafaţa
tegumentelor afectate de micropapule Pacienta manifestă
grataj, pacientei în salon ca anxietate
persoana însoţiitoare
32
hipertermie pentru menţinerea
suportului psihologic al
pacientei.

Pregătesc psihic
pacienta explicându-i
tehnicile care urmează a
fi efectuate.

Fac pregătirea fizică


pscientei şi recoltez
exudatul faringian la
indicaţia medicului.

Recoltez sânge pentru


examenele hematologice
şi biochimice (VSH,
ASLO, UREE,
creatinină, fibrinogen).

Măsor şi notez în foaia


de observaţii funcţiile
vitale (puls, respiraţii,
T.A., temperatura).

Administrez pe
suprafeţa tegumentelor
afectate de micropapule

33
prin badijonare, mixtură
de alcool mentolat
indicat de medic şi
urmăresc efectul
acestuia.

Hipertermie Pacienta să Măsor şi notez în foaia Medicul recomandă: T˚ dim= 38,7˚ C


datorită prezinte de observaţii
procesului temperatura temperatura corpului Paracetamol 2tb. /zi (febră moderată)
infecţios corpului în dimineaţa şi seara. Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 ore dizolvată în 200 ml.
manifestată limite Ser fiziologic
prin febră normale într- Aplic comprese reci pe T˚ seara= 38,5˚ C
moderată, un timp cât frunte.
(febră moderată)
transpiraţii şi mai scurt Pacienta va purta
tegumente lenjerie din bumbac
hiperemice comodă.
Tegumente
Cresc aportul de lichide acoperite de
cu 500 ml pentru fiecare transpiraţii şi
grad de temperatură. hiperemice

Administrez
medicamentele la
indicaţia medicului şi
urmăresc efectul
acestora.

34
Ajut pacienta la
efectuarea toaletei
corporale şi a cavităţii
bucale.

Alimentaţie Pacienta să-şi Administrez pacientei Medicul recomandă: Pacienta prezintă


inadecvată prin recapete un regim hidro-lacto- disfagie şi
deficit datorită apetitul într- zaharat şi îi explic - Ascovit 3 tb. /zi diminuarea
exantemului de un timp cât importanţa menţinerii Per os apetitului
la nivelul mai scurt acestui regim. Mesele
mucoasei vor fi repartizate la ore - Calciu lactic 3 tb. /zi Se hidratează
bucale, fixe ţi vor avea aspect adecvat.
Omvit 2tb. /zi
manifestată atrăgător.
prin disfagie
Încurajez pacient să
consume lichide.

Administrez tratamentul
recomandat de medic.

Alterarea Pacienta să Ajut pacienta să-şi Erupţia domină pe


inadecvată prin prezinte efectueze zilnic toaleta faţă, trunchi şi
deficit datorită tegumente corporală şi toaleta limbă.
exantemului integre cavităţii bucale. Îi
micropapulos schimb lenjeria de corp Pacienta prezintă
de la nivelul de câte ori este nevoie. tegumente curate.
mucoasei Uşoară ameliorare a
bucale şi Evaluez starea

35
datorită tegumentelor şi pruritului.
exantemului de mucoaselor.
la nivelul
tegumentelor Adminisrez medicaţia
manifestat prin recomandată de medic,
limba zmeurie urmăresc efectul
şi prurit acestora, aplicând prin
badijoanare mixtură
mentolată pe suprafaţa
tegumnetelor afectate de
micropapule.

Învăţ pacienta să facă


gargară cu infuzie de
muşeţel.

Alterarea Pacienta să Asigur condiţii de linişte Medicul recomandă: Pacienta prezintă


somnului beneficieze şi semiobscuritate în uşoară ameliorare a
datorită de somn salon. - mixtură de alcool mentolat administrat pe pruritului.
pruritului corespunzător tegumentele afectate de micropapule.
mainifestată vârstei atât Verific lenjeria de pat şi Reuşeşte să doarmp
prin treziri cantitativ cât corp să fie curate. circa 6 ore pe
frecvente şi calitativ. noapte.
Ofer lichide călduţe
înainte de culcare (ceai,
lapte).

Îi pun la dispoziţie o

36
carte să poată citi.

Supraveghez somnul
pacientei.

Administrez prin
badijonare soluţie de
aclool mentolat pe
tegumentele afectate de
micropapule pentru
calmarea pruritului.

37
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI CU SCARLATINĂ

Nume: C.M.

ZIUA II 11.04.2017

DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Vulnerabilitate Pacienta să Învăt pacienta Medicul recomandă: T. A = 100/60 mmHg


faţă de pericole, beneficieze de să nu se
datorită un mediu care scarpine, Paracetamol 2 tb/zi per os A.V= 90 b/min.
posibilelor să-i asigure pentru putea Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 h. i.v. R= 22 r/min
complicaţii siguranţa preveni
manifestată prin leziunile de Mixtură de alcool mentolat pe suprafaţa Rezultatul la analize
leziuni de şi grataj. tegumenteleor afectate de prurit.
Hemoglobină -11,9 g
grataj,hipertemie
Măsor şi notez
VSH- 14 mm
funcţiile vitale
în foaia de ASLO 166 U
observaţie

38
(A.V.T.A.,R., UREE 32 mg
T˚).
Creatinină- 0,80%
Permit accesul
în acelaşi salon Examen faringian -
mamei pozitiv
pacientei.
Administrez
medicaţia
recomandată
de medic şi
urmăresc
efectul
acesteia.

Hipertermie Pacienta să Măsor şi notez T˚ dim= 38,2˚ C


datorită prezinte temperatura
sindromului temperature corpului (febră moderată)
toxic corpului în dimineaţa şi
manifestată prin limite normale. seara.
febră moderată. T˚ seara= 38˚ C
schimb lenjeria
pacientei de (febră moderată)
corp şi de pat
de câte ori este
nevoie.

Recomand
39
purtarea
lenjeriei din
bumbac şi
lejeră.

Aplic
comprese reci
pe frunte.

Administrez
medicaţia
prescrisă de
medic şi
urmăresc
efectul
acesteia.

Alimentaţie Pacienta să fie Menţin regimul Medical recomandă: Pacienta prezintă în


inadecvată prin reechilibrată hifro-lacto- continuare disfagie şi
deficit datorită hidric şi zaharat şi - Ascovit 3 tb. /zi apetit diminuat.
exantemului de nutriţional. programul Per os
la nivelul meselor.
cavităţii bucale, - Calciu lactic 3 tb. /zi
manifestată prin Mă asigur ca
diminuarea pacienta ingeră Omvit 2tb. /zi
apetitului. suficiente
lichide.

40
Administrez
medicamentele
la indicaţia
medicului.

Alterarea Pacienta să Ajut pacienta Medical recomandă: Pacienta prezintă


tegumentelor şi prezinte să-şi facă tegumente curate;
mucoaselor, tegumente şi toaleta corporal - cu mixtură mentolată pe suprafaţa tegumentelor
datorită mucoase şi a cavităţii afectate de micropapule. - exantem generalizat;
exantemului integer. bucale. Gargară cu ceai de muşeţel. Exantem micropapulos la
micropapulos şi nivelul cavităţii bucale;
exantemului de Îndemn
la nivelul pacienta să-şi - limbă zmeurie.
mucoasei bucale facă gargară cu
manifestată prin ceai de
prurit şi limbă muşeţel.
zmeurie. Badijonez
tegumentele
afectate de
micropapule cu
mixtură
mentolată.

Mă asigur că
lenjeria de pat
şi de corp a
pacientei este
41
curată.

Recomand
purtarea
lenjeriei
corporale din
bumbac.

Alterarea Pacienta să Crez condiţii Medicul recomandă: Pacienta prezintă uşoară


somnului beneficieze de de linişte şi ameliorare a pruritului.
datorită somn odihnitor. semiobscuritate - mixtură mentolată pe suprafaţa tegumentului
pruritului în salon. acoperit de micropapule. Pacienta reuşeşte să
manifestătă prin doarmă 7 ore pe noapte.
somn Mă asigur că
nesatisfăcător lenjeria de pat
calitativ. şi corp sunt
curate.

Badijonez
tegumentele
afectate
micropapule cu
mixtură
mentolată.

Pun la
dispoziţia
pacientei cărţi

42
şi administrez
medicaţia
recomandată
de medic.

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI CU SCARLATINĂ

Nume: C. M.

ZIUA III 12.04.2017


43
DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Alterarea Pacienta să Ajut pacienta să-şi facă Medical recomandă: Erupţia predomină pe faţă,
tegumentelor şi prezinte toaleta corporală şi a membre şi limbă.
mucoaselor, tegumente şi cavităţii bucale. - badijonarea tegumentelor cu mixtură
impusă de mucoase mentolată pe suprafaţa tegumentelor afectate
boală integre. Îndemn pacienta să-şi facă de micropapule.
manifestată gargară cu ceai de
muşeţel. Gargară cu ceai de muşeţel.
prin
exantemului Badijonez tegumentele
micropapulos şi afectate de micropapule cu
exantemului de mixtură mentolată.
la nivelul
mucoasei
bucale

44
Hipertermie Pacienta să Măsor şi notez Medicul recomandă: T˚ dim= 35,5˚ C
datorită prezinte temperatura corpului
sindromului temperature dimineaţa şi seara. Paracetamol 2 tb/zi per os (subfebrilitate)
toxic corpului în Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 h. i.v.
manifestată limite normale. Aplic comprese reci pe
prin febră frunte. Aciloviv 5 cp./zi T˚ seara= 37˚ C
moderată. Administrez medicaţia (subfebrilitate)
prescrisăă de medic şi
urmăresc efectul acesteia.

Deficit Pacienta să fie Menţin regimul hidro- Medical recomandă: Pacienta respectă regimul
alimentar reechilibrată lacto-zaharat şi programul alimentar impus.
datorită hidrioelectolitic meselor. - Ascovit 3 tb. /zi
exantemului de şi nutriţional. În cursul acestei zile s-a
Mă asigur ca pacienta Per os alimentat şi hidratat
la nivelul
mucoasei ingeră suficiente lichide. - Calciu lactic 3 tb. /zi corespunzător.
cavităţii bucale, Administrez
manifestată medicamentele la indicaţia
prin diminuarea medicului.
apetitului.

Deficit de Pacienta să Explic pacientei şi Medicul recomandă: Atât pacienta cât şi


cunoştinţe în primească aparţinătorilor acesteia aparţinătorii cooperează cu
legătură cu informaţii cu importanţa regimului - continuare tratamentului după externare în personalul de îngrijire,
redobândirea şi privire la alimnetar în perioada de ambulatoriu. accept şi înţeleg necesitatea
menţinerea evoluţia bolii şi stare a bolii - repaus . respectării îngrijirilor
menţinerea
45
sănătăţii. sănătăţii.. Importanţa menţinerii - izolarea la domiciliu fără a merge la şcoală recomandate.
tegumentelor curate, sau în alte colectivităţi cu copii.
prevenind astfel posibile
complicaţii infecţioase ale - luarea în evidenţă la medical de familie
acestora. privind boala suferită.

Importanţa toaletei -regim alimentar lacto-fainos vegetarian şi


cavităţii bucale de cel fructarian, iar după 7 zile de afebrilitate regim
puţin două ori pe zi. normal.

Continuarea tratamentului
medical în ambulatoriu va
fi izolat, nu va merge la
şcoală sau în alte
colectivităţi.

Va sta în repaus şi va fi
urmărit de medical de
familie.

46
PROCES DE ÎNGRIJIRE

3.2 Cazul II

Date culese

Pacient: D.E.

Diagnostic: scarlatină

Date relative stabile

Nume: D.

Prenume: E.

Vârsta: 10 ani

Localitatea: Focşani

Judeţul: Vrancea

Ocupaţia: elev

Religia: ortodoxă

Naţionalitate: română

Sex: masculin

Grup sanguin: 0 I

RH pozitiv

Data internării: 01. 02. 2017

Date variabile:

T. A = 90/60 mmHg

A.V= 90 b/min.

T˚= 38˚C
47
R= 15 r/min

H= 1,40 m.

G.= 32Kg

Eliminare urinară 2- micţiuni pe zi

Scaun 1 pe zi

Transpiraţii- prezente

Vărsături- absente

Antecedente heredo-colaterale

Fără importanţă

Antecedente personale patologice:

Varicelă la 6 ani

apendicectomie la 7 ani;

angine repetate în antecedente netratate bacteriologic.

Interviu

Pacientul D.E. în vârstă de 10 ani, elev in clasa a III-a se prezintă la secţia de boli
infecto-contagioase împreună cu mama care precizează că starea de rîu a copilului a
debutat în urmă cu 12 ore cu febră, disfagieşi erupţie pe faţă şi pe torace. În urma
examenului fizic s-a constatat prezenţa exantemului micropapulos pe tegumente, dureri
abdominale, angină hiperemică, limbă zmeurie. Motiv pentru care se recomandă
internearea.

3.2.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

48
M. I. - R=15 r/min

Respiraţie de tip abdominal

T.A= 90/60mmHg

A.V.= 90 b/min.

puls simetric

2. Nevoia de a bea şi a mânca

M.I. – cavitatea bucală cu dentiţie completă,

- masticaţia uşoară şi eficace, reflex de deglutiţie prezent, digestie lentă.

H= 1,40 m.

G.= 32 Kg

M.D. – disfagie

– dureri abdominale

3. Nevoia de a elimina

M.I.- numărul de micţiuni 2-3 pe zi

- scaun 1- 100 g,

M.D. – transpiraţii

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

M.I. – postură adecvată, capul drept înainte, spate drept, braţele pe lângă corp.

– se deplasează fără dificultate

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

M.I. – doarme 7 ore

M.D. – treziri frecvente datorită piutirului

49
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

M.I.- pacientul se îmbracă şi se dezbracă singură

- prezintă interes pentru ţinuta vestimentară

- prezintă mobilitate articulară.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.I. – piele de culoare roz;

M.D. – T˚= 38,˚C; febră moderată

– transpiraţii;

– tegumente şi mucoase hiperemice

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

M.I. – pacientul îşi efectuează singur toaleta corporal.

M.D.. Prezenţă exantemului micropapulos la nivelul feţei şi a toracelui.Prezenţă


exantemului micropapulos la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie).

9. Nevoia de a evita pericolele

M.D. – vulnerabilitate faţă de pericole;

– risc de complicaţii;

– anxietate.

10. Nevoia de a comunica

M.I. Pacientul comunică eficient cu echipa de îngrijire.

Prezintă organe de simţ integre, este orientată temporo-spaţial.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica


religia

M.I. – crede în Dumnezeu, asistă la ceremonii religioase, foloseşte obiecte religioase.

50
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

M.I. Pacientul este elev în clasa a III-a cieşte şi scrie cu plăcere.

13. Nevoia de a se recrea

M.I. – merge în excursii cu prietenii şi părinţii;

– se joacă pe caluculator,ascultă muizică.

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

M.D.- deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa, evoluţia acesteia, redobândirea


şi menţinerea sănătăţii.

3.2.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de dependenţă

1. Nevoia de a evita pericolele

M.D – vulnerabilitate faţă de pericole;

- risc de complicaţii;

- anxietate.

2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.D. – T˚= 38˚C

– febră moderată;

– transpiraţii;

– tegumente şi mucoase hiperemice

3. Nevoia de a bea şi a mânca

M.D. – disfagie

– dureri abdominale

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

51
M.D. Prezenţă exantemului micropapulosla nivelul feţei şi toracelui. Prezenţă
exantemului micropapulos la nivelul mucoasei bucale (limbă zmeurie). Tegumente şi
mucoase hiperemice.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Somn perturbat cu treziri frecvente datorită piuritului.

6. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

M.D.- deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa, evoluţia acesteia, redobândirea


şi menţinerea sănătăţii.

52
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Nume: D.E.

ZIUA I 01.02.2017

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTEVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE

NURSING

CU ROL CU ROL

PROPRIU DELEGAT

Vulnerabilitate Pacientul să Instalez pacientul într-un Medicul recomandă: T. A = 90/60 mmHg


faţă de fie ferit de salon izolat de restul secţiei.
pericole, pericole. - recoltarea exudatului faringian; A.V= 90 b/min.
datorită Am grijă ca salonul să fie
curat, bine aerisit, luminat. - recolatarea sângelui pentru examene T˚= 38˚C
posibilelor de laborator hematologic şi biochimic
complicaţii Permint accesul mamei (VSH, ASLO, UREE, creatinină, R= 15 r/min
manifestată pacientuluii în salon ca hemoglobină); Pacientul manifestă anxietate
prin leziuni de persoana însoţiitoare pentru
grataj, menţinerea suportului
hipertermie şi

53
anxietate. psihologic al acestuia.

Pregătesc psihic pacientul


explicându-i tehnicile care
urmează a fi efectuate.

Fac pregătirea fizică


pacientelui şi recoltez
exudatul faringian la indicaţia
medicului.

Recoltez sânge pentru


examenele de laborator
hematologic şi biochimic
(hemoglobină,

VSH, ASLO, UREE,


creatinină).

Măsor şi notez în foaia de


observaţii funcţiile vitale
(puls, respiraţii, T.A.,
temperatura).

Învăţ pacientul să nu se
scarpine pentru apreveni
leziunile de
grataj.supraveghez starea

54
tegumentelor pacientului.

Hipertermie Pacientul să Măsor şi notez în foaia de Medicul recomandă: T˚ dim= 38,1˚ C


datorită prezinte observaţii temperatura
sindromului temperatura corpului dimineaţa şi seara. Paracetamol 3tb. /zi (febră moderată)
toxic corpului în Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 ore
manifestată limite Aplic comprese reci pe frunte.
dizolvată în 20 ml. Ser fiziologic
prin febră normale Pacientul va purta lenjerie din T˚ seara= 38˚ C
moderată, bumbac comodă. Agocalmin 1 f/zi
(febră moderată)
transpiraţii şi
Aerisesc bine salonul. i.m.
tegumente
hiperemice
Cresc aportul de lichide.

Administrez medicamentele la
indicaţia medicului şi
urmăresc efectul acestora.

Alimntaţie Pacientul să- Organizez orarul meselor şi Medicul recomandă: Pacienta prezintă disfagie şi
inadecvată prin şi recapete regimul recomandat demedic diminuarea durerilor
deficit datorită apetitul într- hidro-lacto-zaharat şi îi explic - Calciu lactic 3 tb. /zi sbdominale.
exantemului de un timp cât importanţa menţinerii acestui Vitamax 3 tb. /zi per os
la nivelul mai scurt regim. Mesele vor fi
mucoasei repartizate la ore fixe ţi vor No-spa 40 mg
bucale, avea aspect atrăgător.
1 tb. /zi per
manifestată
Încurajez pacient să consume
55
prin disfagie şi lichide: zeamă de compot.
dureri
abdominale Administrez tratamentul
recomandat de medic.

Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi efectueze Administrarea de mixtură mentolată Erupţia micropapuloasă este
tegumentelor prezinte zilnic toaleta corporală şi pe tegumentele afectate de generalizată. Pacientul
impusă de tegumente şi toaleta cavităţii bucale. micropapule. prezintă limbă zmeurie şi
boală mucoase tegumente curate.
manifestată integre într- Adminisrez medicaţia Gargara cu infuzie de muşeţel.
prin un timp cât recomandată de medic,
exantemului mai scurt urmăresc efectul acestora,
micropapulos aplicând prin badijoanare
de la nivelul mixtură mentolată pe
tegumentelor şi suprafaţa tegumnetelor
de la nivelul la afectate de micropapule.
mucoasei Învăţ pacienta să facă gargară
bucale limba cu infuzie de muşeţel.
zmeurie
Evaluez starea tegumentelor şi
mucoaselor şi efectul
medicamentelor administrate
la indicaţia medicului.

56
Alterarea Pacientul să Asigur condiţii de linişte şi Medicul recomandă: Pacientul reuşeşte să doarmă
somnului beneficieze semiobscuritate în salon. 6 ore pe noapte.
datorită de somn - mixtură de alcool mentolat
pruritului corespunzător Verific lenjeria de pat şi corp administrat pe tegumentele afectate de
mainifestată vârstei atât să fie curate. micropapule.
prin treziri cantitativ cât Ofer lichide călduţe înainte de
frecvente şi calitativ. culcare (ceai, lapte).

Supraveghez somnul
pacientei.

Administrez prin badijonare


soluţie de aclool mentolat pe
tegumentele afectate de
micropapule pentru calmarea

57
pruritului.

58
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Nume: D.E.

ZIUA II 02.02.2017

DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Învăt pacientul să nu se scarpine, Medicul recomandă: T. A = 90/60 mmHg


pentru putea preveni leziunile de
Vulnerabilitate Pacientul să grataj. Mixtură de alcool mentolat pe A.V= 90 b/min.
faţă de pericole, beneficieze de suprafaţa tegumenteleor
datorită un mediu care Măsor şi notez funcţiile vitale în afectate de prurit. R= 15 r/min
posibilelor să-i asigure foaia de observaţie (A.V.T.A.,R., T˚= 38˚C
complicaţii siguranţa T˚).
manifestată prin Rezultatul la analize
leziuni de şi Permit accesul în acelaşi salon
mamei pacientului. Hemoglobină -11,9 g
grataj,hipertemie.
Urmăresc eventuale schimbări în VSH- 14 mm
starea pacientului pentru a le
ASLO -166 U
raporta medicului.
UREE- 32 mg
Administrez medicaţia

59
recomandată de medic şi Creatinină- 0,80%
urmăresc efectul acesteia.
Examen faringian - pozitiv

Alimentaţie Pacientul să fie Menţin regimul hifro-lacto- Medical recomandă: Pacientul prezintă în
inadecvată prin reechilibrată zaharat şi programul meselor. continuare disfagie.
deficit datorită hidroelectrolitic - Calciu lactic 3 tb. /zi per os.
exantemului de şi nutriţional. Mă asigur ca pacienta ingeră Cooperează şi se încurajează
suficiente lichide. Vitamax 3 tb. /zi per os să mănânce în timpul
la nivelul
cavităţii bucale, No-spa 40 mg meselor.
Urmăresc toleranţa pacientului la
manifestată prin regimul impus. 1 tb. /zi per
disfagie.
Administrez medicamentele la
indicaţia medicului.

Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi facă toaleta Medicul recomandă: Erupţia micropapuloasă de
tegumentelor şi prezinte corporal şi a cavităţii bucale. pe suprafaţa tegumentelor
mucoaselor, tegumente şi - Badijonez tegumentele este generalizată
datorită mucoase Îndemn pacientul să-şi afectate de micropapule cu
exantemului integre într-un dezinfecteze cavitatea bucal cu mixtură mentolată pe suprafaţa - limbă zmeurie;
micropapulos şi timp cât mai infuzie de muşeţel. tegumentelor afectate de
micropapule. - tegumente curate.
exantemului de scurt.. Badijonez tegumentele afectate
la nivelul de micropapule cu mixtură Dezinfecţia gurii cu infuzie de
mucoasei bucale mentolată. muşeţel.
manifestată prin
prurit şi limbă Urmăresc starea tegumentelor şi
zmeurie. a mucoaselr.

60
Mă asigur că lenjeria de pat şi de
corp a pacientei este curată.

Recomand purtarea lenjeriei


corporale din bumbac.

Alterarea Pacientul să Creze condiţii de linişte şi Medicul recomandă: Pacientul prezintă uşoară
somnului datorită beneficieze de semiobscuritate în salon. ameliorare a pruritului.
pruritului somn odihnitor. - mixtură mentolată pe
manifestătă Mă asigur că lenjeria de pat şi suprafaţa tegumentului acoperit Pacientul reuşeşte să doarmă
printreziri corp sunt curate. de micropapule. 7 ore pe noapte.
frecvente. Badijonez tegumentele afectate
micropapule cu mixtură
mentolată la indicaţia medicului
pentru calmarea pruritului.

Pun la dispoziţia pacientului


cărţi.

Urmăresc dacă pacientul doarme


suficient somn odihnitor.

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

61
Nume: D.E.

ZIUA III 03.02.2017

DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi facă toaleta Medicul recomandă: Pacientul prezintă uşoară
tegumentelor şi prezinte corporală şi a cavităţii bucale. diminuare a pruritului.erupţia
mucoaselor, tegumente şi - badijonarea tegumentelor cu micropapuloasă este
impusă de boală mucoase Îndemn pacientul să-şi efectueze mixtură mentolată pe suprafaţa generalizată.
manifestată prin integre. dezinfecţia cavităţii bucale cu tegumentelor afectate de
exantemului infuzie de muşeţel. micropapule.
micropapulos şi Badijonez tegumentele afectate dezinfecţia cavităţii bucale cu
exantemului de de micropapule cu mixtură de muşeţel.
la nivelul mentolată.
mucoasei bucale
Urmăresc starea tegumentelor şi
mucoasei.

Hipertermie Pacientul să Măsor şi notez temperatura Medicul recomandă: T˚ dim= 37,5˚ C


datorită prezinte corpului dimineaţa şi seara.
sindromului temperature Paracetamol 2 tb/zi per os (subfebrilitate)
toxic corpului în Aplic comprese reci pe frunte.
Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8

62
manifestată prin limite normale. Îndemn pacientul să consume h. i.v. T˚ seara= 37˚ C
febră moderată. lichide.
Aciloviv 5 cp./zi (subfebrilitate)
Administrez medicaţia prescrisă
de medic şi urmăresc efectul
acesteia.

Deficit Pacientul să se Menţin regimul hidro-lacto- Medical recomandă: Pacientul respectă regimul
alimentar poată alimenta zaharat şi programul meselor. alimentar şi orarul meselor
datorită şi hidrata - Calciu lactic 3 tb. /zi impus.
exantemului de corespunzător Mă asigur ca pacientul ingeră
suficiente lichide. Vitamax În cursul acestei pacientul
la nivelul într-un timp
mucoasei cât mai scurt.. 3 tb. /zi zile s-a alimentat şi hidratat
Administrez medicamentele la corespunzător.
cavităţii bucale, indicaţia medicului.
manifestat prin
disfagie..

Deficit de Pacientul să fie Informez pacientul şi Medicul recomandă: Atât pacientul cât şi
cunoştinţe în informat cu aparţinătorii acestuia despre aparţinătorii acestuia
legătură cu privire la importanţa regimului alimentar - continuarea tratamentului în cooperează cu personalul de
redobândirea şi evoluţia bolii în perioada de stare a bolii. ambulatoriu după externare. îngrijire, accept şi înţeleg
menţinerea şi menţinerea Repaus relative. necesitatea respectării
sănătăţii. sănătăţii. Importanţa menţinerii unei îngrijirilor recomandate.
igiene riguroase a corpului şi Izolare la domiciliu.
cavităţii bucale. Nu va merge la şcoală.

63
Continuare tratamentului Luare în evidenţă la medicul de
medicamentos în ambulatoriu. familie cu privire la boala
suferită. Regim alimentar lacto-
Pacientul va evita colectivităţile făinos-vegetarian, fructaria, iar
şi nu va merge la şcoală. Î se după 7 zile de afebrilitate regim
recomandă repaus relative, va fi normal.
luat în evidenţele medicului de
familie, va respecta orele de
muncă şi somn.

64
PROCES DE ÎNGRIJIRE

3.3 Cazul III

Date culese

Pacient: M.S.

Diagnostic la internare: scarlatină, faringo-amigdalită

Diagnostic medical la 48 h: anemie secundară

Date relative stabile

Nume: M.

Prenume: S.

Vârsta: 3 ani

Localitatea: Focşani

Judeţul: Vrancea

Ocupaţia: elev

Religia: ortodoxă

Naţionalitate: română

Sex: masculin

Grup sanguin: 0 I

RH pozitiv

Data internării: 15. 05. 2017

Date variabile:

T. A = 75/50 mmHg

A.V= 90 b/min.

65
T˚= 38,8˚C

R= 25 r/min

H= 1,40 m.

G.= 32Kg

Eliminare urinară 3-4 micţiuni pe zi

Scaun 1-2 pe zi

Transpiraţii- prezente

Vărsături- absente

Antecedente heredo-colaterale

Neagă

Antecedente personale patologice:

- născut la 9 luni, greutate 330 g

- convulsii febrile

- repetate afecţiuni respiratorii.

Interviu

Pacientul este adus de către mamă la secţia de boli infecto-contagiose. Aceasta


menţionează faptul că de circa 3 zile, copilul prezintă febrei 38,5-39˚C, disfagie,
epigastralgii, iar în cursul zilei, exantem aspru ce respectă faţa, nu are poftă de mâncare şi
nu doarme bine. Se dispune internarea.

3.3.1 Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

M. I. - R=25 r/min

Respiraţie de tip abdominal

66
T.A= 75/50 mmHg

A.V.= 90 b/min.

puls simetric bine bătut

2. Nevoia de a bea şi a mânca

M.I. – cavitatea bucală cu dentiţie integră conform vârstei,

H= 90 cm

G.= 14 Kg

M.D. – disfagie

– apetit diminuat

– epigastralgii

3. Nevoia de a elimina

M.I.- numărul de micţiuni 3-4 pe zi

- scaun 1- 2

M.D. – transpiraţii

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

M.I. – postură adecvată;

– se deplasează fără dificultate;

- nu adoptă poziţie antalgică.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

M.D. – somn intrerupt frecvent

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

M.I.- pacientul prezintă interes pentru a se îmbracă şi a se dezbracă

67
- necesită ajutorul mamei pentru satisfacerea acestei nevoi datorită vârstei

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.D. – T˚= 38,8 ˚C;

– transpiraţii;

– tegumente şi mucoase hiperemice

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

M.D.. Prezenţă exantemului aspru micropapulos ce respectă faţa.Prezenţă exantemului


la nivelul mucoasei bucale.

9. Nevoia de a evita pericolele

M.D. – vulnerabilitate faţă de pericole;

– risc de complicaţii;

10. Nevoia de a comunica

M.I. Pacientul comunică cu aparţinătorii şi cu echipa de îngrijire.

Prezintă organe de simţ integre.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica


religia

M.I. – merge la biserică însoţit de părinţi.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

M.I. Pacientul merge la grădiniţă însoţit de unul din părinţi.

13. Nevoia de a se recrea

M.I. – merge în parc cu părinţii;

– se joacă cu alţi copii.

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

68
M.D.- învaţă de la mamă reguli legate de igiena proprie.

deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa, evoluţia acesteia.

3.3.2 Departajarea între manifestările de independenţă şi manifestările de dependenţă

1. Nevoia de a evita pericolele

– vulnerabilitate faţă de pericole;

- risc de complicaţii;

2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

M.D. – T˚= 38,8˚C

– transpiraţii;

– tegumente şi mucoase hiperemice

3. Nevoia de a bea şi a mânca

M.D. – disfagie

– apetit diminuat

- epigastralgii.

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumntele şi mucoasele

M.D. Prezenţă exantemului micropapulos aspru ce respectă faţa. Prezenţă exantemului


micropapulos la nivelul mucoasei bucale.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Somn alterat prin treziri frecvente.

6. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

M.D.- deficit de cunoştinţe în legatură cu afecţiunea sa, evoluţia acesteia.

69
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Nume: M.S.

ZIUA I 15.05.2017

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTEVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE

NURSING

CU ROL CU ROL

PROPRIU DELEGAT

Vulnerabilitate Pacientul să Instalez pacientul într-un salon Medicul recomandă: T. A = 75/50


faţă de fie ferit de izolat de restul secţiei. mmHg
pericole, pericole. - recoltarea exudatului faringian;
datorită Am grijă ca salonul să fie A.V= 90 b/min.
curat, bine aerisit, luminat. - recolatarea sângelui pentru examene de
posibilelor laborator hematologic şi biochimic; T˚= 38,8˚C
complicaţii Permint accesul mamei
manifestată pacientuluii în salon ca - prinderea unei linii venoase R= 25 r/min
prin leziuni de persoana însoţiitoare pentru
grataj, menţinerea suportului
hipertermie. psihologic al acestuia.

70
Pregătesc psihic pacientul
explicându-i tehnicile care
urmează a fi efectuate.

Fac pregătirea fizică


pacientelui şi recoltez exudatul
faringian la indicaţia
medicului.

Recoltez sânge pentru


examenele de laborator
hematologic şi biochimic.
Prind o linie venoasă.

Măsor şi notez în foaia de


observaţii funcţiile vitale (puls,
respiraţii, T.A., temperatura).

Învăţ pacientul să nu se
scarpine pentru a preveni
leziunile de grataj.

Hipertermie Pacientul să Măsor şi notez în foaia de Medicul recomandă: T˚ dim= 38,8˚ C


datorită prezinte observaţii temperatura corpului
procesului temperatura dimineaţa şi seara. Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 ore i.v. (febră moderată)
infecţios corpului în Agocalmin 1 f/zi
manifestată limite Aplic comprese reci pe frunte.
prin febră , Pacientul va purta lenjerie din i.m. T˚ seara= 38,5˚ C

71
transpiraţii şi normale bumbac comodă. Coldrex 2 plicuri/zi (febră moderată)
tegumente
hiperemice Aerisesc bine salonul. Loratidin 2 tb/zi per oral

Cresc aportul de lichide. Pacientul prezintă


transpiraţii
Administrez medicamentele la
indicaţia medicului şi urmăresc
efectul acestora.

Deficit Pacientul să Cântăresc pacientul. Organizez Medicul recomandă: Pacientul prezintă


alimentar se poată orarul meselor şi regimul disfagie şi apetit
datorită alimenta şi recomandat de medic hidro- - administrarea de diminuat.
disfagiei şi hidrata lacto-zaharat şi îi explic - metoclopramid 0,5 ml i.m.
scăderii corespunzător importanţa menţinerii acestui
apetitului regim. Pacientul va dispune pe
manifestat prin 4 mese pe zi şi o gustare. Între
anemie mese ofer copilului fructe bine
secundară. coapte sau biscuiţi. Încurajez
pacient să consume lichide:
zeamă de compot, ceai.

Administrez tratamentul
recomandat de medic şi
urmăresc efectul acestuia.

72
Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi efectueze Medicul recomandă: Erupţia este
tegumentelor prezinte zilnic toaleta corporală şi prezentă pe faţă,
impusă de tegumente şi toaleta cavităţii bucale. - administrarea de mixtură mentolată pe torace şi limbă.
boală mucoase tegumentele afectate de micropapule. Pacientul prezintă
manifestată integre într- Adminisrez medicaţia tegumente curate.
prin un timp cât recomandată de medic,
exantemului mai scurt. urmăresc efectul acestora, Pruritul şi-a mai
micropapulos aplicând prin badijoanare pierdut din
de la nivelul mixtură mentolată pe suprafaţa intensitate.
tegumentelor şi tegumnetelor afectate de
de la nivelul la micropapule.
mucoasei Învăţ pacientul să facă gargară
bucale. cu infuzie de muşeţel.

Evaluez starea tegumentelor şi


mucoaselor şi efectul
medicamentelor administrate la
indicaţia medicului.

73
Perturbarea Pacientul să Asigur condiţii de linişte şi Medicul recomandă: Pacientul prezintă
somnului beneficieze semiobscuritate în salon. îmbunătăţirea
datorită de somn - Luminal 0,10 gr ¼ seara somnului.
pruritului corespunzător Verific lenjeria de pat şi corp
să fie curate. mixtură de alcool mentolat administrat pe Intensitatea
mainifestată vârstei atât tegumentele afectate de micropapule.
prin treziri cantitativ cât pruritului s-a
Ofer lichide călduţe înainte de diminuat.
frecvente şi calitativ. culcare (ceai, lapte).ÎI dau
jucăria preferată şi îi citesc o
poveste.

Supraveghez somnul pacientei.

Administrez prin badijonare


soluţie de aclool mentolat pe
tegumentele afectate de
micropapule pentru calmarea
pruritului.

74
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Nume: M.S.

ZIUA II 16.05.2017

DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Vulnerabilitate Pacientul să fie Ţin încă pacientul într-un salon Medicul recomandă: T. A = 75/50 mmHg
faţă de pericole, ferit de pericole izolat de restul secţiei.Îi asigur
datorită confort psihic şi fizic. Mixtură de alcool mentolat pe A.V= 90 b/min.
posibilelor suprafaţa tegumentelelor afectate
Învăt pacientul să nu se de prurit. R= 25 r/min
complicaţii
manifestată prin scarpine, pentru putea preveni T˚= 38˚C
leziuni de şi leziunile de grataj.
Pacientul nu prezintă
grataj,hipertemie. Măsor şi notez funcţiile vitale semne de complicaţii
în foaia de observaţie cauzate de boală.
(A.V.T.A.,R., T˚).
Rezultatul la analize
Permit accesul în acelaşi salon
mamei pacientului. Hemoglobină -11,9 g

75
Urmăresc eventuale schimbări VSH- 31mm
în starea pacientului pentru a le
raporta medicului. ASLO -200 U

Administrez medicaţia UREE- 32 mg


recomandată de medic şi Trombocite -519/103µ
urmăresc efectul acesteia. L
Mă port cu afecţiune şi blândeţe TGP – 41 U/L
faţă de pacient.
Leucocite 7,8/103µ L

Hemoglobină 11,6/dl

Hematocrit – 35,5 %

Hipertermie Pacientul să Măsor şi notez în foaia de Medicul recomandă: T˚ dim= 37,5˚ C


datorită prezinte observaţii temperatura corpului
procesului temperatura dimineaţa şi seara. Penicilină G 1000.000 µ.i. la 8 ore (subfebrilitate)
infecţios corpului în i.v.
manifestată prin limite normale. Aplic comprese reci pe frunte.
Agocalmin 1 f/zi
febră , Pacientul va purta lenjerie din T˚ seara= 37,3˚ C
transpiraţii şi bumbac comodă. i.m.
(subfebrilitate))
tegumente
Aerisesc bine salonul. Coldrex 2 plicuri/zi
hiperemice.

Cresc aportul de lichide. Loratidin 2 tb/zi per oral

Administrez medicamentele la
76
indicaţia medicului şi urmăresc
efectul acestora.

Deficit alimentar Pacientul să fie Menţin regimul hifro-lacto- Medical recomandă: Pacientul s-a alimentat
datorită disfagiei reechilibrată zaharat şi programul meselor. şi hidratat
şi scăderii hidroelectrolitic - administrarea de metoclopramid corespunzător în timpul
apetitului şi nutriţional. Mă asigur ca pacienta ingeră 0,5 ml i.m. zilei. Nu acuză
manifestat prin suficiente lichide. epigastralgii.
anorexie Urmăresc toleranţa pacientului
secundară. la regimul impus.

Administrez medicamentele la
indicaţia medicului.

Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi facă toaleta Medicul recomandă: Erupţia micropapuloasă
tegumentelor şi prezinte corporală şi a cavităţii bucale. este generalizată
mucoaselor, tegumente şi - Badijonez tegumentele afectate
datorită mucoase Badijonez tegumentele afectate de micropapule cu mixtură - tegumente curate.
exantemului integre într-un de micropapule cu mixtură mentolată pe suprafaţa
micropapulos şi timp cât mai mentolată. tegumentelor afectate de
exantemului de scurt. micropapule.
Urmăresc starea tegumentelor şi
la nivelul a mucoaselr.
mucoasei bucale.
Mă asigur că lenjeria de pat şi
de corp a pacientei este curată.

77
Recomand purtarea lenjeriei
corporale din bumbac.

Alterarea Pacientul să Medicul recomandă: Pacientul reuşeşte să


somnului datorită beneficieze de doarmă 7 ore pe noapte
pruritului somn calitativ - Luminal 0,10 gr ¼ seara cu o trezire în care
manifestătă prin şi cantitativ - mixtură mentolată pe suprafaţa solicit mersul la toaletă.
treziri frecvente. conform tegumentului acoperit de
vârstei. micropapule.

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Nume: M.S.

78
ZIUA III 17.05.2017

DIAGNOSTIC INERVENŢIILE ASISTENTEI

NURSING OBIECTIVE CU ROL CU ROL DELEGAT EVALUARE

PROPRIU

Alimentaţie Pacientul să fie Menţin regimul hifro-lacto-zaharat şi Medical recomandă: Pacientul s-a alimentat
inadecvată prin reechilibrat programul meselor. şi hidratat corespunzător
deficit, datorită hidroelectrolitic - administrarea de în timpul zilei. Nu acuză
exantemului de şi nutriţional. Mă asigur ca pacienta ingeră suficiente metoclopramid 0,5 ml i.m. epigastralgii.
la nivelul lichide.
mucoasei Urmăresc toleranţa pacientului la
bucale şi regimul impus.
disfagiei,
manifestată prin Administrez medicamentele la indicaţia
anemie medicului.
secundară şi
epigastralgii.

Alterarea Pacientul să Ajut pacientul să-şi facă toaleta Medicul recomandă: Erupţia micropapuloasă
tegumentelor şi prezinte corporal şi a cavităţii bucale. este generalizată
mucoaselor, tegumente şi mixtură mentolată pe
datorită mucoase Badijonez tegumentele afectate de suprafaţa tegumentelor Diminuarea uşoară a
exantemului integre într-un micropapule cu mixtură mentolată. afectate de micropapule. pruritului
micropapulos şi timp cât mai Urmăresc starea tegumentelor şi a
exantemului de
79
la nivelul scurt. mucoaselor.
mucoasei
bucale. Mă asigur că lenjeria de pat şi de corp a
pacientei este curată.

Recomand purtarea lenjeriei corporale


din bumbac.

Deficit de Pacientul să Informez aparţinătorii pacientului Medicul recomandă: Aparţinătorii pacientului


cunoştinţe în dobândească despre importanţa menţinerii regimului cooperează cu
legătură cu cunoştinţe în alimentar în perioada de stare a bolii. - continuarea tratamentului personalul de îngrijire,
redobândirea şi legătură cu după externare la domiciliu. accept şi înţeleg
menţinerea redobândirea şi Importanţa menţinerii unei igiene necesitatea respectării
riguroase a corpului şi cavităţii bucale. - repaus relativ.
sănătăţii. menţinerea îngrijirilor recomandate.
sănătăţii. Necesitatea continuării tratamentului - izolare la domiciliu.
medicamentos în ambulatoriu. - informarea medicului de
Pacientul nu va va mai merge la familie.
grădiniţă 3 săptămâni după externare. - regim alimentar lacto-
Se recomandă repaus relativ. făinos-vegetarian,
fructarian, iar după 7 zile de
Cazul său trebuie raportat medicului de afebrilitate regim normal.
familie.

80
CAPITOLUL IV

4 FIŞE TEHNICE

4.1 Tehnica recoltarii exudatului faringian

Definiţie Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator
faringian.
Scop:
 Explorator
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea
tratamentului;
-depistarea persoanelor sănătoase purtatoare de germeni;
Pregătirea:
a) Materiale
Necesar: tampoane de uz general, apăsător de limbă, sursă de lumină, mască.

Procedura: exudatul faringian se prelevă înainte sau după 3-4 ore de la toaleta gurii ori
ingestia de alimente.

b)Pacient
- pregatirea psihica:
-se anunţă şi i se explică pacientului tehnica
-să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas, să nu facă gargară.

Aşează pacientul pe scaun, cu faţa spre sursa de lumină, gâtul în uşoară extensie şi
ceafa sprijinită de perete. În condiţii de iluminare adecvată, deprimă baza limbii cu
apăsătorul steril şi, în timp ce pacientul pronunţă vocala A, şterge cu tamponul ferm, dar
nu brutal, amigdalele şi peretele posterior al farigelui, vizând în special orice zonă
inflamată, ulcerată, depozite purulente. Când există, falsa membrană trebuie uşor
desprinsă la periferie şi tamponată mucoasa subiacentă. Atât la introducerea, cât şi la
scoaterea tamponului din faringe evită atingerea cu baza limbii sau cu palatal moale.
Reintrodu tamponul în tubul protector etichetat.

81
Pentru că prelevarea faringiană declanşează reflex de tuse, protejează-te cu mască
de tifon.

Transportul şi cultivarea probelor. Tamponul faringian trebuie examinat în


interval de maximum 3 ore după prelevare. Dacă acest interval nu poate fi respectat,
se impune imersia şi transportul tamponului în bulion de conservare- îmbogăţire.
Mediul recomandat de conservare- îmbogăţire este bulionuş Todd- Hewitt cu azid de
sodiu (1:16 000) şi cristal violet (1: 500.000). la primirea în laborator, înainte de
epuizarea pentru izolare, incubează tamponul timp de 3-5 ore la 37º C.

Microscopia directă a exudatului faringian pe frotiu colorat Gram nu este uzual


recomandată pentru diagnosticul anginelor streptococice, din cauza abundenţei
streptococilor viridans din microbiotica indigenă dde la acest nivel.sunt argumentate însă
şi opinii contrarii.

După insamintarea pe geloza-singe se dezvolta la 18-24h colonii mici, aproape


transparente înconjurate de o zona clară de hemoliza. Pentru diferenţierea streptococilor de
grup a se recurge la testul cu bacitracina la care streptococii de grup A sunt mai sensibili la
identificarea serologica de grup faţă de grupele cele mai frecvent întâlnite la om.
Pentru un studiu epidemiologic complet este necesara identificarea tipurilor de
streptococ betahemolitic grup A, identificare bazată pe punerea în evidenţă a antigenelor
specifice de tip M sau T. În acest scop se apelează fie la reacţia de aglutinare pe lama cu
culturi tripsinizate, evidenţiind antigenul T, fie la reacţia de precipitare, bazată pe
substanta M. Testul aglutinarii pe lama reprezinta metoda curentă de identificare a tipului
în investigaţiile epidemiologice.

4.2 Badijonarea mucoasei bucale:

Badijonarea reprezintă întinderea unei soluţii medicamentoase pe suprafaţa


mucoasei bucale, total sau parţial,cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
Pregătirea badijonării:
a) Materiale:
-pentru protecţia lenjeriei pacientului;
-trusa cu pense hemostatice, spatula linguala-sterile;
-mănuşi de cuciuc;
82
-tăviţă renală;
-solutie medicamentoasă;
b)Pacientul:
-este informat asupra necesităţii tehnicii;
-se aşează în poziţie şezând,cu capul în hiperextensie;
-se protejează lenjeria cu un prosop în jurul gâtului;
Executarea badijonării:
Asistenta:
- îşi spală mâinile, îmbracă mănuşile;
- examinează cavitatea bucală, invitând pacientul să deschidă gura şi folosind spatula
individuală. Examinează faţa dorsală a limbii, palatul dur, valul palatin, pilierii anteriori,
mucoasa obrajilor, arcadele dentare, faţa internă a buzelor, lojiiile amigdaliene, pilierii
posteriori, amigdalele, peretele posterior al faringelui;
- îmbibă tamponul fixat pe pensa hemostatică în soluţie medicamentoasă;
-badijonează suprafaţa care prezintă leziuni sau întreaga mucoasă bucală dacă este cazul,
în aceeaşi ordine în care s-a făcut examinarea.

4.3 Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor

Pe suprafaţa tegumentelor, se aplică medicamentele care au efect local la acest


nivel.
Forma de prezentare a medicamentelor:
Lichide;
-se administrează prin badijonare,compresa medicamentoasă;
-pudre;
-unguente;
-mixturi;
-săpunuri medicinale;
-creioane caustice;
-băi medicinale;
Pregătirea administrării:
Materiale:

83
-materiale pentru protecţia patului: muşama, aleza;
-instrumentar şi materiale sterile: pense porttampon, spatule, comprese, tampoane, mănuşi
de cauciuc;
-pudriere cu capac perforat;
-tăviţă renală;
- prosop de baie.
Pacientul:
- se informează asupra efectelor medicamentelor;
- se aşează într-o poziţie care să permită aplicarea medicamentelor.
Aplicarea medicamentelor
- asistenta alege instrumentele, în funcţie de forma de prezentare a medicamentelor.
- badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon
montat pe porttampon (ex. tinctură de iod, violet de genţiană, albastru de metil);
- compresa medicametoasă constă în îmbibarea soluţiei medicamentoase într-un strat
textil mai gros, care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Are acţiune dezinfectantă,
antipruriginoasă, antiinflamatoare (ex.sol Burow, Rivanol);
- pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe ele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Acţiunea pudrelor poate fi de combatere a
pruritului,de absorbţie a grăsimilor, de uscare şi răcorire a pielii (ex.pudra de talc, talc
mentolat, oxid de zinc);
- unguentele şi pastele se aplică, cu ajutorul spatulelor, pe suprafaţa tegumentelor într-un
strat subţire (unguentele sunt preparate din substanţă medicamentoasă, înglobată în
vaselină, lanolină; pastele conţin grăsimi şi pudre).
- mixturile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu mâna
îmbrăcată cu mănuşă, în funţie de suprafaţa pielii. După aplicare pielea se lasă să se usuce.
- săpunurile medicinale sunt utilizate atât pentru spălarea pielii, cât şi pentru obţinerea
unui efect medicamentos. Săpunul este întins pe piele, lăsat să se usuce şi îndepărtat după
câteva ore sau una-două zile.
- creioanele caustice sunt introduse în tuburi protectoare, ele au acţiune de distrugere a
ţesutului granulat sau de favorizare a epitelizării unor suprafeţe ulcerate (ex.creioane cu
nitrat de argint, cu sulfat de cupru).
- băile medicinale se utilizează pentru efectul calmant, dezinfectant, decongestiv,
antipruriginos. Se pot face băi parţiale sau complete. Se folosesc substanţe
84
medicamentoase sau dezinfectante, infuzii de plante pregătite la temperatura corpului..
Îngrijirea pacientului ulterior aplicării medicamentelor pe piele
- acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon;
- urmărirea efectului local;
- sesizarea unor efecte secundare apărute (prurit, reacţie alergică);
- schimbarea periodică a compreselor medicamentoase.
De ştiut:
- compresele medicamentoase vor fi stoarse pentru a preveni macerarea pielii;
- tampoanele se îmbibă prin turnarea soluţiei şi nu prin introducere lor în borcanul cu
soluţie;
- mixturile se agită înainte de utilizare.
De evitat:
- păstrarea unguentelor la temperaturi ridicate;
- folosirea aceluiaşi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave.

4.4 Perfuzia

Perfuzia intravenoasă reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu


picătură, a soluţiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică, hidroionică şi
volemică a organismului.
Scop
- hidratarea şi mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit;
- depurativ, diluant şi favorizează excreţia din organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
- alimentarea pe cale parenterală.
Materiale necesare:
- materiale pentru protecţie (mănuşi sterile din cauciuc);
- materiale pentru dezinfecţia tegumentului (ex. alcool iodat);
- materiale pentru puncţia venoasă (tampoane şi comprese sterile, vată hidrofilă, garou,
leocoplast, seringi şi ace de unică folosinţă);
- perfuzor;

85
- soluţie de perfuzat;
Se face pregătirea psihică şi fizică a pacientului
Execuţie: tehnica se execută în condiţii de perfectă asepsie.
- asistenta îmbracă mănuşile pentru a evita contactul direct cu sângele;
- pregăteşte soluţia de perfuzat;
- montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi (evitând contaminarea
sistemului), pentru indepărtarea aerului;
- alege locul şi vena pentru puncţionat;
- aplică garoul;
- dezinfectează tegumentul de la centru la periferie;
- introduce acul (branula) în lumenul venei;
- îndepărtează garoul şi ataşează tuburile, deschide prestubul, fixează rata de flux 60
picături pe minut;
- menţine linia venoasă acoperită cu pansament steril;
- schimbă pansamentul (când se fixează catetere), la 24 h şi inspectează zona pentru
eventuală inflamaţie;
- schimbă punga de soluţie sau flaconul, înainte de golirea completă a precedentei.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
- la sfârşitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon după care se
retrage acul în direcţia axului venei;
- se aşează pacientul comod şi i se pot oferi lichide călduţe (dacă starea de sănătate o
permite).
Accidente:
- hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) caz în care se reduce
ritmul sau se întrerupe perfuzia, se administrează tonicardiace;
- embolia gazoasă se poate realiza prin pătrunderea aerului în curentul circulator;
- revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la necroze;
- coagularea sângelui pe ac sau canulă se previne prin perfuzarea lichidului cu soluţie de
heparină.

86
BIBLIOGRAFIE

1. Beers, Mark,H.,Agenda medicală Merck.Medicul familiei, ediţia a II-a, Ed. All,


Bucureşti, 2011.
2. Bocârnea, Constantin, Boli infecţioase şi epidemiologie.Manual pentru medici,
studenţi şi elevi ai Colegiului Naţional de Nursing, Ed. Info-Team, Bucureşti,1999.
3. Căruntu, Florin, Căruntu, Veronica, Vademecum de boli infecţioase, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1979
4. Chiotan, Mircea, Boli infecţioase, Ed. Naţional, Bucureşti, 1998.
5. Erşcoiu, Simona, Ceauşu, Emanoil, Epidemiologie şi boli infecţioase, Manual
pentru învăţământul sanitar postliceal, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1995.
6. Ivan, Aurel, Medicina omului sănătos:probleme de epidemiologie modernă, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1993.
7. Mózes,Carol, Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003.
8. Titircă, Lucreţia, Breviar- Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului. Pentru şcolile sanitare, ed. aIII-a, Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti, 1997.
9. Idem, Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, f. l., f. a.
10. Idem, Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, ed. aVII-
a, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006.
11. Idem, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Ghid de
nursing,vol.II, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006.
12. Idem, Urgenţele medico-chirurgicale- sinteză pentru asistenţi medicali, ed. A II-a,
Ed. Medicală, Bucureşti, 1998.
13. Teodorovici, Grigore, Epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1978.
14. Voiculescu, Marin, Boli infecţioase, Editura Medicală, Bucureşti,1981.
15. http://emedicine.medscape.com

16. http://www.mayoclinic.com

17. http://www.cdc.gov

87