Sunteți pe pagina 1din 17

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA COPILULUI CU ASTM BRONSIC

ROLUL ASISTENTULU MEDICAL


ÎN ÎNGRIJIREA COPILULUI CU
ASTM BRONSIC
Argument

 Astmul bronşic este una dintre cele mai importante şi răspândite afecţiuni
respiratorii cu o prevalenţa de 3-6% din populaţie.
 Lucrurile vor continuă să se înrăutăţească, până când lumea va folosi mai bine
mijloacele de care dispune , pentru a putea lupta în prevenirea acestei afecţiuni.
 
 Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afec țiune, ca temă de studiu,
este și importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de
orice, perioadei de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.

 Ajutorul acordat în aceste prime ore este foarte important din punct de vedere
tehnic și moral.

 Boala constituie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specialită ți


(interniști, experimentari și epidemiologi, fiziologi și biochimi ști) cât și pentru
cadrele medii sanitare datorită ajutorului pe care îl acordăm în faza de
prespitalizare.
Aparatul respirator

 Respiraţia este funcţia prin care se asigură continuu şi adecvat, atât aportul de
oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează, cât şi
circulaţia în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
 Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase,dintre aerul
atmosferic şi organism,constituie aparatul respirator.
Definitie

 Astmul bronsic este o boala inflamatorie, cu evolutie cronica, ce debuteaza in


copilarie sau in primii ani ai adolescentei. Copiii cu astm bronsic respira greu, din
cauza ingustarii cailor respiratorii si a productiei de mucus. 

 Astmul bronşic poate fi caracterizat că o obstrucţie generalizată a cailor aeriene, cu


etiologie multiplă ca durata şi intensitate care apare la persoane cu o
hiperreactivitate bronsica la o multitudine de stimuli (răspuns bronhoconstrictor).
 Se manifestă clinic prin accese paroxistice de dispnee predominant respiratorie
cu wheezing, tuşe, raluri sibilante difuze şi este reversibil spontan sau prin
tratament.
 O astfel de definiţie include principalele elemente fiziopatologice ale astmului :
hiperreactivitate bronsica, obstrucţia cailor respiratorii, marea ei variabilitate,
reversibilitatea să şi expresia ei clinică, accesul de astm.
Etiopatogenie

 Teoria imunoalergica potrivit căreia în astmul bronşic, după pătrunderea


alergenului
 are loc o reacţie între acesta şi anticorpi fixate în ţesuturi=reangine= sau anticorp
cutanat sensibilizat al cărui substrat este imunoglobulină E(IgE) elaborate de
bronhii, amigdale, mucoasa nazală, şi determina o eliberare de histamine SRS-
A(slow reacting substance of anafilatsis) factorul chemotactic al eozinofilelor,
serotonină (elaborate de trombocite) sub influenţă factorului de activare plachetor,
unele prostaglandine şi acetilcolină.
 Teoria blocadei beta-adrenergice pleacă de la faptul că în mod normal tonusul
 fiziologic al musculaturiii bronsice este menţinut de echilibru simpatico şi
parasimpatic prin mediatorii chimici respective(catecolaminele, substanţe beta-
adrenergice).
Simptomatologie

 -dispnee
 -junghi toractic
 -tuse
 -oboseala
 -lipsa poftei de joaca
 -apatie
Diagnostic

 Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronşic sunt necesare cel puţin 3 din
următoarele 5 criterii :
 1. antecedente alergice personale sau familiale;
 2. debutul crizei înainte de 25 de ani sau după 30 de ani;
 3. dispnee paroxistică expiratorie şi frecvent nocturnă ;
 4. reversibilitatea crizelor sub influenţă corticoizilor sau simpaticomimeticelor;
 5. tulburări de absortie, perturbări ale volumelor plasmatice şi ale debitului
expirator (în special scăderea VEMS-ului).
 Trebuie ţinut seama şi de echivalentele alergice, testele cutanate şi de provocare.
Tratament
 Educaţia bolnavului şi furnizarea de informaţii cât mai complete pe care să le
 folosească în îngrijirea sa (terapie corectă şi controlată), observarea condiţiilor de
exacerbare a bolii pentru a le înlătura, urmărirea semnelor clinice de exacerbare şi
agravare , cunoaşterea tipurilor de medicamente, folosirea acestora în situaţiile
agravante.
 - Controlul mediului înconjurător - cunoaşterea, evitarea şi înlăturarea agenţilor
 sensibilizanţi din mediu, în special alergenii (medicaţie, substanţe chimice).
 - Cură balneară în special la Govora, Slănic Prahova.
 - Corticoterapia(corticosteroizii) este tratamentul cel mai eficace, dar datorită
riscurilor
 rămâne o terapie de impas . Se folosesc : Prednison 1 tb./zi (5 mg), Superprendnol 1
tb./zi (o,5mg), produse retard : Celestone, Kenelog. În tratamentul corticoterapic doză
totală trebuie administrată dimineaţă, fiind preferabil tratamentul discontinuu (la 2-3
zile) şi corticotetarpia retard sau în aerosoli. În general, corticoterapia trebuie rezervată
formelor grave. În stările de rău asimatic şi în crizele severe de astm se poate recurge la
administrarea intravenoasă de hidrocortizon (1-2 fiole) 2 mg/kg că un bonus (dizolvant)
iniţial, urmat de perfuzie-0,5 /kg/ora pentru 24-36 ore; sau hidrocortizon 4mg/kg I.V. că
doză de încărcare , urmată de administrarea a 3 mg/kg la 6 ore pentru următoarele 24-48
ore sau 15-20 mg Metilprednisolon I.V. la 6 ore. După 24-36 ore, odată cu reducerea
fenomenelor obstructive se trece la administrarea de corticosteroizi pe cale orale, în doze
de 40-60 mg Prednison pe zi în două prize cu recuderea treptată a dozei.
Participarea asistentului medical la examenul obiectiv

 Culegerea datelor:
 -Vârsta
 -Dezvoltarea fizică şi psihomotorie
 -Reacţia la spitalizare: nelinişte, frică, plâns, agresivitate fizică şi verbală
 -Antecedente medicale: se va aprecia gravitatea problemelor anterioare şi
repercusiunile lor asupra obişnuinţelor şi posibilităţilor de creştere şi dezvoltare.
 -Spitalizări şi experienţe anterioare: reacţia la spitalizările anterioare; mod de
adaptare; efectele spitalizării asupra comportamentului ulterior
 -Susţinerea de care poate beneficia: în ce măsură familia poate vizita copilul,
doreşte să o facă şi să participe la îngrijiri.
Prezentare caz clinic
 CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR
 I. DATE DE IDENTIFICARE
 NUME: D; PRENUME: N; SEX: M; VÂRSTA: 12 ani;
 RELIGIE:crestin ortodox
 NATIONALITATE:romana
 OCUPAŢIA: elev
 DOMICILIUL
 2.DATE ANTROPOMETRICE
 GRUP SANGUIN: A2; RH: pozitiv;
 ÎNĂLŢIME: 155 cm; GREUTATE: 41 kg;
 TEMPERATURA: 37ºC,respiratia-14 batai/minut,puls-90 batai/minut,tensiunea arteriala-
110/65mm HG
 OCHI-VERZI PAR-NEGRU
 ANAMNEZA
 a) Antecedente heredo colaterale – tata – BPOC
 Antecedente patologice: amigdalectomie la 10 ani
 b) Antecedente personale – copil născut la 9 luni, cu greutatea de 2300 g, alimentat natural 2 luni,
apoi artificial cu lapte praf, a efectuat toate vaccinările conform vârstei.
 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic în criză
 ISTORICUL BOLII. Bolnav cunoscut cu astm bronşic de 1 an având internări multiple în secţia
pediatrie, se internează pentru apariţia unei crize datorită contactului bolnavului cu alergenul (praful din
casă). Criza debutează cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoraţie seroasă. Prezintă crize rare nocturne,
acuză o respiraţie greoaie, tuse cu expectoraţie seromucoasă, astenie fizică, este afebril, anxietate.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE PRIMA ZI: TOATE NEVOILE

Nevoia Manifestari d Manifestari de Sursa de dificultate


eindependenta dependenta
1. Nevoia de a repira - respiraţie 16-18 - dispness - hiperalergie,
şi a crea o bună resp/min respiratorie, edemul mucoasei
circulaţie - puls 60-80 b/min tahicardie cu bronşice, scăderea
- TA – 115-140/ 75- polipnee, obstrucţia capacităţii de
90 mm HG căilor respiratorii expansiune
pulmonară
2. Nevoia de a bea şi - dentiţie bună, gingii inapetenţă - situaţie de criză
a mânca 107, aderonte dinţilor
3. Nevoia de a - micţiuni 2-3/zi, - -
elimina aspect clar
- 1,2 scaune/zi
4. Nevoia de a se - sistem osteo- - -
mişca şi de a crea o articular integru,
bună postură mobil
5. Nevoia de a dormi - somn odihnitor, - treziri frecvente - tuse, dispnee
şi a se odihni timp pentru refacerea - are insuficienţe de expiratorie, anxietate
organismului somn
6. Nevoia de a se - haine alese adecvat - -
îmbracă şi dezbrăca statutului socio-
cultural şi climatului
7. Nevoia de a - 36,2-36,9ºC - 37,9 ºC febră - proces infecţios
menţine termperatura musculoasă
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi - tegumentele şi - tegumente umede şi - carenţe de igienă
curat şi a-şi proteja mucoasa integre şi reci
tegumentele şi curate
mucoasa
9. Nevoia de a evita - menţinerea - anxietate - situaţie de criză
pericolele integrităţii prin - afectare fizică şi
mecanisme naturale psihică
de autoapărare
10. Nevoia de a - funcţionarea - -
comunica adecvată a organelor
de simţ
- limbaj clar
- debit verbal
moderat
11. Nevoia de a - posibilitatea de a - -
acţiona conform acţiona conform
propriilor convingeri propriilor credinţe şi
şi valori şi a practica valori
religia
12. Nevoia de a fi - integritate fizică şi - -
precupat în vederea psihică
realizării - activitate ce permite
satisfacerea utilităţii
şi simţului creator
13. Nevoia de a se - activităţi de - neparticiparea la - stare depresivă
recrea destindere pentru activităţile recreative - oboseală
obţinerea unei preferate
relaxări fizice şi
psihice
14. Nevoia de a - atitudini şi - cunostinţe - vârsta
învăţa cum să-şi comportament cu insuficiente
păstreze sănătatea scop de menţinere a referitoare la boală
sănătăţii
.
NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE
CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Perturbarea Pacientul să -internez de urgenţă pacientul La indicatia medicului Dispneea se


de a respira respiraţiei prezinte -învaţ pacientul să tuşească, să administrez: menţine
şi a avea o manifestată prin diminuarea expectoreze şi să colecteze sputa în *metilprednisolol Pacientul
bună tuse uscată dispneei recipientele speciale pentru examen (solumedrol) cooperează cu
circulaţie urmată de bacteriologic *Hemisuccinat de echipa medicală.
expectoraţie -aşez pacientul în salon, în pat, în hidrocortizon
datorită dispneei poziţie semişezând (ortopnee) şi *Dexametazon fosfat Pacientul respectă
(respiraţie încerc liniştirea lui *Teofilina tratamentul indicat
dificilă) -măsor şi notez în Pregătesc materialele de medic.
FO:puls,temperatura,respiratia,tensi necesare recoltării de
unea arteriala. sânge pentru analize de Tusea s-a redus în
administrez pacientului O2 pe sonda laborator. intensitate
nazală
Pregătesc pacientul
pentru examene
radiologice
.

2. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la indicaţia Starea de oboseală
de a dormi dormi şi a se prezinte pacientul medicului 1 tb de a pacientului se
şi a se odihni datorită somn şi -creez un climat de încredere Diazepam seara la menţine
odihni evenimentelor odihnă -pacientul să aibe un somn liniştit culcare po
ameninţătoare corespunzăto -pacientul este lăsat să se Pacientul se
(crizele de astm are, să aibă odihnească şi nu este trezit calmează treptat
ce apar) un tonus fizic
manifestate prin şi psihic bun Pacientul este
alterarea mulţumit.
somnului,
oboseală, agitaţie
.

3. Nevoia Subfebrilitate Pacientul să -aerisesc încăperea în care se află Administrez la indicaţia În urma îngrijirilor
de a (37,9ºC) datorită îşi menţină pacientul medicului antitermice acordate, pacientul
menţine bolii, manifestat temperatura -asigur pacientului îmbrăcămintea avea temperatura
temperatura prin agitaţie şi corpului în lejeră axială 36,5 ºC,
corpului în tegumente ce limite -servesc pacientul cu cantităţi mici valoare ce s-a
limite prezintă o uşoară fiziologice de lichide, călduţe, la intervale menţinut pe
fiziologice transpiraţie regulate de timp perioada
-schimb lenjeria de pat şi de corp spitalizării
ori de câte ori este nevoie
Concluzii

 În funcţie de teren , vârstă şi tratament , evoluţia bolii poate fi spre vindecare sau
complicare .În conformitate cu tematica lucrării de diplomă am avut de îngrijit trei
bolnavi cu astm bronsic.
 În timpul spitalizării am acordat îngrijiri medicale conform planului de îngrijire
elaborat iniţial , respectând tratamentul prescris de medic .
 Evoluţia pacientului s-a produs conform aşteptărilor , spre vindecare , fără
complicaţii , pacientul plecând din spital ameliorat .
 La externare se recomandă :
 -continuarea tratamentului în ambulatoriu ;
 - revenirea la control peste zece zile ;
 - Rx. pulmonar de control ;
 - repaus fizic şi psihic ;
 - evitarea frigului şi a umezelii .