Ingrijirea Pacientei Cu Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Diploma

CUPRINS
A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI,

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE
ÎNGRIJIRE
II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL
FEMININ
III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ :
DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII
IV. ETIOLOGIE
V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE
VI. DIAGNOSTIC POZITIV
a. Criterii clinice
b. Criterii de laborator
VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
VIII. TRATAMENT
a.Tratamentul antibiotic – principii generale
b.Tratament patogenic şi simptomatic
IX. PROGNOSTIC
X. PROFILAXIE
XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ
XII. CONCLUZII – Partea teoretică
B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR:
-Culegerea informaţiilor
- Identificarea problemelor
-Plan de îngrijire
II. CONCLUZII – Partea Practică

III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ
IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1
A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Boala inflamatorie pelvină este considerată, în acest moment, una din bolile cele mai
frecvente, întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. Prevenirea acestei boli este de
importanţă majoră, deoarece, nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la
infertilitate, sau poate cauza complicaţii grave.
Am ales această temă deoarece, în timpul stagiului petrecut în spital, am făcut practica pe
secţia de ginecologie. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală
inflamatorie pelvină. Unele, diagnosticate la timp, sunt, în prezent, mămici.
În acelaşi timp, mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici
precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi, nu în ultimul rând, măsuri
profilactice.
Am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie la îngrijire, tratament şi educaţie sanitară.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a
fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante
bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.
DEFINIŢIA NURSINGULUI
Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii, cuprinzând:
- promovarea sănătăţii;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile
sanitare, aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.
Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul , fie acesta bolnav
sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate/recuperare, să ajute individul, fie bolnav/sănătos să-şi
folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea, cu condiţia ca aceasta să aibă
voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face, şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte
singur de grijă, cât mai curând posibil”.
A.N.A. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul
comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul
său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. Îngrijirea are un caracter continuu,
fiind orientată asupra individului, a familiei sau a grupului, contribuind astfel la sănătatea întregii
populaţii din zona respectivă. Nursa aplică diverse metode pentru a menţine şi stimula sănătatea,
scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.
„ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane, pentru a-şi
asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală”.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
2
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie.
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori, de a practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate, în funcţie de individ, starea de
sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. După conceptul Virginiei Henderson,
scopul ideal al profesiunii de a mulţumi, este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14
nevoi fundamentale.
ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE
1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire)
3. Planificarea îngrijirii (obiective)
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul
în globalitatea sa. Ne informează asupra ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, obiceiurilor
sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.
2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de
dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”.
3. Planificarea îngrijirilor ne permite:
a. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite;
b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a
intervenţiei).
5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut, dacă au apărut date noi în evoluţia stării
pacientului şi, eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic).
3
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia
organelor tractului genital feminin superior ( uter, uterine şi ovare ). Aceasta este adesea, dar nu
întotdeauna, o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală.
Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome, motiv

pentru care nu urmează un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvină este depistată târziu,
când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată, sau când suferă de durere cronică pelvină.
Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. După un prim episod de boală
inflamatorie pelvină, 20 % din femei prezintă infecţii ulterioare, în interval de 2 ani.
Se estimează că 1,7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. Boala este cu
siguranţă subdiagnosticată, deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii, fie
datorită lipsei simptomelor, fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome.
Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă, care are efecte
pe termen lung.
Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte, care au cel mai ridicat risc de a face
o boală cu transmitere sexuală, sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală
inflamatorie pelvină.
II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ
STRUCTURA PELVISULUI
Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci
vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaţie de tip simfiză
(articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate.
Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul, ischionul şi
pubisul. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul, o cavitate în formă de cupă, în
care pătrunde capul femural.
Articulaţiile oaselor pelvisului

Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii :
- Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza
pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice.
- Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele
sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos şi sacrospinos.
2. MUŞCHII PELVIENI cuprind :
a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia
şi aducţia coapsei. Aceştia includ muşchii piriform, obturator intern şi iliopsoas.
b) Muşchii planşeului pelvin, care sunt :
4
- Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal, alături de fasciile
acestora – inferioară şi superioară.
- Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni.
- Diafragma urogenitală.
STRUCTURILE GENITALE
1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se întinde de la vestibulul

vulvei până la uter. În poziţia dorsală de litotomie, vaginul este orientat posterior către sacru, dar
axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. Este ataşat la extremitatea
superioară de uter, chiar deasupra cervixului. Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub
numele de formixuri vaginale ( anterior, posterior şi lateral ).
Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior, peretele
vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior.
Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul
tendinos ( linia albă ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut
conjunctiv, numit himen.
Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra, colul vezical şi regiunea trigonului şi
porţiunea posterioară a vezicii ; posterior – cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior şi
fundul de sac posterior.
Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura şi adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină, rectală
medie şi arterele ruşinoase interne.
2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în

partea superioară corpul uterin.
a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio
vaginalis ).
b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor.
Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte :
- cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin
- miometrul – stratul muscular al uterului, alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse,
cu dimensiuni între 1,5 şi 2,5 cm.
- peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior, formând
seroasa uterină.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină, care se anastomozează cu artera
ovariană şi cea vaginală.
Anexele uterului :
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezintă terminaţiile proximale
nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm.
Funcţii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepţie, transportul şi nutriţia
ovulului fertilizat.
5
Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială, istmul, ampula şi fimbria.
Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene.
b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm.
Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni, care se modifică cu
vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. Substanţele exogene, inclusiv contraceptivele orale sau
medicaţia de inducere a ovulaţiei, pot stimula sau suprima activitatea ovariană.
Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. Zona corticală este formată dintr-o
stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. Medulara ocupă o porţiune mică
a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană, care se anastomozează cu
artera uterină.
6
7
III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE,
CARACTERISTICI, COMPLICAŢII
Definiţie :
Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis
pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe.
Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia
oricărei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin, seroasa uterină şi
ligamentele largi.
Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor.
Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor.
Cand inflamaţia cuprinde uterul, trompa şi ovarele, se numeşte metroanexită.
Cervicita este inflamaţia colului uterin.
Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul.
Caracteristici:
Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi

ascensionează către endometru şi tubele uterine. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este
un diagnostic clinic, ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. Inflamaţia poate interesa
oricare segment de-a lungul tractului genital superior, ce include endometrul, salpingele şi
peritoneul.
Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce
se transmit pe cale sexuală, Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. Mai rar, agenţi
patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae, streptococi grup A şi pneumococi, pot
coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină.
Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale, fie
plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic, fie de la capetele terminale
ale trompelor uterine. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut
sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri, ca de exemplu: prelevarea unei mostre de
ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială), zgârierea stratului
superficial al uterului (dilatare si chiuretare), examinarea uterului sau a trompelor în cazul
histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. În aceste cazuri, femeia este
predispusă la cervicită şi endometrită.
Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine

acute. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care
prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. Aceasta reflectă de obicei o
aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine, ovar, intestin ) ce formează un complex palpabil.
În caz de abces tubo-ovarian, antibioticul cel mai activ şi mai eficient este
metronidazolul. Tratamentul chirurgical (drenarea abcesului) este rar folosit, deoarece
majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.
8
9
IV. ETIOLOGIE
Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii, dar în majoritatea
cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente :
gonoreea şi chlamidioza.
Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru
50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. Bacteria care cauzează gonoree (neisseria
gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu
boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de
exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. În schimb, alte metode contraceptive
precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu
oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Dar, acestea oferă o protecţie indirectă
impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului, astfel
încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior.
Uneori, bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în
timpul naşterii, în urma unei întreruperi de sarcină, sau a unui avort spontan, sau ca urmare a
unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). Rar, cauza
infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri,
bacteriile inofensive, prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru
această boală.
V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIV
Simptome :
- durere în abdomenul inferior şi pelvis

- secreţii vaginale abundente, cu miros neplăcut
- menstruaţie neregulată
- durere în timpul actului sexual
- durere lombară
- febră, oboseală, diaree sau vomitături
- micţiune dureroasă sau dificilă
Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale, survenind în 2-5 zile
după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. Numeroase femei
prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. Dar dacă se
observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de
prurit), în special la câteva zile după un contact sexual, se poate suspecta o boală cu
transmitere sexuală.
Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă, constantă şi
prin accese ocazionale de febră. În plus, poate apărea un disconfort sau chiar durere în
raporturile sexuale. Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele
normale.
10
Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi
asimptomatică. În acest ultim caz, boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu
chlamydia.
Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai
departe. Totodată, în lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi grav afectate.
Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau
uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină. În
consecinţă, întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului, contribuie probabil
la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior.
VI. DIAGNOSTIC POZITIV
a. Criterii clinice
a. Criterii clinice
Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt
variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. De asemenea, nu
există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină.
În mod tradiţional, diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi
simptome alcătuită din durere pelviană, sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. Astăzi, însă, se
ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie
pelvină, ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat.
Pentru acurateţea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile

pentru a depista cazurile uşoare, dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de
antibiotice la femeile care nu sunt infectate.
Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici
un simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a
organelor pelviene, fie sensibilitate uterină simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială.
Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină
apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind
tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau
de rebound.
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale,
reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru
gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de
leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile
vaginale sau în secreţia mucopurulentă.
Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile
cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi :
- biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei
11
- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-
ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.
- nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de
boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)
VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii
inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la
nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală,
ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină
acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas.
Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi
laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este
recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste
sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului
endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas.
Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor
vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal.
Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.
VIII. TRATAMENT
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg
de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ
Gram-negative, anaerobi şi streptococi.
Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical

prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea
fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase.
După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi
instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte
aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant.
Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu:

- ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută
organismul să lupte împotriva infecţiei
12
- odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se amelioreze (de obicei după
câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice.
- administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum
ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la
începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical
- evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia
completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea
contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru
o boală cu transmitere sexuală
- stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou
consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect.
De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea
persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o
nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă
vindecarea este completă
- contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar.
Opţiuni de medicamente
Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe

masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de
tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din
urmatoarele regimuri medicamentoase:
- pacientă neinternată, regimul A:
Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Ofloxacina se administrează sub

forma de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se administrează sub formă de
tablete, o data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate.
Metronidazolul, sub formă de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat
consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol.
- pacientă neinternată, regimul B.
Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina:
Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administrează o dată, sub forma de injecţie

intramusculară. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14
zile. Doxiciclina este contraindicată la gravide. De asemenea se recomandă evitarea expunerii
prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină
Cefoxitina se administrează o singura dată, sub forma unei injecţii intramusculare.

Probenecid se administreaza sub formă de tablete, administrată in priză unică, în momentul
injecţiei. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.
13
Alta cefalosporină, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină, cu sau fără
metronidazol. Cefalosporinele se administrează o singură dată, sub forma unei injecţii
intramusculare. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14
zile. Metronidazolul este sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.
- pacientă internată. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea bolii inflamatorii
pelvine. În spital, antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24
de ore, apoi sunt administrate pe cale orală, tratament care poate fi continuat la domiciliu după
externarea din spital.
- pacientă internată, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se administrează intravenos
la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare
6 ore. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. Dupa
cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administrează antibiotice orale (doxiciclina
sau clindamicina)
- pacientă internată, tratament intravenos, regim B
-clindamicina
- gentamicina
Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administrează

intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.
După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administrează antibiotice
orale (doxiciclina sau clindamicina).
1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau
- Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau
- Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ).
2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis

- Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile
Se recomandă internarea în spital, mai ales în cazurile cu diagnostic incert, când se
suspectează un abces pelvian, când semnele clinice sunt severe, sau când pacienta prezintă
complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator.
Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră, când numărul de
leucocite a revenit la normal, sensibilitatea de rebound a dispărut, iar examinările repetate indică
o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine.
Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi

pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali
masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu
evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii. Se recomandă oprirea raporturilor
sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei.
14
Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa
antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden, Brufen – administrate oral, de două ori pe
zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu
butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular, deoarece în
administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. Se vor administra 1-2
fiole/zi. De asemenea, se pot folosi şi supozitoare Scobutil.
În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului, se
vor administra antipiretice – la nevoie.
Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate
oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile.
IX. PROGNOSTIC
Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza
durere pelvină cronică, sarcină ectopică şi infertilitate.
Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin, pot fi sfătuite
să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie
pelvină. În cazul pacientelor însărcinate, infectate cu HIV, sau care nu răspund la tratamentul cu
antibiotice orale, se recomandă spitalizarea. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice
intravenos, apoi pe cale orală.
Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină,
nu este necesar un tratament de întreţinere. Cu toate acestea, este important să se ştie cu siguranţă
că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor.
X. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE
Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei, odată
ce aceasta a apărut. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a
expunerii la bolile cu transmitere sexuală. Folosirea constantă de prezervativ va reduce
semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală, care poate duce apoi la boala
inflamatorie pelvină. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni
apariţia unei sarcini, se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de
infecţie.
Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative)
Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o

boală cu transmitere sexuală. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact
sexual.
Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea
nu are o boală cu transmitere sexuală.
Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine
15
Prezervativele feminine (diafragma, de ex.) sunt disponibile pentru femeile ale căror
parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin
XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ

Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. Bolnava nu
necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată, este foarte bolnavă, prezintă
vărsături, este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină
ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dacă persoana respectivă nu se
poate trata singură la domiciliu.
Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea
tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. În caz contrar, infecţia poate să
reapară.
Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului. Persoana
respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului
abdominal şi pelvin. Monitorizarea ulterioară, ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o
alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes.
16
B. PARTEA PRACTICĂ
CAZ I
Nume : C.
Prenume : I.
Vârsta : 20 ani
Domiciliu : Coştei 623
Religie : ortodoxă
Ocupaţie : studentă la stomatologie
Data internării : 27. 05. 2010 ora 18.50
Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală
Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior, greţuri, vărsături,
subfebrilă.
Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică
APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Naşteri 0 ; Avorturi : 0
APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei fără antecedente şi alte
boli cronice
Istoricul bolii :
Bolnava afirmă că în seara zilei de 26.05.2010 are greţuri, varsă în cursul nopţii şi
dimineaţa are febră 37,4 ° C ; acuză stare generală rea, cu durere puternică în toată zona
inferioară a abdomenului ; se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru
investigaţii şi tratament.
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ; Leucocite 8 600 ;
Trombocite 285 000.
VSH: 8
Examen urină : culoare galbenă, albumină absent.
Examen obstetrical : col de nulipară, fără leziuni

TV : col închis, uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil la
mobilizare, anexa dreaptă 4/4 mm, elastică, dureroasă, mobilitate redusă ; anexa stângă
palpabilă, dureroasă ; Douglas suplu.
Echo : vezică urinară în semirepleţie, uter 71/30/50 mm; anexa dreaptă hipoechogenă
30/20 mm; anexa stângă 20/19 mm. Nu sunt colecţii în Douglas.
Înălţime 155 cm; Greutate : 42 kg
T.A. 110/60 mm/Hg
Puls 80b/minut
Temperatură 37,6 ° C.
17
IDENTIFICARE PROBLEME
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Probleme : respiraţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee)
Sursă de dificultate : anxietatea.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături
Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală.
3. Nevoia de a elimina
Probleme : eliminări intestinale alterate

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături
Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Probleme : insomnie, disconfort, oboseală

Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ
Sursă de dificultate : durere, greţuri, vărsături.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
Pacienta apreciază calitatea, semnificaţia hainelor ; îşi alege haine potrivite staturii,
greutăţii şi vârstei sale.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Probleme : hipertermie
Manifestări de dependenţă : subfebrilitate
Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută.
8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele
Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare ; are deprinderi
igienice bine conturate (baie, duş zilnic).
18
9. Nevoia de a evita pericolele
Probleme : alterarea integrităţii fizice

Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii
Sursă de dificultate : durere.
10. Nevoia de a comunica
Pacienta comunică uşor, foloseşte un limbaj adecvat, dar respectuos ; îşi exprimă dorinţele,
emoţiile.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri
Pacienta are propriile principii, respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru
pentru propria valoare, cât şi pentru cea a mentorilor săi.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Probleme : neputinţă
Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place
Sursă de dificultate : spitalizare, durere.
13. Nevoia de a se recreea
Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară), pentru a evita o nouă
spitalizare.
Probleme :
- alterarea confortului fizic din cauza durerii

- potenţial deficit de volum lichidian
- deficit de cunoştinţe
- alterarea vieţii sexuale
- risc de complicaţii
19
Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Disconfort Combaterea durerii şi - pacienta afirmă o uşoară

fizic asigurarea unui somn - pacienta va fi aşezată în repaus fizic, ameliorare a durerii în
- durere suficient în poziţie comodă, relaxantă ambele
- îi administrăm antalgice
- somn alterat (Algocalmin, fose iliace
- acuză stare de bine fizic
Piafen), i.m., la indicaţia medicului din
- facem toaleta vulvo-vaginală cu
soluţie punct de vedere al cazării
Clorom 1% ( după izolarea patului de - pacienta reuşeşte să
ZIUA I
restul salonului). doarmă 6 ore noaptea
ZIUA A II-
- se va administra Diazepam - 1 fiolă
A
seara
- se asigură salon bine aerisit, curat,
liniştit.
Risc Prevenirea - se administrează i.v. Ampicilină 1 - T : 37,6°C

complicaţii complicaţiilor gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore - T.A. 110/ 60 mmHg
- se monitorizează funcţiile vitale - pacienta nu prezintă
dimineaţa şi seara semne de deshidratare,
- se face bilanţ ingesta-excreta nu prezintă frison
- se montează perfuzie i.v. (pe sau creşterea temperaturii
cateter) mai
cu glucoză 5% 500 ml mult de 37,6°C
- se administrează antiinflamatoare :
Movalis supozitoare i.r. Seara
Disconfort - pacienta şi familia sunt

psihic mulţumiţi de atitudinea
- deficit de Dobândire de - menţinem un nivel de comunicare adoptată şi de informaţiile
cunoştinţe cunoştinţe noi eficient cu familia şi pacienta primite
- informăm asupra evoluţiei şi - starea de anxietate
eventualelor complicaţii care pot predomină datorită
apărea persistenţei simptomelor
- cerem sprijinul familiei
- asigurăm suport moral
20
21
Combaterea durerii şi
asigurarea unui somn - durerea se ameliorează
Disconfort fizic suficient - administrăm antalgice, antispastice, uşor după administrarea
antiinflamatoare (Algocalmin, medicaţiei, dar reapare
- durere Scobutil, după
- somn alterat Piafen, Movalis supozitoare) trei ore, însă mai slabă în
- menţinem o igienă locală
satisfăcătoare intensitate
- pacienta reuşeşte să
doarmă 6 ore pe timpul
(efectuarea toaletei de către pacientă) nopţii
- asigurarea confortului fizic : lenjerie
curată, poziţie comodă în pat.
- administrăm Diazepam 1 tb seara
- se administrează i.v. Ampicilină 1

Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor gr/ 6ore - TD : 36,8°C
şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore - TS : 37,4°C
- monitorizăm funcţiile vitale
dimineaţa şi - nu prezintă frison
seara şi menţinem temperatura - stare generală mult
corpului ameliorată
în limite normale nu prezintă semne de
- recoltăm probe biologice pentru deshidratare
hemoleucogramă, VSH, ex. urină - Ht 35% ; Hb 11,6%
- facem bilanţul ingesta-excreta cu Hematii 4 190 000
22
evaluare
clinică generală Leucocite 8 600
- recoltăm frotiu vaginal (pacienta va
fi VSH 8
anunţată să nu-şi facă toaleta intimă Ex. urină : nimic patologic
în seara precedentă) pentru a treia zi - pacienta îşi însuşeşte
informaţia
Probleme Obiective Interventii Evaluare

- pacienta nu prezintă
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în - hidratăm pacienta cu ceaiuri senzaţie de greaţă
sau vărsături
- ingera cu placere fructe si
necorespunzătoare limite normale îndulcite, călduţe mancare pregătită de acasă
- instituim o alimentatie usor
digerabila,
fara condimete si grasimi - respectă indicaţiile şi
- împărţim raţia alimentară în mănâncă puţin şi des
mai multe mese, respectând mesele - nu prezintă simptome de
principale intoleranţă
- supraveghem toleranţa pacientei
la alimentele ingerate
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - menţinem în continuare un nivel Pacienta este mult mai
- deficit de informaţii fizic adecvat eficient de comunicare cu pacienta liniştită din cauza atenuării
- facilităm legătura dintre medic,
familie, simptomelor
pacientă, informând asupra evoluţiei Familia este implicată activ
sale în
23
- asigurăm suport moral susţinerea ei
ZIUA A III-A

- administrăm în continuare, la - durerea este mult
Disconfort fizic Combaterea durerii nevoie diminuată
- durere antalgice - după examinare prezintă
durere în etajul inferior, cu
- antispasticele se administrează i.m. anexe dureroase la
la mobilizare
12 ore
- se administrează la cerere
- Movalis administrat i.r. seara o
- dimineaţa pacienta e chemată în fiolă de Scobutil şi
sala de tratament - se execută tuşeu Algocalmin; durerea
cedează, rămânând o
24
senzaţie de jenă
vaginal, cu palpare abdominală a
anexelor, apoi pe valvă se recoltează
din col şi endocol secreţie vaginală
pentru test Papanicolau
- pacienta este condusă în salon şi
este
aşezată în poziţie comodă
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm în continuare i.v. TD : 36,7°C

Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi
Gentamicină TS : 36,9°C
1 fiolă / 8 ore - stare generală bună, fără
- monitorizăm funcţiile vitale semne sau simptome ale
dimineaţa unor
şi seara şi menţinem temperatura
corpului în limite normale complicaţii
- pacienta va fi hidratată oral, cu - pacienta mănâncă cu

Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în ceaiuri plăcere
- nu prezintă greaţă,
necorespunzătoare limite normale îndulcite, călduţe vărsături
- se va menţine o alimentaţie uşor sau meteorism abdominal
digerabilă, cu mese dese - abdomen suplu,
- supraveghem toleranţa la elastic,dureros la palpare în
alimentele zonele anexiale
ingerate
25
- urmărim apariţia eventualelor
alterări
ale eliminărilor intestinale
- se administrează i.m. complex de
vitamina B
Dobândire de cunoştinţe Pacienta este totuşi

Disconfort psihic noi - lămurim pacienta că recoltarea neliniştită
în privinţa rezultatului,
frotiului vaginal este un examen de având în vedere incidenţa
rutină în ginecologie cancerului de col uterin la
- deficit de cunoştinţe - asigurăm suport moral femei tinere
ZIUA A IV-A

Disconfort fizic Combaterea durerii - administrăm la nevoie antalgice
26
- pacienta nu solicită
- administrăm antispastice 1 fiolă la antalgice
- durere 12 ore(Scobutil) - nu mai prezintă decât
uşoară jenă la palparea
- administrăm antiinflamatorii -
Movalis abdomenului
1 supozitor seara - zone anexiale suple, uşor
- se indică menţinerea unei igiene
intime dureroase, abdomen suplu,
şi locale satisfăcătoare elastic
- examen clinic general - palpare
abdominală a etajului inferior
- se administrează i.v. Ampicilină 1

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor gr/6 - TD : 36,7°C
ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore - TS : 36,8°C
- nu prezintă frison sau
- monitorizarea funcţiilor vitale, cu alte
menţinerea lor în limite normale semne şi simptome ale unei
complicaţii supraadăugate
- stare generală bună,
afebrilă
- supreveghem toleranţa la alimente
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în şi - pacienta nu prezintă
meteorism abdominal,
necorespunzătoare limite normale eventuala apariţie a unor alterări ale greţuri
eliminărilor intestinale sau vărsături ; are tranzit
- recomandăm, în continuare, o intestinal, scaun de
alimentaţie echilibrată consistenţă normală
- prezintă un bun apetit

- se administrează vitamina B1 şi B6, pentru alimentele
i.m. consumate
27
(in special fructe)

- pacienta se linişteşte în
urma aflării veştii că va fi
- menţinem un nivel de comunicare externată şi a faptului că
Disconfort psihic - eficient cu pacienta şi familia rezultatul frotiului vaginal
anxietate Combaterea anxietăţii - îi comunicăm pacientei că va fi nu
externată în următoarea zi, ca urmare a ridicat probleme
FV -
a evoluţiei favorabile Candida,Trichomonas
Haemophilus absenţi .
- asigurăm suport moral în continuare Floră
- la cerere, îi administrăm seara o
tabletă microbiană polimorfă fără
de Diazepam celule atipice
28
ZIUA A V-A
- se face o evaluare clinică generală,

Disconfort fizic şi psihic Educaţie sanitară cu - la examinare se constată
examen ginecologic. Pacienta e pusă un abdomen elastic, suplu,
- recomandări medicale în cu
poziţie ginecologică - se execută TV. zone anexiale nedureroase
- se întocmesc documentele de TD : 36,7°C
externare, cu recomandările aferente - Pacienta îşi însuşeşte
- se indică continuarea ambulator a
tratamentului antispastic şi antibiotic - recomandările medicului şi
oral are parte şi de înţelegerea
Ampicilină 500mg 1/ 8 ore, Scobutil. viitorului soţ şi de sprijinul
- antalgice la nevoie familiei
- antiinflamatoare seara - 1 supozitor
Movalis, timp de 5 zile
- se indică evitarea ortostatismului
prelungit, expunerea la frig şi
umezeala
- se recomandă acordarea unei atenţii
deosebite igienei locale intime
- evitarea relaţiilor sexuale timp de 1
săptămână
- se recomandă un regim alimentar
29
care să prevină constipaţia
- pacienta va fi învăţată să poarte
lenjerie
de bumbac şi să evite folosirea
tampoanelor intravaginale
- i se va recomanda, de asemenea, să
revină la control peste 7 zile sau în caz
de
reapariţie a durerii
- va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic
temperatura
30
CAZ II
Nume : F.
Prenume : I.
Vârsta : 25 ani
Domiciliu : Bodo 192
Religie : penticostală
Ocupaţie : casnică
Data internării : 12. 03. 2010 ora 8.10
Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală.
Infecţie urinară. Pielonefrită acută?
Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă, metroragie moderată, febră,
dureri lombare cu micţiuni dese, dureroase
Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară, tata decedat
APF : menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile.
Naşteri 3 ; Avorturi : 0
APP : rujeolă în copilărie, hepatita virală A, apendictomie
Înălţime 160 cm; Greutate : 70 kg
T.A. 150/65 mmHg
Puls 92b/minut
Temperatură 38,4 ° C
U. M. 28. 02. 2010
Istoricul bolii :
Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare, micţiuni dese cu durere ;
face febră şi frison. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară
sângerare, motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru
investigaţii şi tratament. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni, dar nu mai alăptează
(şi-a reluat viaţa sexuală).
Hemoleucograma : Ht : 34 % ; Hb : 11,6 % ; Leucocite 10 000
VSH: 12
Urocultură : Eschericchia coli prezent
Test de sarcină : negativ
Examen sumar urină : culoare galbenă, albumină absent. Frecvente hematii şi leucocite.
Examen obstetrical : abdomen suplu, elastic, dureros la palpare în hipogastru şi fosa

iliacă dreaptă
TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil la palpare; anexa stângă
nepalpabilă ; zona anexială dreaptă sensibilă la palpare ; Douglas liber.
Ex. valve : col întredeschis, pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală; leucoree
moderată
Echografie : vezică urinară în semirepleţie
uter 72/42/37 mm;
31
anexa dreaptă 33/26 mm; chist ovarian
anexa stângă 29/20 mm.
Fină lamă transonică retrouterin.
Rinichi fără ectazii, nisip renal prezent.
Probleme : circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min
Sursă de dificultate : stare febrilă.
Probleme : circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută)
Sursă de dificultate : anxietate
Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării

Manifestări de dependenţă : inapetenţă, lipsa senzaţiei de sete
Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe
Probleme : eliminări menstruale alterate

Manifestări de dependenţă : metroragie redusă
Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin
Probleme : dificultate în mobilizare

Manifestări de dependenţă : durere lombară
Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară
32
Probleme : insomnie, disconfort
Manifestări de dependenţă : oboseală, somn insuficient
Sursă de dificultate : durere, micţiuni dese
Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare, viaţa ei are alte priorităţi :
copiii, religia.
Manifestări de dependenţă : febrilă – 38,4°C
Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară
Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică; îşi satisface această nevoie fără dificultate
prin duş zilnic.

Sursă de dificultate : durere, febră
Probleme : comunicare ineficientă

Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate
Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, religii
Probleme : neputinţa
Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase
Sursă de dificultate : spitalizare
33
Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei)
Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii, gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea
grijă de familie sunt lucruri care o relaxează.
Probleme : deficit de cunoştinţe

Manifestări de dependenţă : neîncredere
Sursă de dificultate : anxietate, nivel social scăzut, izolare prin apartenenţa religioasă.
Probleme :
- alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse

- eliminări urinare alterate, eliminări menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian
- hipertermie
- alterarea somnului
- posibila alterare a ritmului cardiac
34
35
ZIUA I
36
Asigurarea unui confort
Confort fizic alterat fizic - combaterea durerii - administrăm - durerea este de aceeaşi
intensitate, atât în fosa
adecvat antalgice (Algocalmin), antispastice iliacă,
(Piafen), antiinflamatoare (Movalis
sup.) cât şi la micţiune
- efectuăm toaleta vulvo-vaginală, - pierde sânge pe cale
cu vaginală în cantitate foarte
aplicarea unui tampon mică
- asigurăm repaus fizic, poziţie TV : col întredeschis, sânge
antalgică şi căldură în zona lombară în cantitate foarte redusă,
- administrăm Diazepam 1 tb seara leucoree moderată
- se efectuează tuşeu vaginal şi se - pacienta doarme doar trei
recoltează frotiu vaginal ore în cursul nopţii

Eliminări menstruale şi Eliminări în limite normale dimineaţa
urinare alterate şi seara T : 38,4°C
- urmărim cantitatea şi aspectul
scurgerii TA : 150/65 mmHg
pe cale vaginală P : 92/ min
- pacienta prezintă
- se recoltează urocultură (după ce leucoree
instruim pacienta să-şi efectueze moderată cu striuri
toaleta locală). Îi explicăm modul sanguine
de recoltare a urinii din mijlocul
jetului ( nu sângerează abundent)
(nu se recoltează prin sondaj,
deoarece - pacienta îşi însuşeşte cele
pacienta acuză jenă în timpul
micţiunii) indicate şi recoltează urina
- etcihetăm eprubeta şi o ducem la
laborator pentru examenul cerut
37
38
Potenţial deficit volum - pacienta va fi hidratată parenteral

lichidian Hidratare corespunzătoare cu - pacienta ingeră ceai călduţ
Glucoză 5 % 500 ml
şi alimentaţie Alimentaţie - indicăm consum de lichide în - nu prezintă intoleranţă
necorespunzătoare corespunzătoare cantitate digestivă la lichide sau
mărită, mai ales în perioada febrilă,
dar alimente
şi pentru a favoriza micţiunea - prezintă micţiuni dese, cu
- se recomandă consumul de alimente jenă în timpul lor
uşor digerabile - iaurt, fructe, carne, - tegumentele sunt normal
colorate, elastice ;
supe transpiraţie
- se face raport ingesta-excreta uşor abundentă în urma
- se urmăreşte aspectul
tegumentelor, administării de Algocalmin
faciesul, gradul de transpiraţie
- menţinem un nivel de comunicare - pacienta este liniştită când

Asigurarea unui confort eficient cu pacienta, îi explicăm tot îşi vede familia, şi înţelege,
Disconfort psihic psihic adecvat ceea atât
ce ea crede că reprezintă o nelămurire ea, cat si sotul importanta
- îi asigurăm suport moral spitalizării, pentru urmărirea
- permitem familiei (soţ, copii) să o evoluţiei bolii în condiţii de
viziteze în cursul după-amiezii spital şi nu ambulator
- menţinem o strânsă legătură între
pacientă şi medic, încercând să
suplinim
prin explicaţii pe înţelesul ei
deficitul de
39
cunoştinţe
- lămurim familia că este bine să fie
internată, pentru un răspuns mai bun
la
conduita terapeutică

- se administrează Cefuroxim 1 gr/12 - pacienta nu acuză
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor ore i.v. disconfort în timpul
- se montează acteter venos, pe care
- combaterea procesului se administrării lente a
administrează o perfuzie cu Glucoză 5
inflamator % antibioticului
- combaterea hipertermiei - se recoltează probe biologice pentru VSH : 12
- combaterea infecţiei Hemoleucogramă : Ht :
urinare VSH, hemoleucogramă 34% ;
Hb : 11,6 ; Leucocite : 10
- se monitorizează funcţiile vitale, în 000
special temperatura şi tensiunea T : 38,4 ° C, scade după 2
arterială ore
- se face bilanţ ingesta-excreta la 37,8°C
- pacienta nu prezintă
- se administrează antipiretice frison sau stare de
( algocalmin, paracetamol) tablete deshidratare
40
ZIUA A II-A
Disconfort fizic - durerea lombară este uşor

- durere în fosa iliacă şi Asigurarea unui confort - admistrăm antispastice, antalgice ameliorată ; în fosa iliacă
zona lombară fizic adecvat antiinflamatoare stângă durerea persistă
- asigurarea unei poziţii cât mai
- micţiuni dese comode în pat cu aplicaţii calde în la examenul local şi
- somn alterat (oboseală) regiunea lombară abdominal
- pacienta nu se poate
- din cauza administrării şi suprasimfizar obişnui cu disconfortul
intravaginale a medicaţiei - asigurarea orelor de somn şi odihnă administrării
necesare prin repaus la pat cu intravaginale a ovulelor
administrare de Diazerpam - 1 tabletă - nu mai prezintă decât
seara leucoree moderată
- efectuarea toaletei vulvo-vaginale la Rezultatul frotiului vaginal :
pat cu soluţie călduţă Clorom 1%,
41
după
izolarea patului de restul salonului
- monitorizăm frecvenţa micţiunilor Trichomonas, Candida
- pacienta va fi condusă în sala de Haemophilus, absent, C II
inflamator, moderate
tratamente pentru efectuarea tuşeului hematii
vaginal şi a unui examen clinic
general, - în cursul nopţii pacienta
cu palpare abdominală reuşeşte să se odihnească
- pacienta îşi va administra ovule - frecvenţa micţiunilor
vaginale scade
(Cervugid) după efectuarea toaletei
intime uşor
cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu
conform rezultatului FCV
- recomandămaplicarea unui tampon
zilnic, pentru a nu murdări lenjeria
Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor - se recoltează probe biologice pentru

- test de sarcină negativ
examen sumar de urină - examen urină : culoare
- renale - tot din prima urină se face test degalben albumină absent,
leucocite şi hematii
- genitale sarcină prezente
în sediment, frecvente
- se administrează Cefuroxim 1gr/12 depozite de oxalaţi de
- deshidratare ore i.v. calciu
- însoţim pacienta la serviciul
radiologie
42
pentru efectuarea examenului
ecografic TA : 130/65 mmHg
TD : 37,8°C - scade la
- se monitorizează funcţiile vitale şi se 37,3°C
urmăreşte menţinerea lor în limite TS : 37,4°C
normale
- se administrează antipiretice Ecografie :
AD : 33/26 mm chist
(paracetamol) ovarian
- urmărim aspectul tegumentelor şi AS : 29/20 mm
mucoaselor endometru 7 mm, fină lamă
- hidratare orală - se face bilanţul transonică retrouterin
lichidelor ingerate Rinichi fără ectazii. Vezică
nelocuită
- îndrumăm pacienta să consume ceai

Potenţial deficit de volum Hidratare şi alimentaţie de - pacienta consumă fără
codiţe de cireşe - aproximativ 1500 probleme alimente ; nu
ml/zi prezintă intoleranţă
lichidian şi alimentar corespunzătoare - recomandăm consumul de alimente digestivă
uşor digerabile şi evitarea
condimentelor
- nu prezintă semne de
deshidratare

Asigurarea unui confort - menţinem o comunicare eficientă - pacienta şi familia sunt
43
Disconfort psihic psihic cu
pacienta, la nivelul ei de înţelegere
- informăm familia asupra evoluţiei mulţumiţi de explicaţiile
adecvat stării primite
- familia înţelege şi
sale de sănătate şi cerem membrilor renunţă la ideea de
colaborare şi sprijin moral rugăciune
- aducem la cunoştinţă rezultatele în grup
tuturor investigaţiilor şi, cu acordul - pacienta citeşte singură
medicului, explicăm pacientei şi
familiei rugăciuni
interpretarea acestora
- explicăm familiei că nu putem să le
asigurăm un loc de rugăciune pentru
mai mulţi credincioşi şi solicităm
înţelegere din partea lor
ZIUA A III-A
44
Asigurarea unui confort - administrăm antalgice i.m., la - dureri lombare diminuate,
Disconfort fizic fizic nevoie, cu
- dureri lombare adecvat antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi uşoară jenă la palpare
abdominală ; abdomen
- disurie antiinflamatoare (Movalis sup.) suplu,
- disconfort în
administrarea - asigurăm poziţie comodă în pat, cu elastic
medicaţiei i.v. cu aplicaţii de comprese calde în zona - TV : zone anexiale -
- consult ginecologic lombară AS nedureroasă
- conducem pacienta în sala de AD uşor sensibilă, mult
tratament şi o punem pe masa diminuată în dimensiuni
ginecologică, pentru consult - leucorere cu aspect
ginecologic normal,
şi evaluare în cantitate redusă
- monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi - pacienta se odihneşte în
gradul de durere timpul nopţii
- se recomandă întreţinerea igienei - prezintă micţiuni
locale spontane
intime, prin efectuarea toaletei interne
cu bicarbonat de sodiu seara, urmată fără acuze de jenă în timpul
de actului de micţiune
administrarea intravaginală a ovulelor
- explicăm pacientei necesitatea
tratamentului şi eficacitatea acestuia,
dacă e urmat cum trebuie
- asigurăm orele de somn necesare
refacerii organismului
45
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - pe baza rezultatului uroculturii se - urocultură nesterilă cu

stabileşte schema de tratament
- renale conform Escherichia Colli prezent,
- ginecologice antibiogramei sensibil la Cefuroxim
- administrăm Cefuroxim 1 gr/12
ore, - micţiuni spontane,
antispastice şi antiinflamatoare nederanjante, cu frecvenţă
- monitorizăm funcţiile vitale şi
frecvenţa normală
micţiunilor şi încercăm să le
menţinem în limite normale TA : 120/65 mmHg
P : 88b/min
TD : 36,9°C
TS : 36,8°C
- leucoree redusă, fără
miros
supărător
- hidratare orală - 1500-2000 ml - tegumente şi mucoase

Alimentaţie şi hidratare Alimentaţie şi hidratare - raport ingesta - excreta normal colorate, elastice,
- recomandăm pacientei să consume fără semne de deshidratare
necorespunzătoare corespunzătoare alimente uşor digerabile şi să evite - pacienta prezintă apetit
condimentele, ciocolata şi cafeaua ; normal cu preferinţă pentru
de asemenea, recomandăm evitarea fructe (îi plac bananele)
alimentelor care produc constipaţie
- urmărim gradul de toleranţă al
alimentelor şi aspectul mucoaselor şi
tegumentelor
46
Disconfort psihic, dat de Asigurarea unui confort - încercăm să comunicăm cât mai - se linişteşte în momentul
izolarea de familie şi copii psihic adecvat mult cu pacienta când familia e reintegrată
- îi aducem la cunoştinţă că dacă pentru scurt timp
evoluţia e favorabilă, va fi externată - faptul că sugarul e liniştit
peste două şi
pune în greutate îi arată că
zile e
- solicităm ajutorul familiei şi
asigurăm bine supravegheat şi îngrijit
vizita copiilor şi a sugarului , pentru
care
e foarte îngrijorată
ZIUA A IV-A
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

- pacienta nu mai acuză
Asigurarea unui confort - administrăm antalgice (Algocalmin) dureri lombare şi nici în
Disconfort fizic fizic la zona
Nevoie anexială dreaptă
adecvat - administrăm antispastice - Piafen 1 - îşi face cu regularitate
fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis toaleta locală şi îşi
- îi sugerăm să ne semnaleze orice administrează medicaţia
disconfort apărut intravaginal
47
- verificăm dacă pecienta şi-a însuşit - încearcă să ne explice că
datorită religiei, ea are un
obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu alt
soluţie de bicarbonat de sodiu şi
dacă-şi statut
continuă tratamentul intravaginal cu
ovule
- o facem să conştientizeze că e
necesară o mai mare deschidere spre
ştiinţă, cu respectul propriei fiinţe
- urmărim gradul de oboseală (prezent
sau absent) cu satisfacerea orelor de
somn necesare
- administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore,

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor i.v. TD : 36,6°C
- monitorizăm funcţiile vitale şi
încercăm să le menţinem în limite TS : 36,8°C
normale TA : 100/70 mmHg
- se menţine controlul raportului
ingesta- Nu prezintă frison
excreta Puls : 78b/min
- urmărim aspectul tegumentelor şi
comportamentul pacientei

- pacienta ne solicită
Disconfort psihic Combaterea anxietăţii - asigurăm pacienta că evoluţia sa e ajutorul
48
favorabilă şi că în ziua următoare va
- anxietate fi şi ne roagă ca la externare să
Externată stăm de vorbă cu soţul,
- îi explicăm că trebuie să aibă pentru că ei îi este ruşine să-
răbdare, şi
având în antecedente 3 naşteri, susţină punctul de vedere
organismul fiind obosit
49
ZIUA A V-A
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - se face evaluare clinică generală - palpare abdominală :
psihic adecvat - monitorizăm funcţiile vitale abdomen suplu, elastic.
- pacienta este condusă în sala de tratament
- anxietate şi Leucoree normală, ca aspect
- deficit de urcată pe masa ginecologică pentru examen
cunoştinţe de specialitate, combinat cu palpare şi cantitate
- barieră religioasă abdominală Col violaceu, fără leziuni
- se întocmeşte documentaţia de externare Stare generală bună
cu recomandările aferente
- se recomandă continuarea tratamentului
ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp
de 5 zile, Movalis supozitoare seara,
antalgice Pacienta îşi însuşeşte
şi antispastice la nevoie recomandările medicale şi
promite că le va respecta în
- recomandări : evitarea frigului, a umezelii,
a măsura posibilităţilor
- soţul doar ne ascultă, fără
efortului fizic prelungit şi a ortostatismului a
prelungit, menţinerea unei igiene intime da semne sau o afirmare
riguroase, administrarea ovulelor rămase, verbală că este de acord
respectarea orelor de odihnă şi somn, cu ceea ce i s-a spus ;
alimentaţie bine echilibrată, cu respectarea el pune crezul său înainte
tuturor principiilor alimentare, evitarea de familie
contactului sexual şi apariţia unei eventuale
sarcini purtarea lenjeriei de bumbac
- încercăm să explicăm soţului că-i
respectăm
religia şi valorile după care-şi conduce viaţa,
însă pentru el şi copii, mai importantă
credem
că e mama ; recomandăm să o respecte ca
om
şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă
sexuală, apoi să folosească un mijloc de
contracepţie pentru50 a evita o sarcină. Îi
explicăm
că soţia sa este mult prea obosită după cele
CAZ III
Nume : I.
Prenume : R.
Vârsta : 36 ani
Domiciliu : Făget, Str. A. Coposu 3
Religie : ortodoxă
Ocupaţie : şomeră, necăsătorită
Data internării : 20. 02. 2010, ora 5.10
Diagnostic internare : Anexită acută stânga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internării : stare generală alterată, subfebrilitate, leucoree rozată cu aspect de
spălătură de carne, urât mirositoare, durere accentuată în etajul abdominal inferior, vărsături,
constipaţie.
Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică
APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata – 4 zile
APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei
Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere
Ultima menstruaţie : 5. 02. 2010
Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea
stângă a abdomenului inferior, este subfebrilă – 37,6°C. Ştie că are o rană pe col, dar nu a
respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezintă între
menstruaţii leucoree abundentă, urât mirositoare şi de circa 2 luni, leucoree rozată. Din acest
motiv, se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament.
Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800
VSH : 28
FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi, hipercromatism
nuclear, raport nucleu-citoplasmă inversat)
Test de sarcină negativ.
Ecografie : vezica urinară în semirepleţie

AS : 33/20mm, hiperechogenă, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu sunt colecţii în
Douglas. Rinichi fără ectazii.
Examen obstetrical :
TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă, friabil ; pierde pe cale vaginală secreţie
cu aspect de spălătură de carne, urât mirositoare, de culoare rozată.
T.A. 120/70 mmHg

Puls 90 b/ min
51
T 37,6 ° C
Înălţime 162 cm, greutate 58 kg
Probleme : respiraţie inadecvată, circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : dispnee ; tahicardie moderată – 90b/min
Surse de dificultate : anxietatea
Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături, inapetenţă
Surse de dificultate : iritaţie peritoneală
Probleme : eliminări menstruale alterate

Manifestări de dependenţă : leucoree rozată, cu aspect de spălătură de carne
Surse de dificultate : displazie de col uterin
Probleme : eliminări intestinale alterate

Manifestări de dependenţă : constipaţie
Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin
Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.
52
Probleme : insomnie, disconfort, oboseală
Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ
Surse de dificultate : durere, anxietate
Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă, hainele reprezentând pentru
ea un atu în societate.
Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37,6°C
Surse de dificultate : proces inflamator
Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei ; se
schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.

Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă, durere şi sângerare la contact sexual sau consult
Probleme : comunicare ineficientă

Manifestări de dependenţă : retragere, izolare
Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori
Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios.
Probleme : neputinţa
53
Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii
Surse de dificultate : durere, disperare
Probleme : anxietatea
Manifestări de dependenţă : -
Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe
Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a
situaţiei.
Probleme :
- alterarea confortului fizic : durere, secreţii vaginale

- alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe, comunicare ineficientă, anxietate
- eliminări intestinale şi menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie
54
55
ZIUA I
- durere în fosa iliacă

Disconfort fizic Combaterea durerii şi - asigurăm repaus la pat în poziţie stângă- la examenul cu
- durere asigurarea unui confort fizic comodă care să mai atenueze din valve se
- secreţii vaginale adecvat disconfort constată un col cu leziuni,
- administrăm antalgice (Algocalmin)
- oboseală şi friabil, cu aspect spongios,
leucoree rozată cu aspect de
antispastice ( Scobutil) i.m. spălătură de carne
- TV : anexa stângă mărită
- conducem pacienta în sala de în volum, dureroasă şi
tratamente şi o urcăm pe masa sensibilă
ginecologică pentru examenul la palpare şi mobilizare ;
ginecologic anexa dreaptă nedureroasă
- efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu
soluţie de Clorom 1% Abdomen suplu, elastic
- servim medicului cu mănuşi sterile, - după administrarea
valve pentru efectuarea tuşeului
vaginal Diazepamului, pacienta
- servim medicul cu pensă port- doarme doar trei ore
tampon noaptea, din cauza durerii
şi lamă pentru recoltare FCV
- ajutăm medicul în efectuarea toaletei
vulvo-vaginale interne, apoi
conducem pacienta la pat şi o aşezăm
în poziţie comodă
- însoţim pacienta la grupul sanitar
pentru a-şi efectua toaleta intimă când
e nevoie
56
- schimbăm lenjeria de pat de câte ori
solicită pacienta
- însoţim pacienta la serviciul de
radiologie pentru efectuarea
ecografiei
abdominale şi pelvine
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam deoarece a acuzat stare de
oboseală
- pacienta este în
Disconfort psihic - încercăm să comunicăm activ cu continuare neliniştită în
Asigurarea unui confort pacienta, îi explicăm şi răspundem legătură cu starea sa de
- deficit de cunoştinţe psihic adecvat tuturor semnelor de întrebare ridicate sănătate - ştie
- menţinem şi mediem legătura cu că ceva nu este bine şi că a
familia greşit în faptul că nu şi-a
- comunicare ineficientă - informăm familia asupra stării de tratat
- anxietate sănătate a pacientei displazia de col uterin
- încercăm să o lămurim că până la
venirea rezultatelor FCV, va urma
tratamentul prescris
- îi aducem la cunoştinţăeventualele
investigaţii la care ar fi supusă în caz
de
rezultat nefavorabil
- asigurăm suport moral şi îi
expunem
cazuri pozitive
- solicităm ajutorul şi sprijinul
57
familiei

- monitorizăm funcţiile vitale - în
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor special - T 37,6°C, scade la 37,1°C
- pacienta nu ingeră nimic
T.A., pulsul şi temperatura pe
- administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore
şi cale orală
Gentamicină 1 f/ 8 ore, i.v. - pe cale vaginală, prezintă
- hidratăm pacienta parenteral - 1500
ml
- administrăm antipiretice leucoree rozată, nu pierde
(paracetamol) sânge sau cheaguri după
- facem raportul ingesta-excreta şi tuşeul vaginal
urmărim eventualele semne de - sângerare uşoară la nivelul
deshidratare colului la exercitare de
- recoltăm de urgenţă probe biologice
pentru grupa sanguină şi Rh, VSH şi presiune
hemoleucogramă
- urmărim secreţiile vaginale, aspectul
58
şi
cantitatea acestora
- urmărim faciesul şi comportamentul
Deficit lichidian şi - hidratăm pacienta parenteral - pacienta nu prezintă

alimentar Hidratare şi alimentare deoarece semne
corespunzătoare refuză ingerarea orală a lichidelor sau de deshidratare
alimentelor - nu mai prezintă greaţă sau
- suplinim aportul de lichide cu
vitamine vărsături
- diureză : urină clară,
complex B micţiuni
- examinăm aspectul tegumentelor şi spontane, 1300 ml / 24 ore
mucoaselor
- administrăm antiemetice
(Metoclopramid)
- spre seară acceptă ceai de mentă
îndulcit cu lămâie

- hidratare corespunzătoare
Eliminări intestinale şi Eliminări în limite normale parenterală - în urma clismei, pacienta
cu administrare intrarectală a unui elimină fecale de
menstruale inadecvate supozitor cu glicerină consistenţă pietrificată
- se pregăteşte o clismă evacuatoare ;
conducem pacienta la baie, o punem - igiena e menţinută în
în limite
decubit lateral dreapta (avem pregătite acceptabile
canule sterile, mănuşi, irigator, aleză),
59
lubrifiem canula şi, cu blândeţe, o
introducem în rect. Administrăm
lichidul
călduţ lent şi cerem pacientei să-l
reţină
cât mai mult timp. Strângem
materialul
folosit şi conducem pacienta la
toaletă
- asigurăm condiţii optime de
menţinere
a igienei intime
- servim pacienta cu tampoane
vaginale
- urmărim aspectul şi cantitatea
scurgerilor vaginale
ZIUA A II-A

Disconfort fizic - administrăm antispastice şi - durerea persistă doar la
- durere Combaterea durerii şi antalgice, la nevoie palpare abdominală
asigurarea unui număr de
60
ore
- asigurăm o poziţie comodă în pat cu
- leucoree de somn suficient un - pacienta îşi menţine igiena
- somn insuficient climat plăcut în jur intimă fără ajutor, dar
- suplinim şi o ajutăm în satisfacerea leucoreea îi dă senzaţie de
şi întreţinerea igienei intime disconfort
- asigurăm tampoane vaginale şi - în cursul nopţii se
lenjerie odihneşte
curată de câte ori e nevoie
- administrăm Diazepam - 1 tabletă
seara
Asigurarea unui confort - menţinem un nivel de comunicare - bolnava ne aduce la

Disconfort psihic psihic eficient cu pacienta cunoştinţă că, după cele
- deficit de cunoştinţe adecvat - asigurăm permanent suport moral două naşteri, au urmat alte
- prin întrebări bine formulate şi
- comunicare ineficientă gândite, sarcini nedorite şi avortul a
încercăm să interogăm pacienta în
legătură cu viaţa sa de familie, fost o soluţie de rezolvare
vizitele - nu a recurs la alte mijloace
la medicul ginecolog şi motivul atâtor de contracepţie, din cauza
avorturi la cerere unei proaste informări
- încercăm să stabilim mai mult o - ultimul consult a fost în
relaţie urmă
de încredere cu aproape 2 ani, când a şi
- analizăm informaţiile primite şi ne făcut un avort
revizuim atitudinea comportamentală - i s-a adus la cunoştinţă
-atenţionăm medicul cu privire la despre rana de pe col şi a
fost rugată să revină,
antecedentele ginecologice primind
şi tratament
- bolnava afirmă că nu a
făcut
61
tratamentul şi nu s-a
prezentat
la control, pentru că s-a
simţit
bine

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor dimineaţa şi TD : 36,9°C
seara TS : 37,2°C
- administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore
şi TA : 110/70 mmHg
Gentamicină 1 fiolă/8ore, i.v. P : 80 b/ min
- conducem bolnava în sala de
tratament - la tuşeu se constată anexa
şi o urcăm pe masa ginecologică
pentru dreaptă suplă, nedureroasă,
examen de specialitate şi toaleta
vulvo- anexa stângă dureroasă uşor
vaginală efectuată de medic la mobilizare ; sâgerare
- servim medicul cu mănuşi sterile, moderată la nivelul colului
valve, soluţie Clorom 1% şi soluţie
Betadine pentru badijonare vaginală în timpul tuşeului
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare - hidratare parenterală 1000 ml - - pacienta consumă cu

plăcere alimentele prescrise
deficitare corespunzătoare Glucoză 5% + ser fiziologic 9% şi nu acuză stare de greaţă,
- hidratare orală cu ceai îndulcit, suc vărsături
natural - prezintă tranzit intestinal,
- recomandăm consumul unor abdomen suplu,
62
alimente nemeteorizat
uşor digerabile, fructe, lactate, supe - are scaun spontan, de
carne de pui, iaurt, brânză de vaci, etc consistenţă şi aspect normal
- micţiuni spontane 6-7/24
- supraveghem toleranţa digestivă la ore
alimentele consumate şi dacă apar - stare generală bună,
unele fenomene digestive tegumente uşor palide, fără
- interogăm pacienta cu privire la semne de deshidratare
tranzitul intestinal, scaun, diureză
- evaluăm starea generală, aspectul
tegumentelor şi mucoaselor
ZIUA A III-A
- administrăm antalgice şi - pacienta acuză doar

Disconfort fizic Asigurarea unui confort fizic antispastice uşoară
- administrăm supozitoare Movalis i.r.
adecvat seara jenă în partea stângă
- durere - asigurăm un climat plăcut în salon, - numărul de ore de somn
- leucoree schimbăm lenjeria de pat la nevoie pe
- asigurăm soluţii şi tampoane pentru noapte este suficient
efectuarea toaletei intime de către
pacientă
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam
- administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor şi TD : 36,4°C
Gentamicină 1 fiolă/8 ore, i.v. TS : 36,8°C
63
monitorizăm funcţiile vitale
dimineaţa şi P : 78b/min
seara TA : 110/70mmHg
- încercăm să pregătim pacienta în
vederea aducerii la cunoştinţă a - pacienta nu poate accepta
rezultatului nefavorabil al FCV că are acest diagnostic,
- anunţăm vestea neplăcută, împreună devine dispneică, puls
cu medicul
- medicul îi explică că este un cancer 100b/min, stare de şoc
de psihic
col în fază incipientă, depistat din
timp - după 5 minute de la
- urmărim cu atenţie comportamentul, administrarea oxigenului îşi
faciesul şi funcţiile vitale ale revine şi încearcă să
pacientei asimileze
- administrăm oxigen pacientei,
pentru a ceea ce i se spune
favoriza respiraţia şi o tabletă de
Xanax - nu prezintă semne de
- se administrează în continuare deshidratare
tratament parenteral, cu antibiotice
i.v.
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - asigurăm suport moral permanent - sprijinul familiei o ajută
- căutăm, prin cuvinte calde şi
psihic adecvat atingeri foarte mult
să uşurăm acceptarea diagnosticului - familia, soţul, acceptă cu
recent greu realitatea
- vor hotărî împreună ce e
- îi explicăm că datorită simptomelor de făcut
anexitei practic i s-a salvat viaţa,
deoarece diagnosticul de cancer a fost
64
stabilit în fază incipientă
- cerem sprijinul familiei, în special al
soţului şi încercăm să le comunicăm
diagnosticul într-un mod care să-l
facă
mai acceptabil
- însoţim pacienta la serviciul CT -
nemâncată - pentru efectuarea
tomografiei abdomen-pelvis
- îi explicăm că în continuare
conduita va
fi de extirpare a colului (doar la
cererea
pacientei histerectomie totală), cu un
procent de vindecare de 80-90%
- asigurăm intimitate familiei, pentru
a
hotărî ce au de făcut, respectând
indicaţiile medicului

- pacienta refuză micul dejun şi
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare prânzul - pacienta vomită (pe fond
deficitare corespunzătoare - hidratăm pacienta parenteral i.v. cu psihic)
Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic
9% - seara, după administrarea
500 ml Metoclopramidului,
65
vărsăturile
- administrăm complex de vitamina B
i.m. încetează
- spre seară, recurgem la un tertip : îi
aducem cei doi copii, care practic îi
vor
motiva existenţa, mizând pe efectul
psihic
produs de ei
- efectul e cel aşteptat : acceptă cina,
doar fructe
- urmărim apariţia unor eventuale
fenomene digestive
- administrăm Metoclopramid i.m.
ZIUA A IV-A

- pacienta hotărăşte împreună cu
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor familia - pacienta şi familia sunt
să se deplaseze cât mai repede la mulţumiţi de atitudinea şi
66
clinica de oncologie, pentru tratement
de sprijinul personalului
specialitate medical
- consideră că rezolvarea
- se întocmeşte documentaţia de cât
mai rapidă îi va prelungi
externare cu toate analizele aferente viaţa
- se recomandă administrarea în
continuare de Ampicilină 500 mg/6 - promite că va ţine
ore, legătura şi va veni la control
oral şi Movalis supozitoare, i.r.
- pacienta este consultată şi se
efectuează toaleta vulvo-vaginală
- servim medicul cu mănuşi, valve,
soluţie antiseptică, betadine
- luăm legătura cu clinica de
oncologie şi
solicităm ambulanţă pentru transportul
pacientei
- se recomandă control de specialitate
cu
repetarea FCV-ului
- păstrarea unei igiene intime
riguroase
solicităm suport şi sprijin moral
familiei
67
II. CONCLUZII – partea practică
Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de

vârstă, familie, religie. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară,
lehuzie, indiferenţă), ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată, cu un confort
fizic alterat de durere uneori violentă. Am observat că dacă este urmat un tratament
medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă, vindecarea este de 100%. Restul va
depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi
respectulcare trebuie acordat acestuia. Am mai putut observa că şi familia – soţul, implicit –
joacă un rol destul de important.
În unul dintre cazuri, cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic
au salvat viaţa unei mame a doi copii, totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa
fiecărui om. Pacienta în prezent e bine, cu o evoluţie postoperator favorabilă ; psihic mai are
momente de depresie, însă familia îi este alături. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă
se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi, pentru scurt timp, devin o familie.
Atenşie, deci, femei de orice vârstă, religie sau profesie : cu o igienă riguroasă, o viaţă
echilibrată sexual, control de specialitate periodic, evitarea frigului şi a umezelii, putem evita
astfel de boli. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital, când putem sta cu
familia?
III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ
Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie
medicamentoasă) în vagin, curent de lichid care, după ce va spăla pereţii vaginali se va
evacua pe lângă canulă.
Scop: terapeutic, pentru îndepărtarea conţinutului vaginal, dezinfecţie locală, calmarea
durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.
Materiale necesare :
1. De protecţie : - paravan, prosop
- muşama, traversă, cearşaf
- tăviţă renală
- pensă porttampon
2. Sterile : - mănuşi de cauciuc
68
- tampoane de vată
- canula vaginală
- irigator
- bazinet
Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă, după caz : apă oxigenată, soluţie

cloramină, soluţie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianură de mercur 1:4000.
Pregătirea psihică şi fizică a pacientei
Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării

spălăturii vaginale.
Pregătirea fizică :
Se izolează patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Pacienta va fi

aşezată în poziţie ginecologică, apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Se spală organele
genitale externe cu apă şi săpun. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu
tampoane de vată montate pe pensa porttampon.
Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus, pentru a
evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală.
Tehnică:
Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, apoi îmbracă mănuşile sterile. Se adaptează
canula la tubul irigatorului. Verifică temperatura soluţiei, apoi scoate aerul din irigator. Cu
blândeţe, introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. Scoate canula înainte ca
irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. Canula va fi pusă în tăviţa renală.
După terminarea spălării, asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură ;
la indicaţia medicului, acesta va fi trimis la laborator.
După scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală.
Îngrijiri ulterioare :
Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul, apoi va îndepărta paravanul.

Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă.
Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură.
IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
69
1. Novak - Ginecologie, Autor Johnatan S. Berek, Editura medicală Callisto, 1999
2. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Autori Lemnete I., Rădulescu I. ,
Editura medicală Bucureşti, 1975
3. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali, Autor Titirică L., Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2000
4. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medicală Bucureşti
5. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament, Ediţia a

XVII, 2002 Autori Mark H. Beers, Robert Berkow
6. Ghid de nursing, Autor Titirică Lucreţia, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2007
7. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal, Autor dr. Mioara Mincu, Editura
Carol Davila, Bucureşti, 2005
70

Ingrijirea Pacientei Cu Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Diploma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientei Cu Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Diploma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI,

II. CONCLUZII – Partea Practică

Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome, motiv

II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

Articulaţiile oaselor pelvisului

2. MUŞCHII PELVIENI cuprind :

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se întinde de la vestibulul

2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în

Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi

Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine

V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIV

- durere în abdomenul inferior şi pelvis

VI. DIAGNOSTIC POZITIV

Pentru acurateţea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical

Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu:

Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe

Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Ofloxacina se administrează sub

- pacientă neinternată, regimul B.

Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina:

Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administrează o dată, sub forma de injecţie

Cefoxitina se administrează o singura dată, sub forma unei injecţii intramusculare.

Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administrează

1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis

Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi

X. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE

Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative)

Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o

Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine

XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ

Examen obstetrical : col de nulipară, fără leziuni

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme : respiraţie inadecvată

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare

Probleme : eliminări intestinale alterate

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme : insomnie, disconfort, oboseală

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Probleme : alterarea integrităţii fizice

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

13. Nevoia de a se recreea

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- alterarea confortului fizic din cauza durerii

Disconfort Combaterea durerii şi - pacienta afirmă o uşoară

Risc Prevenirea - se administrează i.v. Ampicilină 1 - T : 37,6°C

Disconfort - pacienta şi familia sunt

- se administrează i.v. Ampicilină 1

Probleme Obiective Interventii Evaluare

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm în continuare i.v. TD : 36,7°C