COLEGIUL NAŢIONAL ,,ANA ASLAN’’ BRĂILA

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2021

  Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

COLEGIUL NAŢIONAL ,,ANA ASLAN’’ BRĂILA

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

1
 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
FIBROM UTERIN

COORDONATOR
PROF. Dobromirescu Angela
ABSOLVENT
Oprisenescu Bianca Gabriela

PROMOŢIA 2021

CUPRINS

2
CAPITOLUL I : FIBROMUL UTERIN
1.1 Definiţie şi incidenţa..................................................................................................... 3
1.2 Etiopatogenie.................................................................................................................4
1.3 Anatomie patologică......................................................................................................6
1.4 Simptomatologie ...........................................................................................................9
1.5 Investigaţii paraclinice ................................................................................................10
1.6 Diagnostic ...................................................................................................................11
1.7 Forme anatomo-clinice ...............................................................................................12
1.8 Evoluţie ......................................................................................................................14
1.9 Prognostic ..................................................................................................................14
1.10 Complicaţii...............................................................................................................14
1.11 Tratament.................................................................................................................16
1.12 Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii................................................19
1.13 Supravegherea pacientei cu fibrom uterin...............................................................22

CAPITOLUL II PREZENTARE DE CAZ..............................................................................24

Motivația lucrării

Intelegand ce inseamna suferinta şi mai ales ce înseamnă viaţa, consider ca

problemele de îngrijire trebuie bine cunoscute şi stapânite deoarece de aplicarea lor
corectă şi promptă depinde vindecarea bolnavilor şi evitarea sau prevenirea
complicaţiilor. Am ales să vin în sprijinul femeilor cu probleme genitale, atât ca femei cat
şi din prisma problemelor pe care le ridică educaţia sanitară cât şi profilaxia.
Lucrarea de faţă se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai întalnite afecţiuni
genitale feminine: fibromul uterin, tumora benignă cu incidenţă crescută care afectează o
categorie largă de femei.

3
 Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi despre
afecţiunile aparatului genital feminin, despre fibromul uterin în principal, cât şi pentru
aprofundarea cunoştinţlor dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenţă multitudinea îngrijirilor
acordate bolnavelor operate de fibrom uterin. Medicul specialist nu poate să acţioneze
singur în vederea obţinerii succesului scontat. Pentru a efectua operaţia şi a acorda
bolnavei îngrjirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă în care cadrele medii
au un rol important. Actul operator necesită o pregătire minuţioasă, preoperator şi apoi
urmărirea atentă a stării de sănătate.

4
CAPITOLUL I
FIBROMUL UTERIN

1.1 Definiţie si incidenta

Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut muscular neted de tip miometrial şi din
ţesut conjunctiv este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă; se dezvoltă din
musculatura netedă a peretelui uterin (miom ), dar prezintă şi o componentă conjunctivă, de unde
şi denumirea de fibrom. A fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca şi „pietre ale uterului”. Din
punct de vedere etimologic: fibro (greacă) = fibră + oma (greacă) = umflătură. Alte sinonime mai sunt:
leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi. Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca “pietre ale
uterului”. Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce a prezentat dureri abdominale a
eliminate prin vagin o “piatră” (fibrom calcifiat)
Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de peste 35 de ani au fibrom uterin cunoscut. Fibomul
uterin este de trei ori mai frecvent la femeile negrese datorită unei predispoziţii genetice. Numarul
fibroamelor este variabil, uneori se întâlneşte un singur nodul fibromatos în uter, dar pot fi şi mai mulţi
nodule fibromatoşi (polifibromatoza)
Vârsta: în mod obişnuit fibromul uterin apare la o vârstă tânară, dar de obicei nu produce simptome,
până la 30-45 de ani. După menopauză fibroamele prezente involuează, iar altele nu mai cresc.
Antecedentele patologice şi bolile associate fibromului: asocierea fibromului cu tulburări cardiac, HTA
este interpretată difeit. Pentru unii autori, asocierea este o simplă coincidenţă, din cauza răspândirii mare a
bolilor cardiace şi fibromului la aceeaşi vârstă. Alţi autori atribuie fibromului uterin un rol în apariţia bolilor
cardio-vasculare. De asemenea se discută existenţa triadei: fibrom uterin – HTA – obezitate, ca un sindrom
bine individualizat. Creşterea în greutate este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea fibromului
uterin.

1. 2 Etiopatogenie
Majoritatea opiniilor indică originea tumorii în elementele musculare ale uterului, părerea diferă însă
dacă tumora se dezvoltă în fibrele muscular proprii miometrului sau din musculatura pereţilor musculari.
Originea celulelor generatoare ale tumorii:

5
a. Studiile histologice: au admis că fibromul uterin ia naştere din celulele muscular netede tinere însă
incomplete diferenţiate, dar făcând parte din elementele normale ale muşchiului uterin.
b. Originea vasculară a fibromului uterin este susţinută iniţial de Klebs, care considera reţeaua vasculară
drept sursă de dezvoltare a tumorii. Astfel, în sprijinul teoriei vasculare a fibromului uterin vine descrierea
unor tipuri particulare de leiomiom, în care aspectul histopatologic arată o dispunere ordonată a nucleelor
sub efectul dezvoltării şi creşterii celulelor tumorale în jurul vaselor.
Există mai multe teorii privind etiologia fibromului uterin:
 Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor hormonale; Nitherspoon emite teoria
hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate între formarea chistelor ovariene cu secreţie
crescută de estrogen şi hiperplazia de endometru cu care se asociază frecvent fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de activitate ovarian, creşte în timpul sarcinii,
după tratamente cu Clomifen, contraceptive şi regresează după menopauză.
 Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse mutaţii ar duce la constituirea formaţiunii
tumorale.
 Teoria musculară: apariţia fibromului ca o roliferare a ţesutului muscular şi conjunctiv vascular
 Teoria resturilor embrionare: se consider fibromul ca fiind consecinţa unor resturi embrionare
localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerari concentric de fibre musculare netede
la periferia cărora proliferează ţesutul conjunctiv.
 Teoria neurofibromatozei: explică apariţia fibromului utrin în cadrul unui proces de
neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 30-45 de ani fiind foarte
rar întâlnit înainte de 25 de ani. Nu apare niciodată înaite de pubertate sau după menopauză. În
timpul sarcinii fibromul creşte în dimensiuni din cauza modificărilor hormonale.

1.3 Anatomie patologica

Fibromul uterin se prezinta ca o farmaţiune tumorală unică sau cel mai adesea multiplă, de
dimensiuni variabile se distinge de ţesuturile din jur şi modifică forma uterului. Localizarea fibromului uterin
este variată în raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muşchiului uterin:
 Localizarea corporeală – cea mai frecventă, sediul tumorii putând fi fundic, peretele anterior sau
posterior uterin. Situaţia tumorii localizată pe peretele posterior antrenează o retroversie uterină fixă
foarte dureroasă.

6
 Localizarea cervical – este mai rară, coexistând cu fibromioamele corpului. Sediul poate fi supra
vaginal, se situează anterior sub peritoneu comprimând vezica şi uretra, alteori posterior sau lateral
între foiţele ligamentului larg realizănd fibroame uterine intraligamentare. Sediul intravaginal
interesează mai ales buza anterioară a colului.
 Localizarea subperitoneală (fibromioamele subseroase) pot fi sesile modificând mai mult sau mai
puţin conturul uterului, sau pediculate, când pot torsion sau chiar rupe.
 Localizarea în plin miometru – intramural sau interstiţiale, când sunt de dimensiuni mici nu
modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc o marire a uterului ce devine neregulat,
nodular.
 Fibromul uterin submucos – se dezvoltă sub endometru, deşi este mai puţin frecvent are o mare
importanţă clinic prin sângerările pe care le dertermină. Prin dispoziţia submucoasă deformează mai
mult sau mai puţin cavitatea uterină, iar uneori dezvoltă un pedicul, devenind liber de cavitatea
uterină, în această formă sub efectul contracţiilor uterine tinde să se elimine prin col realizând:
fibromul submucos uterin pediculatîn stare născândă.

Fig. 1. Localizarea fribromului

7
 Numarul şi dimensiunile
Nodulii fibromatoşi au numar şi dimensiuni variabile: cei mici pot fi microscopic sau de 1-2 mm;
cei mari pot atinge dimensiuni variabile – gigantic care pot ajunge până la mărimea unui uter gravid la
termen şi greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult. Tumorile colului sunt solitare, în schimb la nivelul
corpului sau multiplii nodului tumorali.
Consistenţa fibromului
Consistenţa nodulilor este fermă, culoarea este albă-cenuşie sau rozată dupa gradul de vascularizare
şi prezintă diverse modificări în caz de necrobioză sau alte degenerescenţe. Când nodulul este proaspăt
secţionat se pot vedea benzile muscular ce se intersectează sau sunt sub forma unor vârtejuri. La femeile în
vârstă se găsesc fibromioame calcificate a căror duritate este ca si a osului.
Transformări structurale ale fibromului uterin
Fibromul poate fi sediul unor transformări degenerative benign ce survin ca urmare a unor
modificări circulatorii sau după tratamentul cu doze crescute de progestative.
 Degenerescenţa calcară: fibroamele devin dense, durere, de culoare albă-sidefie. În zonele cu
necrobioză se depune calciu şi nodulii devin devin duri şi grei ca nişte pietre; se întâlneşte numai
după menopauză la intervaluri relativ mari
 Degenerescenţa osoasă: mecanismul de producer nu este bine cunoscut
 Degenerescenţa edematoasă: produsă prin blocarea circulaţiei venoase de întoarcere, este mai
frecventă in sarcină şi lauzie. Fibromul creşte brusc în volum, este mai moale, dar nu este dureros.
Pe secţiune are zone gelatinoase, galben-verzui sau mixomatoase.
 Necroza aseptic: este o complicaţie produsă prin ocluzia arterial a tumorii. Clinic se manifestă prin
alterarea stării generale, febră, inapetenta, greţuri, balonare abdominal. Tumoarea creşte în vplum,
devine mai moale şi sensibilă , iar pe secţiune este de culoare roşie închisă, vişinie.
 Necroza septică: se întâlneşte cel mai frecvent în localizări submucoase pediculate. La examenul
vaginal, nodulul este de culoare brun-verzuie-negricioasă cu zone facelate şi cu miros fetid. Este
prezentă alterarea stării generale a bolnavei, dar de intensitate variabilă.
 Transformarea malign – cu incidenţă controversată, se manifestă clinic prin creşterea şi înmuierea
tumorii şi apariţia unor metroragii suggestive mai ales în postmenopauză.
 Degenerarea grasă – este rară şi apare sub două aspect: ca sechelă sau concomitant cu stadiile
avansate ale distrofiei hialine, când vacuolele de grăsime apar în cellule sau alteori se prezintă ca un
ţesut adipos cu celule rezultate din metoplazia celulelor muscular.

8
  Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuată după naştere, în timpul alăptării şi după
instalarea menopauzei până la dispariţia prin citoliza celulelor muscular miomatoase.

Fig 2 Uter polifibromatos. Aspect laparoscopic

1.4 Simptomatologie
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcţie de numărul, mărimea şi localizarea
tumorilor.
Fibromul asimptomatic: este evidenţiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a pelvisului.
Hemoragiile uterine: sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit la
femeile cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă foarte variat clinic. Explicaţia lor este
dată de vascularizaţia crescută a uterului, mărimea cavităţii uterine şi de o deficienţă în contracţia
musculară pentru a asigura hemostaza. În ordinea frecvenţei se întâlnesc :
Menoragia: hemoragia menstruală reprezintă cea mai obişnuită şi caracteristică formă de
sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instalează niciodată brusc, menstruaţiile
devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, durează mai mult de o săptămână, sfârşind
cu o serozitate rozacee.
Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă până la
menstruaţia următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ 22% din cazuri.
Metroragiile: sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între menstruaţii,
discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip fibros.
Hidroreea: in perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii continue cu exacerbări.
Leucoreea se întâlneşte sub formă hidroreică. Hidroreea constă într-o pierderede lichid clar, apos,
albicios, al cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru/ 24h. Pioreea – sau pierderi purulente – pot

9
releva câteodată un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea banală nu este un semn de
fibrom.
Leucoreea: abundentă premenstrual, este un simptom comun; în fibromul uterin secreţia
cervicală este filantă, translucidă sau murdară când se însoţeşte cu endocervicită şi/sau
endometrită. In obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente descărcări intermitente de conţinut
seropurulent, sangvinolent de tip vomică uterină.
Fibroamele dureroase: apariţia durerilor avertizează că există ceva mai mult decât un
fibromiom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor circulatorii, infecţioase,
torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune
asociată.
Durerile au caractere diferite :
 dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce tind să excludă din
cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul
dismenoreei particulare, atunci când fibromiomul constituie un obstacol în evacuarea
sângelui menstrual; femeia acuză o jenă pelviană sau veritabile dureri lombo-abdominale,
însoţite de o sângerare redusă, urmată apoi de cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;
 dureri intense cu caracter lanciant – însoţite de semne de iritaţie peritoneală, vîrsături,
subocluzie – survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
 dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră, frisoane, leucocitoză,
se constituie semnul supuraţiei şi abcedării unui nodul fibromiomatos.
Creşterea rapidă a unui fibrom uterin se însoţeşte de o stare de tensiune hipogastrică. Inclavarea
unui fibrom uterin în micul bazin se exprimă prin dureri caracteristice cu iradieri în membrele
inferioare, prin compresiunea realizată de tumoră pe rădăcinile sciaticului.
Perceperea masei tumorale in hipogastru sau abdomen de către bolnavă este posibilă
atunci când tumoarea a depăşit micul bazin.
Tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate
În funcţie de mărimea şi localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet asupra organelor
vecine, generând o serie de simptome „de împrumut”. Manifestările clinice sunt date de
compresiunea tumorii pe căile urinare, rect, vase.

10
  Tulburări vezicale: tulburări micţionale; polakiuria (micţiuni mai frecvente) cu caracter
diurn;retenţia de urină : se întâlneşte mai rar, se manifestă mai ales premenstrual, rareori ia
aspect de retenţie acută.
 Compresiunea colorectală : în general sunt puţine – tensiune, constipaţie, ocluzie
mecanică.
 Compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei
infecţii latente în micul bazin şi a unei hipercoagulabilităţi creează condiţiile apariţiei
flebitelor spontane.
 Compresiunea ureterului în fibromul intraligamentar poate produce: hidroureter sau
hidronefroză.

1.5 Investigaţii paraclinice

Investigaţii de laborator:
Examene hematologice: HLG (Hb - hemoglobină, Ht - hematocrit, leucocite, trombocite), timp de
coagulare ( TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguină, Rh.
Examene biochimice ale sângelui: uree sanguină, glicemie, transaminaze, proteinemie.
Examen de urină: urocultură, test de sarcină.
Examen cardiologic: EKG, măsurarea TA, puls.
Examinări complementare:
 histerometria: permite evidenţierea cavităţii uterine, alungite, deformate sau alteori pare
scurtată prin noduli submucoşi intracavitari;
chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;
 histerosalpingografia: indicată în diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectuează cu o
substanţă de contrast lipo- sau hidrosolubilă;
 radiografia simplă: evidenţiază tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuşii rotunjite;
 flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizaţiei pelvine, utilizând
calea endouterină de injectare a substanţei de contrast;
 examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul şi chiar topografia tumorilor,
excluzând o sarcină; dă detalii asupra situaţiei fibromului, depistează leziuni asociate şi
permite supravegherea tratamentului;
 examen colposcopic şi citologic;

11
  histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
 celioscopia;
 cistografia;
 clisma baritată.

1.6 Diagnostic
Diagnosticul pozitiv: se bazează pe datele concrete clinice şi paraclinice şi pe cele ale
examenului ginecologic.
Diagnosticul diferenţial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin examen clinic, dar procesul de
diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stari fiziologice şi patologice ce determină marirea
uterului:
 sarcina – în care oprirea menstruaţiei şi nu sângerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,
contracţii); reacţiile biologice de sarcină elimină această posibilitate;
 sarcina extrauterină sau hematocelul;
 cancerul de col uterin – apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără
legătură cu menstruaţia neregulată;
 inflamaţiile şi tumorile anexiale;
 chist vegetant;
 chist dermoid;
 tumori chistice de ovar – solid fibrom de ovar;
 uterul fibromatos – este deosebit de fibromul uterin, se întâlneşte la femeile multipare (în
apropierea menopauzei), manifestându-se cu menstruaţii neregulate, însoţite de balonări
şi dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mărit, forma neregulată, dur,
cavitatea uterină este mai mare, dar regulată;
 adenomioza – determină o mărire neregulată, nedepăşind o sarcină de 12 săptămâni şi
apare la femeile tinere;
 uterul malformat;
 pelviperitonita statică.

12
 1.7 Forme anatomo-clinice
Fibromiomul cu „meno – metroragii”
După cum s-a mai amintit, fibromiomul nu „sângerează”. El coexistă cu menstre abundente şi
prelungite, când are evoluţie- predominant endocavitară, submucoasă (hemoragiile au însă alte
„surse”). Cele trei circumstanţe de sângerare care pot fi constatate la un examen direct
histeroscopic sunt: - creşterea suprafeţei endometrului (fibromiomul cu evoluţie intracavitară
multiplică de câteva ori suprafaţa mucoasei uterine); - leziunile proliferative de endometru
(benigne şi/sau maligne); - adenomioza. Endometrioza internă şi/sau intramiometrială coexistă
cu fibromul în proporţie de 10 – 21% din cazuri. Hiperplaziile de endometru se asociază
fibromiomului uterin în proporţie de 25 – 67% din cazuri.

Fig. 3 Fibrom uterin intracavitar

Fibromiomul ce produce compresiune

Este vorba, în particular, de fibromioamele cu evoluţie subseroasă. Lăsând de o parte tumorile „istorice” de
mai multe zeci de Kg, care ajung să jeneze funcţionarea diafragmului, în această categorie intră fibromioame
cu volum chiar mai modest, dezvoltate anterior (spre vezica urinară), posterior (spre ampula rectală şi
sigmoid), lateral – intraligamentar (sub şi/sau peste ureter).

13
 Fig 4 Fibrom uterin inclavant pe uretra

Fibromiomul cu necrobioză aseptică

Ischemia şi necroza sunt datorate unei inadaptări a vaselor nutritive (artera nutritivă a
fibromiomului), la creşterea foarte rapidă a tumorii şi/sau datorită unui obstacol pe circulaţia
arterială (endarterita obliterantă). De obicei procesul se produce în sarcină, traducându-se prin
dureri localizate la nivelul masei tumorale şi febră. Necrobioză aseptică se însoţeşte de
ramolisment, degenerescenţă şi edem. Ecografic se poate pune în evidenţă colecţia lichidiană în
centrul masei tumorale.
Fibromiomul suprainfectat (necroza septică)
Această formă anatomo – clinică interesează îndeosebi fibromioamele intracavitare
(polipii fibroşi, „in status nascendi”). în spaţiul intracavitar apar meno – metroragii din
endometrul hiperplaziat şi decolat, leucoree rozată, colici expulzive. în stadiul vaginal tumoarea
are un aspect sângeriu şi/sau sfacelat, leucoree fetidă, purulentă şi/sau ca „spălătura de carne”. În
anumite circumstanţe, în particular după avort septic, post – partum, pe utere cu fibromiom,
procesele de endometrită purulentă se pot extinde prin contiguitate, dar şi vascular, la nivelul
masei tumorale.

14
 Fig 5 Fibrom malignizat

Fibromiomul malignizat
Transformarea neoplazică rară (1 la 10.000 de cazuri) poate interesa orice fibromiom, indiferent
de topografie, inclusiv polipii fibroşi intracavitari. Fibromiomul cu sterilitate/infertilitate
Fibromiomul declanşează o reacţie inflamatorie în ţesutul endometrial (acţionează ca un veritabil
DIU) şi/sau nu lasă să evolueze o sarcină, datorită aportului insuficient de sânge.

1.8 Evoluţie
Fibroamele au evoluţie lentă, fiind multă vreme suportate. Între 40 şi 50 de ani este
momentul critic, când tulburările hemoragice sunt mai accentuate, de aceea operaţiile sunt mai
frecvente în această perioadă a vieţii.
Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un proces minim de
involuţie datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros.

1.9 Prognostic
Prognosticul este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera şi care
involuează involuntar la menopauză. Când intervin complicaţii în evoluţia tumorii, prognosticul
este mai rezervat. Când se asociază calcinomuri de col uterin sau când intervenţia chirurgicală se
efectuează la femeie, manifestat pe un teren mai puţin favorabil, prognosticul poate fi grav, mai
ales dacă există şi un risc operator crescut.

1.10 Complicaţii

15
Complicaţii locale
 infecţioase: apar în fibromul submucos, iar apariţia unei infecţii se traduce prin semnele
ei caracteristice: febra, durerea, alterarea atării generale; fibromul infectat, rar întâlnit, se
măreşte în volum şi devine mai moale;
 complicaţiile anexiale: pot fi acute sau cronice;
 endometrita (inflamaţia endometrului) este însoţită de mărirea cavităţii uterine şi
deformare, se manifestă cu leucocitoză şi uşoară hipertermie şi se exteriorizează sub
formă de leucoree;
 necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col se manifestă cu dureri pelvine
de tip exploziv, însoţite de pierderi roşcate; polipul devine friabil şi sângerează la
atingere;
 hemoragiile : apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom şi poate
deveni şi o complicaţie prin repetare, mult mai des decât prin abundenţă; uneori pot fi
foarte abundente, necesitând o intervenţie chrurgicală de urgenţă;
 complicaţii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui
fibrom, ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau
rectale);
 complicaţii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil şi tratamentul este
chirurgical);
 degenerescenţele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistică, degenerare ficoza
coloidală şi calcaroasă) sau maligne ( degenerarea malignă sarcomatoasă, foarte rară şi
foarte gravă); degenerările maligne pot fi atunci când fibroamele cresc rapid şi se însoţesc
de metroragii.
Complicaţii generale
 aparatul respirator : apar semne de suferinţă prin reducerea capacităţii sale, datorită
tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;
 aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaţii, dispnee paroxistică, tahicardie,
HTA, edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
 aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenţie urinară, hidronefroză, fenomene datorate
compresiunii prin dezvoltarea tumorii;

16
 obezitatea : este frecventă şi este un factor defavorabil când este vorba de un act
chirurgical;
 tulburări sanguine ( a posibilităţilor organice de a-şi regla hemoragia) explică în parte
pericolul trombogenozei fibroamelor.
Complicaţii obstetricale
 sterilitate;
 la asocierea cu sarcina pot apărea : compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,
rectului ( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme
rectale, dureri lombo-sciatice) şi chiar, în cazul fibroamelor mari, avorturi, naşteri
premature, inserţii joase ale placentei.
Complicaţii postoperatorii
 flebotromboze : sunt complicaţii majore, manifestate adesea prin embolie pulmonară;
 ocluzii postoperatorii;
 peritonite ;
 complicaţii urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o fistulă uretro-
vaginală sau fistulă vezico- vaginală.

1.11 Tratament
Tratamentul profilactic:
 se recomandă combaterea factorilor ce pot determina dereglări hormonale metabolice. Un
scop important este întreţinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea încărcăturilor
hormonale şi combaterea sindromului de congestie pelvină. În perioada de activitate
genitală a femeii, măsurile profilactice se realizează treptat. Profilaxia fibromului uterin
constă în :
 la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcţiei genitale a femeii;
 combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a disfuncţiilor neuroendocrine;
 atenţie în utilizarea tratamentelor cu estrogeni şi a contraceptivelor;
 stimularea natalităţii la vârstă tânără;

17
  depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării şi a complicaţiilor
prin medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
 evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi repetate pe sfera genitală;
 prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvină şi
încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
 pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic şi dispensarizarea cazurilor cu
risc de îmbolnăvire ( femei care au făcut tratamente hormonale, intervenţii chirurgicale
genitale, sterilitatea primară, pubertatea patologică);
 supravegherea tumorilor depistate şi tratate.

Tratamentul curativ
 tratament farmacodinamic cu decongestionante;
 ca măsură de urgenţă se aplică tratamnt medicamentos pentru oprirea imediată a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării lor;
 tratamentul fibromului uterin este chirurgical.
Tratamentul medicamentos este indicat numai în cazul tumorilor mici, fără semne
clinice deosebite, necomplicate , în preajma menopauzei, când există posibilitatea supravegherii
bolnavei şi contraindicaţii de ordin general sau local pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii
medicale este combaterea hemoragiei; se administrează ocitocice : Ergomet sau Methergin – în
injecţii i.m., o fiolă la 12 ore. Când există hemoragii mari, se pot administra şi i.v. Fiolele de
Ergomet se pot administra şi per os, o fiolă la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid şi de scurtă durată – se poate administra i.v. diluat în 20ml glucoză,
dar se poate administra şi i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulării : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, după mese), Venostat (1 – 2
fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sinteză : este un tratament de mare importanţă, trebuie
înlăturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorită riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de
progestativ în zilele 20, 23 şi 26 ale ciclului menstrual, pe cale orală sau parenterală. Poate fi
asociat cu androgeni, un singur progestativ doar. La întreruperea tratamentului există pericolul
de noi şi abundente hemoragii. Tratamentul este de lungă durată şi necesită controlul permanent

18
al uterului. Antagoniştii de gmFH (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor si
simptomatologiei.
Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei şi are scop explorator şi
biopsic. Sunt foarte limitate indicaţiile : când bolnava refuză operaţia, când starea generală a
bolnavei nu permite intervenţia chirurgicală şi ca terapie adjuvantă de hemostază temporară
pentru refacerea bolnavei şi pregătirea preoperatorie.
Tratamentul chirurgical are indicaţia atunci când bolnava prezintă un fibrom cu
dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinând o sângerare persistentă la
tratamentul medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune în cazul :
- fibromului mărit de volum;
- miomul este posterior şi antrenează tulburări de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecţie;
- miomul compresiv sau dureros;
- când apare o creştere bruscă a unui fibrom care era mic;
- când hemoragia persistă peste 3 luni;
- când apar tulburări asociate secundare;
- înainte de menopauză, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea şi a trata
avorturile repetate;
- contextul psihologic şi social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se efectuează prin :
miomectomie, miometrectomie şi histerectomie. Operaţiile acestea se fac pe cale vaginală sau
abdominală. Calea de abordare se face în funcţie de volumul şi topografia fibromului. Mai nou,
se recurge la tehnici operatorii conservatoare – miomectomia, miometrectomia , care să păstreze
intacte sau să restaurezetoate funcţiile aparatului genital : gestativă, hormonală şi menstruală.
 Miomectomia urmăreşte păstrarea integrităţii funcţiilor genitale şi statica organelor
pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu păstrarea uterului şi anexelor
sale. Avantaje : respectă endometrul, care este organ de recepţie hormonală prin care se
asigură funcţionarea normală a ovarelor; păstrează funcţia menstruală şi de gestaţie. Este
indicată în tratamentul chirurgical al fibromului uterin la femeile tinere. Este contraindicată
în cazurile de preexistenţă a fibromului cu cancerul genital, în afecţiuni acute şi subacute

19
 pelvi-genitale, în stări precanceroase ale colului, la femei peste 45 de ani şi în cazul
afecţiunilor cardiace grave.
 Miometrectomia are ca scop principal conservarea cât mai mare a cavităţii uterine. Se extirpă
nodulii tumorali şi se face rezecţia unei porţiuni largi de miometru cu deschiderea
obligatorie a cavităţii uterine. Este indicată în polifibromatoza uterină.

Fig. 6. Miomectomia
 Histerectomia constă în îndepărtarea uterului odată cu tumora fibromatoasă. Avantajele sunt :
prevenirea apariţiei cancerului genital, pierderea de sânge este mică şi complicaţiile sunt rare.
Indicaţiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei tinere când nu doresc sarcină şi nici să-şi
păstreze menstruaţia şi în contraindicaţiile intervenţiei conservatoare. Histerectomia se
împarte în subtotală ( se păstrează colul şi se efectuează la femeile tinere) şi totală ( se
suprimă uterul în totalitate şi se evită persistenţa unui pelvis dureros şi riscul degenerării
 Tehnicile operatorii conservatoare prezintă ca avantaje : evitarea tulburărilor castrării,
atenuarea acestor tulburări la femei în pre- sau postmenopauză şi conservarea integrităţii
fiziologice a femeii. Contraindicaţiile acestor tehnici şi limitele conservării ovarelo sunt :
ovarele polichistice la femeile tinere, nu se lasă pe loc un ovar după 45 de ani, se evită
concentrarea ovarelor fără trompe, asocierea unui cancer genital care presupune lărgirea
histerectomiei cu anexectomie.

20
 Fig.7. Embolizare de ram arterial
Impactul psihologic al histerectomiei
Pierderea uterului şi dispariţia menstruaţiei reprezintă pentru unele femei pierderea
vitalităţii şi a încrederii de sine. Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a
apărea probleme psihologice postoperatorii se colrelează cu o serie de factori în care se include
indicaţia pentru histerectomie, starea de discomfort a femeii preoperator, generată de prezenţa
fibromului uterin, acomodarea şi comfortul marital după operaţie, ca şi dorinţa de a avea copii.
Tulburările sexuale pot surveni după histerectomie în funcţie de efectuarea unei
histrerectomii totale sau subtotale. S-au făcut câteva observaţii cum ar fi: libidoul nu a fost
influenţat de tipul de interveţie, el diminuându-se la pacientele de peste 45 ani şi la cele
ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul cu histerectomie totală şi a rămas neinfluenţat la
cele cu histerectomie subtotală.

1.12. Pregătirea preoperatorie si ingrijiri postoperatorii

Se face în colaborare cu medicul anestezist-renimator, medicul specialist iar la nevoie cu
sprijinul medeicului cardiolog şi internist.
Pregătirea pentru intevenţie depinde pe de o parte de condiţiile generale ale femeii
(vârstă, stare fizică) iar pe de altă parte de natura intervenţiei proiectate. Pentru ca pregătirile
pentru operaţie să fie complete sunt necesare următoarele evaluări:
 Evaluarea psihologică – are o mare importanţă pentru că pe lângă anxietatea dată de
intervenţia chirurgicală în sine, se adaugă teama că fibromul uterin este o tumoră
malignă. Ideea histerectomiei poate avea un impact psihic nefavorabil declanşând
complexe de inferioritate faţa de familie şi de societate. Este indispensabilă o conversaţie
asupra operaţiei, a scopurilor ei, a implicaţiilor asupra dinamicii vieţii sexuale care nu se
va schimba după intervenţie, iar că suprimarea menstruaţiei nu înseamnă defeminizare.
În luarea unei decizii terapeutice contează opţiunea femeii pentru a avea copii,
evidenţiind rezultatele intervenţiei conservatoare.
 Evaluarea biologică – se face prin anamneză, examen clinic şi examen de laborator,
adaptate la fiecare caz. Se va stabili terenul pe care urmează sa se intervină, întrezarind
eventualele dificultăţi de anestezie operatorii sau postoperatorii. Astfel, vârsta înaintată,

21
 obezitatea , HTA, antecedentele flebitice, isuficienţa respiratorie, necesită informaţii
suplimentare în cadrul examenelor de laborator funcţionale.
 Aprecierea momentului operator – ţine seama de terenul bolnavei, perioada ciclului
menstrual.
O intervenţie conservatoare se face după menstruaţie în schimb pentru histerectomie nu
contează perioada ciclului menstrual. Asocierea unei posibile endometrioze recomandă
operaţia la mijlocul ciclului când leziunile sunt minime sau la începutul ciclului când este
necesară confirmarea diagnosticului.

Îngrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale

Pregătirea propriu-zisă se realizează de către asistentă la indicaţia directă a medicului.
 în seara precedentă operaţia directă a medicului;
 în seara precedentă operaţiei se va administra un barbituric (Fenobarbital) ce va asigura
un somn odihnitor şi fără vise;
 pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea
operaţiei, cu un laxativ uşor cu doua zile preoperator, iar în seara dinaintea operaţiei o
clismă evacuatoare;
 pregătirea tegumentelor se va face cu o seară înainte prin radearea părului pubian,
degresarea tegumentelor cu alcool, iar la pacientele pregătite pentru histerectomie totală
se face o spălătură vaginală cu o soluţie antiseptică şi se introduce în vagin o meşă sterilă
înainte de operaţie;
 nu se recomanda o spitalizare prelungită preoperator.
Ingrijiri postoperatorii
Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea efectuând atât
îngrijiri autonome, cât şi delegate la indicaţia medicului. Alături de asistentă participă o întreagă
echipă.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârşitul operaţiei şi vindecarea completă a
bolnavei. În timpul operaţiei, asistenta pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavei, într-
un salon cu paturi puţine, cât mai izolat de zgomote; temperatura camerei să nu depăşească 20-22
ºC, lumina să fie cât mai redusă; patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu muşama şi aleză şi
accesibil din trei părţi.

22
 Transportul bolnavei de la sala de operaţii se face cu căruciorul.
Asistenta medicală pregăteşte la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi şi ace sterile de
unică folosinţă, garou, alcool, tăviţă renală, sonde vezicale, ploscă urinară, medicamente
( cardiotonice, analeptice, calmante) necesare în urgenţă.
În perioada postnarcotică, până la revenirea totală, bolnava se va supraveghea foarte atent,
până la apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse. Bolnava este transportată din sala de operaţie cu o
perfuzie fixată de asistenta anestezistă. Asistenta de salon va verifica poziţia acului şi ritmul
perfuziei, supraveghind-o cu atenţie. După sosirea bolnavei în salon, asistenta va monitoriza
permanent : TA, pulsul, respiraţia şi faciesul pacientei, va nota în F.O. calitatea lor şi va raporta
medicului orice schimbare survenită. Monitorizarea funcţiilor vitale se va face până la revenirea
completă a conştienţei, deoarece pot apărea complicaţii ca : tulburări respiratorii, circulatorii,
asfixie.
Poziţia pacientei în pat va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte, pentru a se
evita înecarea cu vărsături şi a greţurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaţia
prescrisă postoperator şi, de câte ori este necesar, medicaţie calmantă prescrisă de medic.
Asistenta medicală va supraveghea bolnava, pe zile, până la externare. Imediat postoperator,
asistenta va urmări : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraţie,
puls, TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plagă, combaterea
durerilor, rehidratarea şi reechilibrarea hidroelectrolitică, alimentaţia.
În prima zi postoperator se urmăreşte pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga şi se
raportează medicului orice modificare în starea pacientei. Ca tratament, dacă este necesar, se
administrează cardio-tonice, transfuzii de sânge izo-grup, izo-Rh, săruri clorate şi glucozate. Se
continuă oxigenoterapia cu intermitenţă şi se combate durerea administrând analgezice.
Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar în cantităţi moderate şi fracţionate, dacă s-a
reluat tranzitul intestinal.
În a doua zi, asistenta hidratează pacienta per os şi va începe mobilizarea ei, pentru a
produce o stimulare a circulaţiei de întoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face
mişcări pasive la început şi apoi active ale membrelor inferioare.
În a treia zi alimentaţia se îmbogăţeşte treptat, trecându-se la supă strecurată, după primul
scaun se introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate
durerile. Se scoate tubul de dren, dacă nu este productiv.

23
 În a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaţia medicului, se
administrează o fiolă de Miostin, urmată la 30 minute de clismă evacuatorie. Se completează
alimentaţia cu carne slabă şi piureuri de zarzavat. Se urmăreşte plaga operatorie şi se face
mobilizarea mai intensă, se permite deplasarea prin salon.
În a cincea zi, asistenta ajută pacienta să se plimbe dar să nu obosească, va ajuta medicul să
scoată o parte din fire. În a şasea zi se trece la o alimentaţie completă, variată, vitaminizantă. În a
şaptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea după operaţie se face după scoaterea firelor, dacă nu intervin complicaţii.

1.13 Supravegherea pacientei cu fibrom uterin

Are în vedere cazurile asimptomatice, ţinute sub observaţie şi tratarea complicaţiilor, sechelelor
postchirurgicale.
Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic :
- necesită supravegherea continuă a evoluţiei lor, pentru aprecierea ritmului de creştere a
fibromului;
- sunt necesare examene efectuate la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni şi la un an în cazurile
staţionare;
- evitarea stării de congestie pelviană prin prescrierea unor măsuri de igienă;
- evitarea exerciţiilor violente şi a situaţiilor de erotism sexual;
- respectarea repausului în perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesită o bună cooperare din partea femeilor şi de aceea este nevoie de o
pregătire psihologică şi educaţională corespunzătoare. În această pregătire trebuie insistat pe
caracterul benign al tumorii, care are o evoluţie lentă cu risc neglijabil de cancerizare şi pentru
care menopauza reprezintă o formă naturală a vindecării.
Supravegherea cazurilor tratate hormonal :
- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ lipidic şi glucidic, clinic şi general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni, când se evaluează
eficienţa tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- tratamentul se întrerupe când persistă sau se accentuează durerile, tumora creşte şi se
ramoleşte;
- după întreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile iniţiale în câteva luni.

24
Recuperarea bolnavei tratate chirurgical :
- recuperarea primară – vizează refacerea stării generale, corectarea anemiei şi a unor incidente
survenite în procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială şi socio-profesională;
- recuperarea secundară – în sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor pelviene este
îndelungat, impune supraveghere medicală, este costisitor şi nu întotdeauna cu eficienţă deplină.

25
 CAPITOLUL II
PREZENTARE DE CAZ
DATE PERSONALE
Nume: M
Prenume: V
Sex: F
Vârstă: 42 ani
Diagnostic curent: Fibrom uterin
Acte chirurgicale: nesemnificative
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: urban, Brăila
Responsabilitați și roluri în familie: soție, mamă, venituri modeste
Persoane pe care se poate bizui: fiică și soț
Ocupația prezentă: confecţioneră
Ocupația trecută: aceeaşi
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurată prin CNAS
ISTORICUL PACIENTEI
Educația: absolventă de liceu
Limba vorbită: română
Planuri de viitor: pacienta dorește sa-și întrețină familia
Atitudinea față de sănătate și boală: pacienta își acceptă boala; dorind să revină în sânul familiei,
urmează cu strictețe indicațiile personalului medical.
Religie: creștin-ortodox nepracticantă
STIL DE VIAȚĂ
Activități recreative: lectura
Factori de risc: pacienta declară că este consumatoare de alcool ocazional, nu fumează dar
consumă zilnic cafea, nu urmează nici un regim alimentar.
Locuința: locuiește cu familia, soț și fiica acesteia întrun apartament cu trei camere, etajul 8.
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal
Orientare temporo-spațială: orientată

26
Atenția: normală
Abilitatea de a folosi informații: percepe informațiile corect
Somnul: insomnii
Dureri: la nivelul abdomenului
Mobilitatea: independentă
Tip de efort tolerat: scăzut
Postura: adoptă poziție antalgică pentru ameliorarea durerii
Articulații: mobile
Mușchi: normal dezvoltați
Activități zilnice: dependentă datorită durerii
SIMȚURI
Vedere: normală
Auz: normal
Miros: normal
Gustul: neafectat
Pipăitul: neafectat
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: comunicativă
Atitudine: stare generală modificată, ascultă și urmează sfaturile personalului medical
Expresia feței: anxioasă
Părerea sa despre sine: pacientei îi vine greu în postura de bolnavă
Adaptare la mediu: dificilă
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Bolnava M. V., în evidența secției de ginecologie, diagnosticată cu fibrom uterin, se
internează cu următoarea simptomatologie: menoragii abundente cu cheaguri, nicturie, insomnii,
astenie, tegumente palide, stare generală alterată.
Dieta: nu respectă nici un regim
Alergii: nu prezintă alergii
STAREA DE NUTRITIE
Înălțime: 1,57 m.
Greutate: 55 kg.

27
Apetit: scăzut
Metode aritificiale de alimentație: nu prezintă
FANERE, TEGUMENTE ȘI MUCOASE
Culoarea pielii: tegumente palide și reci
Părul: îngrijit
Unghiile: îngrijite
RESPIRAȚIA ȘI CIRCULAȚIA
Respirație: 23 R/min
Temperatura: 38,5°C
T.A.: 100/60 mmHg
P: 86 P/min
Oboseală: insomnii, adinamie, astenie marcată
Tranzit intestinal: normal
Diureză: 1500 ml/zi

28
 PROBLEMELE PACIENTEI

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

 Menoragii  R = 23 R/m
 Dureri în hipogastru  T.A. = 100/60 mmHg
 Cefalee  P = 86 P/m
 Anorexie  T°C = 38,5°C
 Insomnii  Stare generală alterată
 Nicturie  Paloarea tegumentelor si mu-
 Senzație de greață și vărsături coaselor
 Adinamie
 Astenie marcata

29
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA AFECTATĂ DIAGNOSTIC NURSING

1. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvată cantitativ și calitativ datorită procesului tumoral benign, manifestată
prin menoragii, nicturie, stare de disconfort.
2. Nevoia de a dormi si a se odihni Dificultate în a se odihni din cauza urinărilor frecvente din timpul nopții, manifestată prin
oboseală, insomnii, astenie fizică, stari de agitație.
3. Nevoia de a se mișca, a păstra o buna Diminuarea mobilității fizice din cauza fibromului uterin, manifestată prin astenie, adinamie,
postură disconfort, iritabilitate.
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ datorita starii generale alterate, manifestată prin
senzație de greață și vărsături, inapetenta, paloarea tegumentelor si mucoaselor.
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și Deficit de autoingrijire datorită starii de astenie si adinamie, manifestata prin dificultate in
proteja tegumentele și mucoasele acordarea ingrijirilor igienice zilnice si discomfort.
6. Nevoia de a evita pericolele Alterarea integrității fizice datorită procesului tumoral, manifestată prin menoragii
abundente, dureri in hipogastru si risc de complicații.
7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze Insuficientă cunoaștere datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin cerere de
sănătatea informații.

30
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
ZIUA I DE ÎNGRIJIRE – ZIUA I DE SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
1. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta sa nu mai - Se internează pacienta într-un salon cu Pacienta se internează
elimina cantitativ și calitativ prezinte hemoragii condiții optime, în cadrul secției cu următoarele valori:
datorită procesului genitale. ginecologie. Funcții vitale:
tumoral benign, Pacienta să fie - Se măsoară funcțiile uitate la fiecare 4h și R = 23 r/m
manifestată prin echilibrată se noteză în foaia de observație. T.A. = 140/80 mmHg
menoragii abundente hidroelectolitic și - Se informează pacienta că trebuie să P = 86 p/m
nicturie, stare de acido-bazic. coopereze cu echipa medicală pe toată T°C = 36,5°C
disconfort. perioada spitalizării. Rezultate analize:
- Se vor recolta probele de sânge pentru VSH – 60 mm/1h
analize de laborator, în scopul aprecierii Hb – 90 g/dl
stării pacientei și stabilirea unei cure Ht – 20,7 %
terapeutice: Leucocite – 12000/mm³
-VSH - se recoltează în vacutainer cu dop Fibrirogen – 556 mg%
negru. Colestorel total – 140
- Hemoleucograma –indică gradul de mg/dl
anemie; se recoltează în vacutainer cu dop Na – 130 mmd/l
mov; K – 4 mmd/l
- Fibrinogen –se recoltează în vacutainer cu Acid uric – 4 mg/dl

31
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
dop albastru. Pacienta prezinta
Se vor recolta analize biochimice, în urmatoarele valori ale
vacutainer cu dop roșu: uree –pentru analizelor:
evaluarea metabolismului protidic, Glicemia – 74 mg/dl
creatinină –pentru evaluarea functiei Proteină totală – 7,5
glomerulare, glucoza –indică metabolismul g/dl
glucidic, ionograma – pentru evaluarea Creatinină – 0,8 mg/dl
gradului de dezechilibru hidroelectiolitic și TC – 7,3 sec
acidobazic: sodiu – Na+ și potasiu – K+ Uree – 58 mg/dl
- Colesterol total –indică metabolismul Ecografie: prezența de
lipidic formatiune tomorală
- Acid uric – indică prin valori crescute Tuseu vaginal-
afectarea epurării renale a sângelui. formaţiune cu
- Proteine totale – indică metabolismul dimensiunea unui
protidic grapefruit, care face
- INR – indică procesul de coagulare a corp comun cu uterul,
sângelui. consistenţă fermă,
Se pregătește pacienta pentru următoarele nedureroasă
investigații: Examenul ecografic (apreciază Pacienta este ușor
volumul si dimensiunile fibromului uterin) agitată și prezintă

32
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
si Tuseu vaginal. anxietate.
- Se administrează, la indicația medicului, Pacienta este de acord
următoarele medicamente: cu toate intervențiile.
- ser glucozat 10% (1000ml) PEV
- se montează branulă și se întreține
hidratarea parenterală cu CaCl2 9% 1000
ml/24 h, soluție Ringer 500 ml/24 h,
KCl/74 ‰ 30 ml în 500 ml glucoză 5%,
NaCl 58 ‰ 30 ml în 500 ml Glucoză 5%;
- Vitamine: B1 (100 mg) + B6 (250 mg) +
B12 (250 mg) + Vit. C (500 mg) câte o
fiolă în perfuzie.
-Vitamina K-f1(hemostatic)
- Adrenostazin-f1(hemostatic)
- antibiotic: Cefort 1g (cefalosporină) 1
flacon la 8 h.i.v.;
- analgezice: Algocalmin 1 fiolă la 8 h.i.v.
2. Nevoia de a Dificultate în a se Pacienta să Se creează un climat de încredere, siguranță Bolnava se odihnește,
dormi și a se odihni din cauza beneficieze de somn și confort, destinat pacientei. se simte în siguranță și
odihni urinărilor frecvente corespunzător Se învață pacienta să practice tehnici de confortabil.

33
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
din timpul nopții, cantitativ și relaxare, exerciții respiratorii, 10 minute Pacienta pratică
manifestată prin calitativ. înainte de culcare. tehnicile de relaxare, a
oboseală, insomnii, Pacienta să Ofer pacinetei melatonina , sedatif Pc . început să citească, să
astenie fizică, stari de beneficieze de Se efectuează toaleta personală cât și a asculte muzică și face
agitație. confort fizic și lenjeriei de pat și corp. exerciții pasive.
psihic. Se asigură îmbrăcăminte lejeră, curată. Pacienta este echilibrată
Observ și notez calitatea, orarul somnului, fizic și psihic.
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi. T.A. = 135/70 mmHg.
Stimulez încrederea pacientei în forțele P = 87 p/m.
proprii și în cei care îl îngrijesc. T°C = 36°C.
Se măsoară și se notează funcțiile uitate și R = 18 r/m.
vegetative, comportamentul pacientei.
Se administrează la indicația medicului,
următoarele medicamente:
- Diazepam – 1 cp. 5 mg, înainte de culcare
cu o oră, și se observă efectul acestuia
asupra organismului pacientei.
3. Nevoia de a Diminuarea mișcărilor Pacienta să prezinte Se asigură îmbrăcăminte lejeră, curată. Pacienta are nevoie de
se mișca, a active din cauza mobilitate normală. Se măsoară funcțiile vitale și se notează în sustinere cand se
păstra o bună procesului tumoral, Pacienta să-și FT. deplaseaza, se simte în

34
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
postură manifestată prin mențină integritatea Se supraveghează permanent pacienta, siguranță și își
astenie, disconfort, fizică. pentru a nu se răni. Se înlătură obiectele păstrează starea de
iritabilitate. contondente. bine.
Se pregătește psihic pacienta în vederea
oricărei tehnici de îngrijire.
Se învață pacienta tehnici de exerciții
respiratorii pentru mobilitate în vederea
prevenirii escarelor de decubit.
Calmarea durerii abdominale: Algocalmin 1
fiolă la 8 ore.i.v.
4. Nevoia de a Alimentatie Pacienta să aibă o Se învață pacienta să respire profund. Pacienta nu mai
se alimenta și inadecvata calitativ si stare de bine, fără Se încurajează pacienta. prezintă senzație de
hidrata. cantitativ datorita grețuri și vărsături. Se asigură climat cald, confortabil. greață și vărsătură.
starii generale alterate, Pacienta să fie Se explorează preferințele pacientei asupra Pacienta este echilibrată
manifestată prin echilibrată alimentelor permise și interzise. hidroelectrolitic și
senzație de greață și hidroelectrolitic si Se servesc alimentele la o temperatură nutrițional.
vărsături, inapetenta, nutrițional. moderată, la ore regulate și prezentate
paloarea tegumentelor atrăgător.
si mucoaselor. La indicația medicului, se administrează
următoarele medicamente:

35
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
- Ser glucozat 10%(1000 ml) i.v.
- Soluție Ringer 500 ml/24h
- Metoclopramid, ca pacienta să nu mai
prezinte senzația de greață și vărsătură;
Se informează pacienta asupra regimului
alimentar.
5. Nevoia de a Deficit de Pacienta să prezinte Se conștientizează pacienta în legătură cu Pacienta prezintă
fi curat, autoingrijire datorită tegumete și importanța menținerii igienei locale tegumente și mucoase
îngrijit, de a-și starii de astenie si mucoase integre, riguroase dupa fiecare micțiune. integre.
proteja adinamie, manifestata curate. Asigurarea materialelor necesare toaletei
tegumentele și prin dificultate in locale după fiecare micțiune inclusiv
mucoasele. acordarea ingrijirilor substanțe dezinfectante.
igienice zilnice si După instalarea sondei urinare se
discomfort. supraveghează în permanență buna
funcționare.
6. Nevoia de a Alterarea integrității Pacienta să prezinte Se asigură un climat de securitate. Pacienta este ușor
evita fizice datorită o stare de confort pe Se supraveghează pacienta îndeaproape și agitată și prezintă
pericolele. procesului tumoral, perioada spitalizării se ajută în satisfacerea nevoilor când este anxietate. Prezinta in
manifestată prin prin prevenirea necesar. continuare menoragie.
menoragii abundente, complicațiilor. Se asigură pacientei un mediu curat, liniștit,

36
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
dureri in hipogastru si Pacienta să nu mai pentru prevenirea infecțiilor intercurente,
risc de complicații. prezinte hemoragii intraspitalicești, având în vedere rezistența
uterine. scăzută la infecții.
Se aleg proceduri de investigație și
tratament cu risc minim de infecție.
Încurajăm pacienta să se adapteze la noul
mediu.
Se administreaza medicatia indicata de
medic: vitamine B1, B6 si B12, vit. K.
7. Nevoia de a Insuficientă Pacienta să Se explorează nivelul de cunoștințe al Pacienta demonstrează
învăța cum să- cunoaștere datorită acumuleze noi bolnavei privind boala, modul de că dorește să-și
și păstreze lipsei surselor de cunoștințe despre manifestare, măsurile preventive și însușească informațiile
sănătatea. informare, manifestată boală și tratament. curative, modul de participare la intervenții cu privire la boala sa.
prin cere de informații și la procesul de recuperare.
in legatura cu boala si Se identifică obiceiurile și deprinderile de
tratamentul. alimentație ale pacientei.
Se informează pacienta despre tratament,
afecțiunea sa și despre rezultatul
investigațiilor.
Se va învăța pacienta să respecte minuțios

37
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
restricția prescrisă de medic.
Se oferă pacientei confort fizic și psihic.
Se sfătuiește familia și prietenii să sprijine
pacienta.

ZIUA a – II – a DE ÎNGRIJIRE – ZIUA a – III – a DE SPITALIZARE

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
1. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să poată Se administrează în continuare tratamentul Pacienta prezintă
elimina cantitativ și calitativ urina fără medicamentos indicat de medic. diminuarea durerilor,
datorită procesului probleme. - ser glucozat 10% (1000ml) PEV menținându-se
tumoral benign, Pacienta să prezinte - se montează branulă și se întreține disconfortul din cauza
manifestată prin durere diminuată în hidratarea parenterală cu CaCl2 9% 1000 presiunii exercitate pe
menoragie, nicturie. comparație cu ml/24 h, soluție Ringer 500 ml/24 h, KCl/74 vezica urinară
durerea percepută la ‰ 30 ml în 500 ml glucoză 5%, NaCl 58 ‰
internare. 30 ml în 500 ml Glucoză 5%;
- Vitamine: B1 (100 mg) + B6 (250 mg) +
B12 (250 mg) + Vit. C (500 mg) câte o fiolă
în perfuzie.
-Vitamina K-f1(hemostatic)

38
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
- Adrenostazin-f1(hemostatic)
- antibiotic: Cefort 1g (cefalosporină) 1
flacon la 8 h.i.v.;
- analgezice: Algocalmin 1 fiolă la 8 h.i.v.
2. Nevoia de a Insuficientă Pacienta să I se prezintă materiale informative cum ar Pacienta a acumulat
învăța cum să- cunoaștere datorită acumuleze destule fi: broșuri, cărți pe care să le studieze. destule cunoștințe dar
și păstreze lipsei surselor de informații în ceea Se sfătuiește pacienta să întrebe cadrele dorește să știe tot în
sănătatea. informare, manifestată ce privește boala sa. medicale despre toate nelămuririle pe care ceea ce privește boala
prin cerere de le are în legătură cu noul stil de viață, pe sa.
explicații, informare. care trebuie să-l adopte.
Durata momentelor informative nu va fi
foarte prelungită pentru a nu plictisi
pacienta.
Se va stimula pacienta în cunoașterea de noi
elemente față de afecțiunea sa.
Se identifică obiceiurile și desprinderile
greșite ale pacientei pentru a ajuta la
corectarea lor.
Se explică pacientei despre medicamentele
care i-au fost prescrise: doza, orarul,

39
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
cantitatea și modul de administrare.
3. Nevoia de Dificultate de a se Pacienta să Se diminuează stimulii auditivi și vizuali pe Pacienta se odihnește,
dormi și a se odihni din cauza benficieze de un timpul somnului pentru a evita ca pacienta nu prezinta treziri
odihni. urinărilor frecvente somn corespunzător să fie trezită de zgomote. nocturne, se simte în
din timpul nopții, din punct de vedere Se creează un climat de încredere, siguranță siguranță și confortabil.
manifestată prin cantitativ și și confort, destinat pacientei. Pacienta practică
oboseală, insomnii, calitativ. Se învață pacienta să practice tehnici de tehnicile de relaxare, a
astenie fizică, stări de relaxare, exerciții respiratorii, 10 minute început să citească, să
agitație. înainte de culcare. asculte muzică și face
Ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte exerciții pasive.
de culcare. Pacienta este
Se efectuează toaleta personală cât și a echilibrată din punct de
lenjeriei de pat și corp. vedere fizic si psihic.
Se asigură îmbrăcăminte lejeră, curată. T.A. = 153/74 mmHg
Observ și notez calitatea, orarul somnului, P = 86 p/m
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi T°C = 36,2°C
fundamentale. R = 20 r/m
Stimulez încrederea pacientei în forțele
proprii și în cei care îl îngrijesc.
Se măsoară și se notază funcțiile vitale și

40
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
vegetative, comportamentul pacientei.
Se administrează la indicația medicului
următoarele medicamente:
- Diazepam: 1 cp 5 mg, înainte de culcare
cu o oră și se observă efectul acestuia
asupra organismului pacientei.
4. Nevoia de a Potențială alterare a Pacienta să prezinte Se conștientizează pacienta în legătură cu Pacienta prezintă
fi curat și integrității pielii și tegumente și importanța menținerii igienei locale tegumente și mucoase
îngrijit, de a-și deficit de autoîngrijire mucoase integre, riguroase după fiecare micțiune. integre.
proteja datorită procesului curate. Asigurarea materialelor necesare toaletei Pacienta este
tegmentele și tumoral, mediului Pacienta să fie locale după fiecare micțiune, inclusiv echilibrată fizic și
mucoasele. spitalicesc, echilibrată din substanțe dezinfectante. psihic.
menoragiilor. punct de vedere Încurajăm pacienta să se adapteze la noul
fizic și psihic. mediu
Ajut pacienta la îndeplinirea nevoilor
fundamentale afectate.

ZIUA a – III – a DE ÎNGRIJIRE – ZIUA a – V – a DE SPITALIZARE

41
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
1. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să poată Se continuă administrarea tratamentului Pacienta reușește să
elimina. calitativ și cantitativ urina fără medicamentos. piatdă cantitaţi din ce în
datorită procesului probleme. Se insită asupra respectării indicațiilor ce mai mici de sânge
tumoral manifestată Pacienta să nu mai terapeutice și la domiciliu.
prin nicturie, prezinte menoragii Se urmărește cantitatea de sânge pierdută
menoragii. zilnic și se notează în FO.
Se asigură igiena organe,or genitale
externe.
2. Nevoia de a Insuficiență Pacienta să fie bine Se explorează nivelul de cunoștințe al Pacienta și-a însușit
învăța cum să- cunoaștere datorită informată despre pacientulei privind boala, modul de regimul de viață și
și păstreze lipsei surselor de boală și tratament și manifestare, măsurile preventive și curative, regimul alimentar pe
sănătatea. informare manifestate să aibă acces la modul de participare la intervenții și la care trebuie sa-l
prin cere de informații. procesul de recuperare. respecte după
informații. Pacienta să-și Se motivează importanța acumulării de noi externare.
cunoască boala, cunoștințe Pacienta este conștientă
tratamentul, Se conștientizează bolnava asupra propriei că nerespectarea
regimul alimentar și responsabilități privind sănătatea/ indicațiilor poate duce
investigațiile. Se explică regimul alimentar: alimente la agravarea bolii și
neflatulente carne friptă sau fiartă, piureuri implementarea unui
de legume, compoturi de fructe, supe de tratament chirurgical.

42
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
legume.
Se dă pacientei biletul de externare,
scrisoarea medicală și rețeta cu următoarele
recomandări: respectarea schemei de
tratament și revenirea la controlul periodic
pentru a urmări evoluția sub tratament.

43
 BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. N. Angelescu – „ Propedentica medico – chirurgicală”, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1995
2. Dr. G. Baltă – „ Tehnici generale de îngrijirea bolnavilor”, vol.I, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1988
3. I. Negruţiu şi colab. – „ Obstetrică – Ginecologie”, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981
4. E. Proca – „ Tratat de patologie chirurgicală”, vol.VII, Ed. Medicală, Bucureşti,
1986
5. C. Rădulescu – „ Ginecologie”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995
6. V.I. Surcel – „ Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990
7. L.Titircă – „ Ghid de nursing”, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1995

44