IGIENA HABITATULUI

UMAN
 IGIENA HABITATULUI UMAN
• În cadrul raporturilor dintre organismul uman și mediul său înconjurător, alături de
mediul natural un rol deosebit de important revine mediului artificial, creat și
dezvoltat de om. În totalitatea sa mediul construit de om formează ceea ce
denumim habitat uman.
• În permanență așezările umane au evoluat , evoluție ce are la bază cel puțin
două elemente fundamentale: creșterea demografică și dezvoltarea economică.
• Orașele greco-romane nu depășeau 15000 de locuitori, iar Platon considera
că cetatea ideală trebuie să aibă cel mult 5000 de oameni.
• În anul 1800 existau 50 de orașe cu peste 100 000 de oameni, ca în 1950 numărul
orașelor cu peste un milion de locuitori să depășească 100, pentru ca acum 60% din
populația lumii să fie populație urbană.
• Astăzi, pe Pământ există 26 de megaorașe — orașe cu peste 10 milioane
de locuitori, 15 dintre acestea aflându-se în țările în curs de dezvoltare.
 IGIENA HABITATULUI UMAN
• Ritmul de creștere al populației s-a accelerat; dacă în 1850
populația globului era de 1 miliard, în 1950 a atins 2 miliarde, pentru
ca în iulie 2015 să ajungă la 7,3 miliarde. Explozia demografică a avut
loc datorită îmbunătățirii standardelor de trai și medicale, ceea ce a
permis oamenilor să trăiască mai mult decât în secolele anterioare.
• Actualmente, creșterea populației are loc cu preponderență în țările
în curs de dezvoltare - acele state cu nivel industrial și tehnologic
limitat. Majoritatea acestor țări se află în Asia și Africa, și parțial în
America de Sud și Centrală.
 IGIENA HABITATULUI UMAN
[2]
Estimări medii ale populației oferite de ONU în 2012 (în milioane).

Total America
America de Australia
An Asia Africa Europa latină
(mlrd.) Nord + Oceania
+ Caraibe
4.165 1.031
2010 6.916 740 (10,7%) 596 (8,6%) 347 (5,0%) 37 (0,5%)
(60,2%) (14,9%)
4.385 1.166
2015 7.324 743 (10,1%) 630 (8,6%) 361 (4,9%) 39 (0,5%)
(59,9%) (15,9%)
4.582 1.312
2020 7.717 744 (9,6%) 662 (8,6%) 376 (4,9%) 42 (0,5%)
(59,4%) (17,0%)
4.749 1.468
2025 8.083 741 (9,2%) 691 (8,5%) 390 (4,8%) 45 (0,6%)
(58,8%) (18,2%)
4.887 1.634
2030 8.425 736 (8,7%) 717 (8,5%) 403 (4,8%) 47 (0,6%)
(58,0%) (19,4%)
IGIENA HABITATULUI UMAN
4.997 1.812 730 739 415 50
2035 8.743
(57,2%) (20,7%) (8,3%) (8,5%) (4,8%) (0,6%)
5.080 1.999 724 757 426 52
2040 9.039
(56,2%) (22,1%) (8,0%) (8,4%) (4,8%) (0,6%)
5.136 2.194 717 771 436 55
2045 9.308
(55,2%) (23,6%) (7,7%) (8,3%) (4,7%) (0,6%)
5.164 2.393 709 782 446 57
2050 9.551
(54,1%) (25,1%) (7,4%) (8,2%) (4,7%) (0,6%)
5.168 2.595 700 788 456 59
2055 9.766
(52,9%) (26,6%) (7,2%) (8,1%) (4,7%) (0,6%)
5.152 2.797 691 791 465 61
2060 9.957
(51,7%) (28,1%) (6,9%) (7,9%) (4,7%) (0,6%)
5.120 2.998 681 791 474 63
2065 10.127
(50,6%) (29,6%) (6,7%) (7,8%) (4,7%) (0,6%)
IGIENA HABITATULUI UMAN
5.075 3.195
2070 10.277 673 (6,5%) 788 (7,6%) 482 (4,7%) 64 (0,6%)
(49,4%) (31,1%)
5.019 3.387
2075 10.409 665 (6,4%) 783 (7,5%) 490 (4,7%) 66 (0,6%)
(48,2%) (32,5%)
4.957 3.570
2080 10.524 659 (6,3%) 776 (7,4%) 496 (4,7%) 67 (0,6%)
(47,1%) (33,9%)
4.894 3.742
2085 10.626 653 (6,1%) 767 (7,2%) 502 (4,7%) 68 (0,6%)
(46,1%) (35,2%)
4.833 3.903
2090 10.717 649 (6,1%) 757 (7,1%) 506 (4,7%) 69 (0,6%)
(45,1%) (36,4%)
4.773 4.051
2095 10.794 644 (6,0%) 747 (6,9%) 510 (4,7%) 69 (0,6%)
(44,2%) (37,6%)
4.712 4.185
2100 10.854 639 (5,9%) 736 (6,8%) 513 (4,7%) 70 (0,6%)
(43,4%) (38,6%)
 1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Sănătatea evoluează și se modifică în funcție de evoluția și
succesele medicinei, dar o puternică influență o au condițiile sociale
și economice, care se adresează în primul rand habitatului uman.
• Principalele boli care domină astăzi omenirea și care predomină în
orașe sunt: bolile cardiovasculare, în mod deosebit cardiopatia
ischemică și hipertensiunea arterială, bolile neoplazice, bolile
neuropsihice, dominate de nevroze, psihoze și psihastenii, SIDA,
bolile endocrine, de nutriție și metabolism ca diabetul și tiroidiile,
bolile respiratorii cronice și, în fine accidentele, rutiere,aeriene și de
domiciliu.
1. IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
Sănătatea
11.326.519Decese cauzate de boli transmisibile în acest an
6.631.903Decese ale copiilor cu vârsta sub 5 ani din acest an
36.654.334Avorturi efectuate în acest an
269.679 Mame care au murit în timpul
naşterii în acest an
38.566.220Persoane infectate cu SIDA
1.466.724 Decese cauzate de SIDA în
acest an
7.165.757Decese cauzate de cancer în
acest an
855.818 Decese cauzate de malarie
în acest an
7.559.146.824Ţigări fumate astăzi
4.361.646 Decese cauzate de fumat în
acest an
2.182.199 Decese cauzate de alcool în
acest an

935.621 Sinuciderian produse în acest

$ 349.041.719.252Bani cheltuiţi în toată lumea pe droguri ilegale în acest an
1.177.782 Decese cauzate de traficul
rutier în acest an
1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Această morbiditate poate fi legată de factori de risc prezenți
în marile orașe:
-aglomerarea populației
-poluarea mediului: mijloace de transport, poluare industrială,
poluare sonoră,etc.
-regimul de viață în mediul urban, suprasolicitant; activitate prelungită,
alimentație schimbată față de tradițional, odihnă insuficientă plus
obiceiuri ca: fumatul, alcoolismul și uneori farmacodependența.
1. IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Zgomotul ca și sunetul se caracterizează prin 2
elemente fundamentale: frecvența și intensitatea.
• FRECVENȚA reprezintă numărul de oscilații pe unitatea de timp și se
măsoară în Hertzi, un Hertz fiind egal cu o oscilație pe secundă.
Zgomotele cu frecvență mică au o tonalitate joasă sau gravă, iar
cele cu frecvență mare au o tonalitate înaltă sau ascuțită. Cu cat un
zgomot are o tonalitate mai înaltă cu atat influența asupra
organismului este mai puternică. Urechea noastră percepe vibrațiile
cu o frecvență între 16-20 000 Hertzi. Fenomenele vibratile
superioare nivelului de 20 000 Hertzi se numesc ultrasunete(folosite
în ecografie), iar cele inferioare nivelului de 16 Hertzi se
numesc infrasunete sau trepidații.
 1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• INTENSITATEA corespunde cantității de energie purtată sau
transportată de un fenomen vibratil; ea se măsoară în ergi sau bari.
Sub aspect fiziologic, intensitatea determină sonoritatea. Unitatea de
măsură a sonorității este bellul, unitate subiectivă dependentă de
percepția sunetelor de către analizorul auditiv. Se consideră ca limită
inferioară limita de percepție sau pragul de audibilitate, iar ca limită
superioară intensitatea la care senzația auditivă se transformă în
durere; campul auditiv este cuprins între 0-14 belli, iar pentru că
bellul este o unitate prea mare se folosește submultiplul său zecimal,
decibellul: 0-140 Db.
 1. IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Acțiunea zgomotului asupra organismului:
a. Acțiunea specifică asupra analizorului auditiv; pot fi:
- Tulburări acute, determinate de zgomote foarte mari de scurtă
durată: traumatisme ale timpanului,ale urechii medii sau chiar
ale urechii interne cu înfundarea și perforarea timpanului,
hemoragii otice, surditate.
- Tulburări cronice; se produce deplasarea temporară a pragului
auditiv (adaptare), poate crește cu 10-15 Db pentru cateva ore pană la
cateva zile, fenomen numit oboseală auditivă. Prelungirea duratei de
oboseală este semn premergător hipoacuziei.
 1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
b. Acțiunea asupra întregului organism este complexă, pătrunderea
zgomotului realizandu-se nu numai pe calea nervului auditiv ci și prin
piele, mușchi, oase, articulații,etc. La baza acestei acțiuni stă influența
zgomotului asupra sistemului nervos central.
Boli: nevrozele,psihastenia, hipertensiunea arterială, gastrita și
ulcerul gastric și duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul,etc.
În timpul somnului zgomote chiar de mică intensitate pot
provoca modificări importante.
 1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Prin ORDINUL NR.119/04.02.2014 , Capitolul I Norme de igienă referitoare la zonele de
locuit , art. 2-16 se legiferează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească zonele în care
se amplasează clădirile destinate locuințelor, dotările tehnico-edilitare care trebuie să
însoțească cartierul de locuințe.
• În art. 5 se specifică locul în care se pot amplasa unitățile cu capacitate mică
de producție,distanța față de ferestrele locuințelor.
• Art. 6 reglementează ce se poate amplasa la parterul blocurilor și condițiile în care
se schimbă destinația unui spațiu de locuit.
• Art. 7 și 8 prevăd zonele necesare odihnei și recreerii.
• Art. 9 precizează că ” între unitățile industriale, obiectivele sau activitățile care poluează
factorii de mediu sau produc zgomot și vibrații și teritoriile protejate învecinate se asigură
zone de protecție sanitară.”
 1.IGIENA LOCALITĂȚILOR ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Art.10 prevede: ” Nocivitățile fizice ( zgomot, vibrații, radiații ionizante și
neionizante ), substanțe poluante și alte nocivități din aerul, apa și solul
zonelor de locuit nu vor putea depăși limitele maxime admisibile din
standardele în vigoare.”
• În art. 11 sunt precizate distanțele minime de protecție sanitară între
teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri aspra
sănătății populației.
• Art.14 conține prevederi pentru unitățile ce necesită protecție specială:
spitale, școli, grădinițe, etc.
• Art. 15 limitează numărul de animale din gospodăriile individuale funcție
de existența sau inexistența sistemului de apă curentă și canalizare.
• Art.16 cuprinde prevederi legate de asigurarea și respectarea valorilor limită ale
indicatorilor de zgomot:- în timpul zilei, la 1,5m înălțime de la sol să nu
depășească 55 dB; - în timpul nopții ( 23.00-7.00 ), la 1,5m
 2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Locuința reprezintă unul din cei mai importanți factori de mediu,
care împreună cu alimentația și îmbrăcămintea determină însuși
nivelul de viață al populației.
• Locuința reprezintă spațiul în care omul se odihnește și își reface
forțele de muncă, se distrează și lucrează cu vigoare și eficacitate.
• Preocupări pentru igiena locuinței au existat din cele mai vechi
timpuri, dar ele s-au intensificat odată cu dezvoltarea fenomenului de
urbanizare și creșterea presiunii demografice.
• Este cunoscută astfel relația între locuința insalubră și apariția sau
agravarea unor afecțiuni mai ales infecțioase: tuberculoza, gripa,
virozele respiratorii, scarlatina, difteria, rujeola, rubeola, varicela, etc.
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Lipsa unor condiții elementare de aprovizionare cu apă și îndepărtarea
corectă a reziduurilor, de păstrare și conservare a alimentelor determină
apariția unor boli digestive microbiene și parazitare ca: dizenteria, febra
tifoidă, hepatita epidemică, ascaridioza ca și toxiinfecțiile alimentare.
• Prezența unei umidități crescute și întreținerea igrasiei în locuință este
cunoscută ca unul din factorii favorizanți în apariția reumatismului
articular și a bolilor cardiovasculare.
• Insuficiența radiațiilor solare, atat a celor ultraviolete cat și a celor
luminoase constituie un element cu rol deosebit în producera
rahitismului și a unor tulburări de creștere și dezvoltare a organismului ca
și afecțiuni ale analizorului vizual.
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Poluarea interioară și îndeosebi prezența pulberilor, a unor gaze ca oxidul de
carbon și bioxidul de sulf, a germenilor și ciupercilor,etc. constituie factori
declanșatori pentru unele afecțiuni sau manifestări alergice, a unor intoxicații
acute sau mai ales cronice, a unor tulburări respiratorii pană la bronșita cronică.
• Condițiile necorespunzătoare de conlocuire, prezența unor noxe ca zgomotul și
vibrațiile, existența stresului în general stau la baza apariției și dezvoltării unor
tulburări neuropsihice pană la favorizarea unor boli psihice între care psihastenia
ocupă locul principal.
• Accidentele din locuințe ocupă locul doi după accidentele de circulație și se găsesc
înaintea accidentelor de muncă. Cele mai frecvente sunt căderile și alunecările cu
producere de luxații și fracturi(vartnici),apoi electrocutările, exploziile, combustiile,
accidentele produse de substanțe inflamabile sau corosive, rănirile prin arme de foc
și chiar înecul. Cei mai expuși accidentelor din locuințe sunt copiii și persoanele în
varstă.
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Urmare a cunoașterii relațiilor dintre locuință și sănătate s-au elaborat cerințe
igienice pe care trebuie să le îndeplinească locuința , legiferate prin
ORDIN Nr.119/04.02.2014
• Elemente care caracterizează locuința din punct de vedere sanitar și
prevederile din CAPITOLUL I Norme de igienă referitoare la zonele de locuit
din ORDIN Nr. 119:
1) Amplasarea locuinței - Art.2 prevede :
”(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să se facă în
zone sigure, pe terenuri salubre care să asigure:
a) protecția populației față de producerea unor fenomene naturale
ca alunecări de teren, inundații, avalanșe;
b) reducerea degajării sau infiltrării de substanțe toxice, inflamabile
sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
c) sistem de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele
legale în vigoare;
d) sistem de canalizare pentru colectarea, îndepărtarea și
neutralizarea apelor reziduale menajere, a apelor meteorice;
e) sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere;
f) sănătatea populației față de poluarea antropică cu compuși
chimici, radiații și/sau contaminanți biologici;
(4) Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone
cu interdicție de construire a clădirilor cu destinație de locuințe sau
socio-culturale, pe baza studiilor geologice de către instituții abilitate,
pană la înlăturarea riscului.”
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
2) Orientarea locuinței
• Încăperile unei locuințe pot fi grupate în 3 categorii: încăperi cu orientare
obligatorie către soare, ca dormitorul și camera de zi, încăperi cu orientare ferită
de soare, ca bucătăria și cămara, și încăperi indiferente ca orientare, ca anexele
sanitare.
• Pentru zona noastră climatică, orientarea cea mai bună este cea sudică, sud-estică
sau sud-vestică. Se va evita:orientarea nordică-nu permite pătrunderea în încăpere
a radiației solare directe; orientarea vestică-supraancălzește încăperile, mai ales
vara; orientarea estică-pentru evitarea vantului puternic din timpul iernii.
• Art.19, alin. (2) prevede: ” La proiectarea și construcția blocurilor de locuințe se va
ține cont de orientarea camerelor față de punctele cardinale, de vanturile
dominante, de curenții locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcții
înalte, și de însorirea maximă din timpul verii.”
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
3) Materialele de construcție
Art. 19 alin.(1) prevede:
”Materialele folosite în construcția, finisare și dotarea locuințelor se
aleg astfel încat să nu polueze aerul interior și să asigure izolarea
higrotermică și acustică corespunzătoare.”
În linii mari materialele utilizate pot fi naturale ca lemnul, piatra,
nisipul,etc. sau artificiale ca betonul, cărămida, materialele plastice,
sticla.
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
4) Planificarea interioară
• Numărul încăperilor de locuit este de dorit să corespundă cu
numărul de locatari pentru a asigura spațiu suficient diverselor
activități și pentru a satisface intimitatea necesară oricărei persoane.
• În privința suprafeței, Art.17 alin.(1) prevede:
”Parametrii sanitari care trebuie să fie respectați la proiectarea
și execuția locuințelor sunt:
-suprafața minimă a unei camere=12mp;
-suprafața minimă a bucătăriei=5mp; -
înălțimea sub plafon=2,60 m.”
2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Art. 18 alin. (1) prevede:
” Planificarea spațiilor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-să permită circulația comodă a copiilor, persoanelor în varstă și a celor
cu dizabilități, prin culoare de minimum 1,20 m lărgime, să nu existe
trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminate suficient,
-să asigure separarea pe funcțiuni împotriva propagării zgomotelor,
mirosurilor, vaporilor;
-să izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot
produce zgomote, mirosuri, vapori;
- să permită deschiderea comodă a ușilor interioare.”
 2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
5) Dotarea locuinței
• Dotarea locuințelor, element esențial în păstrarea și promovarea
sănătății populației. În acest sens, unele anexe apar ca absolut
indispensabile cum sunt baia cu WC separat sau în aceeași încăpere și
bucătăria cu sau fără loc rezervat pentru servirea mesei.
• Art.18 alin. (2) prevede:
” Băile și WC-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit și
a bucătăriilor.”
Alin. (3): ” Finisajele interioare și dotările cu echipamente nu trebuie
să creeze riscuri de accidente.”
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
6) Ambianța termică
• Prin ambianță termică sau microclimat înțelegem complexul de factori fizici ai
mediului ambiant care influențează schimbul de căldură între organism și
mediul său extern.
• Omul este un homeoterm, adică își păstrează temperatura sa
internă independent de variațiile termice ale mediului exterior.
• Homeotermia este rezultanta a două procese antagonice: termogeneza sau
producerea de căldură și termoliza sau pierderea de căldură a corpului.Aceste
două procese alcătuiesc funcția de termoreglare a temperaturii corpului,
funcție cu rol hotărator în desfășurarea normală a tuturor proceselor ce au loc
în organismul uman.
• Ambianța termică sau microclimatul locuinței influențează în mod
direct pierderea de căldură și indirect producere de căldură.
 2. IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Influența asupra organismului a ambianței termice este rezultatul interacțiunii a 4
factori: temperatura aerului, umiditatea aerului, mișcarea aerului și temperatura
obiectelor și suprafețelor.
• Astfel , microclimatul cald caracterizat prin radiație pozitivă, temperatura aerului
crescută, umiditatea aerului crescută, mișcarea aerului scăzută, produce
următoarele reacții din partea organismului uman:apariția vasodilatației periferice,
a transpirației puternice și în cele din urmă a hipertermiei.
• Microclimatul rece caracterizat prin radiație negativă, temperatura aerului scăzută,
umiditatea aerului crescută, mișcarea aerului puternică influențează organismul
uman de asemenea, care reacționează prin: vasoconstricție periferică, apariția
contracțiilor musculare și tremurăturilor și în cele din urmă prin hipotermie.
• Microclimatul din încăpere trebuie să fie mai bine rece decat cald, mai bine
uscat decat umed și mai bine în mișcare decat stagnant.
 2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
7) Încălzitul locuinței
Încălzirea locuinței se poate face prin sistem: local și centralizat.
Se poate folosi energia termică, energia electrică, energia solară.
Art. 17 alin. (7) prevede:
” Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20ᴼC
în camerele de locuit, cu diferențe în funcție de destinația încăperii:
a) Baie și W.C. - 22ᴼC
b) Camera de zi - 22ᴼC
c) Dormitoare - 20ᴼC ”
2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
8) Vicierea aerului
• Vicierea aerului este un fenomen complex, rezultat din suprapopularea sau aglomerarea
încăperilor.
• La baza vicierii aerului stă procesul respirator care produce alături de modificări chimice
( scăderea concentrației de O₂ și creșterea concentrației CO₂ ) și o serie de modificări fizice
cum ar fi creșterea temperaturii aerului (aerul expirat fiind mult mai cald), creșterea umidității
aerului (aerul expirat fiind încărcat cu vapori de apă). La acestea se adaugă și căldura pierdută
prin convecție (prin aer) și apa evaporată de la suprafața corpului ca și unii produși de
metabolism eliminați în mediul înconjurător.
• Aerul viciat trebuie diferențiat de aerul poluat. Vicierea se produce numai în spații
închise(încăperi) pe cată vreme poluarea are loc și în atmosfera liberă(aerul
atmosferic).Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice, poluarea este
urmarea unor activități economico-sociale.
• Determinarea vicierii aerului se poate face prin determinarea conc CO₂, dată fiind relația
existentă între modificarea proprietăților fizice ale aerului și creșterea conc de CO₂.
 2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI RELAȚIA CU
SĂNTATEA
9) Ventilația încăperilor
Art. 17 prevede:
” Alin.(2) Încăperile principale de locuit și bucătăriile trebuie prevăzute cu
deschideri directe către aer liber-uși, ferestre, care să permită ventilația naturală.
Alin.(4) Ventilația naturală în bucătărie, baie și cămară trebuie asigurată prin prize
de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural,
și prin păstrarea liberă a unui spațiu de 1 cm sub ușile interioare.”
Se practică și ventilația artificială , care trebuie să îndeplinească următoarele
condiții sanitare:- să nu introducă din exterior aer poluat; -să nu modifice
proprietățile fizice ale aerului (de pildă temperatura); -să nu producă
zgomot, trepidații; -să funcționeze tot timpul anului; - să realizeze condițiile
de confort cerute de însăși introducerea sa.
2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
10) Iluminarea locuinței
• Art.17 alin.(3)” Iluminatul natural în camerele principale și
bucătărie trebuie să permită desfășurarea activităților zilnice fără a
se recurge la lumina artificială.”
• Art.3 alin.(1) ” Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie
să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2ore la
solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele
învecinate.”
• Iluminatul artificial este asigurat prin electricitate . Sunt 2 sisteme
de iluminare: incandescent și luminescent.
 2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI
RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
11) Umiditatea locuinței
Este de mai multe feluri:
-umiditatea de construcție, datorită transformării Ca(OH)₂ utilizat
în tencuială în carbonat de calciu cu eliberarea de apă.
-umiditatea de infiltrație sau de capilaritate produsă prin
pătrunderea apei din sol în fundația și pereții construcției (igrasia).
-umiditatea de întreținere
-umiditatea de condensare
2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI RELAȚIA CU
SĂNTATEA
12) IZOLAREA FONICĂ.
• Reglementări legate de izolarea fonică:
Art 16 alin.(2) prevede: ” Pentru locuințe, nivelul de presiune acustică
măsurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie
să depășească 35 dB. În timpul nopții (orele 23,00-7,00) nivelul de zgomot
nu trebuie să depășească 30 dB.”
Art 17 alin.(5) prevede: ”Ghenele tehnice și toboganul de deșeuri solide
se izolează acustic și se prevăd cu posibilități de acces pentru curățare și
decontaminare periodică.”
 alin.(6) prevede: ”Pereții, planșeele și puțul ascensorului
trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibrațiilor.”
2.IGIENA LOCUINȚEI ȘI RELAȚIA CU
SĂNTATEA

• Art.19 alin. (3) : ” Se va realiza izolarea acustică a fiecărei camere față

de camerele învecinate din aceeași locuință, față de locuințele
învecinate și față de zgomotul produs de instalațiile aferente locuinței,
clădirii sau spațiilor învecinate cu altă destinație decat cea de locuință.
13) Întreținerea locuinței
Întreținerea constă în repararea la timp a
tuturor defecțiunilor, în menținerea unei
perfecte stări de salubritate și curățenie,
în evitarea unor activități care să ducă la
degradarea și distrugerea locuinței.
 3.IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
• Alături de locuință, instituțiile publice reprezintă principalele
amenajări urbane care pot influența starea de sănătate a populației.
• În sensul Ordinului Nr.119/04.02.2014 CAPITOLUL VI-Norme de igienă pentru
unitățile de folosință publică-prin instituții publice se înțelege: instituții
publice centrale și locale, instituții sau unități economice, de alimentație
publică, de turism, comerciale, culturale, sociale ,de educație, sportive,
colectivităților temporare de muncă sau de recreere, precum și unitățile în
care se efectuează prestări de servicii pentru populație, denumite în
continuare unități.
• Ca elemente comune tuturor instituțiilor publice sunt considerate:
alimentarea cu apă potabilă și evacuarea apelor reziduale, îndepărtarea
reziduurilor solide, iluminatul natural și artificial, încălzitul și ventilația,
asigurarea suprafeței și cubajului necesar,etc.
 3.IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
• În cadrul unităților în care se efectuează prestări de servicii pentru
populație un loc deosebit îl ocupă UNITĂȚILE SANITARE, care au specificul
și importanța lor aparte în determinarea stării de sănătate.
• Unitățile sanitare sunt reprezentate de: spitale, policlinici,
ambulatorii, sanatorii,etc.
• Spitalul necesită cele mai ridicate condiții sanitare atat pentru a crea
condiții optime de vindecare a bolnavilor cat și pentru a împiedica
răspandirea unor afecțiuni atat în interiorul unității cat și în afara acesteia.
• Infecțiile interne de spital, infecții intraspitalicești, infecții nozocomiale-
sunt îmbolnăviri de natură infecțioasă , manifestate clinic, contractate
în spital și care apar în timpul spitalizării sau după externare.
3.IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
• Infecțiile nozocomiale pot fi:
-boli transmisibile contractate în spital determinate de obicei de germeni patogeni;
aici se încadrează epidemiile hidrice, toxinfecțiile alimentare, epidemii de gripă, boli
diareice; ceea ce este particular în evoluția izbucnirilor epidemice în spitale este nota
de gravitate imprimată de rezistența scăzută la infecție a unor grupe de bolnavi.
-infecții cu ”germeni condiționat patogeni” sau cu ”oportuniști”; Germeni
patogeni:virusurile hepatitelor, virusul rujeolei, virusurile gripale și paragripale,
adenovirusuri, virusul sincițial respirator, rotavirusuri, Staphylococcus aureus,
streptococul grupa A, Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen.
Germeni condiționat patogeni: Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella Enterobacter;
bacili gram negativi anaerobi.
Germeni oportuniști: Serratia, Pneumocistis.
 3.IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
• Spitalul- condiții sanitare:
-AMPLASARE
-CONSTRUCȚIE
-FUNCȚIONALITATE – UNITATE PRIMIRE URGENȚE
-SALOANELE – UNITATEA DE ÎNGRIJIRE
-GRUP SANITAR
-BLOC OPERATOR – SĂLI DE NAȘTERE
-DISPENSAR POLICLINIC, AMBULATORIU DE SPECIALITATE
-LABORATOR DE INVESTIGAȚII PARACLINICE
-FARMACIA
-BLOC ALIMENTAR- BIBERONERII-BUCĂTĂRIA DE LAPTE
-SPĂLĂTORIA
-SERVICIUL TEHNIC-ADMINISTRATIV
-SERVICIUL ECONOMIC
 3.IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
• Curățenia
• Dezinfecția
• Stația centrală de sterilizare
• Circuite distincte ca spațiu, timp
• Circuitul pacienților
• Circuitul vizitatorilor, Carantina
• Frecvența și gravitatea infecțiilor intraspitalicești a scăzut dar continuă să existe în special infecțiile
datorate germenilor condiționt patogeni. Se impune supravegherea epidemiologică a infecțiilor
intraspitalicești.
• Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a
infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
• În vigoare de la 07.10.2016
• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și pneumoftiziologie” Dr Victor Babeș ”Timișoara- Ghid
de prevenție/control al infecțiilor nozocomiale.
3. IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
3. IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
3. IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE
3. IGIENA INSTITUȚIILOR SANITARE