GEOGRAFIE SOCIALĂ

ANALIZA ASPECTELOR SOCIALE ALE POPULAȚIEI DIN JUDEȚUL SUCEAVA

1
 Dinamica populației județului Suceava_1992-2019

770000

761432
759544
760000

747689
750000

740861
740323
737710
735548
732794
740000

730439
728603
locuitori

730000
720781
719204
715075

720000

710000

700000

690000
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8

20 0
20 1
02
20 3

20 5
20 6
20 7

20 9
20 0
20 1
12
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
19
20 9

20 4

20 8
9
9
9
9
9
9
9

0
0

0
0

0
1
1

1
1
1
1
1
1
9

0
0

0
0
19

20

20
Fig. 1 – Evoluția populației jud. Suceava_1992-2019

În urma analizei graficului, putem observa un trend ascendent lent al populației județului
Suceava, cu diferențe semnificative în anii 2001 și 2018. Astfel, s-a înregistrat o creștere a populației
din anul 1992, când județul a înregistrat un număr de 761.432 de locuitori, până la 715.075 de
locuitori în anul 2019. Printre cauzele creșterii numărului de locuitori enumerăm:

- o evoluție a sporului natural în perioadele 1997-2001 și 2017-2019;

- revenirea economiei de piață în aceste două perioade pe plan local;
- îmbunătățirea nivelului de trai al majorității populației, ceea ce a determinat întoarcerea în țară
a celor plecați la muncă în străinătate.

2
 85 ani si peste -1.22% 2.14%
80-84 ani -1.73% 2.89%
75-79 ani -2.14% 3.17%
70-74 ani -2.56% 3.46%
65-69 ani -4.28% 5.31%
60-64 ani -5.11% 5.65%
55-59 ani -5.17% 5.18%
50-54 ani -6.65% 6.47%
45-49 ani -7.80% 7.41%
40-44 ani -8.40% 7.59%
35-39 ani -8.08% 7.20%
30-34 ani -8.24% 7.57%
25-29 ani -7.49% 6.79%
20-24 ani -6.53% 6.09%
15-19 ani -6.37% 5.91%
10-14 ani -6.22% 5.80%
5- 9 ani -6.09% 5.77%
0- 4 ani -5.92% 5.61%
-10.00% -8.00% -6.00% -4.00% -2.00% 0.00% 2.00% 4.00% 6.00% 8.00% 10.00%

%Feminin % Masculin

Fig. 2 – Piramida vârstelor_ jud.Suceava_2019

Conform graficului, surprindem următoarele valori demografice:

- populația tânără ( 0- 19 ani) are o pondere de 23, 84 %;

- populația adultă ( 20-59 de ani) are o pondere de 56,33%;
- populația vârstnică ( 60 – peste 85 de ani) are o pondere de 19,83%.

Surprindem, astfel, faptul că, în prezent ( 2021), ponderea cea mai mare o are populația de vârstă
mijlocie, ceea ce înseamnă că, în următorii 10-15 ani, județul Suceava va avea o populație majoritar
îmbătrânită, iar populația adultă va fi în creștere, devenind astfel populația activă a județului.

De asemenea, corelând cu graficul următor, putem înțelege de ce populația din prima categorie de
vârstă ( 0-19 ani) este destul de mică în comparație cu cea adultă din anul 2019, natalitatea fiind în
acest an în descreștere față de anul anterior (2018).

3
 Mișcarea naturală a populației 1992_2019

16.00

15.12
14.00

14.20
14.19

13.58
13.46

13.40
13.34

13.30

13.17
12.00

12.67
12.29

11.99
11.95

11.87
11.79

11.75

11.71
11.65
11.47
11.33

11.30
11.27

11.23

11.22
11.08
10.86
10.00

10.68

10.20
8.00
‰

6.00

4.00

2.00

0.00
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6

19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4

20 6
20 7
20 8
20 9
20 0
20 1
20 2

20 5
20 6
20 7
20 8
19
19 7

20 5

20 3
20 4
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
19

Fig. 3 – Evoluția natalității jud.Suceava_1992-2019

Natalitatea în județul Suceava, înregistrează, în perioada 1992 -2019, în general, o scădere

continuă, cu o mică abatere, de creștere, în anii 2013 și 2016. Trendul descendent este cauzat de
scăderea nivelului de trai al populației ca urmare a crizei economice mondiale care se resimte și pe
plan național și local, având în vedere, mai ales, scăderea pe plan economic a activității în agricultură a
populației, ramură economică de bază a județului, acest fapt având, astfel, un impact negativ asupra
natalității. În 2013 are loc o ușoară creștere a acestui indicator, datorită creșterii valorii PIB pe țară,
aducând un surplus de venit familiilor din județ și afectând pozitiv, astfel, natalitatea.

4
 11.20

11.00
11.00

10.82

10.68
10.80

10.65

10.63
10.57

10.52
10.50
10.60

10.41
10.39

10.37
10.36
10.35

10.34
10.31
10.31

10.28
10.28
10.40 10.28

10.26

10.16
10.16
10.15
10.14
10.20

10.04

10.01
‰

9.99

10.00

9.84
9.80

9.60

9.40

9.20
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
99

20 0
20 1
20 2
03

20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
20 9
10

20 1
20 2
20 3
14

20 5
20 6
20 7
20 8
19
9

1
9
9
9
9
9
9

0
0

0
0
0
0
0

1
1

1
1
1
1
19

20

20

20

20
Fig. 4 – Evoluția mortalității jud. Suceava_1992-2019

Graficul de mai sus relevă faptul că indicatorul mortalității are un trend foarte sinuos, cu
cote maxime în anii 1996 ( 11‰) , 2002 ( 10,50 ‰) și 2015 ( 10,68 ‰), cauze principale fiind:

- ponderea mai mare a populației de vârstă de peste 80 de ani;

- rata crescută de îmbolnăvire din diverse cauze ( în special boli respiratorii și cardiace);
- rata crescută a sărăciei în aceste perioade, fapt ce a determinat îmbolnăvirea populației de
vârstă mică și mare.
Pe de altă parte, în anul 2001 se înregistrează cea mai mică rată a mortalității din perioada
studiată (9,84 ‰), fapt ce se datorează creșterii populației județului, ca urmare a sosirii unui număr
semnificativ de emigranți din acel an.

5
 6.00

4.84
5.00

4.20
3.89
4.00

3.12
3.12
2.81

2.76
2.73
3.00

2.51
2.45
2.34
‰

1.64
2.00

1.61
1.60

1.50
1.39
1.31
1.29

1.20

1.07
0.97
0.96

0.81
0.75
1.00

0.62
0.57
0.52

-0.32
0.00
20 0
19 2
19 3
94

19 5
19 6
19 7
98

20 9

20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
16

20 7
20 8
19
9

1
9

9
9

0
0
0

0
0
0

0
1
1
1
1
1

1
1
19

19

19

20
-1.00

Fig. 5 – Evoluția sporului natural al jud. Suceava_1992-2019

În urma analizei graficului se observă clar că sporul natural se menține negativ pe tot parcursul
anilor.

Valoarea cea mai ridicată se înregistrează în anul 1992 ( 4,84), iar cea mai scăzută în anul 2019 (-
0,32), preconizăând astfel că natalitatea va scădea și în următorii ani.

Valorile cresc și descresc de-a lungul anilor în funcție de valorile natalității și mortalității, astfel
că, în perioadele în care scade sporul natural, scade și natalitatea.

Bilanțul migratoriu, 1992 - 2019

6
 8.53
9.00

8.08
8.00

7.00

6.00

5.03
5.00
‰

4.00

2.64
3.00

2.27
2.00
2.00

1.32

1.11
0.81
0.64
0.63
0.55

0.51
1.00

0.49
0.38

0.37
0.37
0.17
0.15

0.15
0.10
0.09
0.07
0.05
0.02

0.02
0.01
0.01

0.00
19 5
19 2
19 3
19 4

19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
07

20 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
19
9
9
9
9
9

0
0
0
0

1
1
1
1
1
9

9
9
0
0
0

0
0
1
1

1
1
20
19

Fig. 6 – Evoluția imigrației_jud.Suceava_1992-2019

În perioada 1992-1997 există o stabilitate din perspectiva indicatorului imigrației. Se observă

o creștere a indicatorului în perioada 1998- 2001, ca urmare a crizei economice, acest lucru
determinând o mare parte a populației să se întoarcă în țară. De asemenea, are loc o creștere bruscă a
imigrației în perioada 2007-2018, ca urmare a îmbunătățirii serviciilor medicale din țară, a creșterii
numărului de locuri de muncă și a îmbunătățirii nivelului de trai, toate acestea fiind determinate de
intrarea României în Uniunea Europeană.

7
 1.60

1.45
1.34
1.40

1.20

1.03
1.00

0.91
0.87
0.80

0.72
0.71
0.68
‰

0.65

0.60
0.56

0.53
0.53
0.60 0.48

0.46
0.46

0.45
0.44
0.42

0.38

0.37

0.34
0.40

0.32

0.32
0.31
0.31
0.27
0.23

0.20

0.00
19 3
19 4
19 5
19 6

20 9
20 0

20 2
20 3

20 5
20 6

20 8
20 9

20 1
20 2

20 4
20 5

20 7
20 8
19 2

19 7
19 8

20 1

20 4

20 7

20 0

20 3

20 6

19
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
19

Fig. 7 – Evoluția emigrației_jud. Suceava_1992-2019

În urma analizei graficului, se observă că în perioadele 1994 -1998, 2000-2004, 2011-

2012, fluxul de emigranți este în creștere,a tingându-se un maxim de 1,45 emigranți la ‰ de locuitori
în anul 2012 , față de valoarea minimă de 0,23 la ‰ de locuitori în anul 1993. Acestă creștere are la
bază căderea sistemului comunist, care interzicea și pedepsea părăsirea locurilor natale. Astfel,
populația migreamză spre teritorii mai dezvoltate din punctd e vedere economic și social, cu mai multe
oportunități, sau migrează spre locurile natale de unde au venit anterior.

În perioada 2004-2005 se înregistrează o scădere a emigrației, odată cu intrarea României

în criza economică din 2000, astfel că tendința populației este de a emigra spre alte orașe sau teritorii
mai dezvoltate.

8
 10.00

7.66
8.00

7.37
6.00

4.12
4.00
‰

2.30

1.55
1.54
2.00

2008 0.20
2009 0.18

2011 -0.01
2000 -0.02
1998 0.11

2001 -0.04

2013 0.08
2010 0.05
2007 0.05
1999 0.00
1993 -0.22
1994 -0.25

2005 -0.27
1997 -0.29

2002 -0.36

2006-0.38
1996-0.40
1995-0.43
1992-0.44

2003-0.47
2004-0.53

-0.64
0.00

2012

2015

2018
2019
2014

2016
2017
-2.00

Fig. 8 – Evoluția sporului migratoriu_jud. Suceava_1992-2019

Sporul migratoriu se menține negativ în perioada anilor 1992 – 1997, 2000- 2006, precum și
în 2011-2012. Acest fapt duce la o depopulare a județului Suceava. Valoarile cele mai ridicate se
înregistrează în anii 2017 și 2018 ( 7,27 și 7,66 la ‰ de locuitori).

Sporul migratoriu este în relație de directă proporționalitate cu evoluția imigranților, astfel

că, atunci când numărul imigranților scade, scade și sporul migrator.

Forța de muncă, 1992-2019

9
 30.00

25.59
25.00
21.86 22.19
20.59
20.00 18.78 19.33

16.14 16.47
15.62
15.00 14.49
‰

10.00

5.00

0.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 9- Rata șomajului_jud.Suceava_2010-2019

Din grafic se observă o scădere bruscă a ratei șomajului din anul 2010 până în 2011, ca
urmare a creșterii indicatorului emigrației populației

În urma analizării graficului ce înfățișează evoluția șomajului raportat la mia de locuitori ai

județului Suceava, se observă o valoarea maximă de 25,59 ‰ la începutul perioadei de analiză, mai
exact în anul 2010, dar și o valoare minimă de 14,49 ‰ în anul 2019. Este remarcată o scădere
continuă a numărului locuitorilor județului care se află în cadrul șomajului.

Una din cauze ar putea fi dezvoltarea zonelor urbane din județ, dar și majorarea salariilor în
anumite ramuri de activitate locală.

10
 300.00

240.43
250.00

219.80
218.53
202.42
195.95
186.73
200.00

172.37
164.00
147.53
144.14
140.29

139.82
138.37
136.73

136.25
135.65
135.43

133.77
132.48
132.41

128.96
128.98

124.34
123.79
150.00

121.33

120.12
119.71
118.25
‰

100.00

50.00

0.00
19 5

20 9

20 3

20 7

20 1

20 5

19
19 2
19 3
19 4

19 6
19 7
19 8

20 0
20 1
20 2

20 4
20 5
20 6

20 8
20 9
20 0

20 2
20 3
20 4

20 6
20 7
20 8
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
19

Fig. 10- Forța de muncă _jud. Suceava_1992-2019

În perioada 1992 -2006 se observă o creștere de la 128,98 la 135,65 ‰ de locuitori. De

asemenea, tot o creștere, dar mai lentă, are loc începând cu anul 2015 ( 124,34) până în anul 2019
( 139,82), ca urmare a creșterii numărului de imigranți din acea perioadă.

Scăderea valorilor între anii 1992- 2006 se poate explica prin existența crizei economice din
2000.

Educația, 1992-2019

11
 0%
2% 0%
7%
4% 17%

Creșe 20%
Grădinițe
Învățământ primar și gimnazial ( inclusiv înv.special)
Învățământ liceal
Învățământ profesional
Învățământ postliceal ( inclusiv special) 50%
Învățământ de maiștri
Învățământ universitar (licență, master, postuniversitar, doctorat și programe postdoctorale)

Fig. 11 – Infrastructura școlară_ jud. Suceava_2019

Ponderea cea mai mare o au, la nivelul județului Suceava, învățământul primar și gimnazial
( 50%), urmate de învățământul liceal ( 20%) și de învățământul preșcolar ( 17 %). Inexistente sunt
învățământul de maiștri și încadrarea copiilor de până la 3 ani în creșe. O foarte mică pondere , de doar
2%, o are învățământul postliceal, asta și ca urmare a faptului că, zona fiind slab dezvoltată din punct
de vedere economic, majoritatea celor care finalizează treapta liceală optează pentru a rămâne ân
gospodărie și a ajuta familia la treburile casnice ( creșterea animanlelor, tăiatul lemnelor, etc).

Învățământul universitar este destul de bine reprezentat, având în vederecă județul Suceava are
puține universități, însă acestea sunt de mare prestigiu și cu profesori foarte bine pregătiți
profesional.Cei care absolvă această treaptă de învățământ, au oportunitatea de a se angaja în ramurile
economice și tursitice din județ.

12
 8.00

7.12
7.09

7.07

7.04
7.03

7.03
7.01

6.60
7.00

6.00

5.00

4.00

3.31
3.27
3.24
‰

3.00

2.46
2.44

1.83
1.83
1.82

1.82
1.82
1.81
1.76
1.71
1.66
1.66
1.65

1.64
1.64

1.63
1.60
2.00

1.00

0.00
19 2

19 7

20 1

20 3

20 6

20 9

20 2

20 5

20 8
19 3
19 4
19 5
19 6

19 8
20 9
20 0

20 2

20 4
20 5

20 7
20 8

10

20 1

20 3
20 4

20 6
20 7

19
9

0
0

1
1
9
9
9
9

9
9

0
0

0
0

1
1

1
19

20
Fig. 12 – Evoluția nr. de unități școlare_jud. Suceava_ 1992-2019

Scăderea bruscă a valorilor de la 6,60 ( în anul 1999) la 3,27 ( în anul 2000) se poate
explica prin faptul că, în urma legislației Ministerului Educației, multe unități școlare din județ s-au
închis, din lipsa condițiilor propice dsfășurării procesului de învățământ. De asemenea, se observă o
menținere constantă oarecum a valorilor în perioada 1992-1998 și între anii 2005-2019, ceea ce
înseamnă o normalizare a raportului unități școlare la mia de elevi. Cu toate acestea, valoarea de 1,81
de unități școlare la mia de elevi este mult prea mică și acst lucru se exprimă printr-o suprapopulare a
școlilorși, invariabil, a claselor. Se poate lua în considerare și faptul că numărul de cadre didactice
calificate a scăzut, având în vedere indicatorul natalității, care , în perioadele analizate, nu a înregistrat
o creștere masivă.

13
 70.00

67.72
67.71
66.57
68.00

64.88
64.75
66.00

64.45

64.38
64.36

63.83
63.55
63.25

62.96

62.81

62.81
62.62
64.00

62.45

62.42

62.04
62.03
61.73
61.72

61.69
60.94

60.93
60.72
62.00

60.11

59.43
‰

60.00

58.26
58.00

56.00

54.00

52.00
19 3

19 6

19 8

20 1

20 4

20 6

20 9

20 2

19
19 2

19 4
19 5

19 7

99

20 0

02

20 3

20 5

07

20 8

10

20 1

13

20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
9

1
1

1
9

9
9

1
1
19

20

20

20

20

20
Fig. 13 – Evoluția nr. de profesori ‰ elevi_jud. Suceava_1992-2019

Evoluția numărului de profesori la mia de elevi este una foarte sinuoasă, cu creșteri și
descreșteri bruște de la un an la altul. Astfel, cote negative se înregistrează în anii 1993, 2000, 2003,
2000 și 2010, cauzele principale fiind:

- scăderea numărului de unități școlare funcționale, multe din acestea fiind închise pentru
nerespectarea condițiilor minime de igienă pentru elevi;
- creșterea natalității (în 2013);
- redimensionarea unor rețele școlare din cauza funcționării unor clase sub efectivul minim de
elevi, ducând, astfel, la creșterea numărului de școlari desemnat unui cadru didactic.
Cotele pozitive din anii 1998, 2001, 2004, 2018 se datorează numărului de posturi scoase la
concurs pentru cadrele didactice, ca urmare a programelor de perfecționare pe care acestea le-au urmat.

14
 16000

13857

13851
13504

13014
14000

12636
12000

10480
10259

9545
9345

9250
9135
10000

8000
‰

6498
6003

6000

4000

2000

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 14 – Evoluția nr. calculatoare_jud.Suceava_2007-2019

Urmărind acest grafic, se poate constata că numărul de calculatoare existent în anul 2007
( 6003) la nivelul județului Suceava, a crescut vertiginos până în anul 2019 ( 13851 calculatoare),
aceasta ca urmare a investițiilor pe plan educațional și tehnologic în toate ramurile economice ale
județului. De asemenea, valoarea maximă din anul 2019 se poate explica și prin necesitatea investirii
în calculatoare din cauza pandemiei de Coronavirus COVID 19, care a dus la necesitatea predării în
sistem online, astfel încât foarte multe cadre didactice și mulți elevi au fost nevoiți să investească în
aceste aparate.

Și la nivel economic și turistic, investiția în calculatoare a fost una fără precedent.

15
 15.50%

15.29%
15.00%

14.84%
14.50%

14.15%
14.00%

13.98%
13.88%
%

13.75%

13.74%
13.73%
13.50%

13.00% 13.38%

12.50%

12.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Fig. 15 – Rata promovabilității elevilor_jud.Suceava_2010-2018

Graficul de mai sus arată valoari maxime de cca. 0,15% promovabilitate în anii 2010 ( 15,
29%) și 2014 (14, 84%) . Valorile promovabilității au fost calculate prin raportul numărului de
absolvenți la populația școlară. Astfel, dacă în anul 2010 populația școlară era de 140601 elevi, până în
anul 2018 a scăzut constant, ajungând la 123818 elevi. Din aceștia, au absolvit, în anul 2010, 21494
elevi, și din ce în ce mai puțini, până la 17515 elevi în anul 2018. O mică revenire a indicatorului s-a
înregistrat in 2014, când raportul absolvenți / elevi înregistrați este mai mare.

16
 Sănătatea, 1992-2019

0% 1% 0%
6%

28%
23%

41%

Spitale Centre medicale de specialitate Cabinete medicale de familie

Cabinete stomatologice Farmacii Laboratoare medicale
Alte tipuri de cabinete medicale

Fig. 16 – Infrastructura medicală a jud.Suceava_2019

Luând în considerare unitățile medicale de mai sus, se poate observa că, în anul 2019, în
județul Suceava, ponderea cea mai mare o aucabinetele stomatologice ( 41%) , cabinetele medicale de
familie ( 28%) și farmaciile ( 23%), Spitalele ocupă doar 1%, acestea fiind reprezentate de spitalul
municipal Suceava, restul județului folosind cabinetele medicale de familie, sau venind la spitalul din
municipiul Suceava.

Nu există centre medicale de specialitate.

Se poate concluziona că, în județul Suceava, sistemul medical este slab reprezentat.

17
 1.40

1.19
1.16

1.13
1.20

1.12
1.12

1.11
1.10

1.10
1.10

1.10
1.10

1.08
1.07

1.07
1.07

1.06

1.05
1.05

0.97
0.95

0.94
0.94
1.00

0.80

0.70
0.67

0.67
0.64
0.63

0.63
‰

0.60

0.40

0.20

0.00
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
20 6
20 7
20 8
19
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
19

Fig. 17 – Nr. medici ‰ locuitori_jud.Suceava_1992-2019

Valoarea minimă de 0,67 la mia de locuitori din anul 1999 poate fi explicată, pe de o parte ,
de slaba reprezentare a infrastructurii medicale de la nivelul județului, dar și de criza economică din
1999 – 2000, când multe cadre medicale preferă să părăsească țara pentru a alege un loc de muncă mai
bine plătit în sistemul medical din străinătate. De asemenea, odată cu intrarea României în UE în 2007,
o parte din aceste cadre medicale se întorc în țară, având o altă perspectivă, de unde și creșterea
indicatorului în 2007- 2008.

18
 66.25
70.00

60.00

50.00

40.00

33.75
%

30.00

18.05
18.06
17.98
17.51

17.37

17.36
17.32
17.36
17.31
17.23
17.15
17.14

17.16
17.13
17.12

17.03
20.00

14.83
14.65
14.53

14.53
14.48
14.40

14.17
14.15
8.06
7.78
10.00

6.34

6.10
5.80
5.33
4.39
3.92
2.98
1.73
1.22
0.90
0.70
0.45
0.37
0.20
0.21
0.16
0.12
0.12
0.08
0.08
0.00
0.00

0.00
97
98

01
02
03

06
07

10
11
12

15
16

19
95
96

99
00

04
05

08
09

13
14

17
18
19

20
20

20

20
20

20
19
19
19

19
20
20

20
20
20

20
20
20

20
20
20

20
20
20
Unități sanitare publice Unități sanitare private

Fig. 18 – Evoluția comparativă a ponderii unităților sanitare_jud. Suceava_1995-2019

Privind graficul de mai sus, observăm un trend ascendent brusc al celor două tipuri de unități
sanitare ( atât publice, cât și particulare) în anul 2015, când au fost majorate salariile cadrelor
medicale, astfel că foarte multedintre acestea s-au întors din străinătate. De asemenea, această
majorare a determinat mulți absolvenți de medicină să nu părăsească țara și să se angajeze în sistemul
medical românes, o parte dintre acești investind în cabinete medicale private.

Cultura, 2011-2019

19
 0.46

0.45

0.45
0.45
0.45

0.44
0.44

0.43

0.42
0.42

0.41

0.41
0.41
‰

0.40
0.40

0.39
0.39

0.38

0.37

0.36
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 18 – Nr. biblioteci ‰ locuitori_jud. Suceava_2011-2019

Numărul de biblioteci este socotit ȋn funcţie de numărul de biblioteci publice şi populaţia

județului Suceava. Numărul de biblioteci este în creștere în perioada 2011-2014, ca urmare a
necesităţii populaţiei de a se informa, de a se educa ( deschiderea de biblioteci universitare).

Scăderea indicatorului în perioada 2014- 2019 se poate explica prin faptul că populația a crescut
de la 737710 locuitori în 2011, la 761432 locuitori în 2019, pe cand numărul de biblioteci a scăzut, de
la 326 în anul 2011 la 299 în anul 2019. Scăderea numărului de biblioteci se datorează și informatizării
sistemului educațional, astfel încât au apărut biblioteci virtuale, iar o paret din cele existente fizic ( în
mare parte cele din comune), din lipsa de cititori, au fost închise, aceștia preferând accesarea
internetului pentru a se informa.

20
 7000.00

6928.30

6919.21
6800.00

6800.91
6742.79

6682.22
6600.00

6631.42

6517.70
6400.00

6446.55
‰

6284.32
6200.00

6000.00

5800.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 19 – Nr. volume ‰ locuitori_jud. Suceava_2011-2019

Indicatorul de mai sus s-a calculat luând în considerare numărul de volume existente în
cadrul bibliotecilor și populația județului pe fiecare an în parte din perioada studiată. Astfel, dacă în
anul 2011 erau 737710 locuitori și 4974225 de volume, în anul 2019 se ajunge la 761432 locuitori și
4785083 de volume, indicatorul înregistrând, astfel, un trend descendent, dat de scăderea numărului de
volume accesate fizic de populația județului. De asemenea, se poate lua în considerare că, în această
perioadă, cea mai mare parte a populației județului este peste vârsta de 59 de ani, ceea ce cetermină o
lipsă de interes a populației pentru împrumutuld e volume de la biblioteci, iar populația tânără
accesează volume în cadrul bibliotecilor școlare în principal sau online.

21
 200

187.90
180

186.58
180.91

178.62
176.41
174.34

167.62
160

164.92

150.99
140

120

100
‰

80

60

40

20

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 20 – Nr. cititori activi ‰ locuitori_jud. Suceava_2011-2019

Graficul de mai sus este în strânsă legătură cu cele două anterioare lui, trendul
descendent explicându-se în același mod: informatziarea sistemului educațional și accesarea prioritară
a cărților în mediul online, astfel încât numărul de cititori activi este în scădere.

22
 Locuințe, 1992-2019

18 mp
20

18 mp
18 mp
18 mp
18 mp
18 mp
17 mp
17 mp
17 mp
18

15 mp
14 mp
16

14 mp
13 mp
13 mp
13 mp
13 mp
13 mp
13 mp
13 mp
14

11 mp
11 mp
11 mp
10 mp
10 mp
10 mp
10 mp
10 mp
10 mp

12

10
m²

0
97

14
92
93
94
95
96

98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13

15
16
17
18
19
19
19
19

19
19
19
20

20
20
20
20
20

20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
19
19

20
20

20
Fig. 21 - Suprafața locuibilă / locuitor_jud. Suceava_1992-2019

Din graficul de mai sus se observă o creștere a spațiului locuibil/ persoană, de la 10 m² în anul
1992 , la 18 m² de persoană în 2019, ceea ce înseamnă că nu există o aglomerare a spațului locuibil,
dar și că, deși populația județului este în creștere, natalitaea este în scădere. De asemenea, se poate lua
în condiderare și emigrația, care este în creștere în perioada studiată, spațiul locuibil /persoană fiind
astfel reorganizat.

23
 Cladiri rezidentiale (exclusiv cele pentru colectivitati) Cladiri rezidentiale pentru colectivitati

Cladiri administrative Hoteluri si cladiri similare

Cladiri pentru comert cu ridicata si cu amanuntul Alte cladiri

Fig. 22 - Autorizații de construire pe categorii de clădiri_jud.Suceava_2019

Din grafic se observă că ponderea cea mai mare în ceea ce privește numărul de autorizații de
construire o au clădirile comerciale ( 65%). Hotelurile, clădirile administrative și clădirile rezidențiale
pentru colectivități nu au obținut autorizații sau nu au fost necesare autorizații, cele existente fiind
suficiente.

24
 Utilități publice, 1992-2019

800

669.1
649.9
700

614.5
596.8
580
550.9
544.4
600

534.4
478.8
470.7
500

434.5
423.4
415.9
416
387.3
400

345
Km

267.3
300

225.8
221.6
190.3
176.1
158.3
144.3

200
124.3
100.7
60.2

100
77
52.4

0
19 3
19 4

19 7
19 8

20 2
20 3

20 6
20 7

20 0
20 1

16

19
19 2

95

19 6

99

20 0
20 1

04

20 5

08

20 9

12

20 3
20 4
20 5

20 7
20 8
9
9

9
9

0
0

0
0

1
1
9

0
0

1
1
1

1
1
19

19

20

20

20

20

20
Fig. 23- Evoluția rețelei de gaze naturale_jud.Suceava_1992-2019

După căderea sistemului cominist din 1989, se observă o creștere semnificativă a

indicatorului, de la 52,4 km de conducte de gaze naturale, la 669,1 km, în perioada 1992-2019, datorită
renunțării la utilizarea de buletii și introducerea sistemului de distribuire a gazelor naturale către
populație prin conducte subterane, cetățenii având acces la acest sistem de distribuire.

25
 250.00

208.03
191.78
185.29
200.00

167.10

162.79
162.59
161.20
161.04

159.86
159.53
156.74

151.77
134.82

128.26
127.17
150.00

120.22
118.44

117.28

117.27
116.94
115.99
115.14

112.88
109.63

109.10
108.11

107.85
105.94
m³

100.00

50.00

0.00
19 2
19 3

20 2

20 6
20 7

20 1

20 5
94

19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1

03

20 4
20 5

20 8
20 9
20 0

20 2
20 3
20 4

20 6
20 7
20 8
19
9
9

0
0
0

1
1

1
1
9
9
9
9
9
0
0

0
0

0
1

1
1

1
1
19

19

20

Fig.24 - Metri cubi de gaze naturale/ locuitor_jud.Suceava_1992-2019

Odată cu creșterea numărului de km de conducte de distribuire a gazelor naturale, se

înregistrează și o creștere a consumului acestora de către populație. Indicatorul înregistrează, totuși,
valori sinuoase, cu creșteri și scăderi de la un an la altul, în funcție de prețul gazelor naturale, acesta
fiind dependent de politicile externe .

Bibliografie:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Causes_of_death_statistics

https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-10-9-15765618-0-mortalitan2012-2013.pdf

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

http://www.falticeni.ro/strategia_dezvoltare3.php#dinamica%20populatiei

https://www.presalocala.com/2013/12/06/efectele-crizei-economice-din-2007-2013-asupra-economiei-
romanesti/

CUPRINS

26
Dinamica populației județului Suceava_1992-2019..............................................................................................2
Mișcarea naturală a populației 1992_2019...........................................................................................................4
Bilanțul migratoriu, 1992 - 2019...........................................................................................................................7
Forța de muncă, 1992-2019................................................................................................................................10
Educația, 1992-2019...........................................................................................................................................12
Sănătatea, 1992-2019.........................................................................................................................................17
Cultura, 2011-2019.............................................................................................................................................20
Locuințe, 1992-2019...........................................................................................................................................23
Utilități publice, 1992-2019.................................................................................................................................25
Bibliografie:.........................................................................................................................................................26

27