Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie

Evoluția socio-demografică în municipiul Sibiu.

Studenți :

Maxim Alexandru-Nicolae
Mircea Iulia Andreea
Mighiu Alexandru
Mihai Maria Lavinia
Niculae Marius Relu

Grupa : 302

Bucuresti, 2020
 Cuprins :

1.Introducere
2. Caracteristicile profilului socio-demografic
2.1. Evoluția numărului de locuitori (2000-2019)
2.2. Mișcarea naturală (2000-2019)
• Născuți vii
• Născuți morți
• Natalitate : Născuți vii/ populație x1000
• Mortalitate: Născuți morți/populație x 1000
• Bilanț demografic natural : Natalitate - Mortalitate
• Rata de fertilitate: Născuți vii/Pop feminină 15-49 x1000
• Căsătorii
• Divorțuri

3. Mișcare migratorie (2000-2019)

• Stabiliri cu domiciliul
• Plecări cu domiciliul
• Emigranți
• Imigranți
• Migrația brută: Imigranți + emigranți
• Migrația netă : imigranți – emigranți

4. Structura populației.
4.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe
• Evoluția populației de sex masculin și de sex feminin – 2000-2019
• Piramida vârstelor – 2000, 2010, 2019
4.2. Structura populației după etnie (2011)
4.3. Structura populației după religie (structura confesională) (2011)
4.4. Structura populației după limba maternă (2011)
4.5. Populația activă (pe sexe si ponderea populației active din total populație) – 2000-2019
4.6. Șomeri (pe sexe și ponderea lor în total populație) – 2000-2019

5. Concluzii
6. Bibliografie

1.Introducere

Geografia umană este o ramură a geografiei ce se ocupă cu studierea oamenilor si

comunităților lor, culturilor, economiilor și interacțiunii acestora cu mediul, Această ramură a
geografiei se axează pe loc și spațiu, pe interacțiunile sociale, vizibile în structurile arhitecturare
ale orașelor sau organizarea spațială a zonelor economice, dar totodată cuprinde și spațiul minții
noastre, imaginea geografică și caracterul symbolic al anumitor locuri și așezări.
Geografia umană, este deci, știința care studiază omul și totalitatea activizaților sale strâns
legate de mediul natural. Geografia umana studiază raporturile dintre societatea umană si mediul
geografic.
Geografia umană are mai multe subdiviziuni:

• geografia populației
• geografia așezărilor umane
• geografia economică
• geografia politică
• geografie istorică
• geografie socială
• geografie culturală
• geografia turismului
• geografia timpului

Este importantă studierea Geografiei umane, deoarece aceasta se ocupă cu studiul relațiilor
ce se stabilesc între variațiile spațiale ale distribuției, structurii și dinamicii populației. Totodată,
aceasta analizează toate aspectele referitoare la populația Terrei, cum ar fi : apariție, evoluție
numerică, răspândire, densitate, etc.
Poziția geografică:
Arealul Sibiului este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Sibiului, în
aproprierea Munților Făgăraș, Cindrel și Lotrului, ce mărginesc depresiunea în partea sud-vestică
(Fig.nr. 1).

Fig.nr. 1, Localizarea orizontului local a arealului Sibiu (Sursa : Google Earth)

2. Caracteristicile profilului socio-demografic

2.1. Evoluția numărului de locuitori (2000-2019)

În decursul acestor 2 decenii, municipiul Sibiu a suferit diverse modificări în ceea ce

privește numărul de locuitori, populația variând. Din 2000 până în 2006, populația a avut un ritm
descrescător, urmând apoi, ca din 2007 sa aibă o tendință crescătoare până în 2016, cu mici
fluctuații, iar în ultimii 3 ani, până în 2019, a avut o tendință de scădere. Unul din motivele scăderii
populației în Sibiu și unul dintre principalii factori ai scăderii populației din localitățile României,
este îmbătrânirea populației, lipsa unei legi, care să sporească natalitatea, înregistrându-se astfel,
fluctuații și scăderi a valorilor natalității și mortalității. O altă cauză a fenomenului de descreștere
o reprezintă deplasările cu caracter permanent a unei părți din locuitorii municipiului Sibiu, din
cauza, nivelului mai ridicat de trai din alte zone din țară sau dinafara țării.
2.2. Mișcarea naturală (2000-2019)

• Născuți vii/Născuți morți

1689
1672

1665
1616
1800
1597

1593

1590
1556
1538

1531
1530
1455

1600
1396
1387
1370

1289

1288
1247
1216

1400
1204

1200

1000

800

600

400

200
16
14

13

11
10
9

8
7

7
6
5

5
5

5
4

3
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
născuți vii născuți morți

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica numărului de născuți vii și născuți morți,
raportându-ne la populația municipiului Sibiu. Putem observa cî numărul născuților vii, prezintă
fluctuații constante, ca de exemplu, în perioada 2004-2006 s-a înregistat o creștere a născuților vii,
în timp ce în 2017-2019 s-a înregistat o scădere. Cea mai mică valoare a numărului născuților vi a
fost 1204, în 2003, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în 1689, în 2009.
Numărul născuților morți este relativ constant, cea mai mică valoare înregistrându-se în
2018, iar cea mare în 2007, 16.
 • Natalitate : Născuți vii/ populație x1000 / Mortalitate : Născuți morți/populație x 1000

0.10
12.0 0.1

10.0

0.08
0.09

9.9

9.8

0.08
9.5
9.5

9.4

9.4
10.0

9.2
9.1

9.0
9.0
0.08
8.6

8.3
8.2

0.07
8.0

7.6
7.6

0.07

0.06
7.3

8.0
7.1

7.1

0.05
0.05
0.05
0.06

0.05
0.04

0.04

0.04
6.0 0.05

0.04
0.04

0.03
0.03
0.03
0.03
4.0

0.02
0.02
0.03

0.02
0.02
2.0
0.01

0.0 0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
NATALITATE MORTALITATE

În cadrul natalității cei mai importanți factori care determină aceste fluctuații sunt factorul
migrației, îmbătrânirea demografică și dezvoltarea rolului femeii în societate. O bună parte din
populația tânără migrează pentru un nivel de trai mai ridicat. În prezent femeile tinere pun mai
mult accent pe carieră în detrimentul întemeierii familiei. Îmbătrânirea populației este un alt factor
al fluctuației ratei natalității, prin scăderea numărului de persoane tinere și creșterea numărului de
persoane bătrâne.
În graficul de mai sus, putem observa că, cea mai mare rată a natalității este înregistrată în
2009, 10.0, iar cea mai mică 7.1, în 2001.
Valorile mortalității din graficul de mai sus sunt influențate de diverși factori, îmbătrânirea
populației și sănătatea populației. Cea mai mică rată a mortalității a fost înregistrată atât în 2000
cât și în 2011 și 2018 de 0.02, iar cea mai ridicată a fost în 2007, de 0.10.
• Bilanț demografic natural : Natalitate – Mortalitate

10.5
10.0 9.9
10.0 9.8
9.4 9.5
9.3 9.3
9.5 9.1
9.1 9.0 9.0
9.0
8.6
8.5 8.2 8.2
8.0
8.0
7.6 7.6
7.5 7.3
7.1 7.0
7.0

6.5

6.0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019
Privind graficul de mai sus, putem observa că municipiul Sibiu, prezintă fluctuații în ceea ce
prezintă bilanțul demografic natural, însă valorile bilanțului natural se mențin pozitive în perioada
de referință. Principala cauză a acestor valori, o reprezintă natalitatea, ce înregistrează valori mai
mari ca mortalitatea. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în 2003, 7, iar cea mai mare în 2009,
10.
• Rata de fertilitate: Născuți vii/Pop feminină 15-49 x1000
40.0

38.0
38.9
36.0 37.3 36.8
36.6 36.8 36.4 36.6
34.0 35.2
34.1 34.1 34.4
32.0
PROMILE

30.0 31.6

28.0 29.4 29.3

28.6
26.0
26.6
24.0 25.7
24.5
22.0 23.7 23.8

20.0
2 0 0 02 0 0 12 0 0 22 0 0 32 0 0 42 0 0 52 0 0 62 0 0 72 0 0 82 0 0 92 0 1 02 0 1 12 0 1 22 0 1 32 0 1 42 0 1 52 0 1 62 0 1 72 0 1 82 0 1 9
Rata natalității prezintă o ușoară tendință de creștere, dacă în 2000, înregistra o valoare de 26.6, în
2019, înregistra o valoare de 31,6.
Cea mai mică valoare a fost înregistrată în 2001, 23.7, iar cea mai ridicată în 2017, de 38.9.
Una dintre cauzele acestor valori, o reprezintă numărul ridicat de persoane de sex feminin cu vârste
cuprinse între 15-49, așa cum se poate observa și din graficele de mai jos cu piramida vârstelor.

• Căsătorii/Divorțuri

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica căsătoriilor și a divorțurilor pentru populația
municipiului Sibiu. În prima parte a graficului (perioada 2000-2003) putem observa o ușoară
creștere a numărului de căsătorii cu valori de 1106 și 1098, urmată de o ușoară scădere cu valori
de 1060 și 1067.
În perioada 2004-2008 se poate observa o tentă crescătoare în numărul căsătoriilor, apogeul maxim
atingându-se în anii 2007-2008 cu valori de 1305/1327. Un posibil factor care a dus la creșterea
numărului de căsătorii în anii 2007-2008 este adoptarea Legii nr. 396 / 30.10.2006 privind
acordarea unui sprijin financiar la constituirea unei familii.
După anul 2008, putem observa o scădere bruscă a căsătoriilor, plecând de la o valoare de 1164 în
anul 2009 și ajungând la o valoare de 945 în anul 2013. Această scădere bruscă a căsătoriilor a dus
la o creștere rapidă a numărului de divorțuri. După anul 2013 putem observa o ușoară creștere în
numărul căsătoriilor, până în anul 2018, urmată de o ușoară scădere în anul 2019.
Din punct de vedere al divorțurilor, prima parte a graficului (2000-2003) prezintă o oarecare
stagnare, cu o mică creștere în anii 2002-2003. După anul 2003, putem observa o scădere treptată
a divorțurilor până în anul 2009. În perioada 2010-2012 se produce o creștere bruscă în cazul
divorțurilor, aici atingându-se și valoarea maximă de 421 (2011). În perioada ce urmează 2013-
2015, se observă o scădere bruscă de la o valoare de 405 în 2012 la una de 246 (aceasta fiind și
valoarea minimă în cazul divorțurilor) în 2013, scăderea fiind aproape dublă. După anul 2015, se
observă o creștere relativ ușoară până în anul 2019.
Principalii factori posibili în cazul divorțurilor ar putea fi : șomajul, migrația externă, condițiile
economice slabe, nivelul de trai foarte scăzut.

3. Mișcare migratorie (2000-2019)

• Stabiliri/Plecări cu domiciliul

Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul

3118
3500

3049
3013

2984
2923

2848
2785
2644

2635
3000

2518
2511

2511
2469
2461

2435
2313

2284
2281
2272

2256
2191

2152

2140

2065
2062
2500

2007
2001

1975
1869

1838

1656
1639
1593
1588

2000
1554

1447
1385
1279

1221
1145

1500

1000

500

0
2011

2014

2017
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

2012
2013

2015
2016

2018
2019
Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica stabilirii și a plecării cu domiciliul pentru
populația municipiului Sibiu în perioada 2000-2019. În cazul stabilirolor cu domiciliul observăm
o ușoară scădere în perioada 2000-2001, urmată de o creștere în perioada 2002-2004. Din 2004
până în 2005 putem observa din nou o scădere a valorii cu stabiliri de domiciliu (1221), urmată de
o creștere bruscă în intervalul 2006-2008, ajungând la o valoare de 2511 în 2008. Până în anul
2009 valoarea va scădea iar brusc, fiind urmată de o creștere la fel de bruscă (perioada 2010-2011),
aici atingându-se valoarea maximă de 3013.În anul următor această valoare scade cu puțin peste
1000, ajungându-se în anul 2011 la valoarea de 2001. Până în anul 2019, graficul are o tendință
sinuoasă, prezentând mici creșteri și scăderi anuale.
În cazul plecărilor cu domiciliul, observam tot o mică scădere în perioada 2000-2001, urmată de o
creștere bruscă până în anul 2004, unde se atinge o valoare de 2140. Această valoare va scădea cu
aproximativ 500 până în următorul an unde atinge o valoare de 1656. Perioada 2005-2008 prezintă
o creștere accelerată, ajungându-se la valoarea de 2435 în 2008. Perioada următoare 2009-2011
prezintă din nou două scăderi și o creștere rapidă. Perioada 2011-2019 prezintă o creștere treptată,
plecând de la valoarea de 2007, înregistrată în 2010, ajungând la o valoare de 3011 în 2018 (aceasta
fiind și valoarea maximă a acestui grafic).
• Emigranți/Imigranți

Emigranți Imigranți

382
359

335

329
293
289

245
244

234

226
224
222

221

214
207
181

161
153

149
134

128
123
105

104
100

94
92

90
86
81

77
71

53
44

45

35

27

16

38

34
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019
În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica emigranților și a imigranților pentru municipiului
Sibiu în perioada 2000-2019. În cazul emigranților, în anul 2000 avem o valoare de 289, urmată
de o scădere de aproximativ 100 în următorii doi ani. În perioada 2003-2005, observăm niște valori
aproximativ egale, urmată de o creștere bruscă în 2006, ajungând la o valoare de 359. În perioada
2007-2015 valorile au scăzut cu mult față de cea din 2006, având valori cuprinse între 181 și 214.
Cu începutul anului 2015 valorile au început să crească semnificativ, ajungându-se la valoarea de
382 în anul 2018, aceasta fiind si valoarea maximă.
În cazul imigranților, graficul de mai sus are o tentă sinuoasă, cu creșteri și scăderi de valori in
fiecare an. Perioada 2000-2004 este reprezentată de o scădere treptată, pornind de la o valoare de
44 și ajungând la o valoare de 16. Perioada 2005-2012 este reprezentată de o creștere constană,
urmată fiind de o scădere la valoarea de 53 în anul 2013. Începând cu anul 2014, valoarea
imigranților crește constant până în 2019, înregistrând valoarea de 128 în anul 2018, această
valoare fiind și cea maximă.

Ciferele acestor grafice pot fi date de mai mulți factori declanșatori, precum :
 - Schimbările demografice
- Schimbările economice
- Problemele de ordin politic

• Migrația brută: Imigranți + emigranți/ Migrația netă : imigranți – emigranți

600 510
500 429 419
393 397
400 333 334 349
312 301 300
271 283 262 274
300 238 232 241
179 188
200
100
0
-100
-57
-89 -100 -102 -90 -103
-200 -118 -134 -128
-147 -168 -189
-300 -217 -206 -207
-245 -241 -254 -239
-400 -325
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019
Migrația brută Migrația netă

În graficul de mai sus, este reprezentată migrația brută pentru municipiului Sibiu în
perioada 2000-2019.
Graficul pornește de la o valoare de 333 în anul 2000, având o scădere în următorii doi ani,
valoare ce ajunge până la 188 în anul 2002. Următorii ani au reprezentat o creștere continuă
până în anul 2006, ajungându-se la valoarea de 393, această valoare fiind urmată de un val
de scăderi moderate până în anul 2014. Începând din 2014 și până în 2019 valorile au
crescut treptand, astfel că în anul 2018 se înregistra o valoare de 510 (această valoare fiind
și maxima acestui grafic). Exact cum am menționat și la graficul anterior, tendința și
valorile acestui grafic sunt legate de o multitudine de factori care influențează direct aceste
valori.
Valoarea minimă a migraței netă a fost înregistrată in 2007 avînd valoarea de -325, iar cea
maximă a fost înregistrata in anul 2014 aceasta fiind de -57.
Motivul acestor deplasări este căutarea unui trai mai bun.
Se poate observa pe grafic ca in perioada 2007-2013 nu au existat schimbări majore astfel
că intervalele nu prezintă decalaje mari.
Din 2014 pana in 2019 se observa o descrestere continua.
Din 2000 pana in 2001 se observa o crestere semnificativa, iar dupa aceea pana in anul
2006 o descrestere continua.
4. Structura populației.

4.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe

• Evoluția populației de sex masculin și de sex feminin – 2000-2019
• Piramida vârstelor – 2000, 2010, 2019

Plastică şi intuitivă, piramida vârstelor este un excelent mijloc de analiză, s-ar putea spune o
„radiografie” a populaţiei, întrucât prezintă o sută de clase de vârstă, fiecare din ele având propria
sa istorie până la momentul în care este fixată în piramidă. Piramida vârstelor rezultă din
combinarea a două histograme, fiecare reprezentând efectivul populaţiei de sex feminin, respectiv
masculin pe vârste sau grupe cincinale de vârstă. Pentru a prezenta concomitent atât structura pe
vârste, cât şi structura pe sexe, cele două histograme sunt răsturnate, utilizând o scară unică a
absciselor, orientată vertical, pe care se marchează vârsta. Axele ordonatelor, pe care se indică
efectivul populaţiei, ocupă prin inversare o poziţie orizontală, fiind situate la stânga (sexul
masculin) şi la dreapta (sexul feminin) axei verticale a piramidei. Ca urmare a scăderii efectivelor
de populaţie pe măsura înaintării în vârstă, benzile care indică numărul populaţiei se micşorează
permanent, dând reprezentării grafice aspectul de triunghi isoscel, fapt ce explică denumirea de
piramidă a vârstelor.
În cazul piramidei vârstelor pentru Municipiul Sibiu realizată pentru anul 2000, putem observa că
în anii de mijloc ai vieţii efectivele generaţiilor sunt sensibil egale, cea masculină fiind puțin mai
mare între 0-15 ani datorită supranatalității masculine, iar apoi, se înregistrează, în partea a doua a
vieţii, o preponderenţă a efectivelor feminine, tot mai evidentă pe măsura înaintării în vârstă, ca
urmare a supramortalităţii masculine la toate vârstele şi cu deosebire la vârstele înaintate. După
cum se observă din piramida atașată mai jos, aceasta prezintă o formă spefică României, și anume
forma de amorfa. Piramida în formă de amforă este specifică populaţiei cu tendinţă demografică
regresivă. Baza îngustă a piramidei semnifică o pondere redusă a grupei tinere în comparaţie cu
celelalte grupe. În acest tip se încadrează populaţiile cu simptome avansate de îmbătrânire
demografică, proces ce rezultă în urma scăderii accentuate a fertilităţii care a fost generat de
statutul femeii în societate, a dorinței tinerilor de a se împlini pe plan educațional și profesional
înainte să formeze o familie.
În anul 2010, piramida vârstelor își menține aceeași formă de amorfă ca și cea din 2000,
înregistrând câteva modificări vizibile. Baza piramidei este mult mai îngustă, populația tânără fiind
mult mai redusă. Deși populația per ansamblu între 0-4 ani și 5-9 ani înregistrează valori mai mari
ale populației comparativ cu cea din 2000, în intervalul 10-14 ani se observă o scădere
semnificativă, dublă (aproximativ 3000 de persoane) decât cea din anul 2000. Nici populația tânără
nu mai înregistrează valori atât de mari, întrucât principala cauza ar fi plecarea sibienilor la studii
în alte orașe din România sau din alte țări, precum și plecarea lor pentru a găsi locuri de muncă
mult mai bine plătite, pentru a-și asigura un trai mai bun. Vârful piramidei este mai lat decât cel
din observat în anul 2000, ceea ce arată faptul că populația vârstnică a crescut. De asemenea,
observăm faptul că efectivele feminine sunt mult mai mici în prima parte a vieții decât efectivele
masculine, iar în ultima parte a vieții acestea sunt mai mari decât cele masculine. Acest fapt se
datorează în special condiției de sănătate. Principalele cauze de deces în randul bărbaților sunt
bolile de inima, cancerul, traumatismele, bolile respiratorii cronice și accidentul vascular cerebral.
Pentru ultima piramidă, cea din anul 2019, ca și în celelalte două, își păstrează forma specifică de
amforă. Baza piramidei își păstrează aproximativ aceleași valori ca și cele din 2010, cu mici
descreșteri atât pentru efectivele masculine, cât și pentru cele feminine, cauzate de natalitatea în
scădere, consecință . Cea de-a doua categorie de vârstă, cea care reprezintă forța de muncă efectivă
își reduce de asemenea valorile considerabil, accentuând situația migrațiilor în masă a acestora
pentru a ocupa locuri în cele mai prestigioase universități studiile, care le aduc pe viitor și
posibilitatea șederii și ocupării unui loc de muncă, dar și pentru cei cu un nivel de învățământ mai
scăzut de a-și asigura un loc de muncă benefic situației financiare viitoare. Din cauza migrației
tinerilor, natalitatea este, de asemenea, afectată după cum se poate observa. Populația are o tendință
per ansamblu de îmbătrânire, în continuare femeile conducând top-ul în rândul populației adulte,
dar și în cel al populației vârstinice. Cauzele rămân aceleași ca și în ceilalți ani, dar există o mică
diferență în sistemul sănătății. Datorită sistemului sanitar foarte bine echipat , cu tehnici noi și
inovative zilnice, dar și cu aparatură performantă, acesta a condus la o speranță de viață mult mai
ridicată.
Per ansamblu, în cele trei piramide observăm o ierarhie foarte bine pusă la punct a populației
masculine și feminine, în genere tendința este de îmbătrânire pe viitor, iar populația feminină va
continua întotdeauna să fie mai numeroasă decât cea masculină întrucât avem un metabolism și un
sistem imunitar mult mai bine pus la punct.
4.2. Structura populației după etnie (2011)
În acest grafic de tip plăcintă avem reprezentată structura populației după etnie pentru
Municipiul Sibiu, în anul 2011. În Sibiu trăiesc alături de comunitatea românească, care reprezintă
89% din totalul populației, diferite comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase
specifice. Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un procent
de circa 11% din totalul de 100%. Cea mai mare minoritate din Sibiu este cea de sași, reprezentată
cu 8%. Cu 1%, cu albastru mai deschis sunt reprezentați germanii, iar alți 1%, cu portocaliu sunt
reprezentați maghiarii. Restul etniilor, cu procente mai mici de 1% sunt rromii cu gri, ucrainienii
cu galben, turcii cu verde deschis, rușii-lipovenii cu albastru închis, sârbii cu gri închis, tătarii cu
maro, slovacii cu galben muștar, italienii cu verde închis, grecii cu o nuanță mai închisă de
albastru, iar evreii cu albastru deschis.
4.3. Structura populației după religie (structura confesională) (2011)
În acest grafic predomină religia ortodoxă în proporție de 85%, urmată de cea romano-catolică,
reformată, penticostală, greco-catolică și baptistă fiecare reprezentând doar un procent, respectiv
două procente, dar sunt prezente și alte religii sub un procent.
Poporul roman s a nascut crestin iar dovada crestinismului in aceste parti ale Transilvaniei sta chiar
Donariul de la Biertan din sec IV. Dupa Marea Schisma din 1504, pe teritoriul Romaniei de astazi
s a raspandit cultul ortodox, iar romanii inclusiv cei din Transilvania au imbratisat noua religie cu
traditiile sale.

4.4. Structura populației după limba maternă (2011)

0% 0% 0% 0%
0% Romana
1% 0% 0%
Maghiara
0% 0% Romani
Ucraineana
0%
Germana
47% 52% Turca
Rusa
Tatara
Slovaca
Greaca
Ceha

În acest grafic predomină limba română în proporție de 52%, urmată de aproape de limba maghiară
cu 47%, iar procentul de 2% este reprezentat de limbile ucraineană, rusă, turcă ș.a.
De-a lungul timpului teritoriul Transilvaniei a aparținut Imperiului Austro-Ungar, Ungariei și
României, astfel tot timpul a existat o populație numeroasă maghiară, deci vorbitoare de limba
maghiară.
4.5. Populația activă (pe sexe si ponderea populației active din total populație) – 2000-2019

Se poate observă că totalul populației active se află într-o continuă descreștere, dar mai accentuată
din anul 2011 de la numărul de 124827 până în 2019 la numărul de 115258.
Totalul populatiei de sex feminin este pe tot parcusul perioadei mai mare decat cel de sex masculin
cu aproximativ 5000 de persoane; în anul 2000 numărul populației active de sex masculin este de
aproximativ 60425, iar numărul populației active de sex feminin este de 65505, urmând să scadă
până în anul 2019 la valorile de 54879, respectiv 60379. În consecință, ponderea populației active
din totalul populației a ajuns de la un procent de 73,6 în 2000, urmată de o scurtă creștere la un
procent de 75 în anul 2006, la un procent de doar 68,3 în anul 2019, cauza fiind migrația populației.
4.6. Șomeri (pe sexe și ponderea lor în total populație) – 2000-2019

3000

2422
2500

2000
1681
1557
1466
1500
1111

1000 797

553
480
404 371
500

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

șomeri de sex masculin șomeri de sex feminin total șomeri

1.6
1.4

1.4

1.2
1.0
1.0 0.9
0.9

0.8
0.7

0.6 0.5

0.4 0.3
0.3
0.2 0.2
0.2

0.0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Se poate observa că numărul total de șomeri a scăzut drastic din anul 2010 de la valoarea de 2422
până în anul 2011 la valoarea de 1466, urmat de o ușoară creștere, iar din 2012 până în 2019 s-a
aflat într-o continuă descreștere, valoarea final fiind de 371 de șomeri. Acest lucru datorându-se
noilor locuri de muncă apărute.
În anul 2010 numărul șomerilor de sex masculin este 1292, mai mare decât numărul șomerilor de
sex feminin, acesta fiind de 1130, urmând ca în anul 2011 numărul șomerilor de sex feminin de
734 să îl depășească pe cel de sex masculin cu doar 2 persoane. Urmează alți trei ani în care
numărul șomerilor de sex masculin îl depășește cel pe de sex feminin cu aproximativ 100 de
persoane, apoi din 2015 până în 2019 numărul șomerilor de sex feminin îl depășește pe cel de sex
masculin, situația actuală fiind de 146 șomeri de sex masculin și 225 șomeri de sex feminin.
Motivul pentru care numărul șomerilor de sex feminin îl depășește pe cel de sex masculin ar fi
pentru că există mai multe oportunități pentru cei din urmă datorită rezistenței fizice.
În consecință, ponderea șomerilor în totalul populației a scăzut în această perioadă de timp de la
1.4 în anul 2000, până la doar 0.2 în anul 2019.

5. Concluzii
6. Bibliografie