Micunealta Mai Buna

2/17/2021
DEMOGRAFIE
Curs: PROF. UNIV. DR. LAURA ASANDULUI
Birou: B 322
e-mail: asand@uaic.ro
Seminar: CERCET. DR. CRISTINA CĂUTIȘANU
100% EVALUARE PE PARCURS
• seminar – activitate (30%)
• examen parțial grilă pe platforma e-

learning (30%) – data urmează a fi
stabilită
• examen final grilă și clasic (40%) –

săptămâna 13 (18 mai 2021)
1
2/17/2021
CONȚINUT
1. Elemente introductive – Demografie aplicată în
administrația publică
2. Surse de date demografice utilizate în administrația publică
3. Efectivul, dinamica și structura populației. Distribuția
teritorială a populației
4. Structura unei populaţii după caracteristici sociale și
economice în profil teritorial
5. Structura unei populaţii după caracteristici demografice.
Îmbătrânirea demografică a populaţiei
6. Analiza sănătății populaţiei în profil teritorial
7. Fertilitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea populaţiei în
profil teritorial
8. Mişcarea migratorie internă și externă a populaţiei
României
9. Prognoza populației
3
BIBLIOGRAFIE
• Asandului, Laura, 2021, Demografie - Suport de curs, Microsoft Teams
• Asandului, Laura, 2020, Demografie aplicată în administrația publică, Tehnopress, Iași
• Asandului, Laura, 2007, Elemente de demografie, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi.
• Rotariu, T., 2003, Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice, Editura

Polirom, Iaşi.
• Rotariu, T., 2009, Demografie şi sociologia populaţiei. Structuri şi procese demografice,
Editura Polirom, Iaşi.
• Rowland, D., 2006, Demographic methods and concepts, Oxford University Press.
2
2/17/2021
1.1. Creșterea populației lumii 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE –

DEMOGRAFIE APLICATĂ ÎN
1.2 Rolul populaţiei în dezvoltarea ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
economico-socială
1.2. Repere istorice
1.3. Teorii despre populaţie
1.4. Noţiuni fundamentale
1.1 CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII
TOPIC 01 TOPIC 02
3
2/17/2021
• Populația – domeniu dinamic

• În ultimii ani - schimbări semnificative
ale natalității și a traiectoriilor
populației din țări și continente.
• Populația lumii în prezent - 7,845 mii
(https://www.worldometers.info/world
-population/)
• La fiecare doi ani, Națiunile Unite fac
proiecții privind creșterea populației.
• Cea mai recentă proiecție - 9,7
miliarde în 2050 și 10,9 miliarde în
2100.

10 miliarde: 2057
populația lumii
9 miliarde: 2037
2500
8 miliarde: 2023
7,8 miliarde: 2021 2000
6 miliarde: 1999 1500
5 miliarde: 1987
1000
4 miliarde: 1974
500
3 miliarde: 1960
0
2 miliarde: 1927 1000150016501750180418501900192719501960197419801987199920112020202420302040205020622100
1 miliard: 1804 8
4
2/17/2021
RATA ANUALĂ DE CREȘTERE A POPULAȚIEI LUMII
• Populația lumii crește cu o rată anuală de aproximativ 1,10% (2018).
• Schimbarea (creșterea) medie anuală este estimată la 83 milioane.
• https://population.un.org/wpp/Maps/
CREȘTEREA POPULAȚIEI PE CONTINENTE
10
10
5
2/17/2021
CREȘTEREA POPULAȚIEI PRIMELOR 7 CELE MAI MARI ȚĂRI

DUPĂ POPULAȚIE
11
11
12
6
2/17/2021
RATA DE
CREȘTERE A
POPULAȚIEI
LUMII
(1950 –2065)
13
13

• Populația lumii va continua să crească și
în sec. 21, însă cu o rată mai mică.
• Populația lumii se va stabiliza în jurul a

• Populația lumii s-a dublat (rata de 10 miliarde după 2055 (NU).
creștere de 100%) în 40 de ani, din 1959
(3 miliarde) în 1999 (6 miliarde).
• Rata anuală de creștere este în declin și se

prognozează că va descrește în anii ce
urmează (va fi mai mică de 1% până în
2020 și mai mică de 0,5% până în 2050).
14
14
7
2/17/2021
Populația
Anul Perioada
(miliarde)
1500 0,5
DUBLAREA
POPULAȚIEI 1804 304 1
LUMII
1927 123 2
1974 47 4
2024 50 8
15
CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII (MILIARDE): 1950-2050
16
16
8
2/17/2021
17
• Aproximativ 31% din populația lumii sunt

creștini, din care 50% sunt catolici, 37%
POPULAȚIA protestanți, 12% ortodocși și 1% altele.
• 23% sunt Musulmani.
LUMII DUPĂ • 16% - nicio afiliere religioasă: atei,
RELIGIE agnostici etc.
• Restul – Hinduși, Budiști, evrei și alte religii.
18
9
2/17/2021
1. ELEMENTE INTRODUCTIVE – DEMOGRAFIE

APLICATĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
1.1. Creșterea populației lumii

1.2 Rolul populaţiei în dezvoltarea economico-socială
1.3. Repere istorice
1.4. Teorii despre populaţie
1.5. Noţiuni fundamentale
19
19

o Estimarea populației dintr-o zonă (sat, comună, oraș, județ, regiune)

o Organizarea recensământului la nivel local
o Analiza datelor culese cu ocazia recensământului - analiza schimbărilor demografice în
anumite zone
o Analiza structurii populației (vârstă, gen, stare civilă, educație etc.) la nivel local
o Măsurarea și analiza migrației interne
20
20
10
2/17/2021

o Prognoza populației dintr-o zonă (sat, comună, oraș, județ, regiune)

o Planificarea resurselor umane la nivel local
o Studierea dinamicii populației în legătură cu forța de muncă
o Localizarea școlilor și a grădinițelor
o Amplasarea secțiilor de poliție și a stațiilor de pompieri
21
21

o Localizarea zonelor de deșeuri

o Măsurarea necesarului de servicii publice și facilități: locuințe sociale, parcuri, clinici,
centre pentru bătrâni etc.
o Analiza serviciilor de îngrijire a copiilor, maternitatea adolescentină
o Efectele dinamicii și a structurii populației asupra bugetelor locale
o Aplicarea metodelor demografice în legătură cu administrarea afacerilor
o Efectele schimbărilor demografice asupra bugetelor naționale și locale, precum și a
dezvoltării urbane 22
22
11
2/17/2021
1.3 REPERE ISTORICE
A) B) Evul C) Epoca
Antichitate Mediu modernă
23
23
C) Epoca modernă
• John Graunt (1620 - 1674)
• Observaţii naturale şi politice asupra listelor de mortalitate cu referire specială la

guvernare, religie, comerţ, creştere, aer, boli etc. din oraşul Londra, publicată în
1662 (Natural and Political Observations Made Upon the Bills of Mortality).
• Se consideră că Demografia s-a născut ca ştiinţă odată cu apariţia lucrării lui Graunt,
Natural and Political Observations Made Upon the Bills of Mortality (1662).
24
12
2/17/2021
C) Epoca modernă
C) EPOCA MODERNĂ
• predominanţa naşterilor masculine în raport cu naşterile feminine (106 băieţi la 100

fete)
• a calculat primele rate de mortalitate pe grupe de vârstă,
• a alcătuit o rudimentară tabelă de mortalitate
• a făcut unele dintre primele estimări ale populaţiei Londrei
25
C) Epoca modernă
C) EPOCA MODERNĂ
• Sf. sec. XVII: William Petty, Edmund Halley, Gregor King
• Halley: estimări ale populaţiei câtorva state, alcătuirea primului tabel complet
de mortalitate, introducerea ideii de durată probabilă a vieţii, cu aplicaţie la
calcularea rentei viagere anuale în funcţie de vârstă.
26
13
2/17/2021
1.4 TEORII DESPRE POPULAȚIE
• A. Teoria lui Malthus
 Eseu asupra principiului populaţiei
în absenţa oricărui obstacol, populaţia creşte în progresie geometrică, în timp ce
masa mijloacelor de subzistenţă creşte în progresie aritmetică.
27
27
• B. ”Teoria” tranziţiei demografice
• 1934 - Adolphe Laundry a introdus conceptul de “revoluţie demografică”

“tranziţie demografică”.
• Tranziţia demografică - “un proces evolutiv, observat într-un număr mare de

populaţii, început în secolul al XVIII-lea, caracterizat printr-o scădere importantă
a mortalităţii şi a natalităţii”.
• În tranziţia demografică populaţiile trec de la regimul demografic vechi,

caracterizat prin niveluri înalte ale natalităţii şi mortalităţii, la regimul
demografic modern, în care natalitatea şi mortalitatea au niveluri scăzute.
2
8
28
14
2/17/2021
B. Teoria tranziţiei demografice

• Jean-Claude Chesnais, teoreticianul cel mai cunoscut al tranziţiei
demografice.
• În tranziţia demografică populaţiile trec de la regimul demografic vechi,

caracterizat prin niveluri înalte ale natalităţii şi mortalităţii, la regimul
demografic modern, în care natalitatea şi mortalitatea au niveluri scăzute.
2
9
29
TRANZIȚIA DEMOGRAFICĂ
3
0
30
15
2/17/2021
Stadiile tranziției demografice
Stage 1 Stage 2 Stage 3 Stage 4
Birth rate
Natural
increase
Death rate
Time
Note: Natural increase is produced from the excess of births over deaths.
31
1.5 NOȚIUNI FUNDAMENTALE
• Termenul demografie: demos (popor) şi graphein (a scrie)
• J. Graunt, Natural and Political Observations Made Upon the Bills of

Mortality (1662).
3
2
32
16
2/17/2021
• Obiectul de studiu al Demografiei - populaţiile umane
• Metoda de studiu
• metode împrumutate de la alte discipline (în special, metode statistice şi
matematice, dar şi metode calitative)
• metode proprii.
3
3
33

• Demografia - ştiinţa socială care studiază populaţiile umane sub aspectul fenomenelor şi
proceselor demografice cu scopul elaborării, cu ajutorul metodelor proprii, a informaţiilor
privind numărul, structura şi distribuţia teritorială a populaţiei după diferite caracteristici
demografice şi socio-economice, necesare fundamentării deciziilor de politică demografică,
precum şi evidenţierii atât a regularităţilor după care se produc fenomenele demografice,
cât şi a unor legături cauzale.
• Scopul Demografiei: cunoaşterea populaţiilor umane sub aspect:

• aplicativ
• teoretic.
3
4
34
17
2/17/2021
• Un eveniment demografic reprezintă un caz

individual, a cărui producere modifică efectivul
şi/sau structura populaţiei.
• Un fenomen demografic este definit ca

totalitatea evenimentelor demografice de acelaşi
1.5 NOȚIUNI fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp,
FUNDAMENTALE de obicei, un an.
• Procesul demografic reprezintă modificarea în

timp a fenomenelor demografice sub influenţa
unui ansamblu de factori de natură social-
economică, demografică, social-culturală etc.
35
35

• Totalitatea persoanelor care, într-o perioadă de timp, de regulă, un an calendaristic, au trăit acelaşi
eveniment demografic (naştere, căsătorie, migraţie) formează o cohortă.
• Generaţia este o cohortă specială formată din totalitatea persoanelor născute în acelaşi interval de
timp, de obicei, un an. Se disting: generaţia masculină, generaţia feminină.
• Promoţia este o cohortă specială formată din totalitatea persoanelor care s-au căsătorit în acelaşi
interval de timp, de obicei, un an.
3
6
36
18
DEMOGRAFIE Capitolul 2 Cursul 2 3/1/2021
01.03.2021
2. Surse de date demografice

utilizate în administrația publică
2.1 Recensământul populației și locuințelor
2.2 Statistica stării civile
2.3 Anchete demografice
2.4 Monografii demografice
01.03.2021
2. Surse de date demografice utilizate în

• Institutul Național de Statistică

• Direcții Județene de Statistică
• Direcția Regională de Statistică a Municipiului București
prof. dr. Laura Asandului 1

01.03.2021

• Definire - Recensământul populației este definit ca forma principală de
înregistrare statistică a populației după diferite caracteristici, la un moment dat, de
pe un anumit teritoriu.
• Scop - de a oferi informaţii pentru politica demografică, economică şi socială

(planificare şi administraţie) atât la nivel național, cât și la nivel teritorial.
• Confidenţialitatea datelor
01.03.2021

Scurt istoric
• Moldova (organizat de Ion Ionescu de la Brad) şi Muntenia (coordonat de Dionisie
Pop Marţian) din 1859 – 1860.
• În Vechiul Regat, s-au mai realizat recensăminte în 1899 şi în 1912.
• În Transilvania, s-au efectuat recensăminte în 1850, 1857, 1869, 1880, 1890, 1900
şi 1910.
• După întregirea ţării, s-au organizat recensăminte în 1930, 1941, 1948, 1956, 1966,
1977, 1992, 2002 și 2011.

01.03.2021

Principii de culegere a datelor prin recensământ.
a. Universalitatea
b. Simultaneitatea înregistrărilor (momentul critic);
c. Periodicitatea (deceniu);
d. Comparabilitatea datelor;
e. Caracterul nelimitativ al caracteristicilor cuprinse în program
01.03.2021

a. Universalitatea presupune furnizarea datelor pentru toate unităţilor
statistice de pe un teritoriu definit clar, adică se înregistrează toată
populația unei țări și toate locuințele de pe un anumit teritoriu;
b. Simultaneitatea înregistrărilor presupune că datele înregistrate în cadrul
recensământului se referă la aceeaşi dată de referinţă (momentul critic);
c. Periodicitatea implică necesitatea organizării recensământului în mod
regulat, la intervale de timp relativ egale, la începutul fiecărui deceniu;
d. Comparabilitatea datelor obţinute prin recensământ vizează necesitatea
asigurării concordanţei metodologiei de efectuare a recensământului atât în
timp, cât şi pe plan internaţional, pentru a permite realizarea unor sinteze
atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel mondial;
e. Caracterul nelimitativ al caracteristicilor cuprinse în program se referă
la faptul că, în programul înregistrării, pot fi introduse și alte
caracteristici considerate necesare.

01.03.2021

(RPL)
01.03.2021
RPL 2011
Sfera de cuprindere
S-au înregistrat:
• cetăţenii români cu domiciliul în ţară, indiferent dacă la
momentul de referinţă se aflau în ţară sau în străinătate
• persoanele de altă cetăţenie sau fără cetăţenie care aveau
domiciliul sau reşedinţa în România.
• clădirile de locuit şi locuinţele situate în orice clădire de pe
teritoriul României

01.03.2021
RPL 2011
Sfera de cuprindere
Nu s-au înregistrat:
• persoanele de cetăţenie străină din cadrul reprezentanţelor

diplomatice, consulare şi comerciale sau al reprezentanţelor
organizaţiilor internaţionale şi nici membrii familiilor lor,
• personalul forţelor armate străine,
• personalul flotei comerciale, navale şi aeriene – cetăţeni străini,

care la momentul de referinţă al recensământului se află
temporar pe teritoriul ţării.
10
01.03.2021
RPL 2011
Sfera de cuprindere
Nu s-au înregistrat:
• clădirile cu altă destinaţie, dacă în incinta acestora nu se aflau

locuinţe sau unităţi de locuit în comun
• clădirile cu incinta păzită aparţinând Ministerului Apărării

Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie,
Serviciului Român de Informaţii
• clădirile din România aflate în proprietatea altor state,

administrate de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale
ţărilor respective sau reprezentanţele organizaţiilor
internaţionale, dacă în cadrul lor nu aveau domiciliul cetăţeni
români
10

11
01.03.2021
RPL 2011
Timpul înregistrării şi momentul de
referinţă
• Timpul înregistrării (perioada în care se realizează

efectiv înregistrarea) - perioada 20 – 31 octombrie
2011.
• Momentul de referinţă (momentul la care se referă

datele înregistrate) - ora 0.00 din ziua de 20 octombrie
2011.
11
12
01.03.2021
RPL 2011
La recensământul din 2011, a fost înregistrată:

• populaţia stabilă Ps = Pp – Pt + At
• populaţia prezentă Pp = Ps + Pt – At
• populaţia prezentă temporar
Ps = populaţia stabilă
Pp = populaţia prezentă
Pt = populaţia prezentă temporar
At = populaţia absentă temporar
12

13
01.03.2021
RPL 2011
Formulare de înregistrare
• G – Gospodărie (lista persoanelor din gospodărie şi titlul sub care

gospodăria ocupă locuinţa)
• LC – Locuinţă, Clădire
• M – Persoane (de peste 15 ani) plecate în străinătate
• P – Persoane (caracteristici demografice, educaţionale,
economice, etno-culturale, migraţie internă şi internaţională)
• PPI – Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată
• SC – Spaţiul colectiv de locuit (de tip cămin şi de tip hotel)
• TP – Persoane temporar prezente (venite pentru o perioadă mai
mică de 12 luni)
• PR – Personalul de recensământ (se completează de fiecare
recenzor, recenzor şef, responsabil de circumscripţie)
13
14
01.03.2021
RPL 2011
Formularele de centralizare
• CP_Centralizator persoane din sectorul de

recensământ
• CM_Centralizator persoane plecate în străinătate
din sectorul de recensămmânt
• CL_Centralizator clădiri-locuinţe din sectorul de
recensământ
• CELR_Centralizator populaţie după etnie, limbă
maternă şi religie din sectorul de recensământ
14

15
01.03.2021

Aspecte organizatorice
• recrutarea şi instruirea personalului de recensământ,
• organizarea teritoriului (întocmirea listelor de clădiri şi a
materialelor cartografice, sectorizarea teritoriului),
• organizarea activităţilor legate de procesul de înregistrare,
• informarea populaţiei cu privire la recensământ,
• prelucrarea datelor
• publicarea rezultatelor
• asigurarea fondurilor necesare
15
16
01.03.2021

RPL 2011 - Organizarea recensământului
• Comisia centrala pentru recensământul populaţiei şi al
locuinţelor
• comisii de recensământ judeţene, municipale, ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale.
Personalul de recensământ (recenzori, recenzori – şefi,

responsabili de circumscripţii urbane)
Prelucrarea datelor şi publicarea rezultatelor este asigurată de

Institutul Naţional de Statistică.
16

17
01.03.2021
RPL 2011
Formulare
17
18
01.03.2021
RPL 2011
Formulare
18

19
01.03.2021
RPL 2011
Formulare
19
20
01.03.2021
RPL 2011
Formulare
20

21
01.03.2021
RPL 2011- Rezultate
• La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) - 15,9% în totalul

populației stabile,
• populatia tânără (15 - 24 ani) - 12,3%,
• persoanele mature (25 - 64 ani) - (55,7%),
• persoanele în vârstă de 65 ani și peste - 16,1%,
• persoanele de cel puțin 85 ani - 1,3% în totalul populației
stabile.
21
22
01.03.2021
RPL 2011 - Rezultate
22

23
01.03.2021
23
24
01.03.2021
• Datele privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.800

persoane (din totalul celor 20.121.600 persoane
înregistrate). S-au declarat români 16.792.900 persoane
(88,9%).
• Populația de etnie maghiară înregistrată a fost de
1.227.600 persoane (6,5%).
24

25
01.03.2021
RPL 2011- Rezultate
Din totalul populației stabile de 10 ani și peste:

• 44,2% au nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau
fără școală absolvită),
• 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau
tehnic de maiștri)
• 14,4% nivel superior
La 20 octombrie 2011 erau înregistrate 245.400

persoane analfabete.
25
26
01.03.2021
• Următorul recensământ al populaţiei şi

locuinţelor din România – 2022
• RPL2022 – planificare și organizare – INS

• Secretariatul Tehnic al Recensământului
• Modul de înregistrare a datelor:
▫ chestionar on-line;
▫ recenzori;
▫ indirect (surse administrative)
26

27
01.03.2021
• Etape de realizare a RP2022:

▫ Colectare indirectă, din surse administrative
▫ Colectare on-line a datelor individuale
▫ Colectarea pe laptop-uri, pe teren, a datelor
individuale, pentru persoanele pentru care
completarea chestionarelor on-line nu a fost
posibilă
▫ Asigurarea completitudinii datelor individuale
(metode statistice)
27
28
01.03.2021

Legislația europeană privind runda 2021 de recensăminte
• Regulamentul nr. 763/2008
• Regulamente de punere în aplicare a Reg. 763/2008
actualizate
28

29
01.03.2021
• Datele furnizate cu privire la rezultatele recensământului

sunt considerate absolut confidențiale.
• Nu se permite nici o formă de analiză sau prezentare

care să faciliteze identificarea oricărei persoane.
29
30
01.03.2021
Utilizarea rezultatelor RPL:

• alocare resurselor
• sănătate, educație, transport și planificarea locuințelor
• analiza tendințelor populației pe o gamă largă de
domenii: de exemplu, sănătatea.
• deprivarea
30

31
01.03.2021
Puncte forte
• este o sursă completă de informații despre
populație
• rezultatele recensământului sunt considerate
cele mai fidele
• datele sunt colectate la un moment dat
31
32
01.03.2021
Puncte slabe
• Organizarea unui recensământ este costisitoare
• Erori privind neînregistrarea copiilor, a persoanelor fără
adăpost și a membrilor forțelor armate.
• Se efectuează doar la fiecare 10 ani
• auto-raportare - precizie dificil de evaluat. Bătrânii tind
să-și exagereze vârsta sau să o rotunzească la cei mai
apropiați cinci ani, bărbații divorțați tind să raporteze că
sunt singuri.
• Durata mare a finalizării rezultatelor
32

33
01.03.2021

– RPL 2022
• Recensământul de probă, cu scopul de a verifica întrebările din formulare,
instrucţiunile, programul de recenzare şi de prelucrare, precum şi măsurile
organizatorice, va fi replanificat în perioada 1 februarie – 31 martie 2021
• Computer-assisted web interviewing (CAWI) este o metodă de culegere a datelor

pe baza unui chestionar online. Respondentul completează un formular electronic
fără a necesita prezența un recenzor.
33
34
01.03.2021

– RPL 2022
I. Recenzarea populației și a locuințelor:
a. Instruirea recenzorilor – ianuarie-februarie 2022
b. Preluarea datelor din surse administrative popularea bazei de date RPL2021 – 1
februarie-13 martie 2022
c. Colectarea on-line a datelor individuale și a celor referitoare la gospodării, locuințe
și clădiri (auto-recenzarea on-line) prin metoda CAWI – 14 martie – 15 mai 2022
d. Colectarea datelor de către recenzori, pentru acele persoane pentru care nu s-a
realizat auto-recenzarea on-line; colectarea prin interviu asistată de calculator a
clădirilor/locuințelor, pentru care nu s-a realizat auto-recenzarea on-line – 16 mai –
17 iulie 2022;
34

35
01.03.2021

– RPL 2022
I. Prelucrarea datelor – octombrie 2023 (termen nemodificat)
II. Diseminarea și publicarea rezultatelor – decembrie 2022 – decembrie
2023(termen nemodificat)
III. Elaborarea Raportului de calitate al RPL2021 – decembrie 2023 (termen
nemodificat).
• Momentul de referință al RPL2021 este ora ”0” din ziua de 1 decembrie

2021
35
36
01.03.2021

• Statistica mişcării naturale
• naşteri, decese, căsătorii şi divorţuri
36

37
01.03.2021
• naşteri, decese, căsătorii Serviciile de stare

civilă
▫ Buletin statistic pentru deces
▫ Buletin statistic pentru născutul mort
▫ Buletin statistic pentru născutul viu
▫ Buletin statistic pentru căsătorie
• divorţuri tribunalul unde s-a emis sentinţa de
divorţ definitivă
▫ Buletin statistic pentru divorţ
37
38
01.03.2021

Ancheta demografică prin sondaj este ancheta organizată după
principiile teoriei sondajului, în domeniul populaţiei. Aceasta
se aplică cu precădere, în următoarele cazuri:
• la recensămintele populaţiei – recensământ de probă, anchete de
control la prelucrarea datelor, prelucrări suplimentare etc.;
• la înregistrarea evenimentelor demografice, când lipseşte o
înregistrare organizată oficial a actelor de stare civilă;
• în perioade intercenzitare, pentru estimarea numărului şi structurii
populaţiei;
• în cercetarea unor fenomene demografice.
38

39
01.03.2021

• Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) - sursă
importantă de informaţii intercenzitare asupra forţei de
muncă (anchete trimestriale).
• Obiective:
▫ Evaluarea situaţiei existente pe piaţa forţei de muncă
din România;
▫ Analiza evoluţiei fenomenelor de ocupare, şomaj şi
inactivitate.
39
40
01.03.2021

• Sfera de cuprindere a anchetei - persoanele de 15
ani şi peste, cu domiciliul permanent în România,
membre ale gospodăriilor din locuinţele selectate.
• Metoda de înregistrare - interviul faţă-în-faţă, la

domiciliul gospodăriilor din locuinţele cercetate.
• eşantion aleator, reprezentativ la nivelul ţării şi pe

regiuni.
40

41
01.03.2021

• Ancheta mondială asupra fertilităţii (World
Fertility Survey)
• Anchete demografice şi de sănătate

(Demographic and Health Surveys)
41
42
01.03.2021
2.4 Monografii demografice

• caracter interdisciplinar
• tipuri de monografii:
▫ monografii care studiază un singur fenomen
demografic în cadrul unei populaţii sau al unei părţi a
acesteia (ex: monografia mortalităţii infantile,
monografia fertilităţii femeilor dintr-o localitate etc.);
▫ monografii care studiază toate fenomenele
demografice interdependente dintr-o anumită zonă.
42

Demografie-Capitolul 3, cursul 3
Capitolul 3
DEMOGRAFIE
Curs 3
03.03.2021
CONȚINUT
1. Elemente introductive – Demografie aplicată în
3. Efectivul, dinamica și structura populației.
Distribuția teritorială a populației
5. Structura unei populaţii după caracteristici demografice.
Îmbătrânirea demografică a populaţiei
7. Fertilitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea populaţiei în profil
teritorial
8. Mişcarea migratorie internă și externă a populaţiei
României
9. Prognoza populației 2
prof. univ. dr. Laura Asandului 1

3. Efectivul, dinamica și structura

populației. Distribuția teritorială a
populației
3.1 Efectivul populaţiei

3.2 Măsurarea creșterii/declinului populației
3.3 Distribuţia teritorială a populaţiei
https://ec.europa.eu/eurostat/web/population
3 03.03.2021
 Efectivul (numărul) populaţiei – totalitatea persoanelor în viaţă

la un moment dat, care locuiesc pe un anumit teritoriu,
delimitat după diferite criterii.
4 03.03.2021

 Surse statistice:
 Recensământul din octombrie 2011;
 Statistici din evidenţa curentă a populaţiei, pentru datele referitoare la

numărul şi structura demografică a populaţiei;
 Buletine statistice demografice (oficiile de stare civilă) - date referitoare

la naşteri, decese, căsătorii, divorţuri;
5 03.03.2021

 Surse statistice:
 Model econometric pentru determinarea numărului de emigranţi;
 Oficiile naţionale de statistică din Italia şi Spania - serii anuale de fluxuri de

migraţie (imigranţi şi emigranţi);
 Baza de date a EUROSTAT - Statistici „în oglindă” privind migraţia

internaţională.
6 Demografie


 Surse administrative
 Baza de date a Ministerului Afacerilor Interne privind evidenţa
persoanelor, pentru populaţia după domiciliu, migraţia internă şi
internaţională (definitivă) determinată de schimbarea domiciliului.
7 Demografie
 După criteriul teritoriu, se deosebesc următoarele categorii:
 populaţia unei localităţi
 populaţia unui judeţ/regiune de dezvoltare
 Nord-Est - 3248564 locuitori
 Iași – 789372 locuitori
 populaţia unei ţări (Ro -19,4 mil. locuitori la nivelul anului 2019)
 populaţia unui continent
 populaţia mondială
8 03.03.2021

Populaţia României, în perioada 1960-

2010
9 Demografie
10 Demografie
10

 Numărul populaţiei poate fi stabilit

 direct, prin numărare (număr înregistrat)
 indirect, prin calcul
Numărul înregistrat al populaţiei se determină cu ocazia recensământului şi

se referă la efectivul existent în momentul critic (de referinţă).
Numărul calculat al populaţiei se poate determina pentru trecut sau pentru

o perioadă viitoare.
 Numărul calculat poate fi număr estimat sau număr proiectat (prognozat).
11 03.03.2021
11
 Numărul/efectivul populaţiei poate fi:
 indicator de moment (numărul populaţiei la data

recensământului sau la alt moment)
 indicator de interval (numărul mediu al populaţiei într-o

anumită perioadă, de obicei, un an)
12 03.03.2021
12


 Numărul populaţiei la nivel naţional, pentru anii 2010, 2015 şi 2016 a fost
estimat în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, din anul 2011.
 Numărul populaţiei la nivel naţional se referă la populaţia rezidentă, conform

metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu şi cuprinde
totalitatea persoanelor care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o
perioadă de cel puţin 12 luni.
13 Demografie
13

 Populaţia rezidentă s-a determinat luând în calcul şi soldul migraţiei
internaţionale (conform conceptului de reşedinţă obişnuită pe teritoriul
României pentru o perioadă de cel puţin 12 luni).
 Datele sunt disponibile în profil teritorial la nivel de judeţ începând cu 1

iulie 2012.
14 Demografie
14

Numărul (efectivul) mediu al populaţiei:
 Populaţia la mijlocul anului, ca medie aritmetică simplă din

numărul populaţiei de la începutul (P0) şi de la sfârşitul
𝑃 +𝑃
perioadei (Pt) 𝑃=
2
15 03.03.2021
15

 În România, populaţia rezidentă la 1 iulie s-a determinat ca medie aritmetică
simplă dintre valorile populaţiei rezidente la 1 ianuarie a doi ani consecutivi.
 Datele privind populaţia rezidentă sunt disponibile în profil teritorial, la

nivel naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe.
16 Demografie
16

Ecuația demografică fundamentală

 ca număr estimat (număr mediu anual), prin adăugarea sporului natural şi migrator
(adunare algebrică).
 𝑃 =𝑃 +𝑆 +𝑆
 SN = N - D
 SM = I - E
Pt = efectivul populaţiei la momentul n

P0 = efectivul populaţiei la momentul 0
SN = sporul natural
SM = sporul migrator
N = numărul născuţilor vii
M = numărul persoanelor decedate
I = numărul persoanelor imigrante
E = numărul persoanelor emigrante
17 03.03.2021
17

populației

18 03.03.2021
18

3.2 Măsurarea creșterii/declinului

populației
 Modificarea absolută (creștere netă): 𝑃 − 𝑃
 Modificarea relativă: 100
19 03.03.2021
19
Exemplu
Populația României, în 2000 și în 2014:
 P(2000) = 22435205
 P(2014) = 19908574
 Modificarea absolută (creștere netă) = P(2014) - P(2000) = 19 908 574 – 22

435 205 = - 2 526 631 locuitori
 Modificarea relativă = (P(2014) – P(2000))/P(2000) = - 2 526 631/ 22435205 =

- 0,11
sau
 - 11%
20 Demografie
20


populației
 Creșterea/scăderea medie anuală:
Exemplu:
Creșterea/scăderea medie anuală a populației României, în perioada 2000-
2014:
- 2 526 631/13 = -194 356,23 locuitori anual
 Creșterea/scăderea pe baza mediei aritmetice: :𝑃 100
21 03.03.2021
21

populației
Pt = PR + SN + SM
SN = N - D
SM = I – E
𝑃 − 𝑃 = 𝑆𝑁 + 𝑆𝑀
 𝑃 − 𝑃 = (𝑁 − 𝐷) + (𝐼 − 𝐸)
 𝑃 − 𝑃 = 𝑆𝑇
 𝑆𝑁 + 𝑆𝑀 = 𝑆𝑇
 PR - popularția la recensământ
 ST – sporul total
22 03.03.2021
22

Exemplu
 Regiunea Nord-Est
 Născuți vii: 37 219
 Decese: 43 157
 SN = Născuți vii - Decese = 37 219 – 43 157 = - 5938 locuitori
23 Demografie
23
Exemplu
 Populația județului Iași (2016) – 789 372 locuitori
 Născuți vii: 9444

 Decese: 8762
 SN = 9444 – 8762 = 682 locuitori
 Imigranți: 5211
 Emigranți: 7766
 SM = 5211 – 7766 = - 2555 locuitori
 ST = SN + SM = 682 + (- 2555) = - 1873 locuitori
24 Demografie
24


populației

25 03.03.2021
25
3.3.1 Organizarea administrativă a teritoriului României
3.3.2 Densitatea populaţiei
3.3.3 Zone urbane
3.3.4 Condiţii de locuire
26 Demografie
26


3.3.1 Organizarea administrativă a teritoriului României
27 Demografie
27

 Suprafaţa României (238397 kmp ), a judeţelor şi unităţilor
administrativ-teritoriale este actualizată de Agenţia Naţională de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pe baza Planului Topografic de
Referinţă al României în format digital (TopRo5)
 Teritoriul României este împărţit, din punct de vedere

administrativ, în:
 sate
 comune
 oraşe
 municipii
 judeţe
28 Demografie
28


 Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile aşezărilor
de tip rural.
 Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia

rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unul
sau mai multe sate.
 Oraşul reprezintă o concentrare umană cu o funcţie administrativă şi un

mod de viaţă specific ariilor urbane şi o structură profesională a populaţiei
în care predomină cea ocupată în ramurile neagricole.
29 Demografie
29

 Municipiul este un oraş cu un rol economic, social, politic şi cultural
însemnat având, de regulă, funcţie administrativă.
 Judeţul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradiţională în România,

alcătuită din oraşe şi comune, în funcţie de condiţiile geografice, economice,
social-politice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.
 Teritoriul României este organizat în 41 de judeţe și municipiul

Bucureşti.
30 Demografie
30


 Unităţi teritoriale (non-administrative)
 opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai
multor judeţe
 patru macroregiuni, care nu au personalitate juridică,
 constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea şi difuzarea
statisticilor regionale armonizate la nivelul Uniunii Europene.
31 Demografie
31

Distribuția localităților urbane pe
regiuni
Regiune Orașe și municipii
1 Nord-Vest 43
2 Centru 57
3 Nord-Est 46
4 Sud-Est 35
5 Sud-Muntenia 48
6 Sud-Vest Oltenia 40
7 Vest 42
8 București - Ilfov 9
32 Demografie
32


 Indicatori:
 Densitatea generală: 𝑑 =
 Coeficientul de arealitate: a =
 Distanța medie dintre doi locuitori: 𝑑 ≈ 1,2 𝑎
 P – populația
 S – suprafața
33 Demografie
33

 Indicatori:
 Densitatea general la 100 ha teren agricol : 𝑑 = · 100
 Densitatea general la 100 ha teren arabil: 𝑑 = · 100
34 Demografie
34

 Populația României:19706529 locuitori

 Locuitori din mediul urban: 10585664
 Densitatea: 82,7 locuitori/kmp
 Populația regiunii Nord-Est: 3248564 locuitori

 Populația județului Iași 789372 locuitori
 Densitatea - 144,1 locuitori/kmp
 Nota: Datele sunt pentru anul 2016
35 Demografie
35

Demografie, curs 4 3/16/2021
DEMOGRAFIE
CURS 4
CONȚINUT
1. Elemente introductive – Demografie aplicată în administrația publică
3. Efectivul, dinamica și structura populației. Distribuția teritorială a
populației
4. Structura unei populaţii după caracteristici sociale și economice în profil
teritorial
5. Structura unei populaţii după caracteristici demografice. Îmbătrânirea
demografică a populaţiei
7. Fertilitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea populaţiei în profil teritorial
8. Mişcarea migratorie internă și externă a populaţiei României
% Populaţiei urbane
Ţara
în populaţia totală
Reunion 100
Kuwait 100
Qatar 100
Singapore 100
3.3.3 Zone urbane China, Hong Kong 100
China, Macao 100
Monaco 100
Nauru 100
Guadalupe 99
Belgia 98
San Marino 97
Uruguay 95
Malta 95
Guam 95
Porto Rico 94
Islanda 94
Argentina 92
Japonia 92
Olanda 92
Israel 91
Luxemburg 91
Iordania 90
Demografie 2

3.3.3 Zone urbane
 Zona metropolitană este un centru urban, împreună cu zonele limitrofe,
caracterizat de:
 numai 35% din locuitori sunt angajați în agricultură sau pescuit și
 peste 20% din forța de muncă călătorește în centrul urban
Demografie 3
Densitate
Suprafata
Locul Metropola Țara Populație (Locuitori/
(km2)
km2)
1 Tokio Japonia 32,450,000 8,014 4,049
2 Seoul Coreea de Sud 20,550,000 5,076 4,048
3 Mexico[1] Mexic 20,450,000 7,346 2,784
Statele Unite
4 New York[2] 19,750,000 17,884 1,104
ale Americii
5 Mumbai India 19,200,000 2,350 8,170

6 Jakarta Indonezia 18,900,000 5,100 3,706
7 São Paulo Brazilia 18,850,000 8,479 2,223
8 Delhi India 18,600,000 3,182 5,845
Osaka-Kobe-
9 Japonia 17,375,000 6,930 2,507
Kyoto
Demografie 10 Shanghai China 16,650,000 5,177 3,216 4

3.3.4 Condiţii de locuire
Indicatori:
 Suprafața camerelor de locuit pe o locuință convențională - mp
 Suprafața camerelor de locuit pe o persoană - mp
 Numărul persoanelor pe o cameră de locuit
 Numărul gospodăriilor pe o locuință convențională
 Numărul mediu de camere pe o persoană
 Rata de supra-aglomerare
Demografie 5
Sub 10 10 - 16 - 32 - 48 - 64 - 80 - 96 si
Locuinte cu o camera Total mp 15 31 47 63 79 95 peste
Suprafața camerelor de
locuit pe o locuința
convențională – mp 19.07 8.23 12.53 20.26 37.14 52.29 68.80 84.01 99.43
Suprafata camerelor de
locuit pe o persoană - mp 12.73 6.87 9.05 12.87 25.35 34.27 35.66 46.95 50.60
Numărul persoanelor
pe ocamera de locuit 1.50 1.20 1.39 1.58 1.47 1.53 1.93 1.79 1.97

Inainte
de 1919 298142 4199 49706 21513 61303 40450 89803 1094 30074
1919 -
1945 680934 6485 98762 47824 122820 92754 265497 2365 44427
1946 -
1960 1371011 25513 201075 106503 230764 160174 571496 3188 72298
1961 -
1970 2054242 281735 511327 265244 254765 146871 509906 4895 79499
1971 -
1980 1730409 635153 540224 250614 99425 47614 124557 1805 31017
1981 -
1990 1186525 463409 408107 182883 45916 25128 45403 1289 14390
1991 -
2000 469868 36149 115936 109500 52928 32707 104611 1497 16540
2001 -
2005 249535 13898 76065 74182 23830 13816 37273 1110 9361
2006 -
2011 447084 34703 151420 160323 35715 17280 28870 3411 15362
 Este definită (overcrowding rate) ca procentul din populație care trăiește

într-o gospodărie supra aglomerată.
 O persoană trăiește într-o gospodărie supra aglomerată dacă gospodăria nu
are un număr minim de camere egal cu:
 O cameră pe gospodărie;
 O cameră pe cuplu (din gospodărie);
 O cameră pentru fiecare persoană de cel puțin 18 ani;
 O cameră pe pereche de persoane celibatare de același gen cu vârsta între
12 și 17 ani;
 O cameră pentru fiecare persoană celibatară cu vârsta între 12 și 17 ani
care nu sunt incluse în categoria precedentă;
 O cameră pe pereche de copii cu vârsta mai mică de 12 ani.
Demografie 8

UE (28) 10.2
Belgia 10.2
Bulgaria 14.8
Cehia 12
Danemarca 9.5
Germania 11.3
Estonia 6.1
30 Irlanda 0.6
Grecia 12.3
25 Spania 0.9
Franta 11.1
20 Croatia 17.3
Italia 8.1
15 Cipru 2.4
Letonia 15.8
10 Lituania 4.4
Luxemburg 10.7
5
Ungaria 18
Malta 1.4
0
Olanda 4.7
Austria 13.2
Polonia 25.7
Portugalia 1.7
ROMANIA 11.2
Slovenia 12.1
Slovacia 18.3
Finlanda 16.1
Suedia 18.8
Marea Britanie 6.7

Islanda 10.2
Norvegia 9.7 9
Elvetia 6.7
 Rata severă a lipsei de locuințe (deprivării) este definită ca procentul din
populație care trăiește într-o locuință care este considerată ca supra-

aglomerată, care prezintă cel puțin una dintre caracteristicile de deprivare.
 Facilități, acoperiș spart, fără baie sau duș sau toaletă în interiorul locuinței, sau
locuință prea întunecată.
Demografie 10
10

Județul Număr locuințe Suprafața construită

(mp)
NE 8926 1274040
Bacău 1033 152462
Botoșani 569 89300
Iași 3851 425936
Neamț 895 153310
Suceava 2049 373482
Vaslui 529 79550
Suprafața medie/locuință (Botoșani) = suprafața/număr

locuințe = 89300/569 = 156,94 mp
Demografie 11
11
Bulgaria
Polonia
Germania
Spania
Grecia
Suedia
Demografie 12
12

Capitolul 4 curs 4 3/17/2021
Capitolul 4
DEMOGRAFIE
Conținut
1. Elemente introductive – Demografie aplicată în administrația publică
3. Efectivul, dinamica și structura populației. Distribuția teritorială a
populației
4. Structura unei populaţii după caracteristici sociale și economice în
profil teritorial
5. Structura unei populaţii după caracteristici demografice. Îmbătrânirea
7. Fertilitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea populaţiei în profil teritorial
Demografie 2

4. Structura unei populaţii după caracteristici

sociale și economice în profil teritorial
• 4. 1 Structura unei populaţii după starea civilă
• 4. 2 Structura unei populaţii după caracteristici economice
Demografie 3
4.1 Structura populaţiei după starea civilă

• Ponderea populaţiei necăsătorite în totalul populaţiei (Pnec%)
𝑃
𝑃 % = ⋅ 100
𝑃
• Ponderea populaţiei căsătorite în totalul populaţiei (Pcas%):
𝑃
𝑃 % = ⋅ 100
𝑃
Demografie 4

4.1 Structura populaţiei după starea civilă
• Ponderea populaţiei divorţate în totalul populaţiei (Pdiv%)

𝑃
𝑃 % = ⋅ 100
𝑃
• Ponderea populaţiei văduve în totalul populaţiei (Pvad%)

𝑃
𝑃 % = ⋅ 100
𝑃
Demografie 5
4. 2 Structura unei populaţii după caracteristici

economice
• Populaţia activă - din punct de vedere economic - cuprinde toate
persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă
disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii.
• Populaţia activă (Pa) include populaţia ocupată (Po) şi şomerii (S).
Pa = Po + S


economice
• Rata de activitate (Ra) reprezintă raportul procentual dintre
populaţia activă (𝑃 ) şi populaţia totală în vârstă de 15-64 ani
(𝑃 ).
𝑃
𝑅 = ⋅ 100
𝑃
Demografie 7

economice
• Populaţia ocupată - persoanele peste o anumită vârstă care, pe o durată
scurtă de timp, au un loc de muncă retribuit sau sunt persoane care
lucrează pe cont propriu.
Po = Pa – S
• Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia

totală în vârstă de 15-64 ani: 𝑃
𝑅 = ⋅ 100
𝑃
Demografie 8


economice
• Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat
o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin
o oră, în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub
formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii (conform metodologiei “Cercetării
statistice asupra forţei de muncă în gospodării“).
• Pentru persoanele ocupate în gospodăria auxiliară cu producerea de produse agricole
în exclusivitate pentru consumul propriu (al gospodăriei) durata minimă este de 20 de
ore pe săptămână.
Demografie 9

economice
Rata ocupării în România
Demografie 10
10


economice
Demografie 11
11

economice
• Lucrător familial (casnic) neremunerat este persoana care-şi exercită activitatea
într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă,
pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură.
• Gospodăria ţărănească ( de fermier) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai

multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una
dintre acestea – de regulă, capul gospodăriei – este considerat lucrător pe cont
propriu, iar ceilalţi – lucrători familiali neremuneraţi.
Demografie 12
12

Capitolul 5 curs 5
Capitolul 5
DEMOGRAFIE
17.03.2021
Conținut
1. Elemente introductive – Demografie aplicată în administrația
publică
3. Efectivul, dinamica și structura populației. Distribuția
teritorială a populației
5. Structura unei populaţii după caracteristici
demografice. Îmbătrânirea demografică a populaţiei
7. Fertilitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea populaţiei în profil
teritorial
2 Demografie

Capitolul 5 curs 5
5. Structura unei populaţii după

caracteristici demografice. Îmbătrânirea
5. 1 Structura unei populaţii pe vârste
5. 2 Îmbătrânirea demografică a populaţiei
5. 3 Structura unei populaţii pe sexe
5. 4 Piramida vârstelor
3 Demografie
 În multe ţări, schimbarea structurii pe vârste a populaţiei

a devenit o preocupare majoră la nivel politic şi
guvernamental.
 Politicile privind pensiile, locurile de muncă, îngrijirea

sănătăţii şi migraţia internaţională sunt dezvoltate în
funcţie de schimbarea structurii pe vârste a populaţiei.
4 Demografie

Capitolul 5 curs 5
50
45
40
35
Populaţia (%)
1950
30
2005
25
2025
20
15 2050
10
5
0
0-14 ani 15-24 25-59 60-79 80+
ani ani ani
Grupe de vârstă
Structura pe vârste a populaţiei mondiale
5 Demografie

50
45
40
35
Populaţia (%)
1950
30
2005
25
2025
20
15 2050
10
5
0
0-14 ani 15-24 25-59 60-79 80+
ani ani ani
Grupe de vârstă
Structura pe vârste a populaţiei țărilor

slab dezvoltate
6 Demografie

Capitolul 5 curs 5

60
50
Populaţia (%)
40 1950
2005
30
2025
20 2050
10
0
0-14 ani 15-24 25-59 60-79 80+
ani ani ani
Grupe de vârstă
Structura pe vârste a populaţiei țărilor

dezvoltate
7 Demografie
5.1 Structura unei populaţii pe vârste
 Determinanți ai structurii pe vârste a populației

 Natalitatea
 Mortalitatea
 Migrația
 Efecte ale modificării structurii pe vârste a populației

 Resursele de muncă
 Capacitatea de reproducere
 Structura consumului de bunuri și servicii
8 Demografie

Capitolul 5 curs 5
Îmbătrânirea demografică a populaţiei reprezintă procesul de

modificare a structurii populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de
vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi de lungă durată.
9 Demografie
Pentru studierea procesului de îmbătrânire demografică, populaţia este

grupată în:
 populaţie tânără 0 – 14 ani
 populaţie adultă 15 – 64 ani
 populaţie vârstnică 65 ani şi peste
Populaţia vârstnică se împarte în populaţia de vârsta a treia (65-75 ani)

şi populaţie de vârsta a patra (75+).
10 Demografie
10

Capitolul 5 curs 5
5. 2 Îmbătrânirea demografică a
populaţiei
Indicatori de apreciere a îmbătrânirii
demografice
A. Ponderea populaţiei vârstnice în populația totală
B. Ponderea populației tinere în populaţia totală
C. Vârsta medie/Vârsta mediană
D. Indicele de îmbătrânire
E. Raportul de dependenţă
 raportul de tinereţe
 raportul de dependenţă a persoanelor vârstnice
11 Demografie
11
A. Ponderea populaţiei vârstnice
Ponderea populaţiei vârstnice în populaţia totală (%P65+) se

determină ca raport (procentual) între efectivul populaţiei
de peste 65 de ani (P65+) şi populaţia totală (PTotala):
𝑃
%𝑃 = ⋅ 100
𝑃
12 Demografie
12

Capitolul 5 curs 5
Interpretare
Se apreciază că:
 o populaţie în cadrul căreia efectivul grupei de peste 65 ani
deţine mai puţin de 7 %, poate fi considerată „tânără” din
punct de vedere demografic;
 populaţia este în proces de îmbătrânire demografică
dacă ponderea populaţiei vârstnice variază între 7% şi 12%;
 populaţia este îmbătrânită demografic atunci când
ponderea populaţiei vârstnice depăşeşte 12%.
13 Demografie
13

Proporţia populaţiei de peste 65 de ani
Japan 19.5
Italy 19.5
Germany 18.6
Greece 17.8
Sweden 17.3
Bulgaria 17.2
Belgium 17.1
Portugal 17.0
Spain 16.9
Estonia 16.7
Latvia 16.5
Croatia 16.4
France 16.4
United Kingdom 16.0
Finland 16.0
United States 12.4
Primele 15 dintre cele mai “bătrâne” ţări din lume şi SUA

Sources: Carl Haub, 2006 World Population Data Sheet.
14 Demografie
14

Capitolul 5 curs 5
populaţiei
 Cu excepţia Japoniei, cele mai “bătrâne” 15 ţări sunt în Europa.
 Îmbătrânirea generaţiei baby-boom din SUA va creşte proporţia

persoanelor vârstnice la 20% până în 2030; va fi însă mai mică
decât în majoritatea ţărilor din Europa de Vest.
Până în 2025, peste 20 % din populația din regiunile mai

dezvoltate va avea vârsta de 65 de ani și mai mult.
15 Demografie
15

Numărul de ani în care procentul populaţiei de peste 65 ani a crescut/va
creşte de la 7% la 14%
Ţări dezvoltate Ţări slab dezvoltate

France 1865-1980 115 Azerbaijan 2000-2041 41
Sweden 1890-1975 85 Chile 1998-2025 27
Australia 1938-2011 73 China 2000-2026 26
United States 1944-2013 69 Jamaica 2008-2033 25
Canada 1944-2009 65 Tunisia 2008-2032 24
Hungary 1941-1994 53 Sri Lanka 2004-2027 23
Poland 1966-2013 47 Thailand 2003-2025 22
United Kingdom 1930-1975 45 Brazil 2011-2032 21
Spain 1947-1995 45 Colombia 2017-2037 20
Japan 1970-1996 26 Singapore 2000-2019 19
Source: K. Kinsella and Y.J. Gist, Older Workers, Retirement, and Pensions: A Comparative International Chartbook
(1995) and K. Kinsella and D. Phillips, “The Challenge of Global Aging,” Population Bulletin 60, no. 1 (2005).
16 Demografie
16

Capitolul 5 curs 5
România 2019
19,50
19,00
18,50
18,00
17,50
17,00
16,50
MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI MACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU
17 Demografie
17
populaţiei
Îmbătrânirea demografică a populației a continuat treptat în

țările mai dezvoltate comparativ cu țările mai puțin
dezvoltate, oferind acestor națiuni timp pentru a se adapta la
această schimbare structurală.
Japonia este o excepție: procentul populației de 65 de ani
sau mai mult s-a dublat în doar 26 de ani.
Alte țări din Asia de Est și de Sud-Est (în special China,
Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda) sunt pe o traiectorie
similară rapidă, alimentată de scăderi dramatice și relativ
recente ale fertilității.
18 Demografie
18

Capitolul 5 curs 5
B. Vârsta medie
 Vârsta medie se calculează ca medie aritmetică sau ca

mediană.
Vârsta mediană
 Un indicator important al îmbătrânirii demografice a

populaţiei.
19 Demografie
19
Evoluția vârstei medii a populației României

41
40
39
38
37
36
35
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
20 Demografie
20

Capitolul 5 curs 5
C. Vârsta mediană
 În 2050, 50% din populația țărilor Europei vor avea vârste
de peste 47 ani.
21 Demografie
21
 se determină ca raport între populaţia vârstnică şi populaţia

tânără, după relaţia:
𝑃
𝑃 sau 𝐼 =
𝐼 (%) = ⋅ 100 𝑃
 𝑃
 P65+ - populaţia vârstnică (în vârstă de 65 de ani şi peste);
 P0-14 – populaţia tânără (din grupa de vârstă 0-14 ani).
 Indicele de îmbătrânire exprimă numărul de persoane

vârstnice ce revin unei persoane (sau la 100 persoane) tinere.
22 Demografie
22

Capitolul 5 curs 5
 Exemplu: În anul 2005, la 100 de persoane tinere (0-14
ani) reveneau 95 persoane vârsnice (peste 65 ani).
23 Demografie
23
Exemplu
Grupa de vârstă Populaţia (persoane)
3.238.833
0-14
14.988.909
15-64
3.186.073
65+
Indicele de îmbătrânire (ID) este egal cu:
a) 98,37% şi arată că la 100 de persoane tinere revin aproximativ 98 de

persoane vârstnice
b) 98,37% şi arată că la 100 de persoane vârstnice revin aproximativ 98 de
persoane tinere
c) 101,66% şi arată că la 100 de persoane tinere revin aproximativ 102

de persoane vârstnice
24 Demografie
24

Capitolul 5 curs 5
Exemplu
Grupa de vârstă Populaţia (persoane)
P0-14 3.238.833
P15-64 14.988.909
P65+ 3.186.073
Indicele de îmbătrânire (ID) este egal cu:
a) 98,37% şi arată că la 100 de persoane tinere revin aproximativ 98 de

persoane vârstnice
b) 98,37% şi arată că la 100 de persoane vârstnice revin aproximativ 98 de
persoane tinere
c) 101,66% şi arată că la 100 de persoane tinere revin aproximativ 102

de persoane vârstnice
𝑃
𝐼 (%) = ⋅ 100
𝑃
25 Demografie
25
 măsoară presiunea exercitată de populaţia din grupele de

vârstă inactive asupra populaţiei active
 exprimă numărul de persoane din contingentul inactiv ce

revin unei persoane (sau 100 persoane) active.
𝑃 +𝑃 sau 𝑃 +𝑃
𝑘 = ⋅ 100 𝑘 =
𝑃 𝑃
26 Demografie
26

Capitolul 5 curs 5
 Raportul de dependenţă a persoanelor vârstnice
𝑃 𝑃
𝑘 (%) = ⋅ 100 𝑘 =
𝑃 𝑃
 Raportul de tinereţe - P0-14 /P15-64
27 Demografie
27
 ponderea populaţiei de sex feminin în totalul populaţiei (Pf%)
𝑃
𝑃%= ⋅ 100
𝑃
 ponderea populaţiei de sex masculin în totalul populaţiei (Pm%)
𝑃
𝑃 % = ⋅ 100
𝑃
28 Demografie
28

Capitolul 5 curs 5
 Raportul dintre sexe este o mărime relativă de

corespondență
𝑃
 raport (indice) de feminitate 𝑟 / = ⋅ 1000
𝑃
 raport (indice) de masculinitate 𝑃

𝑟 / = ⋅ 1000
𝑃
 ‰ este semnul promile, indicând corespondența cu baza
1000
29 Demografie
29

Exemplu - Raportul dintre sexe
 În Brașov, în 2016, erau înregistrate 268421 persoane de gen
masculin și 282445 persoane de gen feminin.
 raportul (indicele) de feminitate
282445
𝑟 = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = 1052,2 ‰
/ 268421
Interpretare: În Brașov, în 2016, erau înregistrate 1052 persoane de
gen feminin la 1000 persoane de gen masculin.
 raportul (indicele) de masculinitate
268421
𝑟 = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = 950,3 ‰
/ 282445
Interpretare: În Brașov, în 2016, erau înregistrate 950 persoane de

gen masculin la 1000 persoane de gen feminin.
30 Demografie
30

Capitolul 5 curs 5
5.4 Piramida vârstelor

 O imagine sintetică, la un moment dat, a structurii pe vârste și
pe sexe, a unei populaţii o oferă piramida vârstelor.
 Piramida prezintă intrări, realizate prin naşteri şi imigrări, şi

ieşiri, realizate prin decese şi emigrări.
 Intrările naturale (naşteri) se produc prin baza piramidei, în
timp ce intrările migratorii (imigrări) sunt reprezentate pe
toată înălţimea piramidei, fiind mai concentrate în partea de
mijloc.
 Ieşirile naturale (decese) ca şi ieşirile migratorii sunt distribuite
pe toată înălţimea piramidei, însă ieşirile migratorii se
concentrează în zona mediană a piramidei.
31 Demografie
31

 Piramida vârstelor reprezintă o oglindă a istoriei
demografice a unei populaţii.
 Orice eveniment demografic deosebit, care influenţează

semnificativ ratele natalităţii şi mortalităţii, poate fi
identificat pe piramida vârstelor şi poate fi urmărit pe
parcursul istoriei populaţiei respective.
32 Demografie
32

Capitolul 5 curs 5
Forma piramidei vârstelor este determinată de următoarele

elemente:
 rata natalităţii;
 distribuţia pe vârste;
 rata mortalităţii;
 mărimea şi distribuţia pe vârste a sporului migrator.
33 Demografie
33
Tipuri de piramida vârstelor

• creșterea populației
34 Demografie
34

Capitolul 5 curs 5
 Forma concavă a laturilor indică o mortalitate ridicată.
 Forma convexă a laturilor indică o mortalitate scăzută.
35 Demografie
35

• creștere negativă
36 Demografie
36

Capitolul 5 curs 5

• populație stabilă sau creștere slabă
37 Demografie
37

Forța de muncă masculina migrantă
38 Demografie
38

Capitolul 5 curs 5
5.4 Piramida vârstelor la nivel mondial
1950 2010
39
39 Demografie
39
Piramida vârstelor populației României

 La vârste înaintate putem observa o asimetrie tot mai
accentuată a piramidei rezultată din supra-mortalitatea
masculină.
 Se mai pot urmări consecinţele celui de-al doilea război
mondial, care apar reprezentate ca o strangulare pentru
grupa de vârstă ale generaţiile născute între 1940 şi 1945.
40 Demografie
40

Capitolul 5 curs 5
41 Demografie
41
Piramida
vârstelor
 Populația rezidentă a
României, pe vârste și
pe sexe, la 1 ianuarie
2019
42

AP, Demografie SEMINAR 1 Asoc. dr. Căutișanu Cristina
Aspecte organizatorice
Mod de evaluare la disciplina Demografie:
1. Evaluare la curs – 70% din nota finală.
2. Evaluare la seminar – 30% din nota finală.

Evaluarea la seminar este compusă din:
- activitate – 80% (rezolvarea unor cerințe specifice)
- prezența – 20% (nota 10 pe această componentă = 6 prezențe)
Structura seminarului:
1) S1-S2 – Populația lumii. Surse de date demografice utilizate în administrația publică.
Recensământul populației. Anchete demografice.
2) S3-S4 – Efectivul, distribuția teritorială și structura unei populații după caracteristici
socio-economice.
3) S5-S6 – Indicatori ai îmbătrânirii demografice a populației.
4) S7-S8 – Indicatori ai mortalității și sănătății populației.
5) S9-S10 – Indicatori de analiză a fertilității populației.
6) S11 – Indicatori de analiză a nupțialității populației.
7) S12-S13 – Mișcarea migratorie a populației.
8) S14 – Prognoza populației.
Extras din ”Regulamentul privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al
internetului” – aprobat în Senatul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din 24.09.2020:
Art. 13, alin. (4) – Ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal, prelucrate cu ocazia utilizării
aplicațiilor/platformelor educaționale informatice, se interzice înregistrarea activităților
desfășurate online atât de către cadrele didactice, cât și de studenți.
Art. 17, alin. (1) – Materialele didactice sau informațiile prezentate și diseminate în cadrul activităților
desfășurate în mediile virtuale sunt destinate exclusiv studenților și vor fi folosite individual doar în
scopul desfășurării actului educațional. Distribuirea, reproducerea și comercializarea acestora,
fără acordul titularului de curs/seminar/laborator etc., sunt strict interzise.
1
Suport de seminar
(1) Populația lumii - evoluție
(2) Populația lumii - proiecții
(3) Noțiuni de bază în demografie
(1) Populația lumii - evoluție
Evoluția populației globale este rezultatul unor transformãri spectaculoase economice și

sociale de lungã duratã.
 ~ 200.000 î.Hr. -- Oamenii moderni au evoluat în Africa
 ~ 100.000 î.Hr. -- A început migrația pe tot globul
 Odată cu apariția agriculturii, ritmul de creștere a populației s-a accentuat. Până în
anul 1 d.Hr., populația lumii atingea aproximativ 170 de milioane de oameni.
 Repere istorice care au influențat semnificativ evoluția populației:
* 202 î.Hr.-220 d.Hr. -- Dinastia Han
* 27 î.Hr.-476 d.Hr. -- Imperiul Roman
* 114 î.Hr.-1460 d.Hr. -- Drumul Mătăsii
* 300-550 -- Epoca de Aur a Indiei
* 500-600 -- Apogeul Civilizației Maya
* 600-700 -- Începutul Islamului
* 735-737 -- Variola în Japonia
* 850 -- Inventarea prafului de pușcă
* 1101 -- Inventarea busolei de navigație
* 1206-1398 -- Imperiul Mongol
* 1346-1353 -- Ciuma bubonică
* 1493 -- Sosirea europenilor în America
* 1526-1800 -- Comerțul transatlantic cu sclavi
* 1760-1840 -- Revoluția industrială
* 1914-1918 și 1939-1945 -- Războaiele Mondiale
Sursa: American Museum of Natural History; Link video: https://www.youtube.com/watch?v=PUwmA3Q0_OE&t=186s
2
Putem observa că, în mare parte din istorie, populația umană a crescut într-un ritm lent până
la moderat. Această rată ușoară de creștere este atribuită unui raport relativ egal între
nașteri și decese. Astfel, s-au născut o mulțime de oameni, dar un procent ridicat dintre aceștia
au murit, în principal din ceea ce considerăm acum cauze care pot fi prevenite.
Modificările ratei natalității sau mortalității unei populații pot avea un impact semnificativ
asupra dimensiunii populației. Dacă examinăm creșterea populației în perioada 1-1700, când
ratele mortalității erau ridicate, constatăm că populația are un ritm de creștere mai scăzut
decât în secolele XIX-XXI, când ratele de deces au început să scadă.
Populația globală a crescut exponențial începând cu Revoluția industrială. Aceasta a început

în Anglia la sfârșitul anilor 1700 și a avut un impact semnificativ asupra ratei mortalității în
noile țări industrializate din Europa și America de Nord.
Progresele în medicină, alimentație și agricultură, precum și sănătate publică și

canalizare au jucat un rol important în reducerea mortalității și îmbunătățirea calității vieții și
a fost, astfel, un motor din spatele creșterii populației.
Principalele progrese în medicină:

 1676 -- Invenția microscopului
În secolele XIX și XX, progresele în medicină au îmbunătățit semnificativ calitatea vieții
în Europa de Vest și Statele Unite. Descoperirile în biologie și chimie au condus la
dezvoltarea de noi medicamente, adoptarea de tehnici medicale inovatoare și practici
aseptice. Multe dintre aceste progrese nu ar fi fost posibile fără invenția microscopului în
1676.
 1797 -- Inventarea vaccinului împotriva variolei; 1858 -- Teoria germenilor
În 1797, Edward Jenner a descoperit un remediu pentru variolă. Mai târziu, Louis Pasteur,
un chimist francez, a confirmat teoria germenilor care afirmă că multe boli sunt cauzate de
prezența și acțiunile unor microorganisme specifice.
 1940 -- Inventarea antibioticelor
Teoria germenilor a fost fundamentală în dezvoltarea antibioticelor și a altor medicamente
antimicrobiene. Penicilina, descoperită ulterior la începutul secolului al XX-lea, a oferit un
tratament rapid și complet al bolilor bacteriene incurabile până atunci. Mai târziu,
campaniile strategice de vaccinare au reușit să elimine bolile comune, cum ar fi rujeola,
oreionul, difteria și tetanosul în Europa și Statele Unite.
Principalele progrese în alimentație și agricultură:

 1701 -- Inventarea semănătorii; 1786 -- Inventarea treierătoarei; 1834 -- Echipamente
agricole noi
În timpul Revoluției industriale, îmbunătățirile modului în care se cultivă și se transportă
alimentele au avut o influență semnificativă asupra populației. Cantitățile mai mari de
alimente și ușurarea accesului la acestea au diminuat impactul foametei și au îmbunătățit
nutriția generală la scară largă. Revoluția agricolă britanică (1700-1850) a dus la creșteri
fără precedent privind forța de muncă și productivitatea terenurilor între secolele XVII și
XIX. Progresele în utilajele agricole au determinat pregătirea și recoltarea cu ușurință a
unor suprafețe mai mari de teren agricol.
 1843 -- Prima fabrică de îngrășăminte; 1913 -- Începutul fertilizării chimice
Noile metode agricole au crescut semnificativ randamentele culturilor și animalelor,
îmbunătățind fertilitatea solului și reducând reziduurile. Până în secolul al XIX-lea, multe
practici agricole britanice fuseseră adoptate de majoritatea Europei continentale. În cele
din urmă, utilizarea comercială pe scară largă a îngrășămintelor a făcut resursele utile mai
3
accesibile. Mai târziu, dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor chimice a

dus la recolte mai abundente.
 1825 -- Calea ferată și trenul cu aburi
Revoluția industrială a făcut, de asemenea, alimentele mai accesibile. Inventarea trenului
cu aburi a schimbat semnificativ modul în care mărfurile agricole erau transportate în toată
Europa, oferind acces rapid la orașele de pe continent. La începutul secolului al XIX-lea a
fost construită prima locomotivă cu aburi. În 1950, Marea Britanie avea mai mult de 6.000
de mile de cale ferată, ceea ce îi permitea să transporte mărfuri și oameni mai repede și mai
eficient decât în trecut.
Principalele progrese în sănătate publică și salubritate:

 1775 -- Inventarea toaletelor
Revoluția industrială a dus, de asemenea, la schimbări radicale în modul în care gestionăm
resursele de apă dulce. Sistemele moderne de canalizare au fost dezvoltate în încercarea de
a elimina apele uzate contaminate și deșeurile umane departe de zonele populate. Toaleta
a avut un impact profund asupra sănătății publice. Orașele au putut transporta deșeurile
umane (prin sisteme de canalizare) din gospodăriile aglomerate și străzile orașului.
Sistemele de canalizare timpurii descărcau canalizarea brută și netratată direct în căile
navigabile. Mai târziu, pe măsură ce toleranța din partea orașelor a scăzut, municipalitățile
au dezvoltat metode mai avansate de tratare a apelor uzate. De asemenea, s-au depus
eforturi pentru a reduce contaminarea apei de băut. În Statele Unite, clorarea și alte
tratamente pentru alimentarea cu apă publică au devenit o practică obișnuită de la începutul
anilor 1900, scăzând și mai mult incidența contaminării apei și a bolilor.
 1800 -- Primul oraș cu un milion de locuitori
În timpul Revoluției Industriale, populațiile din centrele urbane ale Marii Britanii au
crescut rapid pe măsură ce oamenii migrau în orașe pentru a ocupa noi locuri de muncă în
fabrici. Londra s-a dublat ca dimensiune între 1801 și 1841, ajungând la 1 milion de
locuitori. Pe măsură ce populația creștea, cererea de produse de bază depășea oferta.
Cartierele supraaglomerate, deseori aprovizionate cu apă publică inadecvată și cu sisteme
slabe de eliminare a deșeurilor, au condus la focare recurente de holeră, dizenterie,
tuberculoză (TB), febră tifoidă și alte boli transmisibile prin apă. Pe măsură ce orașele au
crescut, reformatorii sociali și medicii au început să identifice legăturile dintre condițiile
intolerabile ale mahalalelor urbane, salubritatea precară și nevoia de investiții mai mari în
sănătatea publică.
 1843 -- Începutul mișcării de sănătate publică
Edwin Chadwick a condus mișcarea britanică spre reforma sanitară. Opera sa a trasat o
legătură clară între condițiile sanitare precare și ratele ridicate de mortalitate. Mai târziu,
în 1854, medicul John Snow a descoperit că holera era transmisă prin apa contaminată.
Până la începutul secolului al XX-lea, progresele în medicină, alimentație și agricultură,

precum și sănătate publică și salubritate au influențat populațiile în principal în țările mai
dezvoltate. Însă, pe măsură ce aceste progrese s-au răspândit din epicentrele lor din Europa și
Statele Unite și în țările în curs de dezvoltare, rata mortalității a scăzut semnificativ și în
aceste regiuni. După cel de-al Doilea Război Mondial, populația umană a crescut exploziv,
atingând rate de creștere de până la 4% pe an pentru unele țări în curs de dezvoltare.
Populația mondială a ajuns la 1 miliard în 1804, iar după doar 123 de ani, acesta a ajuns la 2
miliarde (1927). De acolo, au durat doar 47 de ani pentru ca populația să se dubleze din nou la
4 miliarde. Astăzi, Organizația Națiunilor Unite prezintă predicții conform cărora vom ajunge
la o populație de 8 miliarde în 2024.
4
(2) Populația lumii - proiecții
Populația lumii s-a dublat în doar patru decenii, 7,6 miliarde de persoane locuiesc acum pe planetă
și probabil că vor mai fi încă un miliard până în 2030. Însă, creșterea populației variază de la
continent la continent. Cea mai rapidă creștere a populației are loc în Africa și Asia, care vor avea
opt dintre cele mai populate zece țări până în 2050.
Sursa: The Economist.
India va depăși China, fiind țara cu cea mai mare populație. Nigeria are una dintre populațiile cu
cea mai rapidă creștere din lume și este pregătită să devină a treia țară cu cea mai mare populație
din lume.
În multe țări africane, femeile au în medie câte cinci copii. În Niger sunt șapte, find cu mult peste
media globală de 2,4 copii/femeie. Populațiile cresc, de asemenea, deoarece îmbătrânesc. Mai
puțini oameni mor decât se nasc. În secolul trecut, speranța de viață aproape s-a dublat în unele
țări.
5
Cu toate acestea, în unele părți ale lumii populațiile sunt în scădere. Se estimează că populația
Japoniei, de 127 de milioane, va scădea cu aproximativ o treime în următorii 50 de ani. Însă,
primele 10 țări cu cea mai rapidă scădere a populației sunt toate din Europa de Est. Aceste țări
suferă de efectul combinat al ratei scăzute a natalității, al ratei de mortalitate relativ ridicate și al
migrației masive.
Pentru a evalua mai în detaliu profilul demografic al fiecărei țări din lume, putem accesa pagina
creată de Organizația Națiunilor Unite:
https://population.un.org/wpp/Graphs/DemographicProfiles/Line/900
6
Pe măsură ce populațiile se schimbă, lumea așa cum o știm se va schimba. Economiile dezvoltate
dominante de astăzi se vor concentra din ce în ce mai mult pe sprijinirea persoanelor în vârstă, în
timp ce țările mai puțin dezvoltate vor fi transformate de creșterea populației. În 2100, s-a proiectat
că o treime din toată populația va trăi în Africa.
O populație mai mare poate fi o povară - mai mulți oameni de adăpostit, educat și hrănit.
Dar poate fi, de asemenea, o oportunitate - o populație în vârstă de muncă numeroasă poate stimula
economia atâta timp cât există suficiente locuri de muncă și o infrastructură puternică.
(3) Noțiuni de bază în demografie
Demografia este ştiința care studiază populaţia ca sistem demografic relativ autonom, stările
acesteia, intările şi ieşirile din sistem, structurile populaţiei, interdependenţele între acestea.
Cu alte cuvinte, demografia studiază populaţiile umane, ca număr şi structură demografică,

modificarea acestora sub efectul naşterilor, deceselor şi migraţiilor, adică mişcarea naturală şi
migratorie a populaţiilor, considerând în permanenţă populaţia ca un ansamblu cu procese de
înlocuire.
Demografia studiază:
- starea populației - mișcarea populației

* număr * naturală
* distribuție spațială (natalitate, mortalitate, nupțialitate, divorțialitate)
* structură demografică * migratorie internă
(starea civilă, sex, vârstă) (schimbări de domiciliu/reședință)
* structură socio-economică * migratorie externă
(religie, naționalitate, educație etc.) (imigrație, emigrație)
Noțiune Definiție Exemple

Unitatea statistică în demografie,
Eveniment 1. naşterea; 2. decesul;
reprezentând „cazul” de naştere,
demografic 3. căsătoria; 4. divorțul
deces, căsătorie, divorţ.
Intensitatea apariţiei evenimentelor
Fenomen 1. natalitatea; 2. mortalitatea;
demografice de același fel într-o
demografic 3. nupțialitatea; 4. divorțialitatea
populaţie şi într-o perioadă de timp.
Modificarea (variaţia) în timp şi spaţiu
Proces îmbătrânirea/reîntinerirea
a fenomenelor demografice sub
demografic demografică
influența unui ansamblu de factori.
Grup de persoane care împărtășesc cohorta migranților din anul 2000
Cohortă același eveniment demografic într-o este formatã din toate persoanele
perioadă de timp. migrante în acel an
Caz particular de cohortă, cuprinde
generația feminină/masculină
Generație totalitatea persoanelor născute într-
născută în anul 2000
o perioadă de timp (ex. an).
Caz particular de cohortă, cuprinde
promoția persoanelor căsătorite în
Promoție totalitatea persoanelor căsătorite
anul 2000
într-o perioadă de timp (ex. an).
7
Suport de seminar
(1) Surse de date demografice utilizate în administrația publică
(2) Statistica stării civile
(3) Statistica migrației
(4) Recensământul populației
(1) Surse de date demografice utilizate în administrația publică
„Trebuie sã existe date referitoare la ...”.
De câte ori nu presupunem cã existã anumiți „experți” care au date despre orice subiect pe care îl
cercetãm. De cele mai multe ori datele existã cu adevãrat. Datele demografice și estimãrile sunt
obținute din:
a) Statistica stării civile și a migrațiilor - buletine statistice
b) Observări special organizate - recensăminte, anchete și monografii demografice
c) Publicații statistice - INSSE, ONU etc.
(2) Statistica stării civile
Istoric.
* Inițial, evidența stării civile (=evidența curentă a evenimentelor mișcării naturale) a populației
era ținută de către biserici. Laicizarea (=înregistrările legate de evenimentele demografice
sunt preluate de autorităţile statale) evidenței stării civile a fost stabilită de Codul lui
Napoleon Bonaparte din 1804 iar întocmirea efectivă a actelor laice de stare civilă s-a realizat
pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în statul Massachusetts în anul 1839.
* Pe teritoriul României, înregistrarea statistică a mișcării naturale a populației s-a semnat
pentru prima dată în Muntenia în anul 1817. Astfel de înregistrări s-au realizat, apoi, în
Principatele Unite în anul 1864 pe baza Codului Civil promulgat de domnitorul Alexandru
Ioan Cuza. În Transilvania, teritoriu al Imperiului austro-ungar, înregistrarea statistică a
mișcării naturale a populației a început abia din 1894. Începând din anul 1905, simultan cu
înscrierea evenimentelor în actele de stare civilă, a început și completarea Buletinelor
statistice pentru născuți vii, născuți morți, decedați, căsătoriți și divorțați.
Documente de evidență a stării civile.

* Evidența statistică a mișcării naturale a populației pentru fiecare eveniment demografic se
face prin intermediul Registrelor de Stare Civilă.
* Oficiile de Stare Civilă eliberează Certificate specifice (de naștere, deces, căsătorie și divorț)
* Pe baza Registrelor de Stare Civilă și Certificatelor specifice, se completează Buletinele
statistice pentru fiecare fenomen demografic: Buletinul statistic pentru născuți vii; Buletinul
statistic pentru născuți morți; Buletinul statistic pentru decese; Buletinul statistic pentru
căsătorie; Buletinul statistic pentru divorț.
* Rezultatele prelucrării informațiilor statistice cu privire la strarea civilă a populației se publică
periodic în Anuarul Statistic al României, în Anuarul Demografic și în alte publicații.
Observații.
* În țările dezvoltate datele provenind din statistica stării civile sunt mai acurate decât cele din
țările în curs de dezvoltare. Exemplu: În anul 2000 s-a estimat un număr de 50 milioane de
1
copii neînregistrați la nivel global, reprezentând 2/5 din totalul copiilor născuți în 2000.
Majoritatea copiilor neînregistrați au provenit din țări în curs de dezvoltare.
* Se poate identifica o acuatețe scăzută a datelor la nivelul populațiilor marginalizate, excluse
social, care trăiesc în condiții de izolare. O soluție la această problemă ar putea fi co-
interesarea pentru înregistrare prin asistență socială.
(3) Statistica migrației
Document de evidență a mișcării migratorii.

* Buletinul statistic pentru schimbarea domiciliului - întocmit de Ministerul de Interne
Observații.
* Oferă informații despre mobilitatea teritorială și geografică a populației
* În ceea ce privește mobilitatea geografică a populației distingem o mișcare locală (schimbarea
domiciliului în cadrul aceleiași localități) și o migrație propriu-zisă (schimbarea domiciliului
între două localități diferite)
* Migrația propriu-zisă poate fi internă (cele două localități sunt în interiorul unei țări) sau
externă/internațională (cele două localități fac parte din țări diferite)
* Persoanele care pleacă dintr-o localitate poartă denumirea de emigranți iar persoanele care
sosec într-o localitate poartă denumirea de imigranți
* În noțiunea de migrație nu putem include nomadismul, turismul, deplasările sezoniere,
navetismul etc.
(4) Recensământul populației
Istoric.
* Necesitatea de a cunoaște populația ca populație contribuabilă sau mobilizată în scopuri

militare a determinat realizarea unor înregistrări de tipul recensămintelor încă din cele mai
vechi timpuri.
- Egiptul antic, 1400 î.Hr.: recensământ realizat la comanda faraonului Amenophis III.
Numărătoarea se realiza de către scribi, sub îndrumarea funcționarilor faraonului; capii
de familie declarau membrii familiei și scalvii lor.
- Textele biblice indică realizarea unor recensăminte: recensământ realizat de Moise în
Deșertul peninsulei Sinai, 1491 î.Hr.; recensământ realizat pe vremea regelui David,
1017 î.Hr; recensăminte realizate în alte imperii sclavagiste precum Sumer și Babilon.
- Grecia antică, 313 î.Hr.: recensământ realizat de către Demeter Phalerus.
- Roma antică, 578-534 î.Hr.: recensăminte introduse de Servius Tullius. Aceste
recensăminte purtau denumirea de census și erau efectuate cu regularitate o dată la 5 ani.
* Recensămintele moderne sunt legate de întemeierea statului burghez. Necesitatea cunoașterii

cât mai amănunțite a populației era motivată de crearea statului național, de crearea pieței
interne naționale și de extinderea legăturilor dintre state, și, nu în ultimul rând, de nevoia de
forță de muncă pentru industria capitalistă aflată în curs de dezvoltare.
- Secolul al XVIII-lea: în unele țări (puține) a început realizarea recensămintelor moderne
(Suedia, 1749; SUA, 1790) cu periodicitate de 10 ani păstrată până în prezent
- Secolul al XIX-lea: începe aplicarea pe scară largă a recensămintelor moderne. Astfel, la
începutul secolului se înființează, în țările europene, primele oficii centrale de statistică,
devenind, treptat, instituții centrale cu atribuții și funcții importante în statistica generală
a statului.
- după cel de-al Doilea Război Mondial: recensămintele populației au cunoscut un avânt
fără precendent, fiind utilizate în scopuri sociale, economice și culturale. Necesitatea
2
acestor recensăminte a venit ca urmare a constituirii unui număr mare de state

independente noi.
- Organizația Națiunilor Unite (ONU) și organismele sale au facilitat cooperarea
internațională cu scopul cunoașterii populației din toate țările globului. Astfel că, la
mijlocul secolului trecut (1960), peste 190 de țări au efectuat deja recensăminte moderne.
Astăzi, ONU recomandă, având în vedere scopurile de comparabilitate internațională, ca
recensămintele să se efectueze la intervale de 10 ani, de preferință în anii terminați cu 0
sau 5.
* România:
- Cea mai veche înregistrare de pe teritoriul țării: census-ul cerut de Traian imediat după
cucerirea Daciei.
- Primele înregistrări în limba română ale populației: catastifele efectuate sub domniile lui
Petru Șchiopul (1591) și Mihai Viteazul (1599).
- Ulterior, s-au efectuat și alte înregistrări ale populației. Până în 1838, în Țările Române
(Țara Românească, Moldova și Transilvania) s-au efectuat diverse census-uri. Scopul
acestora era acela de a obține informații fiscale (înregistrarea populației și a puterii ei
economice pentru a putea stabili birul); urbariale (înregistrarea populației în vederea
reglementării raporturilor dintre feudali și țărănime); militare și religioase.
- Primul recensământ modern al populației: realizat în 1838
- Următoarele recensăminte moderne ale populației: 1859-1860, 1899, 1912, 1930 (primul
recensământ care a cuprins simultan populația din toate provinciile istorice românești),
1948, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011, (ar urma 2021 dar, din cauza pandemiei, se va realiza
în 2022)
Definiție.
* Recensământul populației reprezintă o observare statistică având ca obiectiv înregistrarea

populației la un moment dat, împreună cu o serie de caracteristici demografice și socio-
economice, organizată pentru a determina numărul, structura și repartizarea teritorială a
populației.
* Recensămintele furnizează informații de bază cercetării științifice asupra principalelor
fenomene demografice (fertilitate, natalitate, mortalitate și migrație), pentru descoperirea
tendințelor de evoluție a fenomenelor demografice în trecut cât și în viitor.
* Programele recensămintelor trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
- geografice: localitatea în care se află recenzatul în timpul recensământului, domiciliul stabil
- date privind gospodăria: poziția persoanei în gospodărie
- date personale: sexul, vârsta, starea civilă, locul nașterii, cetățenia, naționalitatea
- economice: tipul de activitate, profesia, ocupația, ramura în care activează, funcția
- culturale: limba, etnia
- școlarizarea: nivelul instruirii școlare
- fertilitatea: numărul copiilor născuți-vii, data nașterii acestora etc.
Caracteristici.
* Recensămintele moderne au următoarele caracteristici:

- caracter oficial: se efectuează numai pe baza unor hotărâri luate de fiecare stat în parte
- universalitate: cuprinderea în totalitate a populației unui teritoriu considerat
- simultaneitate: înregistrarea datelor se referă la același moment (=moment critic/de
referință) pentru toate persoanele recenzate indiferent de momentul înregistrării propriu-
zise
- periodicitate: repetarea recensământului în fiecare țară la intervale de timp egale
3
- comparabilitate: asigurarea comparabilității indicatorilor calculați pe baza datelor

înregistrate în timp și spațiu (teritoriu)
- caracter științific și aplicativ general: asigurarea veridicității datelor și prelucrarea detaliată
a acestora, devenind informații ce servesc la cunoașterea statistică a colectivității umane
Tipuri.
* Recensămintele pot fi:

- generale: se înregistrează întreaga populație a unei țări
- parțiale: se înregistrează o parte din populație
- experimentale (de probă): operație statistică ce ”simulează” recensământul pentru a verifica
organizarea și metodologia recensământului
Populație și recensământ.
* Practica recensămintelor recomandă ca înregistrarea populației să se efectueze în clădirile în

care locuiește permanent sau temporar. Pentru a asigura caracterul unitar și complet al
înregistrării precum și pentru a evita unele înregistrări repetate sau omiteri de la înregistrare,
ca urmare a faptului că o parte din populație se deplasează dintr-o localitate în alta în perioada
efectuării recensământului, este nevoie să se definească cu precizie diversele categorii de
populație, în funcție de situația concretă la momentul critic/de referință.
* Categoriile de populație sunt în număr de patru:
- populația prezentă (𝑃 ) = populația care la momentul critic a fost prezentă fizic la domiciliul
permanent sau temporar.
- populația stabilă (𝑃 ) = populația care are domiciliul stabil în acea localitate
- populația stabilă absentă temporar (𝐴 ) = populația care are domiciliul stabil într-o
localitate dar care, la momentul critic, se află
în clădiri locuite din alte localități.
Obs! Această populație nu se confundă cu
cea absentă întâmplător, care se
caracterizează prin faptul că la momentul
critic nu se află în nici o locuință, indiferent
de localitate.
- populația prezentă temporar (𝑃 ) = populația care are domiciliul stabil în alte localități dar
care la momentul critic se află în clădiri de locuit ale
localității respective.
* Relații între categoriile de populație:
𝑃 =𝑃 +𝑃 −𝐴
𝑃 =𝑃 +𝐴 −𝑃
𝐴 =𝑃 +𝑃 −𝑃
𝑃 =𝑃 +𝐴 −𝑃
* Ținând cont de faptul că unele persoane se deplasează în timpul recensământului, populația

aflată într-o localitate în momentul critic poate fi împărțită în 3 tipuri:
(a) populație stabilă și prezentă;
(b) populație stabilă și absentă temporar;
(c) populație prezentă temporar (flotantă).
4
Chestionare.
G - Gospodărie LC - Locuință, Clădire
M - Persoane plecate în străinătate P - Persoane
PPI - Persoane plecate pentru o perioadă

îndelungată SC - Spațiul colectiv de locuit
TP - Persoane temporar prezente PR - Personalul de recensământ
INSSE - Recensământul populației și locuințelor.
* Informații despre primele cercetări demografice de pe teritoriul României:

http://www.recensamantromania.ro/istoric/primele-cercetari-demografice/
* Informații despre recensămintele oficiale ale populaţiei în perioada 1859-1990:
http://www.recensamantromania.ro/istoric/recensaminte-1859-1990/
* Informații despre recensămintele populației și locuințelor din 1992 și 2002:
http://www.recensamantromania.ro/istoric/vizualizati-rezultate-rpl-1992-si-2002/
* Informații despre recensământul populației din 2011:
http://www.recensamantromania.ro/acasa-2011/
* Informații despre recensământul populației din 2021 (va avea loc în 2022):
http://www.recensamantromania.ro/recensamantul-populatiei-si-locuintelor-2021/
5
Suport de seminar
(1) Ancheta demografică
(2) Monografia demografică
(3) Publicații statistice - exemple
(4) Efectivul populației
(5) Măsurarea creșterii/declinului populației
(6) Aplicație
Datele demografice și estimãrile sunt obținute din:

a) Statistica stării civile și a migrațiilor - buletine statistice
b) Observări special organizate - recensăminte, anchete și monografii demografice
c) Publicații statistice - INSSE, ONU etc.
(1) Ancheta demografică
Definiție
* Ancheta demografică este ”o investigaţie specială pe bază de eşantion, efectuată în vederea

identificării cauzelor (demografice, socio-economice, comportamentale, etc.) care pot explica
un fenomen sau un proces demografic.” (Mureşan, 2005)
Importanță.
* Anchetele demografice vin să completeze cu informații de profunzime datele obținute pe bază

de recensăminte și din statistica mișcării naturale și a celei migratorii. Acestea din urmă, nu
permit o aprofundare a relațiilor dintre variabilele demografice și cele economice, informațiile
furnizate fiind la nivel macrodemografic. Astfel, s-a impus tot mai mult necesitatea anchetelor
demografice, care se efectuează prin sondaj, pe bază de eșantion.
* Anchetele demografice au o sferă largă de cuprindere a problemelor pe care le pot aborda:

(1) efectuarea unor recensăminte de probă; (2) estimarea structurii populației unei țări între
două recensăminte; (3) studiul mobilității populației (teritoriale, profesionale, sociale);
(4) studiul opiniei populației cu privire la fertilitate, migrație, șomaj, cererea de bunuri și
servicii, alegeri legislative etc.
Etape de parcurs în realizarea unei anchete demografice.
* Pentru efectuarea corectă a unei anchete demografice trebuie parcurse mai multe etape într-o
anumită ordine:
(1) formularea problemei demografice ce urmează a fi studiată prin anchetă;
(2) evidențierea factorilor care influențează fenomenul studiat;
(3) elaborarea programului observării și a chestionarelor în vederea obținerii informațiilor;
(4) stabilirea tipului de sondaj care urmează să fie efectuat;
(5) stabilirea volumului eșantionului supus observării;
(6) selectarea și instruirea personalului de cercetare;
(7) înregistrarea statistică, prelucrarea și analiza datelor obținute prin anchetă;
(8) formularea concluziilor cercetării privind caracterizarea fenomenului studiat.
1
Exemple de anchete demografice.

* Anchete demografice la nivelul României - INS:
https://insse.ro/cms/ro/content/chestionare-statistice
* Anchete demografice la nivel intermațional - DHS (Demographic and Health Surveys):
https://dhsprogram.com
* Anchete demografice la nivel intermațional - WFS (World Fertility Surveys):
https://wfs.dhsprogram.com
(2) Monografia demografică
* Monografiile demografice se caracterizează prin aceea că studiile întreprinse prin intermediul

lor analizează un fenomen demografic sub toate aspectele.
* Din punct de vedere al sferei de cuprindere se deosebesc două tipuri de monografii: (1) cele
care studiază un singur fenomen demografic în cadrul întregii populaţii sau al unei părţi a
acesteia, în strânsă corelaţie cu toţi factorii de influenţă (ex. monografia fertilităţii populaţiei
feminine a unei ţări sau zone etc.); (2) cele care studiază toate fenomenele demografice
interdependente în cadrul unei anumite unităţi teritoriale sau zone geografice (ex. studiul
complex al populaţiei unui oraş, judeţ sau zone etc).
* Exemple de monografii: https://www.springer.com/series/5521?detailsPage=titles
(3) Publicații statistice - exemple:
* Publicații la nivel național - INS:

https://insse.ro/cms/files/catalog/Catalogul_publicatiilor_INS_2021.pdf
* Publicații la nivel internațional - ONU:
https://shop.un.org/subjects/population-and-demography
(4) Efectivul populației:
* Prin efectiv (număr) al populației se înțelege totalitatea persoanelor în viață la un moment dat,
care locuiesc pe un anumit teritoriu, delimitat după diverse criterii (de obicei administrative).
* Ținând cont de teritoriul pe care se locuiește, putem deosebi următoarele efective: (1) efectivul
(numărul) populației unei localități; (2) efectivul (numărul) populației unui județ; (3) efectivul
(numărul) populației unei țări; (3) efectivul (numărul) populației unui continent; (4) efectivul
(numărul) populației mondiale.
* Evoluţia unei populaţii în ansamblul său, trecerea de la o stare la alta depinde, pe de o parte, de
efectivul şi structura sa iniţială, iar pe de altă parte, de mişcarea naturală şi migratorie.
Urmărirea dinamicii în timp a efectivului unei populaţii permite descoperirea unui anumit
„model de evoluţie” a populaţiei respective.
* Efectivul populației poate fi stabilit astfel:

(1) direct - numărul înregistrat al populației = numărul determinat nemijlocit cu prilejul
recensământului populaţiei sau al altor operaţii statistice similare, reprezentând
populaţia la momentul critic al înregistrării, ca număr fizic.
(2) indirect - numărul calculat al populației = numărul determinat pentru o dată sau pentru o
perioadă oarecare, pentru care nu există informaţii, prin diferite metode de calcul.
Determinarea unui asemenea număr se poate face pentru trecut, pentru o perioadă
curentă, dar şi pentru o perioadă mai mică sau mai mare în viitor. Din acest punct
de vedere, numărul calculat al populaţiei poate fi:
(a) estimat = numărul ce se stabileşte pentru o perioadă trecută sau pentru o
perioadă curentă.
(b) proiectat = numărul determinat prin calcul pentru o perioadă viitoare.
2
* Numărul total al populației se poate calcula astfel:

𝑃 = 𝑃𝑅 + 𝑆𝑁 + 𝑆𝑀 unde 𝑆𝑁 = 𝑁 − 𝐷 iar 𝑆𝑀 = 𝐼 − 𝐸
- semnificații:
𝑃 = efectivul populaţiei la 1 ianuarie (1 iulie);
𝑃𝑅 = efectivul populaţiei înregistrate la ultimul recensământ;
𝑆𝑁 = sporul natural, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie;
𝑆𝑀 = sporul migrator, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie;
𝑁 = numărul născuţilor vii, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie;
𝐷 = numărul persoanelor decedate, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie;
𝐼 = numărul persoanelor imigrante, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie;
𝐸 = numărul persoanelor emigrante, în perioada de la ultimul recensământ până la 1 ianuarie.
- exemplu:
La recensământul din 7.01.1992, populația României a fost de 22.810.035 locuitori iar
în decursul aceluiași an 1992 sau mai înregistrat 260.393 născuți vii, 263.855 decedați,
31.152 emigranți și 0 imigranți. Care a fost populația de la 1.01.1993?
Se cunosc următoarele: PR=22.810.035; N=260.393; D=263.855; I=0 și E=31.152
Populația de la 1.01.1993 s-a calculat astfel:
𝑃 = 22.810.035 + (260.393 − 263.855) + (0 − 31.152)
= 22.810.035 − 3.462 − 31.152 = 22.775.421 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
* Numărul mediu al populației se poate calcula prin medie aritmetică simplă:

𝑃 +𝑃
𝑃=
2
- semnificații:
𝑃 = numărul populaţiei de la începutul perioadei;
𝑃 = numărul populaţiei de la sfârșitul perioadei
- exemplu:
La 1 ianuarie 1993 populaţia României era de 22.775.421 locuitori iar la 1 ianuarie 1994
de 22.743.646 locuitori. Care a fost numărul mediu al populației pentru anul 1993 la 1
iulie?
Se cunosc următoarele: 𝑃 = 22.775.421 și 𝑃 = 22.743.646
Numărul mediu al populației pentru anul 1993 a fost la 1 iulie de:
22.775.421 + 22.743.646
𝑃= = 22.759.533 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
2
(5) Măsurarea creșterii/declinului populației:
* Modificarea absolută: 𝑃 − 𝑃
- exemplu:
La 1 ianuarie 1993 populaţia României era de 22.775.421 locuitori iar la 1 ianuarie 1994 de
22.743.646 locuitori. Cu cât s-a modificat populația României în perioada 1993-1994?
Așadar: 𝑃 − 𝑃 = 22.743.646 − 22.775.421 = −31.775 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
* Modificarea relativă: ∙ 100
- exemplu:
22.743.646 locuitori. Cu câte procente s-a modificat populația României în perioada 1993-
1994?
3

Așadar:
𝑃 −𝑃 22.743.646 − 22.775.421
∙ 100 = ∙ 100 = −0.1395 %
𝑃 22.775.421
* Creșterea/scăderea medie anuală:
- exemplu:
22.743.646 locuitori. Cu cât s-a modificat, în medie, populația României în perioada 1992-
1994?
Așadar:
𝑃 −𝑃 22.743.646 − 22.810.035
= = −33.195 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
𝑛 2
* Creșterea/scăderea pe baza mediei aritmetice: : 𝑃 ∙ 100
- exemplu:
22.743.646 locuitori. Cu câte procente s-a modificat, în medie, populația României în perioada
1992-1994?
Așadar:
𝑃 −𝑃 22.743.646 − 22.810.035
: 𝑃 ∙ 100 = : 22.810.035 ∙ 100 = −0.1455 %
𝑛 2
(6) Aplicație:
Județul alocat fiecărui student se poate găsi în fișierul Judet alocat pe fiecare student.xlsx
Pentru a rezolva cerința 1, utilizați datele (specifice județului alocat) din următoarele fisiere:
Populatie la recensamant 2011.xls; Numarul de imigranti, emigranti, nascuti vii si persoane
decedate.xls.
Pentru a rezolva cerințele 2-5, utilizați datele (specifice județului alocat) din fișierul Excel:
Populatie 2012 si 2018.xls.
După rezolvarea cerințelor, trimiteți rezolvările în chat-ul particular de pe Teams.
Cerințe:
(1) Determinați numărul total al populației din perioada 2011-2013 corespunzătoare județului
alocat
(2) Determinați modificarea absolută a populației județului alocat în perioada 2012-2018
(3) Determinați modificarea relativă a populației județului alocat în perioada 2012-2018
(4) Determinați scăderea/creșterea medie anuală a populației județului alocat în perioada 2012-
2018
(5) Determinați scăderea/creșterea pe baza mediei aritmetice a populației județului alocat în
perioada 2012-2018
Succes! 
4
Suport de seminar
(1) Distribuția teritorială a populației - factori
(2) Organizarea administrativă a populației României
(3) Indicatori ai distribuției populației
(4) Aplicație
(1) Distribuția teritorială a populației - factori
Distribuția actuală a populaţiei, pe suprafaţa globului, disparităţile atât de evidente care apar din
acest punct de vedere între diferitele regiuni, reprezintă rezultatul acţiunii şi interacţiunii unui număr
mare de factori a căror influență directă sau indirectă poate fi cu caracter de favorabilitate sau
restrictivitate.
Categorii de factori.
* Factori fizico-geografici:
(1) condiții geologice (structura tectonică, resursele solului etc.)
(2) condiții climatice (radiația solară, temperatura, precipitațiile, zonarea latitudinală și
altitudinală etc.)
(3) relieful (altitudinea, masivitatea munților etc.)
(4) condiții hidrologice (volumul resurselor de apă și caracteristicile chimice ale acestora)
(5) condiții biotice (tipul suprafețelor vegetale și existența diverselor specii de animale)
* Factori social-istorici:
(1) factori ce țin de sănătate (epidemii, răspândirea diverselor boli)
(2) condiții economice precare ce determină migrația
(3) factori istorici (războaie, independența unor state)
* Factori economici:
(1) tipul de economie
(a) naturală - exemplu, zona ecuatorială a Africii: potențial de hrănire limitat; utilizarea
unor tehnici rudimentare de cules, pescuit sau vânat; cultivarea primitivă a
pământului (de obicei se cultivă o singura specie de plante, ceea ce duce la
epuizarea rapidă a fertilității naturale a respectivului sol)
(b) modernă - exemplu, țări din vestul Europei: potențial de hrănire crescut; utilizarea
unor tehnici avansate în agricultură și alte sectoare ale economiei
(2) progresul tehnologic (exemplu, utilizarea tehnologiilor avansate în zone greu accesibile)
(3) dezvoltarea industriei
(4) gradul de urbanizare
* Factori demografici:
(1) gradul de intensitate al reproducerii populației și aportul migrațiilor externe influențează
ritmurile demografice de creștere
(2) schimbarea ritmului de evoluție a indicatorilor de natalitate, mortalitate etc. duce la
diferențierea potențialului demografic
* Factori voluntari:
Totalitatea elementelor ce exercită din punct de vedere psihologic o anumită atracţie datorită
frumuseţii şi/sau varietăţii lor (zonele litorale, montane) sau respingere (monotonia peisajului)
a populaţiei.
1
(2) Organizarea administrativă a populației României
Evoluția organizării administrativ-teritoriale a României

(sursa: Radu, Sageata. (2014). Organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei)
* 1918 (Marea Unire) - 1925 (Legea pentru unificarea administrativă): 76 judeţe
* 1925-1940: 71 judeţe
* 1940-1950: 58 judeţe
* 1950-1952: 28 regiuni
* 1952-1956: 18 regiuni
* 1956-1960: 16 regiuni
* 1960-1968: 16 regiuni
* 1968-1981: 39 judeţe
* 1981-1997: 40 judeţe
* 1997-prezent: 41 judeţe şi municipiul Bucureşti; 8 regiuni de dezvoltare – oficial din 1998
Sursa: INSSE (2019)
(3) Indicatori ai distribuției populației
Importanța studierii distribuției populației.
La nivelul globului terestru populaţia nu este răspândită uniform, datorită factorilor anterior
precizaţi care acţionează cu intensităţi diferite de la o epocă la alta şi de la un ţinut la altul. Există
regiuni cu mari aglomerări umane, după cum există regiuni unde populaţia este foarte rară. Pentru a
pune în evidenţă această stare de fapt se calculează densitatea populaţiei care reprezintă raportul dintre
numărul populaţiei şi suprafaţa ocupată de ea.
2
Indicatori.
* Densitatea generală = numãrul de locuitori ce revin la o unitate de suprafațã:

𝑃
𝑑 =
𝑆
unde
P = numărul populației
S = suprafața teritoriului
Exemplu: Densitatea generală a populației României în 2014 a fost de

𝑃 19.942.642
𝑑 = = = 83,65 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖/𝑘𝑚
𝑆 238.397
* Pentru definirea corectă a densităţilor este foarte important a se preciza teritoriul la care
raportăm numărul populaţiei, numai cel locuit sau întreaga suprafaţă a regiunii, a ţării
respective. Aşadar pentru a reflecta realitatea concretă, se calculează o serie de densităţi
specifice, pe fondul densităţii medii obţinându-se astfel indici de densitate comparativă.
(1) Densitatea general la 100 ha teren agricol:
𝑃
𝑑 = ∙ 100
𝑆
(2) Densitatea general la 100 ha teren arabil:
𝑃
𝑑 = ∙ 100
𝑆
Acești indicatori semnifică „presiunea” populaţiei totale asupra suprafeţei agricole

sau arabile, considerată ca sursă de subsistenţă. Analiza poate fi mai detaliată,
mergând până la raportarea totalului populaţiei la fiecare component al fondului
funciar (păşuni, fâneţe, vii, livezi, păduri etc.) obţinând astfel o gamă mai largă de
indici pentru comparaţie.
* În funcţie de fenomenele pe care dorim să le punem în evidenţă şi scopul practic pe care îl

urmărim, se pot calcula şi alţi indicatori care împreună cu indicatorii de densitate prezentaţi
tind să reflecte situaţii specifice cât mai aproape de realităţile concrete privind densitatea
populaţiei în corelaţie cu nivelul dezvoltării economice.
(1) Coeficientul de arealitate = mărimea medie a suprafeței ce revine unui locuitor:
1 𝑆
𝑎= =
𝑑 𝑃
Exemplu: Coeficientul de arealitate a populației României în 2014 a fost de

1 𝑆 238.397
𝑎= = = = 0,011 𝑘𝑚 /𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟
𝑑 𝑃 19.942.642
(2) Distanța medie dintre 2 locuitori = presupune o repartiție uniformă a populației în

teritoriu, fiecare persoană fiind plasată în centrul unui pătrat cu latura egală cu
coeficientul de arealitate:
𝑑 = 1,2 ∙ √𝑎
Exemplu: Distanța medie dintre 2 locuitori în 2014 la nivelul României a fost de

𝑑 = 1,2 ∙ 0,011 = 1,2 ∙ 0,104 = 0,1248 𝑘𝑚 = 124 𝑚
3
* Gradul de urbanizare, adicã proporția populației care locuiește în mediul urban exprimatã
ca un procentaj din populația totalã a unei anumite regiuni, este un indicator al urbanizãrii.
De obicei, restul populației este consideratã ca fãcând parte din mediul rural, cu toate cã
unele țãri au o categorie de mijloc denumitã „semiurban”.
𝑃
𝑃 % = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = numărul locuitorilor care locuiește în mediul urban
P = populația totală
Exemplu: Procentul locuitorilor din mediul urban în România în 2015 depinde de

numărul locuitorilor din urban, 𝑃 = 10.671.868, și populația totală din 2015, P =
19.822.250:
10.671.868
𝑃%= ∙ 100 = 53,83 %
19.822.250
Analog, se poate determina și procentul locuitorilor din mediul rural folosind formula:
𝑃
𝑃 % = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = numărul locuitorilor care locuiește în mediul rural
P = populația totală
Exemplu: Procentul locuitorilor din mediul urban în România în 2015 depinde de

numărul locuitorilor din rural, 𝑃 = 9.150.382, și populația totală din 2015, P = 19.822.250:
9.150.382
𝑃%= ∙ 100 = 46,17 %
19.822.250
(4) Aplicație
Cerințe:
(1) Determinați densitatea generală.

(2) Determinați procentul locuitorilor din urban.
(3) Determinați procentul locuitorilor din rural.
(4) Determinați coeficientul de arealitate.
Succes! 
4
Suport de seminar
(1) Structura unei populații pe vârste
(2) Îmbătrânirea demografică a populației
(3) Structura unei populații pe sexe
(4) Piramida vârstelor
(5) Aplicație
(1) Structura unei populații pe vârste
În analiza demografică definirea vârstei este un aspect foarte important. De vârstă depind toate
aspectele activității economice, culturale, sociale etc.
Vârsta poate fi definită ca:

(1) vârsta exactă a unei persoane, exprimată în ani, luni, zile, ore, minute, secunde, care s-au
scurs de la naştere până în momentul observării statistice a persoanei
(2) vârsta în ani împliniţi pe care o persoană a avut-o la ultima aniversare în timpul anului
calendaristic considerat.
Vârsta exactă se utilizează doar în cazul studiilor referitoare la mortalitatea infantilă. Pentru
analiza celorlalte fenomene demografice se utilizează vârsta în ani împliniţi la momentul
observării statistice.
Pentru a analiza o populație din punct de vedere al structurii pe vârste se pot determina diverși
indicatori ai tendinței centrale: media, mediana, cuartile, decile etc. Dintre acestea, vom studia
media și mediana.
∑
Vârsta medie se determină ca medie aritmetică a vârstelor din populația analizată: 𝑥̅ = unde
xi reprezintă vârstele indivizilor din populația analizată iar n reprezintă efectivul populației.
Vârsta mediană reprezintă valoarea sub care se află vârstele a 50% din populație și peste care
se află vârstele a 50% din populație. Pe măsură ce crește valoarea vârstei mediane, populația
respectivă este caracterizată de un proces de îmbătrânire.
(2) Îmbătrânirea demografică a populației
Îmbătrânirea demografică = tendinţa de lungă durată de creştere a proporţiei populaţiei vârstnice

paralel cu reducerea proporţiilor populaţiei tinere şi uneori şi a celei
adulte în cadrul efectivului ei total.
Populație tânără = populația cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani
Populație adultă = populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani
Populație vârstnică = populația cu vârsta de 65 de ani și peste
Fenomenul de îmbătrânire demografică este caracteristic perioadei moderne de evoluţie a

umanităţii. Principalii determinanți ai acestui fenomen sunt: (1) scăderea natalităţii; (2) reducerea
intensităţii mortalităţii populaţiei în cadrul tuturor grupelor de vârstă, îndeosebi al mortalităţii
infantile.
1
Fenomenul de îmbătrânire demografică generează diverse consecințe social-economice: (1)

creșterea raportului de dependență; (2) îmbătrânirea populației potențiale pe forța de muncă poate
influența nivelul productivității muncii; (3) creșterea cheltuielilor cu sănătatea, asistența socială și
pensiile etc.
Exemplu pentru structura pe grupe de vârstă la nivelul Iașului în perioada 2014-2018:
Pentru fiecare an în parte putem identifica efectivul populației tinere, adulte și vârstnice:
0-14
15-64
65+
65+ 15-64 0-14

2014 111211 531446 141939
2015 114520 531025 142680
2016 117297 528962 143140
2017 119804 527219 143684
2018 121755 525957 144769
2
Indicatori de măsurare a îmbătrânirii demografice:
(1) Ponderea populației vârstnice în populația totală

𝑃
𝑃 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = efectivul populației cu vârsta de 65 de ani și peste
𝑃 = efectivul populației totale
Interpretarea rezultatelor:
(a) 𝑃 (%) < 7% => populație “tânără” din punct de vedere demografic
(b) 7% ≤ 𝑃 (%) ≤ 12% => populație în proces de îmbătrânire demografică
(c) 𝑃 (%) > 12% => populație îmbătrânită demografic
Exemplu:
În anul 2018, la nivelul județului Iași, efectivul populației cu vârsta de 65 de ani și peste a
fost de 121.755 iar populația totală a fost de 792.481. Ponderea populației vârstnice în
populația totală a fost de:
𝑃 121.755
𝑃 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 15,36 %
𝑃 792.481
Interpretarea rezultatului: 𝑃 (%) > 12% => La nivelul Iașului, în anul 2018, populația era
îmbătrânită demografic.
(2) Indicele de îmbătrânire

𝑃
𝐼 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = efectivul populației cu vârsta între 0 și 14 ani
Exemplu:
fost de 121.755 iar efectivul populației cu vârsta între 0 și 14 ani a fost de 144.769. Valoarea
indicelui de îmbătrânire a fost de:
𝑃 121.755
𝐼 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 84,10 %
𝑃 144.769
Interpretarea rezultatului: La nivelul Iașului, în anul 2018, ponderea persoanelor vârstnice

ce revine unei persoane tinere a fost de 84,10%.
(3) Raportul de dependență

𝑃 +𝑃
𝑘 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = efectivul populației cu vârsta între 15 și 64 de ani
3
Exemplu:
În anul 2018, la nivelul județului Iași, efectivul populației cu vârsta între 0 și 14 ani a fost de
144.769, efectivul populației cu vârsta de 65 de ani și peste a fost de 121.755 iar efectivul
populației cu vârsta între 15 și 64 de ani a fost de 525.957. Valoarea raportului de dependență
a fost de:
𝑃 +𝑃 144.769 + 121.755
𝑘 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 50,67%
𝑃 525.957
Interpretarea rezultatului: La nivelul Iașului, în anul 2018, ponderea dependenței personelor

tinere și vârstnice de persoanele adulte a fost de 50,67%.
Raportul de dependenţă poate fi descompus, pentru a evidenţia cele două perioade de

inactivitate, în doi indicatori: raportul de tinerețe și raportul de dependență a persoanelor
vârstnice.
(4) Raportul de tinerețe

𝑃
𝑘 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
Exemplu:
În anul 2018, la nivelul județului Iași, efectivul populației cu vârsta între 0 și 14 ani a fost de
144.769 iar efectivul populației cu vârsta între 15 și 64 de ani a fost de 525.957. Valoarea
raportului de tinerețe a fost de:
𝑃 144.769
𝑘 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 27,52%
𝑃 525.957

tinere de persoanele adulte a fost de 27,52%.
(5) Raportul de dependență a persoanelor vârstnice

𝑃
𝑘 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
Exemplu:
fost de 121.755 iar efectivul populației cu vârsta între 15 și 64 de ani a fost de 525.957.
Valoarea raportului de dependență a persoanelor vârstnice a fost de:
𝑃 122.755
𝑘 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 23,33%
𝑃 525.957

vârstnice de persoanele adulte a fost de 23,33%.
4
(3) Structura unei populații pe sexe
Orice comunitate umană, după caracteristica calitativă sex, se împarte în două subpopulaţii,
masculină şi feminină. Această separare se poate face la nivel de localitate, zonă, ţară, continent
sau la scară mondială.
Exemplu pentru structura pe sexe la nivelul Iașului în perioada 2014-2018:
Pentru analiza şi descrierea structurii populaţiei după sex se folosesc o serie de indicatori:
(1) Ponderea populației de sex feminin din totalul populației

𝑃
𝑃 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = efectivul populației de sex feminin
𝑃 = efectivul total al populației
Exemplu:
În anul 2018, la nivelul județului Iași, efectivul populației de sex feminin a fost de 397.871
iar efectivul total al populației a fost de 792.481. Ponderea populației de sex feminin din
totalul populației a fost de:
𝑃 397.871
𝑃 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 50,20%
𝑃 792.481
(2) Ponderea populației de sex masculin din totalul populației

𝑃
𝑃 (%) = ∙ 100
𝑃
unde
𝑃 = efectivul populației de sex masculin
𝑃 = efectivul total al populației
Exemplu:
În anul 2018, la nivelul județului Iași, efectivul populației de sex masculin a fost de 394.610
iar efectivul total al populației a fost de 792.481. Ponderea populației de sex masculin din
totalul populației a fost de:
𝑃 394.610
𝑃 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 49,80%
𝑃 792.481
5
(3) Raportul de feminitate (la 100 sau 1000 de locuitori)

𝑃 𝑃
𝑟 (%) = ∙ 100 𝑠𝑎𝑢 𝑟 (‰) = ∙ 1000
𝑃 𝑃
unde
Exemplu:
iar efectivul populației de sex masculin a fost de 394.610. Valoarea raportului de feminitate
a fost de:
397.871 397.871
𝑟 (%) = ∙ 100 = 100,82 % 𝑠𝑎𝑢 𝑟 (‰) = ∙ 1000 = 1008,26 ‰
394.610 394.610
(4) Raportul de masculinitate (la 100 sau 1000 de locuitori)

𝑃 𝑃
𝑟 (%) = ∙ 100 𝑠𝑎𝑢 𝑟 (‰) = ∙ 1000
𝑃 𝑃
unde
Exemplu:
iar efectivul populației de sex masculin a fost de 394.610. Valoarea raportului de feminitate
a fost de:
394.610 394.610
𝑟 (%) = ∙ 100 = 99,18 % 𝑠𝑎𝑢 𝑟 (‰) = ∙ 1000 = 991,80 ‰
397.871 397.871
(4) Piramida vârstelor
Structura populaţiei după sexe trebuie combinată cu structura după vârstă, deoarece o serie de
aspecte importante apar numai cu acest prilej.
Necesitatea cunoaşterii structurii populaţiei după vârstă şi sex este uşor de intuit, dată fiind
importanţa acestor caracteristici în definirea rolului şi locului fiecărei persoane în procesul
reproducerii populaţiei, al activităţii economice şi, în general, al organizării sociale.
Reprezentarea grafică a structurii pe vârste şi sexe a populaţiei se poate face cu ajutorul unui
grafic special numit piramida vârstelor, care este o combinare între două histograme, câte una
pentru fiecare sex, având scările intersectate.
6
Din analiza piramidei pe grupe de vârstă şi sexe rezultă că populaţia nu este un sistem cu o
structură omogenă, ci între grupele de vârstă (anuale, cincinale, decenale etc.) există deosebiri de
ordin cantitativ şi calitativ. Din punct de vedere cantitativ, în general, tendinţa este aceea de
scădere a efectivului grupelor de vârstă de la baza piramidei spre vârf, exceptând unele cazuri. Din
punct de vedere calitativ, se pot defini grupe funcţionale după vârstă, constituite în raport cu
diferite caracteristici:
7
Exemplu de piramidă a vârstelor la nivelul Iașului în 2018:
Exemplu de piramidă a vârstelor la nivelul României în 2000 vs 2017:
8
(5) Aplicație
Cerințe:
(1) Determinați și interpretați ponderea persoanelor vârstnice în populația totală.

(2) Determinați și interpretați raportul de dependență a persoanelor vârstnice.
(3) Determinați ponderea persoanelor de sex feminin din totalul populației.
(4) Determinați raportul de masculinitate la 100 de locuitori.
Succes! 
9
AP, Demografie Asoc. dr. Căutișanu Cristina
Exemplu aplicație
Pentru judetul X se cunosc următoarele date:
* efectivul populației la recensământul din 2002 (PR) = 295.257
* efectivul născuților vii de la recensământ 2002 până la 31.12.2002 (N) = 56.274
* efectivul decedaților de la recensământ 2002 până la 31.12.2002 2002 (D) = 27.327
* efectivul imigranților de la recensământ 2002 până la 31.12.2002 2002 (I) = 12.724
* efectivul emigranților de la recensământ 2002 până la 31.12.2002 2002 (E) = 42.613
* efectivul populației de la 1 ianuarie 2003 (P0) = 294.315
* efectivul populației de la 1 ianuarie 2005 (Pt) = 290.627
* la nivelul anului 2004 se mai cunosc următoarele:
- suprafața județului (S) = 4.294 km2
- suprafața agricolă (Sagr) = 420.321 ha
- suprafața arabilă (Sar) = 421.617 ha
- efectivul populației (P) = 292.194
- efectivul populației necăsătorite (Pnec) = 93.413
- efectivul populației căsătorite (Pcas) = 132.421
- efectivul populației divorțate (Pdiv) = 21.693
- efectivul populației văduve (Pvad) = 44.667
- efectivul populației ocupate (Po) = 87.750
- efectivul șomerilor (Som) = 23.400
- efectivul populației adulte (P15-64) = 126.205
- efectivul populației vârstnice (P65+) = 57.296
- efectivul populației tinere (P0-14) = 108.693
- efectivul populației feminine (Pf) = 149.018
- efectivul populației masculine (Pm) = 143.176

Denumire indicator Rezultat
Efectivul populației și măsurarea creșterii/declinului populației
𝑃 +𝑃 294.315 + 290.627
Numărul mediu al populației 𝑃= = = 292.471
2 2
Modificarea absolută 𝑃 − 𝑃 = 290.627 − 294.315 = −3.688
𝑃 −𝑃 290.627 − 294.315
Modificarea relativă ∙ 100 = ∙ 100 = −1,25 %
𝑃 294.315
𝑃 −𝑃 290.627 − 294.315
Creșterea/scăderea medie anuală = = −1.844
𝑛 2
Creșterea/scăderea pe baza mediei 𝑃 −𝑃 290.627 − 294.315
aritmetice : 𝑃 ∙ 100 = : 294.315 ∙ 100 = −0,62
𝑛 2
𝑃 = 𝑃 + (𝑁 − 𝐷) + (𝐼 − 𝐸)
= 295.257 + (56.274 − 27.327)
Ecuația demografică fundamentală
+ (12.724 − 42.613)
= 295.257 + 28.947 − 29.889 = 294.315
Distribuția teritorială a populației
𝑃 292.194
Densitatea generală 𝑑 = = = 68,04 𝑙𝑜𝑐/𝑘𝑚
𝑆 4.294
𝑆 4.294
Coeficientul de arealitate 𝑎= = = 0,014 𝑘𝑚 /𝑙𝑜𝑐
𝑃 292.194
Distanța medie dintre doi locuitori 𝑑 = 1,2 ∙ √𝑎 = 1,2 ∙ 0,014 = 0,141
Densitatea general la 100 ha teren 𝑃 292.194

𝑑 = ∙ 100 = ∙ 100 = 69,51 % 𝑙𝑜𝑐/ℎ𝑎
agricol 𝑆 420.321
Densitatea general la 100 ha teren 𝑃 292.194
𝑑 = ∙ 100 = ∙ 100 = 69,30 % 𝑙𝑜𝑐/ℎ𝑎
arabil 𝑆 421.617
Structura populației după starea civilă
𝑃 93.413
Ponderea populației necăsătorite 𝑃 % = ∙ 100 = ∙ 100 = 31,96%
𝑃 292.194
𝑃 132.421
Ponderea populației căsătorite 𝑃 % = ∙ 100 = ∙ 100 = 45,32%
𝑃 292.194
𝑃 21.693
Ponderea populației divorțate 𝑃 % = ∙ 100 = ∙ 100 = 7,43%
𝑃 292.194
𝑃 44.667
Ponderea populației văduve 𝑃 % = ∙ 100 = ∙ 100 = 15,29%
𝑃 292.194
Structura populației după caracteristici economice
Populația activă 𝑃 = 𝑃 + 𝑆𝑜𝑚 = 𝑃 + 𝑆𝑜𝑚 = 87.750 + 23.400 = 111.150
𝑃 111.150
Rata de activitate 𝑅 = ∙ 100 = ∙ 100 = 88,07%
𝑃 126.205
𝑃 87.750
Rata de ocupare 𝑅 = ∙ 100 = ∙ 100 = 69,52%
𝑃 126.205
Îmbătrânirea demografică a populației
𝑃 57.296
Ponderea populației vârstnice %𝑃 = ∙ 100 = ∙ 100 = 19,60%
𝑃 ă 292.194
𝑃 57.296
Indicele de îmbătrânire 𝐼 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 52,71%
𝑃 108.693
𝑃 +𝑃 108.693 + 57.296
Raportul de dependență 𝑘 = ∙ 100 = ∙ 100 = 131,52%
𝑃 126.205
Raportul de dependență a 𝑃 57.296
𝑘 = ∙ 100 = ∙ 100 = 45,39%
persoanelor vârstnice (%)
𝑃 126.205
𝑃 108.693
Raportul de tinerețe 𝑘 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 86,12%
𝑃 126.205
Structura populației pe sexe
𝑃 149.018
Ponderea populației de sex feminin 𝑃 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 50,99%
𝑃 292.194
𝑃 143.176
Ponderea populației de sex masculin 𝑃 (%) = ∙ 100 = ∙ 100 = 49,01%
𝑃 292.194
𝑃 149.018
Raportul de feminitate 𝑟 (‰) = ∙ 1000 = ∙ 1000 = 1040,80 ‰
𝑃 143.176
𝑃 143.176
Raportul de masculinitate 𝑟 (‰) = ∙ 1000 = ∙ 1000 = 960,79 ‰
𝑃 149.018

Micunealta Mai Buna

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Micunealta Mai Buna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/17/2021

100% EVALUARE PE PARCURS

• seminar – activitate (30%)

• examen parțial grilă pe platforma e-

• examen final grilă și clasic (40%) –

• Rotariu, T., 2003, Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice, Editura

1.1. Creșterea populației lumii 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE –

1.2. Repere istorice

1.3. Teorii despre populaţie

1.4. Noţiuni fundamentale

1.1 CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII

• Populația – domeniu dinamic

1.1 CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII

7,8 miliarde: 2021 2000

6 miliarde: 1999 1500

RATA ANUALĂ DE CREȘTERE A POPULAȚIEI LUMII

• Populația lumii crește cu o rată anuală de aproximativ 1,10% (2018).

• Schimbarea (creșterea) medie anuală este estimată la 83 milioane.

CREȘTEREA POPULAȚIEI PE CONTINENTE

CREȘTEREA POPULAȚIEI PRIMELOR 7 CELE MAI MARI ȚĂRI

1.1 CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII

• Populația lumii se va stabiliza în jurul a

• Rata anuală de creștere este în declin și se

CREȘTEREA POPULAȚIEI LUMII (MILIARDE): 1950-2050

• Aproximativ 31% din populația lumii sunt

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE – DEMOGRAFIE

1.1. Creșterea populației lumii

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE – DEMOGRAFIE

1.2 Rolul populaţiei în dezvoltarea economico-socială

o Estimarea populației dintr-o zonă (sat, comună, oraș, județ, regiune)

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE – DEMOGRAFIE

1.2 Rolul populaţiei în dezvoltarea economico-socială

o Prognoza populației dintr-o zonă (sat, comună, oraș, județ, regiune)

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE – DEMOGRAFIE

1.2 Rolul populaţiei în dezvoltarea economico-socială

o Localizarea zonelor de deșeuri

1.3 REPERE ISTORICE

• John Graunt (1620 - 1674)

• Observaţii naturale şi politice asupra listelor de mortalitate cu referire specială la

• predominanţa naşterilor masculine în raport cu naşterile feminine (106 băieţi la 100

• a calculat primele rate de mortalitate pe grupe de vârstă,

• a alcătuit o rudimentară tabelă de mortalitate

• a făcut unele dintre primele estimări ale populaţiei Londrei

• Sf. sec. XVII: William Petty, Edmund Halley, Gregor King

1.4 TEORII DESPRE POPULAȚIE

• A. Teoria lui Malthus

 Eseu asupra principiului populaţiei

în absenţa oricărui obstacol, populaţia creşte în progresie geometrică, în timp ce

masa mijloacelor de subzistenţă creşte în progresie aritmetică.

1.4 TEORII DESPRE POPULAȚIE

• B. ”Teoria” tranziţiei demografice

• 1934 - Adolphe Laundry a introdus conceptul de “revoluţie demografică”

• Tranziţia demografică - “un proces evolutiv, observat într-un număr mare de

• În tranziţia demografică populaţiile trec de la regimul demografic vechi,

1.4 TEORII DESPRE POPULAȚIE

B. Teoria tranziţiei demografice

• În tranziţia demografică populaţiile trec de la regimul demografic vechi,

Stadiile tranziției demografice

Stage 1 Stage 2 Stage 3 Stage 4

1.5 NOȚIUNI FUNDAMENTALE

• Termenul demografie: demos (popor) şi graphein (a scrie)

• J. Graunt, Natural and Political Observations Made Upon the Bills of

1.5 NOȚIUNI FUNDAMENTALE

• Obiectul de studiu al Demografiei - populaţiile umane