Probleme demografice

actuale-fenomenul
îmbătrânirii populației

Manolescu Mihai
Roșoiu Adrian
Roșu Maria-Ancuța
Rusu Narcis
Samoilă Andreea
Semeniuc Raluca

Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată

An 3, Seria B, Grupa 1423
 Cuprins

1. Fenomenul îmbătrânirii populației.............................................................................................2

2. Migrație externă (internațională) -fenomenul „BRAIN DRAIN” - impact asupra economiei și
consecințele acestora în special asupra sustenabilității sistemului de pensii în RO și implicit
asupra sustenabilității finanțelor publice...........................................................................................9
3. Evoluția sistemului de pensii în România.................................................................................18
4. Identificarea pârghiilor de politică pentru depășirea provocărilor........................................21
5. Politici publice ce adresează problemele demografice actuale - fenomenul îmbătrânirii
populației/expunerea persoanelor vârstnice la riscul de sărăcie.....................................................28

1
1. Fenomenul îmbătrânirii populației

Conform INS, la 1 ianuarie 2022 populația rezidentă a fost de puțin peste 19 milioane
persoane, în scădere cu 163,6 mii persoane față de 2021.Cauzele principale ale acestei
scăderi sunt reprezentate de sporul natural negativ (mai multe decese decât nașteri) și de
migrația populației. În plus, creșterea speranței de viață a determinat creșterea numărului
și ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat continuu (atingând nivelul de 123,6

persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), diferența dintre populația vârstnică de 65
ani și peste și populația tânără de 0-14 ani ajungând la 709 mii persoane, în creștere față
de 678 mii persoane la 1 ianuarie 2021.

Fenomenul de îmbătrânire a populației nu se manifestă doar în România, ci la nivelul

întregii UE. La nivelul Uniunii Europene, anul 2005 a fost anul de schimbare a raportului
dintre ponderea tinerilor și cea a vârstnicilor, ponderea populației tinere sub 15 ani
(16,3%) fiind devansată de ponderea populației vârstnice de 65 ani și peste (16,6%).
Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor și cea a
vârstnicilor a fost anul 2009.

Populația totală 24000000

460000000
23000000
440000000
22000000
420000000
21000000
400000000

380000000 20000000

360000000 19000000

340000000 18000000
60 63 66 69 72 75 78 81 84 87 90 93 96 99 02 05 08 11 14 17 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20
Uniunea Europeană România

Sursa: Eurostat

2
 Până în 2050, se așteaptă ca populația să scadă cu 30% față de 1990, ajungând la
aproximativ 16,4 milioane de persoane - un minim într-o perioadă de 100 de ani. Populația
României a atins punctul culminant în 1990, înregistrând cel mai înalt nivel din istorie, de
aproape 23,5 milioane de locuitori. Cu toate acestea, după 1990 numărul locuitorilor s-a
micșorat constant, scăzând cu 16% până în 2016, la 19,8 milioane. Această evoluție
reflectă scăderea pronunțată a natalității (de la 13,6 nou-născuți vii la mia de locuitori în
1990 la 9,1 în 2016), precum și migrația netă al populației (conform estimărilor
Organizației Națiunilor Unite România număra 3,4 milioane de emigranți în 2015, după ce
în perioada 2000 și 2015 a înregistrat o rată medie de creștere de 7,3% pe an a numărului
de cetățeni stabiliți în străinătate, a doua cea mai mare din lume).

8.3
Speranța de viață la naștere
8.1
7.9
7.7
7.5
7.3
7.1
6.9
6.7
6.5
60 963 966 969 972 975 978 981 984 987 990 993 996 999 002 005 008 011 014 017
19 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2

Uniunea Europeană România

Sursa: Eurostat

În același timp speranța de viață crește, ceea ce duce la o viață mai lungă după
pensionare. Potrivit Eurostat, speranța medie de viață în România a crescut de la 70 de ani
în 1990 la 75 de ani în 2015 și se preconizează că va ajunge la 80 de ani pentru bărbați și
85 de ani pentru femei în 2050. Speranța de viață pentru categoria de vârstă de peste 65 de
ani este de asemenea în creștere. Astfel, un român care a atins vârsta de 65 de ani în 2015
era de așteptat să trăiască în medie încă 16 ani. În 2050, bărbații în vârstă de 65 de ani vor
trăi încă 19,5 ani, în timp ce femeile în vârstă de 65 de ani vor trăi încă 22,8 ani.

3
 Ponderea populației de cel puțin 65 de ani în populația
21 totală
19
17
15
13
11
9
7
5
60 63 66 69 72 75 78 81 84 87 90 93 96 99 02 05 08 11 14 17 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20
Uniunea Europeană România

Sursa: Eurostat

În linie cu tendința generală la nivelul UE, populația României îmbătrânește rapid.

Vârsta mediană a populației a crescut de la 32,6 ani în 1990 la 40,4 ani în 2016 și se
așteaptă să ajungă la aproximativ 47 de ani până în 2050. Acesta este rezultatul combinat
al unui nivel scăzut al ratei natalității, al ratei ridicate de emigrare și al longevității sporite.

Tendința de îmbătrânire a populației are un puternic impact asupra tuturor

generațiilor viitoare și asupra domeniilor de activitate economică și socială: piața muncii,
protecția socială, educația, cultura etc.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 (la 1 ianuarie 2020) la

123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).

Raportul de dependență demografică și indicele de îmbătrânire demografică la

1 ianuarie 2010-2021

Sursa: Raport INS 2021

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 (la 1 ianuarie 2020) la 123,9

persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).
Raportul de dependență demografică a fost la 1 ianuarie 2021 de 53,6 persoane
dependente la 100 persoane adulte, în creștere față de 1 ianuarie 2010 (46,9). Accentuarea

4
procesului de îmbătrânire demografică este argumentată de creșterea în perioada 2010-2021 a
indicelui de îmbătrânire demografică: 123,9 persoane vârstnice (65 ani și peste) la 100 copii
(0-14 ani) la 1 ianuarie 2021 față de 102,1 la 1 ianuarie 2010.

Populația rezidentă, pe sexe și vârste, la 1 ianuarie 2003 și 2021

Sursa: Raport INS 2022

Deși populația rezidentă a României urmează o tendință descendentă, România încă se

regăsește în topul statelor membre ale UE clasificate după dimensiunea populației, ocupând
poziția a șaptea, cu o populație de 19,2 milioane locuitori. Repere importante care au semnalat
diminuarea evidentă a populației rezidente sunt recensămintele din 2002 și 2011, interval în
care scăderea populației a fost de aproape 1,6 milioane persoane. La 1 ianuarie 2021, datele
provizorii arată, de asemenea, menținerea tendinței de scădere a populației rezidente (la 19,2
milioane locuitori).
Ca și în cazul populației după domiciliu, populația rezidentă feminină este superioară
numeric față de cea masculină (51,0%).

5
 La 1 ianuarie 2021, structura pe grupe de vârste a populației rezidente arată că ponderile
cele mai mari sunt cele ale persoanelor cu vârste de 50-54 ani (8,2%), 40-44 ani (7,9%) şi 45
49 ani (7,7%).

Rata de ocupare
66

65

64

63

62

61

60

59

58
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
(T3)

Sursa: Eurostat

Sursa: Raport INS 2022

Dinamica pieței forței de muncă a fost pozitivă, ocuparea forței de muncă ajungând la
un nivel de 63,4% în T3 din 2022, în creștere față de anul 2021 cu 1,5 puncte procentuale. Cu
toate acestea, există în continuare diferențe între regiuni și grupuri de populație în ceea ce

6
privește performanța pe piața forței de muncă. Pe fondul evoluțiilor economice pozitive,
condițiile de pe piața forței de muncă rămân tensionate, cu deficite de forță de muncă și de
personal calificat.
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,2%, iar cea a persoanelor vârstnice
(55-64 ani) de 43,8%.

7
2. Migrație externă (internațională) -fenomenul „BRAIN DRAIN” - impact
asupra economiei și consecințele acestora în special asupra sustenabilității
sistemului de pensii în RO și implicit asupra sustenabilității finanțelor
publice

Procesul de „BRAIN DRAIN”, se referă la migrația persoanelor dintr-o țară în alta, în

căutarea unui standard și a unei calități mai bune a vieții, a unor salarii mai mari, a accesului
la tehnologii avansate și a unor condiții politice mai stabile în diferite locuri de munca.
Primele manifestări ale fenomenului au fost în domeniul sănătății, unde migrația
internațională a apărut prima dată în anii 1940 când mulți profesioniști europeni au emigrat în
Marea Britanie și SUA.
Pentru unele state membre, fenomenul imigrației este relativ recent în comparație cu alte țări,
care se confruntă cu acest fenomen de mult timp. În ambele cazuri, există o provocare pentru
integrarea imigranților, fie prin elaborarea și punerea în aplicare a unor mecanisme și politici
de integrare a imigranților, fie prin revizuirea mecanismelor și politicilor existente.
În România, migraţia internaţională este un fenomen care a produs efecte, atât favorabile, cât
şi nefavorabile la toate nivelurile societăţii: al persoanelor, al gospodăriilor, al comunităţilor
locale, dar şi la nivel naţional. În perioada care a urmat după anul 1989, cel mai important şi
mai vizibil efect al migraţiei internaţionale a fost scăderea populaţiei rezidente şi îmbătrânirea
populaţiei, prin antrenarea în migraţie mai ales a populaţiei tinere, persoanele care sunt în
general cele mai active din punct de vedere economic.
Impactul migraţiei internaţionale, în special al emigraţiei, se resimte mai ales pe piaţa muncii:
diminuându-se ponderea populaţiei active, creşterea presiunii asupra populației rămase să
susţină populaţia vârstnică, dependență, dar are implicaţii extinse şi asupra sistemelor de
servicii sociale, de sănătate şi educaţie; de asemenea, migraţia a produs schimbări în evoluţia
fenomenelor demografice, în special asupra fertilităţii, schimbări în structura pe vârste şi sexe
a populaţiei şi modificări ale componenţei familiei.
La nivel european, migrația internaţională este influențată de un cumul de factori economici,
politici și sociali, fie în țara de origine a unui migrant (factori de impuls), fie în țara de
destinație (factori de atracție). Conform statisticilor Eurostat, în anul 2019, peste 3 milioane
de emigranți au părăsit un stat membru al UE-28. În ultimii ani, prosperitatea economică și
stabilitatea politică din Uniunea Europeană au exercitat asupra imigranților un efect de
atracție considerabil, care însă nu a avut influenţe asupra ţării noastre.

8
Dintre statele membre ale UE, 22 dintre țări deţin o pondere mai mare a imigrării decât a
emigrării, fiind considerate ţări importatoare, însă în Bulgaria, Letonia, Polonia, Lituania,
Croaţia şi România numărul emigranților a depășit numărul imigranților. În anul 2020, cei mai
mulţi cetățeni UE care locuiesc în alte state membre ale uniunii au fost cetățenii români (3,1
milioane sau 23,0% din totalul cetățenilor UE care locuiesc într-o altă țară UE), urmat de
cetățenii polonezi (1,6 milioane sau 11,5%), italieni (1,4 milioane sau 10,7%) și portughezi
(964 mii sau 7,1%).
Numărul persoanelor născute în alte state membre ale UE era mai mare decât numărul
persoanelor născute în afara UE-28 în Luxemburg (47%), Malta (20%), Cipru (18%), Austria
(17%), Estonia (15%), Letonia (14%). Cele mai mici procente au fost observate în Polonia,
România și Slovacia (toate 1%).
Este de remarcat faptul că definiţiile componentelor migraţiei internaţionale prevăzute în
regulament delimitează numărul de emigranţi, respectiv de imigranţi în funcţie de noţiunea de
reşedinţă obişnuită şi de criteriul timp de 12 luni şi peste. O remarcă suplimentară este aceea
legată de definiţia imigranţilor, care încorporează şi persoanele care „se întorc acasă” după ce
au avut stabilită reşedinţa obişnuită într-un alt stat pentru o perioadă de 12 luni şi peste.
Emigrația este extrem de dificil de măsurat, în special în spaţiul comunitar, unde circulaţia
persoanelor este liberă.

9
România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua
cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaționale în anul 2021 a fost
negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu puțin peste 16 mii persoane.
În cursul anului 2021, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,2%). Şi
în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,7%). În grupa de vârstă 30-34 de ani, în
rândul bărbaților, dar și a femeilor, în 2021, a avut loc cea mai mare emigare, dar și
imigrare,comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

Fluxul anual de emigranți, pe sexe, în perioada 2003-2020

10
În perioada 2003-2020, fluxul de persoane care au părăsit ţara pentru o perioadă de cel puţin
12 luni a înregistrat variaţii semnificative de la un an la altul, dar în special de la o perioadă de
dezvoltare economică la alta, fenomenul migraţiei internaţionale fiind de asemenea influenţat
şi de contextul social şi politic naţional şi al comunităţii europene. Anul 2007, în care
România a devenit stat membru al UE, a marcat un maxim istoric al fluxului de emigranţi
(544,1 mii persoane, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent). În anii care au
urmat, numărul persoanelor care au emigrat din România a scăzut, minimul înregistrându-se
în anul 2013 (162 mii persoane). Fenomenul migraţiei internaţionale a afectat ambele sexe,
însă în proporţii diferite: până în anul 2008, situaţia emigraţiei pe sexe a fost echilibrată, dar
în perioada 2009-2014 ponderea emigranţilor de sex feminin a fost permanent superioară celei
masculine. Începând cu anul 2015, situaţia s-a inversat (cu excepția anului 2016), astfel încât,
în anul 2020 ponderea emigranţilor de sex masculin a fost de 54,1%. În anul 2020, numărul
persoanelor ce au emigrat în altă țară a scăzut sub 200.000 de persoane.
Evoluția structurii pe sexe a fluxului anual de emigranți, în perioada 2003-2020

Fluxul anual de imigranți, pe sexe, în perioada 2003-2020

11
În perioada 2003-2020, situaţia fluxurilor de imigranţi a avut anumite particularități: până în
anul 2012, numărul de persoane care au imigrat în România a avut o evoluţie oscilantă, cu un
minim în anul 2007, o tendinţă descrescătoare între anii 2013-2016 și crescătoare în ultimii 2
ani. În anul 2020, fluxul de imigranţi a fost estimat la 163,8 mii persoane, 60,5% fiind de sex
masculin.

România se situează între primele 20 de țări de pe glob în clasamentul țărilor cu cea mai mare
emigrație. Cu peste 4 milioane de români locuind în afara țării, România ocupă locul 17 între
țările de origine ale migrației la nivel mondial, conform Raportului privind Migrația Globală
2022.

Raportul dintre populația românească ce a migrat în afara țării și cea de altă naționalitate care
a migrat în România este de aproximativ 6 la 1, numărul emigranților români fiind de 6 ori
mai mare decât numărul imigranților străini care se aflau pe teritoriul țării, la finalul anului
2020.

12
Soluțiile pentru contrabalansarea migrației celor mai valoroși oameni se face prin încurajarea
acestora să rămână în țară sau prin motivarea revenirii lor în România.
Principalii factori care dau realism acțiunilor concrete ce trebuie întreprinse sunt, de
asemenea, de menționat, după cum urmează:
- La nivel guvernamental: Investiții consistente în educație, în general, și în învățământul
superior, în special;
- La nivel tactic: O bază informațională și tehnologică calitativă;
- La nivel operațional: niveluri ridicate de cheltuieli guvernamentale asociate cu cercetarea și
dezvoltare;
- La nivel legislativ: Legi eficiente privind protecția proprietății intelectuale care vor să
sprijine cercetarea și dezvoltarea;
La nivel național, conceptul a fost considerat integrat doar în diverse măsuri de strategii de
ocupare a forței de muncă sau de vulnerabilitate de integrare a grupurilor vulnerabile. Cea mai
importantă măsură poate funcționa pe relația stimulent-recompensă, măsurile de interzicere
fiind irelevante în contextul principiilor europene privind economia și libertatea circulație a
cetățenilor. Prin urmare, există o serie de alte soluții care ar putea fi puse în aplicare, cum ar
fi:

13
- Acordarea de facilități fiscale pentru angajați sau pentru companiile care își desfășoară
activitatea în țară. Tehnologia informației este factorul strategic cheie, în special în regiunea
de nord-vest și de vest a România. Sectorul IT-C este operațional, un exemplu fiind
multitudinea de clustere IT care au fost materializate și care funcționează eficient. Sectorul IT
este perceput ca fiind motorul de dezvoltare a unor orașe (cum ar fi Cluj-Napoca) și ar putea
să se extindă în următoarii ani datorită specializării și vitalității orașelor care au o universitate.
Dezvoltatorii sunt scutiți de plata impozitului pe salarii, iar companiile sunt încurajate să își
dezvolte activitățile prin facilități fiscale, cum ar fi cota unică de impozitare. În alte domenii
considerate prioritare, marile companii negociază direct cu statul anumite facilități fiscale (în
prezent, Mital Steel și Renault). Măsurile financiare ar putea funcționa ca un stimulent, dar nu
garantează o anumită durabilitate. În plus, problema trebuie abordată la nivel național, din
cauza centralizării reale.
- "Ignorarea fenomenului" în ideea că lipsa specialiștilor plecați va fi suplinită de specialiști
din țări și mai sărace. Nu este o politică corectă, dar ar putea funcționa pentru unele regiuni
subdezvoltate sau comunități mici. În lipsa unui capital inițial, specialiștii ar putea aduce
resursa financiară, resursa umană fiind mult mai conectată prin aceste rețele.
- Încurajarea asistenței tehnice. În prezent, sectorul public este destul de supradimensionat și
munca în administrație este destul de standardizată. De exemplu, există programe care ar
facilita specialiștii (cum ar fi programele de internship) sau chiar parteneriate public-private.
Punctul critic ar putea fi sănătatea publică, domeniul cu cea mai acută criză în ceea ce privește
personalul și de subfinanțare. Disparitățile în domeniul sănătății publice sunt foarte evidente,
calitatea serviciilor nefiind corelată cu tendințele actuale. Din acest motiv, o reducere ar putea
fi realizată prin finanțare suplimentară sau prin asigurarea unui parteneriat public-privat, care
ar include mai multe specialiști.
- Încurajarea legăturilor profesionale între specialiștii din țară și conaționaliilor care au migrat
duce la o mai bună înțelegere a condițiilor din țara gazdă. Pe această secțiune, fenomenul ar
putea fi amplificat datorită unei relații sociale intragrupuri destul de puternice capital social.
- Identificarea sectoarelor în care dezvoltarea industrială este semnificativă și nevoia de
școlarizare este subdimensionată. Astfel, anumite politici guvernamentale ar putea facilita, în
unele orașe active, surse (industrii creative, industrii alimentare etc.) și corelația acestora cu
taxele de școlarizare universitară. Rolul universităților locale ar putea crește, oferind expertiză
și recunoaștere locală. Expansiunea învățământului universitar în centre universitare de mare
încredere ar putea căuta să acopere activitatea de predare în orașele mici și mijlocii, acolo
unde există infrastructură educațională.
- Creșterea finanțării în sectorul cercetării și dezvoltării. Finanțarea activității din acest sector
economic este crucială. Statisticile arată o pondere de mai puțin de 1% a finanțării cercetării și
dezvoltării în PIB (ultima poziții în Uniunea Europeană), ceea ce reprezintă o abordare
greșită, într-un sector care se ocupă în principal de cu problema fenomenului de brain drain.
Prin urmare, în absența infrastructurii și a finanțare, nu poți fi încurajat să faci performanță.
- Vizibilitate și internaționalizare. De exemplu, în anii '90 și 2000, peste 900.000 de persoane
cu studii superioare au intrat pe piața muncii din SUA ca urmare a unui program de vize
temporare. Germania a adoptat un sistem de permise de muncă de tip green card care permite
imigranților cu studii și familiilor acestora să rămână în țară timp de 5 ani. În România, tinerii

14
care au absolvit o facultate, dar nu și-au găsit un loc de muncă s-ar bucura de această măsură.
Un astfel de program ar putea fi inițiat și în România pentru specialiștii din alte țări. O nouă
abordare într-o cultură destul de uniformă ar putea schimba percepțiile și ar fi oportun să se
realizeze un program pilot.
- Promovarea programului Start - UP Nation. Programul Start - UP Nation este un program
care încurajează și stimulează înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii
(IMM-uri), pus în aplicare de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat. Acordarea unui ajutor de minim în cadrul programului reprezintă un adevărat
catalizator pentru comunităților și un real sprijin financiar pentru specialiștii solicitanți.
Obiectivul principal este stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, cu prioritate în zonele geografice mai
puțin dezvoltate din punct de vedere economic, în care densitatea IMM-urilor este scăzută, în
comparație cu media europeană. Avantajul acestui program constă în faptul că acoperă cele 8
tipuri de dezvoltare regiuni, testând creativitatea și, în același timp, activitatea birocratică într-
o comunitate de interes. O politică adoptată care să faciliteze reducerea taxelor pentru acestea
ar putea fi esențială ca un promotor pentru depunerea de proiecte. România și Cipru au avut
cea mai mică pondere (sub 3 %) de companii cu creștere rapidă de peste 12 %, potrivit celui
mai recent raport al UE privind IMM-uri). De asemenea, ar fi benefic pentru anumite tipuri de
sprijin și consultanță, scheme (specialiști cu experiență în atelierele regionale) care să ofere
expertiză publică într-un domeniu care nu este deloc prietenos în ceea ce privește finanțarea.
Aceste IMM-uri ar putea avea rezultate în ceea ce privește angajabilitate și de reducere a
migrației, în special în acele comunități în care se înregistrează un nivel ridicat al șomajului.

Imigranți temporali pe regiuni de dezvoltare

35000
31043 29731
30000
25839 25220
25000 23763
20196 20757
20000 18093
15000
10000
5000
0
2021

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST

Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST

15
 Emigranți temporali pe regiuni de dezvoltare
40000
35691
34380
35000

30000 28201 27875

25706
25000 22513 22717
19778
20000

15000

10000

5000

0
2021

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST

Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST

Distribuţia emigranţilor în profil teritorial semnalează existenţa unor bazine de

emigrare, în special în judeţele unde populaţia este foarte numeroasă. De exemplu, un număr
mare de emigranţi se înregistrează în Bucureşti, dar şi în judeţele Prahova, Iaşi, Constanţa,
Timiș, Cluj, Dolj şi Suceava (peste 7000 persoane, în anul 2020).

16
 3. Evoluția sistemului de pensii în România

Sistemul de pensii reprezintă o componentă esențială a sistemului de protecție socială și

asigură dreptul la securitatea financiară a cetățenilor pe perioada vârstei de pensionare. În
România, evoluția sistemului de pensii a fost un proces complex, marcat de transformări și
ajustări periodice în încercarea de a asigura sustenabilitatea financiară și echitatea socială. În
acest referat, vom explora evoluția sistemului de pensii din România, începând de la perioada
comunistă și până în prezent.
I. Perioada comunistă și sistemul de pensii
În perioada comunistă, sistemul de pensii din România era construit pe principiul
redistribuirii, cu o accentuată tendință egalitaristă. Toți angajații erau obligați să contribuie la
fondul de pensii, iar valoarea pensiei era determinată în funcție de veniturile din perioada
activă. Deși sistemul apărea generos, fără să țină cont de sustenabilitatea pe termen lung, el a
dus la apariția unor dezechilibre financiare considerabile.
II. Tranziția și reforma sistemului de pensii
După Revoluția din 1989, România a intrat într-un proces de tranziție către economia de piață,
iar sistemul de pensii a devenit subiectul unor reforme importante. În anii '90, s-a introdus un
sistem mixt, care combină sistemul de pensii de stat cu cel privat, în încercarea de a reduce
presiunea asupra bugetului de stat. Au fost adoptate măsuri de ajustare a vârstei de pensionare
și de recalculare a pensiilor, pentru a asigura sustenabilitatea financiară. Cu toate acestea,
aceste reforme au fost insuficiente pentru a remedia problemele profunde ale sistemului de
pensii.
III. Adapatarea la cerințele Uniunii Europene
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a impus necesitatea armonizării
sistemului de pensii cu standardele europene. Acest lucru a avut ca scop asigurarea unei
protecții adecvate pentru pensionari și sustenabilitatea financiară a sistemului pe termen lung.
În urma aderării, România a trebuit să adopte și să implementeze directivele europene
referitoare la sistemul de pensii, iar procesul de adaptare a implicat mai multe aspecte.
Reglementări legale și instituționale:
România a trebuit să adopte legislația europeană privind protecția socială și pensiile,
asigurând astfel un cadru legal adecvat pentru funcționarea sistemului de pensii. Aceasta a
inclus directivele referitoare la vârsta de pensionare, egalitatea de tratament între bărbați și
femei, transferabilitatea drepturilor de pensie și informarea și consultarea lucrătorilor.
De asemenea, s-au făcut modificări în ceea ce privește instituțiile responsabile de
administrarea sistemului de pensii. Au fost create entități specializate, cum ar fi Autoritatea de
Supraveghere Financiară (ASF) și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), pentru a
supraveghea și gestiona sistemul de pensii în conformitate cu cerințele europene.
Sustenabilitatea financiară:

17
Uniunea Europeană a pus un accent deosebit pe asigurarea sustenabilității financiare a
sistemelor de pensii în statele membre. În acest sens, România a fost nevoită să analizeze
viabilitatea și echilibrul financiar al sistemului său de pensii.
Au fost introduse măsuri pentru ajustarea vârstei de pensionare, în funcție de evoluția
demografică și speranța de viață. De asemenea, s-a urmărit reducerea cheltuielilor
nesustenabile prin recalcularea și revizuirea formularelor de calcul ale pensiilor, pentru a se
asigura că valoarea acestora este în concordanță cu contribuțiile efectuate de lucrători.
Protecția drepturilor pensionarilor:
Uniunea Europeană promovează protecția drepturilor pensionarilor și eliminarea discriminării
între diferite categorii de beneficiari de pensii. România a trebuit să adopte măsuri pentru a
asigura tratamentul egal între bărbați și femei, reducând discrepanțele de gen în ceea ce
privește pensiile.
De asemenea, s-au luat măsuri pentru a asigura transferabilitatea drepturilor de pensie între
țările membre ale Uniunii Europene. Astfel, persoanele care au lucrat în mai multe state
membre pot beneficia de recunoașterea drepturilor lor de pensie în întreaga Uniune
Europeană, asigurând astfel protecția și securitatea financiară a acestora.
Monitorizarea și raportarea:
Ca parte a cerințelor Uniunii Europene, România a trebuit să implementeze sisteme de
monitorizare și raportare a evoluției sistemului de pensii. Acestea vizează furnizarea de
informații precise și transparente cu privire la sustenabilitatea financiară a sistemului,
nivelurile de contribuție și beneficii, precum și alte aspecte relevante.
Prin raportarea periodică către Uniunea Europeană, România contribuie la evaluarea și
compararea sistemelor de pensii între statele membre, permițând identificarea buzelor și
obiectivelor de îmbunătățire în ceea ce privește sistemul național de pensii.
Cooperare și schimb de bune practici:
Adaptarea la cerințele Uniunii Europene a implicat, de asemenea, cooperarea și schimbul de
bune practici cu alte state membre. România a avut oportunitatea de a învăța din experiențele
altor țări și de a adopta cele mai eficiente și sustenabile modele în gestionarea sistemului de
pensii.
Prin participarea activă la forumuri și grupuri de lucru europene, România poate contribui la
dezvoltarea unui sistem de pensii mai robust și mai adaptat nevoilor actuale și viitoare.
Adaptarea sistemului de pensii din România la cerințele Uniunii Europene a reprezentat o
provocare semnificativă, dar și o oportunitate de îmbunătățire și modernizare a acestuia. Prin
adoptarea și implementarea legislației europene, România a urmărit asigurarea unei protecții
adecvate pentru pensionari, sustenabilitatea financiară și corelarea cu cele mai bune practici
internaționale.
Cu toate acestea, evoluția sistemului de pensii în România este un proces continuu și
complex. Este necesară o monitorizare constantă și o adaptare la schimbările demografice,
economice și sociale în vederea asigurării unui sistem de pensii sustenabil și echitabil. În
același timp, România trebuie să continue să coopereze cu celelalte state membre și să își

18
împărtășească bunele practici pentru a dezvolta și implementa soluții eficiente și inovatoare în
domeniul pensiilor.
Astfel, adaptarea la cerințele Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul de pensii
reprezintă un pas important în asigurarea unui nivel adecvat de protecție socială pentru
pensionarii din România și în asigurarea sustenabilității financiare a sistemului pe termen
lung.
IV. Reforme recente și perspective de viitor
În ultimii ani , sistemul de pensii din România a fost supus unor reforme suplimentare pentru
a răspunde provocărilor actuale și pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Aceste reforme au vizat mai multe aspecte cheie ale sistemului de pensii, inclusiv vârsta de
pensionare, nivelul de contribuție și formula de calcul a pensiilor.
Una dintre cele mai importante măsuri a fost creșterea graduală a vârstei de pensionare. În
prezent, vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani
pentru femei. De asemenea, s-a introdus un sistem de penalizare a pensionării anticipate, în
încercarea de a stimula rămânerea în activitate până la vârsta de pensionare legală.
Un alt aspect important al reformelor a fost recalcularea pensiilor și introducerea unui sistem
de punctaj. Noua formulă de calcul a pensiilor se bazează pe un sistem de puncte acumulate
pe parcursul perioadei de muncă, luând în considerare veniturile și contribuțiile efectuate de
fiecare individ. Aceasta urmărește să asigure o mai mare corelație între contribuții și beneficii
și să reducă inechitățile existente în sistemul anterior.
Pe lângă aceste măsuri, s-au făcut eforturi pentru a îmbunătăți administrarea și eficiența
sistemului de pensii. S-a investit în modernizarea infrastructurii și a sistemelor informatice,
pentru a facilita colectarea și gestionarea datelor referitoare la contribuții și beneficiari. De
asemenea, s-au introdus mecanisme de monitorizare și evaluare a sustenabilității financiare a
sistemului, pentru a preveni apariția dezechilibrelor în viitor.
Perspectivele de viitor pentru sistemul de pensii din România rămân complexe și pline de
provocări. În contextul îmbătrânirii populației și al schimbărilor demografice, se impune o
abordare sustenabilă și adaptabilă. Este necesară o evaluare constantă a evoluției economice,
sociale și demografice, pentru a ajusta sistemul de pensii în consecință.
De asemenea, este important să se asigure o transparență sporită în ceea ce privește
gestionarea și utilizarea fondurilor de pensii, pentru a construi încredere și a reduce
suspiciunile cu privire la corupție sau fraude în sistem.
În concluzie, evoluția sistemului de pensii din România a fost marcată de tranziții și reforme,
pornind de la un sistem de pensii comunist și ajungând la un sistem mixt care combină
elemente de pensie de stat și pensie privată.

19
 4. Identificarea pârghiilor de politică pentru depășirea provocărilor

România se confruntă cu multe dezechilibre economice, sociale și demografice. O să ne

concentrăm asupra problemelor demografice și vom încerca să oferim soluții pentru
redresarea situațiilor nefavorabile din România.

Cele mai mari provocări demografice ale României sunt :

- numărul mare de emigranți

- îmbătrânirea populației, care pune presiuni asupra cheltuielilor publice

- sporul natural negativ

- sărăcia și excluziunea socială

- inegalitate socială

- veniturile mici ale populației

- rata mare a șomajului în rândul tinerilor
- calitatea îndoielnică a educației

România este țara cu cei mai multi emigranți raportat la numărul de locuitori din Europa și în
top 20 țări la nivel mondial. La sfârșitul anului 2020 raportul dintre emigranți și imigranți era
de 6 la 1, fiind de 6 ori mai mulți români plecați în străinătate decât imigranți în România.
Cauzele acestor deplasări externe sunt legate de factori economici și demografici : rata
șomajului ridicată, salarii mici, condiții de muncă insalubre, mediu poluant, risc mare de
afectare a sănătății din cauza muncii prestate, sistemul de educație și sănătate sunt slab
dezvoltate, imposibilitatea avansării reale pe plan profesional. Cei mai mulți emigranți sunt
tinerii, adică forța de muncă. Aceștia pleacă pentru un salariu mai mare, în primul rând, și
pentru condiții de muncă și de viață mai bune. Din această cauză, emigrarea poporului este
strâns legată de îmbătrânirea populației, care se intensifică pe an ce trece.

20
Sursa: ANOFM

Emigranți pe regiuni (u.m. persoane)

9000 8492
8000
7000
6000 5739
4976
5000 4467
3976
4000 3301 3418 3538
2713 3000 2617
3000 2087 2080
1906 1948
2000 1114
1000
0
T ST ST A ST
ES RU -E -E NI OV N IA
-V NT TE LF TE VE
RD CE RD UD -I OL ea
O a N O a
S UN T I
T un
N ne ea ne - M
R ES ES g i
ea g iu un g iu UD CU D-
V Re
un Re eg
i
Re
S
gi R ne
a B U SU
Re iu ea ea
g un un
Re eg
i
eg
i
R R

2020 2021

Sursa : INSSE

21
Regiunea cu cei mai mulți emigranți din cadrul României este regiunea Nord-Est, aceasta
este, într-adevar cea mai slab dezvoltată regiune a României, identificându-se mai multe cauze
pentru care populația migreaza : infrastructură slab dezvoltată, educație de slabă calitate,
corupție ridicată, rata sărăciei mare etc.
Pentru a combate emigrațiile masive care au loc, se pot lua mai multe măsuri, care vizează în
principal rata de ocupare a populației, cum ar fi :

Servicii publice de angajare a fortei de munca – acestea ajută persoanele in căutarea unui loc
de munca să îşi îmbunătăţească căutarea prin oferirea de informaţii suplimentare atât de tipul
ofertelor de munca cât şi al sfaturilor pentru redactarea scrisorilor de recomandare, CV-urilor
etc.
- Programe de training – cursurile serale şi stagiile pot ajuta persoanele în căutarea unui loc de
munca să îşi îmbunătăţească CV-ul şi să îşi crească şansele de angajare.
- Ajutoare pentru angajatori - atât în sectorul public cât şi în cel privat, statul poate oferi
beneficii pentru angajarea persoanelor ce fac parte din categorii cu risc mare de excludere
socială. Aceste măsuri sunt de obicei pe termen scurt şi au ca scop susţinerea şomerilor pentru
a acumula experienţă şi noi competenţe.

Productivitatea muncii în Europa (% din media UE)

250 223.6
200 162.2
150131.2 121.4 111.4 105 115.7 114.2
102.3 94.1 107.4 104.4
85 82.5 78 87.275.883.3 91.3 84.874.680.9 86 73.4
100 68.6 74.7
54.4
50
0
m ia ia rk ) ia d e in e a ly s ia ia rg ry ta s ia d al ia ia ia d n
g iu gar ech ma F RG ton elan reec Spa ranc oati Ita ypru atv uan ou nga al land str olan tug an ven vak nlan ede
l l z n s r F Cr C L ith m b Hu M er Au P or om lo lo Fi w
Be Bu C De the E I G L xe h P R S S S
of
Lu N et
y
or
rrit
te
er
rm
fo
90
19
til
( un
y
an
rm
Ge
Sursa: Eurostat

22
 Salariul minim brut în Europa (euro; 2023)
3000

2500 2387.4

1955.04 1987 1934.4

2000 1909.7
1709.28

1500
1166.67 1203.36

1000 940
831.83 840
717.37 725 700 745.6 700
620 578.74 606.12
398.81 460.21
500 297.65

0
m ia ia y ia d e in e a s ia ia rg ry s d ia ia ia ia ia
iu gar ech m an ton elan reec Spa ranc oati ypru atv uan ou nga land olan an ven vak ban erb
g
el
Bu
l
Cz Ger Es Ir G F Cr C L h b
Hu the
r P m lo
Sl
o l S
B Lit xem Ro S A
Lu Ne
Sursa : Eurostat

Se poate observa că productivitatea muncii în România este ridicată, raportată la media UE,
acest lucru fiind realizat de munca în plus a oamenilor și a efortului suplimentar depus și nu
datorat automatizării proceselor și a robotizării. În aceste condiții, pe fondul creșterii
productivității muncii, salariul minim trebuie mărit. Se poate observa o tendință de creștere a
salariului minim în România începând cu anul 2023, însa raportat la rata creșterii
productivității, aceasta nu este o creștere reală a salariului, ci doar a reacție și ajustare la criza
inflaționistă actuală.
O măsură care ar aduce mari beneficii Romaniei este regionalizarea. Prin regionalizare, se
realizeaza coeziunea teritorială și economică în interiorul unei țări, se absorb fondurile
europene și așa mai departe. Disparitățile dintre județe sunt foarte mari. În prezent, România
este impărțită pe regiuni de dezvoltare, ținând cont de numărul de locuitori, fiind existente 8
regiuni de dezvoltare, cu populație cuprinsă între 2 și 3 milioane de locuitori. În acest sens,
regionalizarea face posibilă fluidizarea investițiilor, în principal, în infrastrctura, precum și
gestionarea mai bună a resurselor din interioriul regiunii, diminuând astfel diferențele majore
dintre regiuni.
Se are în vedere reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura
sustenabilitatea fiscală în contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a corecta
inechitățile, pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și pentru a respecta
principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie. De asemenea, se vizează
modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale.
Printre alte măsuri în ceea ce privește presiunea îmbătrânirii demografice și pensiile, se
numără :
- egalizarea vârstei de pensionare între barbați și femei

23
 - plasarea pensionarilor în anumite sectoare după retragerea din activitate care nu
solicită un efort fizic și oferirea unui venit suplimentar pentru aceștia
- reducerea accesului la pensionare anticipată
Totodată, trebuie să se îmbunătățeasca eficienta cheltuielilor publice, in general, nu doar a
transferurilor guvernamentale, prin creșterea transparenței procesului de bugetare,
îmbunătățirea sistemului de supraveghere și raportare a programelor bugetare, prioritizarea
proiectelor mari de investiții, precum si digitalizarea procedurilor bugetare.
Mai mult, sporul negativ al Romaniei este îngrijorător. Principala cauză a sporului negativ nu
este creșterea numărului de persoane decedate, ci scăderea numărului de persoane născute.
Acest lucru este cauzat de veniturile mici ale familiei pentru a susține mai mulți copii, sărăcia
ridicată în anumite regiuni, precum și multe alte cauze, de cele mai multe ori economice. O
măsură care ar putea încuraja natalitatea o reprezintă reforma sistemului de transferuri ale
statului (alocațiile). În România, în prezent, alocația pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și
18 ani este de 256 de lei, aceasta majorându-se la începutul anului 2023, de la 150 de lei în
trecut. Aceasta se acordă nediferențiat.
În alte state, cum ar fi Belgia, alocația crește pe măsura creșterii numărului de copii. Pentru
primul copil, alocația este de 92 euro pe lună, pentru al doilea copil, 170 de euro și tot așa. În
Austria, alocația este diferențiată pe categorii de vârstă : 0-3 ani, 3-10 ani, 10-19 ani și se
poate acorda în continuare, dacă își continuă studiile, ceea ce e un exemplu de urmat pentru
țara noastră în vederea stimulării tinerilor de a urma studii superioare.

Printre cauzele problemelor demografice actuale, se regăsesc :

 Rata de ocupare redusă a femeilor ;
 Participare scăzută a muncitorilor în vârstă pe piața muncii;
 Nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor;
 Durata redusă a vieții profesionale;
 Acoperire și nivel inadecvat al beneficiilor de șomaj, capcana sărăciei, risc de sărăcie
în muncă, capcana salariilor mici;
 Decalaj înalt între femei și bărbați în ceea ce privește rata de ocupare;
 Incidență ridicată a părăsirii timpurii a școlii;
 Atractivitate scăzută a educației și formării profesionale;
 Furnizare insuficientă a oportunităților de educație de înaltă calitate;

Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri care nu sunt în

ocupare, educație sau formare.
Măsuri :- ‘’Aplicarea unor programe integrate orientate către tinerii care nu sunt în ocupare,
educație sau formare, fie prin oferirea unor locuri de muncă de calitate, fie prin reintegrarea în
sistemul educațional sau prin participarea la cursuri de formare profesională pentru a le oferi
acestora competențele solicitate de angajatori.’’
- ‘’Consolidarea cooperării între actorii relevanți în scopul dezvoltării sistemului de
monitorizare, ce vizează implementarea unor măsuri de tipul uceniciei la locul de muncă care,

24
conform noilor reglementări, asigură calitatea în formarea profesională continuă și poate
beneficia de finanțare suplimentară din FSE, dar și de tipul stagiilor pentru absolvenții de
învățământ superior în vederea asigurării unui loc de muncă de calitate, cu un nivel de
securitate socială decent’’ (sursa : Ministerul Muncii)

Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă.

Măsuri: - Aplicarea unor scheme de ocupare a persoanelor în vârstă, dezvoltarea unor
iniţiative de transfer a cunoștinţelor şi a expertizei în muncă din partea lucrătorilor în vârstă
către angajaţii tineri (programe de mentorat, de tip coaching), studiile demonstrând că un
model organizaţional de succes este cel de tip multigeneraţii, bazat pe o integrare la locul de
muncă a a competenţelor diferitelor generații.
- O viață profesională productivă este o bază importantă pentru o îmbătrânire activă şi pentru
reducerea riscului de excluziune socială, astfel că facilitarea accesului persoanelor vârstnice la
forme flexibile de organizare a muncii prin promovarea acestora și încurajarea prelungirii
vieţii active inclusiv prin măsuri fiscale.

Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse

umane către activități non-agricole.
Măsuri: - ‘’Dezvoltarea de scheme de garanții pentru persoanele defavorizate din mediul
rural, sprijinirea activităţilor de antreprenoriat, în special pentru tineri, acordarea de facilităţi
fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în mediul rural în sectoarele secundar şi
terţiar și celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor dezavantajate, precum şi
dezvoltarea de scheme de garantare pentru beneficiarii Programului Național de Dezvoltare
Rurală.’’ (sursa : Ministerul Muncii)
- Modernizarea infrastructurii zonelor rurale și înființarea de unități sau instituții de
învățământ și centre de formare profesională, precum și furnizarea de programe integrate
pentru usurarea mobilității ocupaționale și geografice a persoanelor inactive din mediul rural

Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de

reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie.
Măsuri: - ‘’Sprijinirea femeilor pentru revenirea pe piața muncii și reintegrarea profesională,
inclusiv prin promovarea antreprenoriatului şi a programelor de tip “a doua şansă” pentru
dobândirea de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Dezvoltarea infrastructurii
pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor şi a serviciilor suport pentru îngrijirea
membrilor de familie dependenţi, activitățile de conştientizare cu privire la flexibilizarea
timpului de lucru şi diferenţa salarială între femei şi bărbaţi, precum și cele legate de
combaterea stereotipurilor de gen’’ (sursa : Ministerul Muncii)

25
Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii
prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.
Măsuri: - Acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor în vederea stimulării incluziunii pe piaţa
muncii a persoanelor vulnerabile in acelasi timp cu sprijinirea acestora pentru a realiza un
acces mai uşor al mediului fizic, informațional și comunicațional, în scopul asigurării
protecției, sănătății și securității la locul de muncă, precum şi stimularea economiei sociale și
a antreprenoriatului social.
- Asigurarea serviciilor suport pentru persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de
muncă

Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la

cerințele pieței muncii
Măsuri: - Formarea profesională pe tot parcursul vieţii, calificarea și recalificarea forței de
muncă pentru a usura adaptarea la noile procese tehnologice şi ocuparea în sectoare cu
potențial de creștere economică.

Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă

pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii.
Măsuri: - Recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale,
dezvoltarea sistemului partenerial de formare iniţială şi continuă care să contribuie la
asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional şi local. Identificarea cerinţelor de
restructurare şi/sau adaptare în vederea gestionării tranziţiei la ”economia verde” poate
contribui la creşterea calităţii locurilor de muncă şi a competitivităţii întreprinderilor, în
special a IMM-uri.

Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a

politicilor cu impact pe piața muncii.
Măsuri: - Consolidarea instituţională şi perfecționarea personalului ANOFM in vederea
furnizării unor pachete personalizate de servicii, intensificarea măsurilor de revenire şi
combaterea muncii nedeclarate, precum și dezvoltarea unui mecanism de gestionare si
monitorizare a politicilor dedicate pieței muncii

26
 5. Politici publice ce adresează problemele demografice actuale -
fenomenul îmbătrânirii populației/expunerea persoanelor vârstnice la
riscul de sărăcie

Reforma pensiilor în cadrul PNRR

Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost expres cerută de către Comisia

Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii atârnă asupra finanțelor publice.
Anvelopa generală de 9,4% maximă pentru pensii este mai mult decât a cheltuit România
vreodată cu pensiile, inclusiv de câte ori am avut guverne PSD. De fapt, dacă ne raportăm la
veniturile statului (pentru că de acolo plătim pensiile), România cheltuie 25% din ele pe
pensii, mai mult decât media europeană de 24%. Niciun stat din estul Europei nu cheltuie mai
mult de 9.4% din PIB pe pensii.

Negocierea pe care am obținut-o la 9,4% permite creșteri rezonabile și predictibile de

pensii și a fost un succes, pentru că propunerea Comisiei era mult mai joasă. A fost unul dintre
ultimele capitole pe care l-am închis în negocierile pe PNRR, în cele din urmă am convins
Comisia și și-a flexibilizat poziția.

În acest moment, punctul de pensie poate fi crescut cu 27%, până la 2000 de lei, fără a
fi afectat acest plafon de 9,4% din PIB.

Care era situația înainte de PNRR?

Sistemul de pensii din România, dar mai ales felul aproape iresponsabil în care
politicienii au jonglat până acum cu promisiuni bombastice în perioadele electorale și apoi
creșteri din pix (majoritatea niciodată puse în practică), felul în care guvernele din ultimii 30
de ani ai măcelărit legislația în domeniu prin diverse excepții, derogări etc a creat multă
îngrijorare la Bruxelles, acolo unde specialiștii se uitau la cifre și nu la declarațiile politice
sforăitoare.

Unul dintre principiile de bază al Mecanismului de Redresare și Reziliență a fost ca

Planurile Naționale să urmeze recomandările din Semestrul European, recomandări formulate
de Comisie pe baza indicatorilor economici specifici fiecărei țări. Până la PNRR, politicienii
români ignorau cu nonșalanță aceste recomandări, inclusiv semnalele repetate privind
dezastrul pe sistemul de pensii, pentru că acest mecanism nu prevedea nicio sancțiune. Acum,
Comisia Europeană a legat Semestrul European de banii din PNRR.

27
Ce spuneau, pe scurt, Recomandările de țară din 2019 și 2020, anii premergătorii lansării
MRR, despre sistemul de pensii din România:

2019

Noua lege a pensiilor, adoptată de parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să

pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.

(…) perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii se va reduce, ceea ce va duce la
creșterea cheltuielilor cu pensiile noi.

(…) Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluționate.

2020

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale României era deja în pericol
înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare ridicate și a
creșterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populației, în special a
pensiilor.

Principalele obiective al reformelor în sistemul de pensii incluse în PNRR:

 Mai puține pensii speciale și aduse cât mai aproape de nivelul constributivității.
 formulă de creștere a pensiilor bazată pe indicatori, inclusiv economici. Pensiile cresc
perioadic după această formulă și politicienii nu mai pot interveni în scopuri
electorale.
 Toate dosarele de pensii sunt realculate pe bazele unei noi Legi a Pensiilor.

Reforma pensiilor și reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale în PNRR, jalon cu jalon

1. 211 - Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în

conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice

Status: Îndeplinit

Ministerul Muncii semnează un contract de asistență tehnică pentru elaborarea noii legi
a pensiilor și pentru reducerea pensiilor speciale

28
În timpul negocierilor PNRR, Ministerul Muncii a insistat că are nevoie de asistență
tehnică pentru elaborarea legislației pensiilor și pentru legislația salarizării bugetare.
Contractul a fost semnat cu Banca Mondială.

Descriere:

Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei

și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale –
în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua
legislație:

– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de

plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul
privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din
PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 20222070). În plus,
parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor;
– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul
cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a
indexării ad-hoc;
– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va
introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea
voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu
creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru
bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
– va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în
special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin
sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.

Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse

(proiecții pe termen lung).

Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de

pensii.

29
Indicatori implementare: Contracte semnate

Responsabili: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMPS)/Casa Națională de

Pensii Publice (CNPP)

Termen limită: Decembrie 2021

2. 212 - Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un

comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijinul furnizorului de
asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în
sistemul de pensii

Status: Îndeplinit

Ministerul Muncii desemnează un comitet de experți care să monitorizeze și să afere

sprijin pentru elaborarea noii legi a pensiilor și pentru reducerea pensiilor speciale

Comitetul de monitorizare este instituit prin ordin comun al miniștrilor Finanțelor și

Muncii și a fost format format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției
Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De
asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va
colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.

Descriere:

Comitetul de monitorizare va fi instituit prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor

și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției
Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De
asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va
colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.

Indicatori implementare: Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică

intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor

Responsabili: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMPS)/Casa Națională de

Pensii Publice (CNPP)

Termen limită: Decembrie 2021

30
 3. 213 - Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a
se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2

Status: Îndeplinit

Guvernul adoptă măsuri care să asigure sustenabilitatea fiscală a pilonului II de pensii.

Componenta de majorare a contribuției la pilonul II a fost îndeplinită prin Ordonanță

de Urgență care majorează contribuția virată la pensia privată Pilon II, de la 3,75% la
4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. O serie de alte modificări cerute de PNRR nu au
fost realizate conform angajamentelor, Comisia Europeană a retrimis jalonul pentru a fi
modificat.

Descriere:

Noul cadru legislativ:

– va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor

în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
– va digitaliza funcțîonarea sistemului de pensii private
– va diversifica investițiile din pilonul II de pensii.

În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul:

– va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil

investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor
cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de
risc aplicabile fondurilor de pensii private;
– va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea
propriilor lor strategii de investiții;
– va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de
pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe
administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile
pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
– va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea
noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare,
inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem
de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite
pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
31
Indicatori implementare: Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în
vigoare a legii

Responsabil: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)/Ministerul Muncii și

Solidarității Sociale (MMPS)

Termen limită: Martie 2022

4. 215 - Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu

pensiile speciale

Status: Blocat/în pericol

Intră în vigoare cadrul legislativ care va revizui pensiile speciale, va reduce cheltuielile
statului cu acestea și le va alinia la principiul contributivității

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul

contributivității, va asigura faptul că nu se vor crea noi categorii de pensii speciale iar
categoriile actuale vor fi raționalizate. De asemenea, se renunță la posibilitatea
pensionării „specialilor” la 45 de ani.

Banca Mondială a livrat Ministerului Muncii analiza cu măsurile recomandate pentru

această reformă, Ministerul Muncii a venit însă în Parlament cu un proiect care nu
corespunde nici măcar minimal cerințelor din PNRR și menține practic pensiile speciale
la actualele valori. Pe larg, în Documentul de Poziție semnat de Cristian Seidler, aici:
Guvernul PNL – PSD propune legea de salvare a pensiilor speciale. Detalii pentru
fiecare categorie de pensii.

Descriere:

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.

– Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi
raționalizate.
– Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivității, a vechimii
în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada
minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

32
 – Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile
magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite
din argumentele Curții.

Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

Indicatori implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului

legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale

Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMPS) impreuna cu casele

sectoriale de pensii si ministerele de linie

Termen limită: Decembrie 2022

5. 214 - Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește
dispozițiile Legii nr. 127/2019

Status: Blocat

Intră în vigoare o nouă Lege a Pensiilor care va asigura echitatea, respectarea

principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale.
Creșterea pensiilor va fi legată de un mecanism predictibil și nu va mai fi la mâna
politicienilor

Reforma trebuie să conțină, printre altele, următoarele elemente:

 o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată.

Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit
în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din
PIB). Parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor
pensiilor; Formula se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare
beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de
indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc;

 va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul

cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării
ad-hoc;

33
  va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special
pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;

 va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;

Ministerul Muncii a întârziat și cu acest proiect de lege.

Descriere:

Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și

echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor
mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la
perioada de contribuție fixă de 25 ani).

Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind

stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este
necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare.

Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele
elemente:

– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de

plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul
urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB
(9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale
nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se
bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu
principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care
nu mai permite majorări ad-hoc.
– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul
cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a
indexării ad-hoc;
– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va
introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea
voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu
creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru
bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;

34
 – va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în
special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin
sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.

Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.

Indicatori implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind
sistemul de pensii

Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMPS)/Casa Națională de

Pensii Publice (CNPP)

Termen limită: martie 2023

6. 239 - Toate dosarele de pensii recalculate

Status: În derulare/implementare

Toate dosarele de pensii sunt recalculate pe baza noii Legi a Pensiilor (jalonul 214)

Guvernul trimite tuturor cetățenilor, prin poștă, o decizie privind rezultatul recalculării.

Descriere:

Toate dosarele de pensii recalculate pe baza noii legi a pensiilor care a intrat în vigoare la
1/4/2023 (jalonul 214)

Guvernul trimite tuturor cetățenilor, prin poștă, o decizie privind rezultatul recalculării până la
data atingerii obiectivului.

Agenții temporari vor fi angajați pe o perioadă de 18 luni pentru a sprijini realizarea acestei
reforme. Personalul implicat în activitatea de recalculare/evaluare a pensiilor va fi salarizat
potrivit prevederilor Legii-Cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare – Anexa VIII – Salarii pentru
personalul din unităţile teritoriale.

Indicatori implementare: Toate dosarele de pensii recalculate

Responsabil: Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)

35
Termen limită: Decembrie 2023

7. 240 - Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este
operational

Status: În derulare/implementare

Devine operațional un sistem informatic în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice

(CNPP) care va permite inclusiv generarea automată a cuponului de pensie

Implementarea unui sistem informatic în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice

(CNPP). Noul sistem informatic va cuprinde o serie de componente care funcționează în
mod integrat și centralizat.

Descriere:

Implementarea unui sistem informatic în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP)

Noul sistem informatic va cuprinde o serie de componente care funcționează în mod integrat
și centralizat, după cum urmează:

– Portal – Componenta de comunicare cu persoane publice, care furnizează setul

actual de servicii electronice, precum și un nou set de funcționalități:
– Servicii electronice în domeniul pensiilor și al altor drepturi de asigurări
sociale;
– Serviciu electronic pentru completarea cererii de emitere de bilete de tratament
și servicii electronice în zona de înregistrare a contribuabililor
– Servicii electronice în domeniul accidentelor de muncă și al bolilor
profesionale
– aplicația „e-Talon”
– care va genera automat cuponul lunar de pensie în format electronic și tipărit
pentru toți pensionarii activi

Indicatori implementare: Sistem IT operațional

Responsabil: Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)

Termen limită: Decembrie 2024

36
Obiective, reforme și investiții pentru sistemul de pensii:

O.2 (Obiectivul general al capitolului Pensii din PNRR): Reforma sistemului de pensii
printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul procesului
de îmbătrânire a populației, pentru a corecta inechitățile, pentru a asigura sustenabilitatea și
predictibilitatea sistemului și pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii
drepturilor la pensie. De asemenea, se vizează modernizarea sistemului de pensii prin aplicații
și servicii digitale. Reforma pensiilor vizează abordarea Recomandărilor Specifice de Țară
relevante (RST) 2019 și 2020 și în special asigurarea sustenabilității fiscale, egalizarea vârstei
de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II de pensii.

R6.: Reforma sistemului public de pensii.

I9.: Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată.

I10.: Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii
prin digitalizare.

37