UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Statistică și previziune economică

Îmbătrânirea populației în
România

Coordonator științific Student

Grigore Rotaru

Iași 2023
 Cuprins
Capitolul I. Îmbătrânirea populației în România definiții și caracteristici .............................. 3

1.2 Factorii care influențează procesul de îmbătrânire a populației în România .................... 3

1.2.1 Îmbătrânire și factori demografici .............................................................................. 4

1.2.2 Impactul factorilor economici asupra îmbătrânirii ......................................................... 5

1.2.3 Factorii sociali ai îmbătrânirii populației ....................................................................... 5

1.3 Date utilizate ..................................................................................................................... 6

Bibliografie ......................................................................................................................... 7

Iași 2023
 Capitolul I. Îmbătrânirea populației în România definiții și caracteristici
Îmbătrânirea populației în România este un fenomen demografic deosebit de semnificativ și cu
implicații actuale deosebite. Modificările în structura demografică din ultimele decenii au determinat o
creștere semnificativă a proporției persoanelor în vârstă și o modificare a echilibrului de vârstă al
populației. Acest fenomen aduce cu sine provocări și implicații deosebit de importante în ceea ce privește
sănătatea publică, economia, politica socială și calitatea vieții.

În sociologia și demografia contemporană, conceptul de "îmbătrânire demografică" este utilizat

pentru a descrie creșterea proporției populației vârstnice (în vârstă de 65 de ani și peste) în raport cu
totalul populației (Rotariu, 2009; Netedu, 2016; Jemna, 2017). Această creștere semnificativă a
populației vârstnice are implicații majore în mai multe domenii ale societății românești. În termeni
simpli, îmbătrânirea demografică începe când o mare parte din populație are 65 de ani sau mai mult și
se încheie când această categorie de vârstă reprezintă mai mult de 20% din totalul populației.

Este important să facem o distincție clară între "îmbătrânirea demografică" și "îmbătrânirea

biologică" sau "îmbătrânirea psihologică". În timp ce îmbătrânirea biologică sau psihologică se referă
la procesul natural de îmbătrânire a organismului uman și la posibila degradare a funcțiilor cognitive
odată cu înaintarea în vârstă, îmbătrânirea demografică se concentrează pe schimbările structurale din
cadrul populației, cu o creștere a proporției persoanelor în vârstă și o scădere a proporției tinerilor.
Această tendință de creștere a populației vârstnice este considerată a fi durabilă și de lungă durată (ONU,
2015). Prin aceasta putem concluziona că, îmbătrânirea populației în România reprezintă o realitate
demografică semnificativă, cu impact în multiple domenii ale societății. De aceea este esențială o
înțelegere aprofundată a acestui fenomen pentru a dezvolta politici și strategii adecvate care să răspundă
nevoilor și provocărilor asociate cu îmbătrânirea populației.

Perioada si spațiul pentru care este efectuată analiza sunt județele din România pentru anul 2020.

1.2 Factorii care influențează procesul de îmbătrânire a populației în

România
Fenomenul îmbătrânirii demografice reprezintă o temă de cercetare complexă și actuală, cu
implicații semnificative asupra societății și economiei. Acesta este influențat de o serie de factori
determinanți care modelează distribuția pe vârste a populației și contribuie la creșterea proporției
persoanelor în vârstă în raport cu populația activă.

Iași 2023
 1.2.1 Îmbătrânire și factori demografici

În contextul cercetărilor privind îmbătrânirea populației, se constată că tranziția demografică a

dus inevitabil la o reconfigurare a structurii populației pe grupe de vârstă (Garcia et al., 2019). Acest
proces a fost influențat de scăderea ratelor de fertilitate și mortalitate, elemente fundamentale ale
tranziției demografice, ceea ce a determinat o diminuare a proporției tinerilor și o creștere a ponderii
persoanelor în vârstă (Notestein, 1954). În consecință, scăderea fertilității a dus la o creștere a vârstei
medii a populației și la o scădere a numărului de tineri, în timp ce populația vârstnică a înregistrat o
creștere semnificativă (Harper, 2019; Garcia et al., 2019). Cu toate acestea, impactul mortalității asupra
îmbătrânirii este diferit de la o țară la alta și poate varia în funcție de grupa de vârstă. Acest fenomen
este mai pronunțat în faza finală a tranziției, când ratele scăzute ale mortalității contribuie la înmulțirea
numărului de persoane în vârstă. În special în țările dezvoltate, chiar dacă nivelul de fertilitate nu se
modifică semnificativ, scăderea mortalității va determina o creștere a procentului de persoane vârstnice
în populație.

Un alt aspect semnificativ în legătură cu îmbătrânirea demografică este speranța de viață, care
este strâns corelată cu acest fenomen (Harper, 2019). Creșterea speranței de viață este un fenomen
generalizat în toate țările și depinde în mare măsură de progresele în domeniul sănătății și nivelul de
trai. Această tendință a avut un impact semnificativ asupra creșterii ponderii populației în vârstă (Harper,
2019). Prin urmare, speranța de viață în rândul persoanelor în vârstă de 65 de ani se estimează în prezent
să fie de cel puțin 17 ani (ONU, 2019). În ceea ce privește calitatea vieții în această perioadă, s-a
dezvoltat un indicator denumit speranță de viață sănătoasă, care măsoară numărul mediu de ani în care
o persoană trăiește în condiții sănătoase (Sullivan, 1971; OMS, 2016). În cazul persoanelor în vârstă, se
ia în considerare în special absența afecțiunilor medicale și dizabilităților. De asemenea, este important
de menționat că speranța de viață este cu aproximativ 5 ani mai mare la femei, ceea ce determină ca
populația feminină să fie mai în vârstă decât cea masculină (ONU, 2019).

De-a lungul timpului, migrația a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra îmbătrânirii
demografice ( Garcia et al., 2019; Nagarajan et al., 2020). Emigrarea tinde să agraveze fenomenul,
deoarece tinerii sunt mai predispuși să emigreze, ceea ce afectează și nivelul fertilității. În ceea ce
privește țara, îmbătrânirea poate fi explicată și prin imigrarea persoanelor în vârstă care caută un mediu
de viață mai bun, În schimb, migrația internă poate contribui la creșterea disparităților în structura
populației pe grupuri. Zonele mai dezvoltate și urbanizate devin mai atractive pentru tineri, în timp ce
persoanele în vârstă sunt mai puțin mobile și sunt mai atașate de locurile unde și-au petrecut viața (Garcia
et al., 2019).

De asemenea, trebuie menționat că îmbătrânirea demografică prezintă și diferențe în ceea ce

privește urbanizarea, care este un factor determinant important în tranziția demografică (Neményi,
2011). Pe măsură ce orașele se dezvoltă, tinerii sunt atrași de acestea, în timp ce zona rurală cunoaște un
ritm de îmbătrânire accelerat. Acest fenomen nu se datorează doar atracției tinerilor către mediul urban,
ci și emigrării adulților către zone mai liniștite și mai sigure. Spațiul rural este supus unor transformări
continue și este caracterizat de o mare diversitate, atât din punct de vedere demografic, cât și socio-
economic (Neményi, 2011).

Iași 2023
 Fenomenul devine din ce în ce mai alarmant mai ales în mediul rural, deoarece această zonă
este cea mai afectată de migrație și condiții socio-economice mai scăzute. Pe lângă diferențele dintre
mediul urban și cel rural, nivelul de îmbătrânire admite disparități importante la nivelul județelor și
regiunilor din România. Cele mai afectate sunt județele din sudul României, zone cu un grad scăzut de
urbanizare și un nivel scăzut de dezvoltare economică (Jemna, 2017, pp. 190-192).

Prin urmare, această realitate va pune o presiune foarte mare asupra sistemului public de pensii
și asigurări de sănătate, asupra necesității de a răspunde unor probleme specifice acestei categorii de
populație.

1.2.2 Impactul factorilor economici asupra îmbătrânirii

Unul dintre aspectele deosebit de relevante în cercetarea îmbătrânirii populației este legat de
relația dintre structura populației și activitatea economică. Îmbătrânirea demografică este adesea
asociată cu un impact semnificativ asupra dezvoltării economice, însă există și studii care analizează
posibilitatea unei cauzalități inversate (Nagarajan et al., 2020).

Rapoartele ONU privind fenomenul îmbătrânirii evidentiază diferențe în dezvoltarea economică

regională. Astfel, țările dezvoltate din Asia, SUA, Europa, Australia și Noua Zeelandă sunt caracterizate
prin o mai mare proporție de populație în vârstă (ONU, 2019). În contrast, țările aflate în curs de
dezvoltare se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire demografică. Studii empirice atât
cantitative, cât și calitative, au demonstrat că nivelul veniturilor, gradul de dezvoltare al unei regiuni,
nivelul de activitate al populației vârstnice, rata de ocupare a femeilor, precum și ratele de șomaj au un
impact semnificativ asupra îmbătrânirii populației ( Nagarajan et al., 2020). Drept urmare, impactul
factorilor economici diferă de la o țară la alta și poate varia în funcție de regiunea de dezvoltare.

1.2.3 Factorii sociali ai îmbătrânirii populației

Un alt aspect investigat în legătură cu îmbătrânirea demografică se referă la relația dintre acest
fenomen, nivelul de educație și politicile publice în domeniul sănătății. Educația este considerată unul
dintre cei mai importanți factori care influențează tranziția demografică și, implicit, schimbarea
structurii de vârstă a populației.

Cresterea nivelului de educație într-o țară are un impact nu doar asupra pieței muncii, fertilității
și deciziilor familiale, ci și asupra sănătății mentale și creșterii speranței de viață sănătoasă a populației
în vârstă (Schneeweis et al., 2014). În timpul tranziției demografice, schimbările în domeniul sănătății
au fost însoțite de progrese tehnologice în medicină și creșterea accesului la serviciile medicale, fapt ce
a dus la creșterea duratei de viață, reducerea mortalității și creșterea proporției persoanelor în vârstă în
populație. În cazul țărilor în curs de dezvoltare, implementarea politicilor de îmbunătățire a sistemului
de sănătate a avut un impact pozitiv asupra îmbătrânirii populației (Nagarajan et al., 2020).

De asemenea, creșterea ponderii populației în vârstă este influențată și de schimbările în stilul

de viață, cu accent pe alimentație sănătoasă și reducerea factorilor de risc, cum ar fi consumul de tutun
și alcool (OMS, 2016; ONU, 2019).

Iași 2023
 În cazul României, îmbătrânirea populației este un proces inevitabil, comun tuturor țărilor din
regiune. Această tendință prezintă particularități legate de istoria țării în ultimii 80 de ani și de diferențele
regionale. Analiza factorilor care contribuie la creșterea îmbătrânirii populației și a disparităților dintre
regiuni reprezintă o bază importantă pentru elaborarea politicilor publice în fața provocărilor
demografice actuale. În acest studiu, bazat pe literatura de specialitate, se evaluează impactul unui set
de factori demografici, economici și sociali asupra îmbătrânirii populației în cele opt regiuni de
dezvoltare ale României. Îmbătrânirea demografică nu trebuie privită ca o povară sau un aspect negativ
al evoluției societății, ci reprezintă un aspect imperativ pentru care factorii de decizie trebuie să fie
pregătiți, asigurând astfel o viață lungă și sănătoasă pentru populația în vârstă.

1.3 Date utilizate

În identificarea principalilor determinanți ai îmbătrânirii demografice la nivelul celor 41 de
județe ale României în perioada 2021, ne bazăm pe datele colectate de Insse.ro. Pentru a analiza
tendințele de îmbătrânire m-am bazat pe raportul de dependență demografică, fiind definit ca raportul
dintre numărul de persoane dependente (populația tânără (0-14) și vârstnică (65 și peste)) și populația
adultă (15-64) care este variabila dependentă. Pe baza literaturii de specialitate privind principalii
determinanți ai îmbătrânirii populației, avem la dispoziție următoarele variabile explicative
independente: rata șomajului (definită ca numărul de șomeri împărțit la forța de muncă, unde forța de
muncă este numărul de șomeri plus numărul de persoane ocupate); rata de ocupare a femeilor (definita
ca femeile cu vârsta de 15 ani și peste care sunt active în forța de muncă exprimat procentual); gradul
de urbanizare (definit ca ponderea persoanelor care trăiesc în mediul urban pe județe); rata mortalității
(exprimă numărul anual de decese pe județe la 1000 de locuitori pe parcursul unui an); rata fertilității
(exprimă numărul de nașteri vii la 1000 de femei în vârstă fertilă pe parcursul unui an).

În contextul analizei economice și a modelării econometrice, utilizarea transformărilor

logaritmice pentru variabile este frecvent întâlnită. Astfel, în etapa de modelare a acestui studiu, voi
logaritma variabila gradul de urbanizare, pentru a stabiliza variația datelor.

Variabilele au fost prescurtate astfel: R_DEP_DEM – rata de dependență demografică;

R_OCUP_F – rata de ocupare a femeilor; R SOMAJ – rata șomajului; R_MORT – rata mortalității;
R_FERTIL – rata fertilității; G_URBAN – gradul de urbanizare.

Iași 2023
 Bibliografie

1. Aceleanu, I. M. (2007). Niveluri şi evoluţii atipice ale proceselor demografice din

România. Economie teoretică şi aplicată, (7).
2. Bloom, D. E., & Luca, D. L. (2016). The global demography of aging: facts, explanations, future.
In Handbook of the economics of population aging (Vol. 1, pp. 3-56). North-Holland.
3. Bloom, D. E., Chatterji, S., Kowal, P., Lloyd-Sherlock, P., McKee, M., Rechel, B., ... & Smith, J. P.
(2015). Macroeconomic implications of population ageing and selected policy responses. The
Lancet, 385(9968), 649-657.
4. Bodogai, S. (2008). Analiza nevoilor vârstnicilor din județul Bihor și propuneri pentru servicii
sociale specifice. Revista de Asistenţă Socială, (3-4), 27-43.
5. Garcia, M.A., García, C. and Markides, K., (2019), Demography of aging, in: Poston, D.L. and
Bouvier L.F. (eds.), Population and society: An introduction to demography (2nd Edition),
Cambridge: Cambridge University Press.
6. Giannakouris, K. (2008). Ageing characterises the demographic perspectives of the European
societies. Statistics in focus, 72(1), 12.
7. Harper, S. (2019), Living longer within ageing societies, Population Ageing, 12, pp. 133-136.
8. Jemna, D. V., & David, M. (2021). Determinants of ageing in Romania. Evidence from regional-
level panel analysis. CES Working Papers, 13(1), 17-32.

9. Jemna, D.V. Demografia României. Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2017

Iași 2023