Institutul de

Relaţii Internaţionale ANUAR ŞTIINŢIFIC

ANALIZA STATISTICĂ A FENOMENELOR DEMOGRAFICE ÎN

CONTEXTUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE A ŢĂRII

Aurelia ŢURCAN, doctor în economie, conferenţiar universitar, IRIM

Recenzent:
Valeriu DOGA, doctor habilitat în economie, profesor universitar

The demographic evolutions of the transition period reflect the disastrous condition of
the society that characterised by a diminution of the economic growth and as a result of the
living standards of the population. The evolution of the population of Moldova is character-
ized in past ten years by a decrease and a tension of increase of the population in villages.

INTRODUCERE

Un factor determinant al dezvoltării economico – sociale a unei ţări îl constituie

potenţialul uman de care dispune aceasta, resurse care constituie totalitatea populaţiei ţării
respective la un moment dat. Resurselor umane disponibile le revine rolul principal în
dezvoltarea economiei fiecărei ţări, deoarece ele influenţează desfăşurarea activităţii
economice atât prin modificări cantitative, aspecte de ordin demografic, cât şi prin
modificări calitative. La rândul ei dezvoltarea economică influenţează principalele
fenomene demografice.

REZULTATE OBŢINUTE

Este bine cunoscut faptul că dezvoltarea economică influenţează puternic

fenomenele demografice. Fenomenele demografice reflectă calitatea şi nivelul de trai al
populaţiei.
În perioada de tranziţie situaţia demografică în Moldova s-a modificat esenţial.
R. Moldova face parte din acele state în care problemele demografice s-au amplificat
şi au devenit alarmante.
R. Moldova riscă să-şi piardă fondul genetic reproductiv al populaţiei, ca urmare
a problemelor economice cu care se confruntă. Factorii ce condiţionează prognozele
pesimiste – fluxul sporit al migraţiei externe, scăderea ratei totale a fertilităţii, sporul
natural negativ, îmbătrânirea populaţiei. În pofida riscurilor evidente, R. Moldova nu
a pus în aplicare strategii privind populaţia.
Situaţia demografică în Moldova din perioada de tranziţie se caracterizează prin
reducerea numărului populaţiei datorită mişcării naturale şi migratorii.
Conform datelor BNS în perioada ianuarie – septembrie 2007 comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2006 s-a înregistrat o creştere a natalităţii cu 0,9% (252
copii), iar în comparaţie cu 2005 – 0,3% (71 copii).
Mortalitatea generală s-a micşorat cu 598 persoane sau cu 1,9% comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2006, constituind 11,8 decedaţi la 1000 de locuitori. Prin
urmare, scăderea naturală a constituit 1,2 persoane la 1000 locuitori.
188
 Institutul de
VOLUMUL V Relaţii Internaţionale

Una din problemele actuale acute rămâne şi mortalitatea copiilor, inclusiv cea
infantilă. Numărul copiilor decedaţi sub vârsta de un an în ianuarie – septembrie 2006 a
scăzut cu 6 persoane faţă de nivelul perioadei respective al anului precedent, totodată, în
această perioadă s-a înregistrat şi o scădere a ratei mortalităţii infantile de la 12,1
decedaţi în vârsta sub 1 an la 1000 născuţi-vii în ianuarie – septembrie al anului 2005 la
11,4 – în perioada respectivă a anului 2006 şi până la 11,3 decedaţi în vârsta sub 1 an la
1000 născuţi-vii în ianuarie – septembrie al anului 2007. Mortalitatea infantilă este mai
înaltă în mediul rural faţă de cel urban. Aceasta se datorează nu numai înrăutăţirii
bunăstării materiale în localităţile rurale, dar caracterizează şi nivelul scăzut al asistenţei
medicale.

Diagrama 1. Născuţi – vii şi decedaţi la 1000 locuitori

în ianuarie – septembrie 2005 – 2007 (‰)

14 12,2 12 11,8
12
10,6
10
8 10,5 10,5
6
4
2
0
-1,7 -1,5 -1,2
-2
2005 2006 2007

nascuti vii decedati spor natural

Sursă: Buletin statistic III/2007, pag.54

Totodată, analizând dinamica nivelului mortalităţii infantile din ultimii ani,

trebuie de menţionat unele momente pozitive şi anume diminuarea acestui indicator,
de la 18,3 în 2000 până la 11,3 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii în 2007.
Trebuie de remarcat că variaţia mortalităţii infantile este foarte mare de la 6,5 ‰ în
raionul Căuşeni până la 25,5‰ în raionul Şoldăneşti.
Acest indicator rămâne totuşi foarte înalt în comparaţie cu nivelul acestuia în ţările
dezvoltate ca Suedia, Norvegia, Japonia, Franţa, Germania, Austria ş.a. în aceste ţări
acest indicator variază de la 3-6 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii.
Micşorarea mortalităţii infantile şi stabilizarea nivelului mortalităţii generale a
populaţiei au influenţat pozitiv asupra speranţei de viaţă la naştere. Dacă în 1995
acest indicator constituia 65,8 ani (la bărbaţi – 62,9 ani şi la femei 70,4 ani), atunci
deja în 2006 acest indicator a constituit 68,4 ani (la bărbaţi – 64,6 ani şi la femei
72,2 ani). Speranţa de viaţă la naştere la femei fiind mai mare cu 7,6 ani, ceea ce se
datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature la bărbaţi.

189
 Institutul de
Relaţii Internaţionale ANUAR ŞTIINŢIFIC

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire

demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta
sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului populaţiei vârstnice (de 60 de
ani şi peste).
Situaţia, caracterizată printr-o reducere a ponderii populaţiei de vârstă tânără, în
favoarea populaţiei vârstnice, poartă denumirea de îmbătrânire demografică.
Conform scării lui G. Bojio-Garnier valoarea indicatorului mai mare de 12 indică
procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei.

Diagrama 2. Evoluţia coeficientului îmbătrânirii populaţiei în R. Moldova

(numărul persoanelor de 60 şi peste la 100 locuitori)
16
13,9 13,9 13,8
13,3 13,6 13,8
14 13,1 13,9
13,1

12 y = 0,3339x + 10,705
11,7
10 10,7
9,7
8
1970 1980 1985 1995 1996 1997 1999 2002 2003 2004 2005 2006
Sursa: BNS

Luând în consideraţie, de asemenea, creşterea raportului de dependenţă

economică, care a atins nivelul de 1733%, iar în mediul rural – 1855%, trebuie de
menţionat că procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei în general, şi în special
al populaţiei rurale, are implicaţii pe multiple planuri asupra structurilor agrare, a
calităţii resurselor de muncă, a conducerii manageriale, a organizării producţiei, a
tipului de progres tehnic. Datorită declinului fertilităţii (care a scăzut în 2006 în
comparaţie cu începutul tranziţiei de aproape două ori până la 1,3 şi nu asigură nici
reproducerea simplă a populaţiei (2,14-2,15)), se aşteaptă ca procesul de îmbătrânire
demografică să se accentueze în anii ce vin, ceea ce va suprasolicita cererea de
cheltuieli publice datorită acestei cereri. Republica Moldova prompt a reacţionat la
acest fenomen mărind vârsta de pensionare, însă aceasta nu este rezolvarea problemei
în cauză. Problema este necesar de a fi rezolvată înainte ca aceasta să devină un
puternic obstacol în calea dezvoltării.

Diagrama 3. Comparaţii internaţionale a ratelor mortalităţii

pe cauze de deces (la 10000 cazuri)

190
 Institutul de
VOLUMUL V Relaţii Internaţionale

boli sistemul circulator

ischemie
tumori maligne
boli tract digestiv
Moldova Europa CSI
boli aparat respirator
Sursa: OMS-SPT
Situaţia se agravează luând în consideraţie că indicatorii sănătăţii au tendinţe
mai defavorabile faţă de ţările din Europa Centrală şi de Sud, în timp ce unii
indicatori (rata mortalităţii din cauza bolilor aparatului digestiv, aparatului respirator
şi bolilor cardiace) denotă o postură dezavantajoasă chiar şi comparativ cu alte ţări
ale CSI (diagr.3).
Trebuie de menţionat că Moldova se deosebeşte prin una din cele mai înalte
incidente ale cancerului mamar şi de colon în Europa şi CSI, iar incidenţa tuberculozei
este doar puţin redusă decât media pentru ţările CSI. Predominarea anemiei şi a guşii
este de un nivel ridicat faţă de alte ţări din regiune (cu excepţia ţărilor Asiei Centrale).
Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul
căsătoriilor şi divorţurilor.
Conform datelor BNS în 9 luni al anului 2007 rata nupţialităţii a constituit
20337 căsătorii sau 7,6 căsătorii la 1000 locuitori, numărul lor fiind în creştere în
valori absolute cu 1644 căsătorii sau cu 8,8 % faţă de perioada respectivă a anului
precedent. În comparaţie cu perioada ianuarie-septembrie 2005 numărul căsătoriilor
a crescut cu aproape 1,5 mii căsătorii.

Diagrama 4. Căsătorii şi divorţuri la 1000 locuitori în ianuarie – septembrie 2005- 2007.

căsătorii divorţuri
8
7,6
6 6,9 7
4 3,8
3,4
4

0
2005 2006 2007
Sursă: Buletin statistic III/2007, pag.54

Numărul divorţurilor în perioada similară a anului 2007 a constituit 10099 fiind

în creştere cu 9,5 % faţă de perioada ianuarie-septembrie 2006.
Cele mai multe persoane, care s-au căsătorit aparţin grupei de vârstă 20-24 ani
191
 Institutul de
Relaţii Internaţionale ANUAR ŞTIINŢIFIC

(39 % dintre bărbaţi şi 45 % dintre femei).Vârsta medie a soţilor la prima

căsătorie este la femei de 22 ani şi la bărbaţi de 25 ani.
Analizând situaţia demografică actuală în Moldova, trebuie de remarcat, că
această perioadă se caracterizează prin reducerea numărului populaţiei datorită nu
numai a sporului natural negativ, dar şi a soldului migraţiei (care pe tot parcursul
anilor de tranziţie este la fel negativ).
În Republica Moldova, plecările populaţiei în străinătate la muncă sau la studii
au căpătat amploare în perioada de tranziţie la economia de piaţă.
Astfel, la data Recensământului un număr de 273 mii persoane cu domiciliul în
Republica Moldova erau absente, fiind declarate de alţi membri ai gospodăriei
casnice, plecate în străinătate pentru diferite perioade. Din numărul celor plecaţi
peste hotare, 130 mii sau 47,7%, lipseau mai mult de un an. De remarcat faptul, că
ponderea cea mai însemnată din rândul acestora o deţineau persoanele cu vârsta
cuprinsă între 20 şi 29 ani (38%), urmaţi de cei cu vârsta între 30 şi 39 ani (23,1%).
Printre persoanele temporar absente 76% aveau nivelul de instruire secundar general
sau general obligatoriu.
Fluxul migrator este format atât din emigranţi, cât şi din imigranţi.
Potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în perioada
ianuarie-septembrie 2007 în ţară au sosit 1750 imigranţi, comparativ cu 1256 în
perioada respectivă a anului precedent, creşterea absolută a cărora a constituit
494 persoane.
Din numărul total de imigranţi, 1225 de persoane (70%) au obţinut permis cu
termen fixat, iar 525 persoane (30%) – permis de reşedinţă permanentă.
Structura imigranţilor în perioada respectivă a anului precedent a constituit
corespunzător 60% şi 40%.
De la începutul anului s-au repatriat 1310 persoane sau cu 23 persoane mai puţin
ca în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Din numărul total de imigranţi, în perioada ianuarie-septembrie 2007 au sosit la
muncă 891 persoane (50,9%) comparativ cu perioada respectivă a anului precedent
numărul acestora a crescut cu 314 persoane, ceea ce indică o creştere a atractivităţii
muncii în ţară.
De asemenea, în această perioadă, în comparaţie cu perioada similară a anului
precedent, imigraţia de familie a înregistrat o creştere de 50% (cu 263 persoane). În
imigraţia de familie 62% le revine imigranţilor din Ucraina, Rusia şi România.

Diagrama 5. Caracteristica imigranţilor ce au venit la muncă în Moldova după ţara

de emigrare în ianuarie-septembrie 2007

192
 Institutul de
VOLUMUL V Relaţii Internaţionale

350 315
300
250
185
200 2006
150 2007
92 92
100 69 64 70
46 46 27 44
50 7
0
Ucraina Turcia Romania Rusia Italia SUA

Însă trebuie de menţionat micşorarea simţitoare (cu 60%) a numărului de

persoane străine care au venit la studii în ţara noastră: numai 58 persoane comparativ
cu 141 persoane în anul precedent. Din diagramă se vede că s-a micşorat numărul
studenţilor din Ucraina şi Siria. Una din cauzele acestei micşorări este limitarea
locurilor la contract la specialităţile economice şi juridice.

193
 Institutul de
Relaţii Internaţionale ANUAR ŞTIINŢIFIC

Diagrama 6. Caracteristica imigranţilor ce au venit la studii în Moldova după ţara

de emigrare în ianuarie-septembrie 2007
40 31
30
17 17
20 12 14 12
9 5 8 2006
7
10 2 1 2007
0 cresterea
-10
-20
Ucraina Turcia Romania Rusia Siria alte tari

CONCLUZIE

Ca urmare a problemelor economice cu care se confruntă R. Moldova şi

înrăutăţirii factorilor demografici, cum ar fi sporul natural negativ, scăderea ratei
totale a fertilităţii, îmbătrânirea populaţiei, fluxul sporit al migraţiei externe, vor
impulsiona pe viitor fenomenul depopulării în republică care va exercita un impact
negativ pe termen lung asupra genofondului uman. R. Moldova riscă să-şi piardă
fondul genetic reproductiv al populaţiei. Însă până în prezent nu au fost făcute studii
profunde privind situaţia demografică.
În aceste condiţii, nu este de mirare că tendinţele negative demografice îşi
continuă activitatea distrugătoare. Au fost afectaţi îndeosebi indicii demografici de
bază şi indicii bunăstării populaţiei. Trebuie de recunoscut faptul că în timpul
apropiat îmbunătăţiri radicale în starea demografică nu se aşteaptă.
Soluţionarea problemei cere din partea Guvernului şi a societăţii acţiuni coerente
în diverse domenii (economic, educaţional, social, financiar etc.). Ca prim pas în
această direcţie a fost adoptarea hotărârii Guvernului nr.741 din 29.06.2007, privind
situaţia demografică în R. Moldova.

Bibliografie

1. Anuarele statistice ale Republicii Moldova, 1994-2006. Chişinău.

2. Buletin statistic III/2007, Chişinău.
3. Notă informativă BNS „Cu privire la totalurile Recensământului populaţiei din
2004”, nr. 01-11/66 din data 04.04.2006.
4. http.://hfadb.who.dk/hfa/.

Prezentat 28.11. 2007

194