Rata fecunditatii: Numarul de nasteri (general pe ani) la 1000 de femei aflate la varsta procrearii, in general intre 15 si 44 de ani.

Rata natalitatii: Numarul brut de nasteri la 1000 de persoane pe an. Rata mortalitatii: Numarul de morti la 1000 de persoane, in general pe an. Rata neta de reproducere: Media de fete adusa pe lume de o generatie de 100 nou nascuti de sex feminin ajustandu-se la ratele de fecunditate si mortalitate pe timp de un an. A se tine seama ca unele femei mor inainte de a se termina perioada lor de procreare. "Speranta de viata la nastere" este rata care calculeaza numarul mediu de ani de viata care-i raman de trait unui individ in varsta rata arata speranta de viata in toate tarile lumii, mai mult de 75 de ani in tarile cele mai dezvoltate, mai mica de 24 de ore de viata in cele mai putin dezvoltate. Cresterea demografica: Cresterea, intr-o anumita perioada, a numarului persoanelor care traiesc intr-o tara sau regiune. Rata cresterii demografice depinde, in afara de miscarile migratoare, de rata natalitatii si mortalitatii. Rata natalitatii depinde la randul sau de rata fecunditatii. Rata fecunditatii este influentata de multi factori, dar cel principal este nivelul cultural al societatii si in special al femeilor: cand sunt de o cultura mai avansata au mai putini copii. Rata mortalitatii depinde de gradul de dezvoltare economica si sanitara. In societatile primitive ratele de fecunditate si mortalitate sunt foarte mari dar diferenta dintre ele este foarte mica, pentru ca populatia se mentine stabila pe lung timp. In tarile subdezvoltate rata mortalitatii scade mai rapid decat rata natalitatii si fecunditatii, acum ca avansurile in medicina occidentala s-au extins si se aplica cu usurinta, in timp ce schimburile culturale cer mai mult timp, societatile mature se caracterizeaza prin rate demografice foarte reduse si populatie stabila. In tarile avansate s-a atins nivelul de maturitate, cu stabilizarea populatiei. In unele tari subdezvoltate nu exista nici un control al natalitatii din motive politice, ideologice sau culturale pentru ca populatia continua sa creasca de o maniera exploziva, dublandu-se in mai putin de 20 de ani; in unele tari arabe se alimenteaza inclusiv cresterea populatiei. tranzitie demografica: intre jumatatea secolului al 19-lea si anii 1930 , incepand din anii 1930, preocuparea pentru nivelul scazut al fertilitatii a dominat discursul politic si stiintific din societatile dezvoltate, in special din Europa Frank Notestein (1945, 1953) in teoria tranzitiei demografice (McDonald, 2001). Notestein considera ca tranzitia fertilitatii este legata de cateva transformari socioeconomice precum: slabirea autoritatii de tip patriarhal, raspandirea educatiei si a rationalitatii, diminuarea beneficiilor economice si cresterea costurilor copilului, noile roluri economice adoptate de femei, incompatibile cu aducerea pe lume a unui copil Datele istorice indica rate ciclice ale cresterii populatiei (perioade de crestere urmate de perioade de declin) si deci un echilibru pe termen lung(paradigma homeostazei), conducand la concluzia ca atunci cand populatia si resursele sunt in dezechilibru, intervin mecanisme de acest tip pentru remedierea situatiei(McDonald, 2001) , pentru declinul fertilitatii exista cateva explicatii posibile: costul copilului a

crescut, venitul familiei s-a diminuat, sau functia de utilitate a cuplului (preferintele) s-au schimbat in favoarea altor bunurisi in detrimentul copilului. TEORII PRIVIND SCADEREA FERTILITATII teoria alegerii rationale conduce la faptul ca pentru a avea un impact pozitiv asupra fertilitatii trebuie redus costul economic al copilului sau trebuie crescut venitul parintilor sau trebuie schimbate preferintele indivizilor pentru copil in detrimentul altor bunuri. Teoria riscului si oportunitatii adauga o noua dimensiune teoriei alegerii rationale, aceasta fiind bazatw pe ipoteza ca indivizii analizeaza costurile si beneficiile faptului de a avea copii in conditii de certitudine cognitiva La nivel macro si pe termen lung, fertilitatea scazuta reprezinta o tendinta cu consecinte negative dar la nivel micro, este o alegere individuala ce trebuie respectata Ratele fertilitatii in UE 15 se afla sub nivelul de inlocuire a generatiilor de peste 3 decade. Valoarea medie a atins un punct maxim de 2,77 copii pe femeie la mijlocul anilor 1960, dupa care a inceput sa scada vertiginos in anii 1970 apoi mai lent in anii 1980. Cel mai scazut nivel a fost inregistrat in 1995, ulterior instalandu-se o usoara tendinta ascendenta. Declinul dramatic al fertilitatii in tarile foste socialiste a fost explicat ca o consecinta directa a transformarii socio-economice rapide si dificile sau ca un rezultat natural al unei tendinte pe termen lung, transformarea economica accelerand numai venirea celei de a doua tranzitii demografice. A) Abordarea economica . Inrautatirea situatiei economice, expansiunea educatiei, scaderea venitului familiei, cresterea costurilor, cresterea nesigurantei economice, deprivarii relative si in mod special cresterea costului copilului sunt considerate factori importanti ai declinului. B) Abordarea culturala . Schimbarile in norme, valori, atitudini, au determinat adaptari ale comportamentului demografic, economic si social, declinul fertilitatii fiind numai unul dintre aceste ajustari. Procesul de schimbare a valorilor este abordat similar cu cel din tarile occidentale(secularizare, individualizare, emanciparea femeii), familiile dezvoltand metode subversive de a rezista politicilor pronataliste ale regimului socialist.

FACTORI DE DIFERENTIERE A FERTILITATII

- ponderea femeilor fara copii, varsta medie la prima nastere si celibatul feminin. - Cel mai important element in prabusirea fertilitatii este declinul familiilor numeroase - Politicile publice joaca un rol important in optiunile privind natalitatea intrucat intervin asupra costului copilului, diminuandu-l

- Toate tarile UE au dezvoltat masuri de suport pentru familiile cu copii, dar numai cateva au o politica familiala explicita. Diferentele in nivelul natalitatii si cele privind politicile familiale si de gen existente intre tarile scandinave si de cele mediteraneene sugereaza ca masurile de promovare a egalitatii de gen pe piata muncii dar si in familie influenteaza pozitiv fertilitatea, desi nu reprezinta scopul principal al acestora. Conform datelor din Eurobarometru, in perceptia indivizilor din UE15, cresterea ocuparii si programul de lucru flexibil reprezinta cele mai bune mijloace de a imbunatati situatia familiei. In statele nou admise si cele candidate optiunile sunt diferite. Indivizii prefera mai multe alocatii pentru copii, ridicarea nivelului indemnizatiilor de maternitate si pentru cesterea si ingrijirea copilului, reducerea costurilor pentru educatie.(Eurobarometru, 2002) Sistemul de protectie sociala in general, nu cel pronatalist, reprezenta in fapt principalul suport pentru familie si copii in Romania: educatie universala gratuita, servicii de sanatate gratuite, accesibile tuturor, ocupare deplina pe piata muncii, accesul universal la locuinta. . FAMILIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN nuptialitatea a inregistrat in ultimul deceniu o evolutie descendenta (in 2000, valoarea ajunge la 6,1 la mie), aceasta ramane destul de ridicata fata de media din tarile Uniunii Europene (care variaza in jurul valorii de 5 la mie) varsta medie la prima casatorie a crescut cu aproximativ un an si jumtate, fiind n 2000 de 23,6 pentru femei si 26,9 pentru barbati, valori in continuare mai mici decat media UE care oscileaza in jurul valorii de 25 ani pentru femei si 28 ani pentru barbati. Divortialitatea are o evolutie relativ constanta, in tara noastra, osciland intre 1,3 si 1,8 la mie. In 2000 era de 1,37 la mie, valoare comparabila cu media tarilor UE (1,5 la mie) Coabitarile raman ancorate in spaiul juvenil la noi (pana in 30-35 ani) si provizoriu. Anchetele estimeaza o pondere de pana la 6-7% din totalul uniunilor, nivelul fiind inferior valorilor din Europa Ocidentala. Natalitatea se afla intr-o continua scadere, ajungand in 2000 (10,5 la mie) sa reprezinte numai doua treimi din valoarea din 1989 (16 la mie). In Uniunea Europeana, media se situeaza in jurul valorii de 11,5 la mie, valoarea inregistrata in tara noastr fiind, in general, mai mica decat in tarile occidentale dezvoltate Fertilitatea este in continua scadere, ajungand de la 2,20 copii pe femeie in 1989 la 1,30 in 1999, valoare mai scazut decat media pe tarile UE (1,53). Rata avorturilor, desi in scadere (de la 3,15 n 1990 la 1,09 avorturi la un nascut viu in 2000), este in continuare una foarte ridicat comparativ cu valorile de la nivel european. varsta medie a femeilor la prima nastere crescnd cu 1 an fata de 1989, de la 22,5 la 23,5, fapt explicabil nu doar prin schimbarile socio-economice, ci si prin schimbarile valorice care au avut loc. De altfel, varsta medie la prima nastere este in crestere in majoritatea tarilor in tranzitie, valorile osciland in jurul a 23 ani Natalitatea precoce ramane relativ mare in Romania (14,4 la mie), in ciuda unei

creteri a varstei medii la prima nastere. Numai Bulgaria si cateva tari din fosta Uniune Sovietica depasesc valorile inregistrate la noi. Fertilitatea ilegitima este una medie, mai mare totusi decat in majoritatea tarilor central-europene. O situatie aparte o prezint Estonia in care 54% din totalul nascutilor vii sunt in afara casatoriei. Valori crescute mai prezinta Slovenia, Bulgaria, Letonia Variatia ratei fertilitatii 1990

2.50

Value Rata totala a fertilitatii, in 1990

2.00

1.50

2.42

1.00

2.04 1.62

2.11

2.04 2.09 2.03 1.89 1.81 1.39

2.01 1.83 1.87 1.45

2.05

2.13 1.83 1.78 1.57 1.61 1.62 1.46

1.67

1.46

1.33 1.36

0.50

0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Case Number

la inceputul anilor 1990 rata fertilitatii in tarile actuale membre ale Uniunii Europene avea valori oscilante. Tarile din Estul Europei aveau valori mai ridicate ale ratei fertilitatii fata de cele din occident. Variatia ratei fertilitatii 1995

Value Rata totala a fertilitatii, in 1995

2.50

2.00

1.50

1.00
1.84 1.55 1.32 1.29 1.61 1.52 1.55 1.34 1.28 1.32 1.24 1.26 1.58 1.41 1.42 1.18 1.18 1.25 1.83

2.13 1.73 1.71 1.53 1.81 1.80

1.69

0.50

0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Case Num ber

Variatia ratei totale a fertilitatii in tarile UE in 2000

Value Rata totala a fertilitatii, in 2000

2.00

1.50

1.00
1.66 1.34

1.90 1.72 1.55 1.26 1.34 1.30 1.39 1.14 1.29 1.30 1.24 1.31 1.32 1.38 1.24 1.24 1.36 1.64 1.76 1.72 1.54 1.64 1.73 1.77

0.50

0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

C ase N ber um

Variatia ratei fertilitatii 2005

2.00

Value Rata totala a fertilitatii, in 2005

1.50

1.00
1.77 1.70 1.73 1.33 1.36 1.37 1.40 1.41 1.42 1.80 1.80 1.80

1.94

1.23 1.24 1.25 1.27

1.28 1.28 1.31 1.31 1.32 1.32 1.32

0.50

0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Case Number

1=Estonia 2=Belgia 3=Irlanda 4=Slovenia 5=Polonia 6=Slovacia 7=Lituania 8=Cehia 9=Grecia

10=Bulgaria 11=Letonia 12=Romania 13=Ungaria 14=Italia 15=Spania 16=Germania 17=Malta 18=Portugalia

19=Austria 20=Cipru 21=Luxemburg 22=Olanda 23=Suedia 24=Marea Britanie 25=Finlanda 26=Danemarca 27=Franta

Incet dar sigur, rata fertilitatii a inceput sa se egalizeze. Treptat economiile diferitelor tari au ajuns la acelasi nivel, oferind aceleasi posibilitati populatiei si astfel in decursula 15 ani rata fertilitatii a ajuns aproximativ la acelasi nivel pentru majoritatea tarilor din Uniunea Europeana.

Media ratei totale a fertilitatii intre anii 1990-2005 pentru tarile membre UE
Comparand datele, si luand ca variabile rata fertilitatii pe 2005 si PIB pe cap de locuitor pe 2005 vom observa ca la nivelul Uniunii Europene se formeaza 3 clustere. Tarile din fiecare cluster au distanta (diferenta) cea mai mica intre valorile PIB/loc si intre ratele totale ale fertilitatii. Singura exceptie este Luxemburg care are un PIB mult mai ridicat decat orice tara dar in acelasi timp are si o valoare a ratei fertilitatii destul de ridicata.

2.00

Mean Mediile ratelor de fertilitate pe cei 15 ani

1.50

1.00
1.749 1.617 1.354

1.949 1.93

1.926 1.682 1.528 1.365 1.787 1.639 1.774 1.728 1.752 1.379 1.332

1.436 1.336 1.314 1.257

1.482

1.256

1.54 1.512 1.42 1.393 1.281

0.50

0.00
Bel Cehi Dan Ger Esto Gre Spa Fra Irla Itali Cip Leto Litua Lux Ung Malt Ola Aust Polo Port Slov Slov Finl Sue Mar Bulg Ro gia a ema man nia cia nia nta nda a ru nia nia em aria a nda ria nia ugali enik acia and dia ea- aria ma rca ia bur a a a Brita nia g nie

Tara membra a Uniunii Europene

Rescaled Distance Cluster Combine 25 C A S E Num 15 22 0 5 10 15 20

Label +---------+ Ungaria Slovacia

+---------+---------+---------+--------

Letonia 12 Lituania 13 Polonia 19 Bulgaria 26 Romania 27 Cipru 11 Slovenia 21 Grecia 6 Cehia 2 Malta 16 Portugalia 20 Spania 7 Franta 8 Suedia 24 Germania 4 Marea-Britanie 25 Olanda 17 Finlanda 23 Italia 10 Danemarca 3 Austria 18 Luxemburg 14

Pentru a vedea daca intre cele doua variabile exista o legatura, folosim matricea corelatiilor si statistica Bartlett. Matricea corelatiilor are determinantul det.= 0.624, de unde rezulta ca intre cele doua variabile (PIB/loc si rata fertilitatii) exista o legatura de intensitate medie.

Correlation Matrixa Produsul intern brut pe cap de locuitori in USD pe 2005 Correlation Produsul intern brut pe cap de locuitori in USD pe 2005 Rata totala a fertilitatii, in 2005 1.000 .613

Rata totala a fertilitatii, in 2005 .613 1.000

a. Determinant = .624

KMO and Bartlett's Test Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy. Bartlett's Test of Sphericity Approx. Chi-Square df Sig. .500 10.140 1 .001

O valoare a Sig.< 0.05 duce la repingerea ipotezei ca intre cele doua variabile nu exista legatura , astfel fiind acceptata ipoteza care sustine existenta unei legaturi intre cele doua variabile.

Total Variance Explained Initial Eigenvalues % of Variance Cumulative % 80.660 80.660 19.340 100.000 Extraction Sums of Squared Loadings Total % of Variance Cumulative % 1.613 80.660 80.660 .387 19.340 100.000

Component 1 2

Total 1.613 .387

Extraction Method: Principal Component Analysis.

Primul ax factorial explica 80.66% din totalitatea variantei. Astfel PIB/loc explica varianta ratei fertilitatii in diferite tari in proportie de 80,66%. Astfel pentru 80% din tari, cu cat va creste PIB/ loc, oferind stabilitate economica parintilor, cu atat rata fertilitatii va creste.

Component Plot

1.0

0.5

pib_2005

Component 2

0.0

-0.5

rata_fert16

-1.0 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0

Component 1

formate in functie de PIB/loc si rata fertilitatii

3.00000 Luxemburg

REGR factor score 2 for analysis 1

2.00000

Italia 1.00000 Slovenia Grecia Slovacia 0.00000 Polonia Lituania Bulgaria -1.00000 Letonia Cehia Ungaria

Germania Austria

Spania

Cipru Portugalia Olanda Danemarca Finlanda Suedia Marea-Britania Franta

Romania

-2.00000 -1.00000 0.00000 1.00000 2.00000 3.00000

REGR factor score 1 for analysis 1

Rata fertilitatii TARA Belgia Cehia Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franta Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Bulgaria Romania 2007 2008
1.64 1.18 1.77 1.39 1.42 1.36 1.33 1.88 1.92 1.35 1.43 1.36 1.29 1.69 1.30 1.55 1.75 1.41 1.18 1.49 1.20 1.17 1.77 1.81 1.73 1.22 1.32 1.65 1.20 1.77 1.40 1.43 1.37 1.34 1.88 1.91 1.36 1.43 1.38 1.29 1.71 1.31 1.53 1.75 1.41 1.18 1.50 1.22 1.17 1.78 1.82 1.73 1.23 1.32