Tranziţia demografică influenţată de fenomenul de globalizare

Globalizarea generează schimbare şi totodată noi opurtunităţi: oamenii studiază, lucrează şi

trăiesc în ţări diferite, călătoresc, socializează pe internet indiferent de ţara în care se află. Iniţial procesul
de globalizare a fost un proces de natură economică, însă a ajuns să afecteze treptat celelalte domenii
(politice, relaţii internaţionale) având un impact major şi în domeniul social şi demografic.

Această deschidere comercială la nivel mondial a favorizat creşterea economică, iar mulţi oameni
au reuşit să scape de sărăcie: fie au migrat în ţări mai dezvoltate, fie țările mai sărace au recuperat
decalajul față de țările mai dezvoltate.

Efectele sale se pot observa şi în rândul tranziţiei demografice. Dacă până la începutul secolului
al XX-lea, aceasta cunoştea un echilibru privind ratele mortalităţii şi ale natalităţii, ambele având cote
foarte ridicate, acum aceste rate sunt în scădere. Rata natalităţii fluctează, iar cea a mortaliăţii
înregistrează un număr mai puţin egal de la un al la altul.

Este de menţionat faptul că tranziția demografică s-a resimţit pentru prima dată în țările din
Europa de Vest și America de Nord. Ulterior, această tranziție s-a răspândit treptat în alte țări europene, în
special în cele estice, dar şi în Japonia și în țările în curs de dezvoltare. Urbanizarea a jucat un rol foarte
important prin trecerea de la familia rurală extinsă la familia mai mică.

Impactul cel mai puternic asupra tranziţiei demografice l-a avut modernizarea sistemului de
sănătate. Putem observa rate mai scăzute ale mortalităţii (creşterea speranţei de viaţă), care poate avea ca
efect cote foarte scăzute ale natalităţii. S-a făcut o trecere de la un tip oarecum tradiţional de dezvoltare
demografică cu caracter “extensiv” (mortalitate şi fertilitate ridicate) la unul „intensiv” (mortalitate şi
fertilitate scăzute). După această revoluţie a sănătăţii, s-a putut observa o mare schimbare şi în ceea ce
priveşte educaţia, raţionalismul şi în special statutul femeii. Factorii din urmă sau fost mult mai puternici
în ţările în curs de dezvoltare: accesul la informaţii, educaţie şi măsuri contraceptive.

Avantajele globalizării sunt distribuite în mod inegal între populații și regiuni, unele dintre
acestea fiind mai puțin pregătite decât altele să facă față schimbărilor, ceea ce poate duce la automatizare
şi pierdere a locurilor de muncă a angajaţilor relativ, ameninţarea identităţii, delocalizarea locurilor de
muncă digitale la nivel mondial, coeficientul ridicat de pensionare, urbanizarea şi renunţarea la mediul
rural şi în cele din urmă la schimbări demografice majore. Problemele demografice variază în mod
semnificativ la nivel național. Anumite regiuni s-ar putea confrunta cu schimbări demografice rapide, fapt
care va genera noi oportunități și provocări, de la investiții la infrastructură și acces la servicii. Sistemele
de sănătate și de îngrijire vor trebui să se adapteze mereu pentru a putea face acestor provocări, în special

Internal Use - Confidential

 fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, în timp ce guvernele vor căuta diverse modalități de finanțare a
cheltuielilor publice, acestea fiind mai ridicate pe fondul îmbătrânirii populației.

Putem afirma că globalizarea,a evoluat în direcţia unor interese economice şi comerciale, iar
impactul asupra populaţiei şi a tranziţiei demografice a fost inevitabil. Acesta din urmă s-a resimţit diferit
datorită diversităţii culturilor şi a avut o accentuare mai lentă sau mai rapidă, dar cu siguranţă nu a fost
neobservat.

Bibliografie:

1. Avram Cezar, Radu Roxana, Glocalizarea şi problemele ei: teorie, investiţii economice şi mobilitate
socială, 2014

2. https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/reflection-paper-globalisation_ro.pdf

Internal Use - Confidential