Migrațiile contemporane- clasa XI-a

Schita lecție

Migraţia este fenomenul care constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigraţia reprezintă totalitatea
intrărilor într-o ţară iar emigraţia totalitatea ieşirilor dintr-o ţară. Migraţiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca
modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migraţiei şi o creştere constantă a numărului migranţilor.

În lume s-au înregistrat migraţii majore, ca număr de populaţie sau perioadă de timp. Cea mai celebră este migraţia evreilor, care au plecat în
toate colţurile lumii după ce templul din Ierusalim a fost distrus de către romani în secolul I d.Hr. o altă migraţie de proporţii a fost cea a
polonezilor, după ce statul lor a fost cucerit de imperiile vecine, o dată în secolul al XVIII-lea şi a doua oară în timpul celui de-al doilea
Război mondial. În ultimul caz sovieticii au expulzat 12 milioane de polonezi din teritoriile anexate.

Cauzele migraţiilor moderne sunt multiple:

 căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit;

 foametea şi condiţiile de viaţă precare;

 persecuţiile politice şi religioase, discriminările etnice;

 condiţiile climatice neprielnice (de exemplu deşertificarea);

 calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.);

 războaie.

Aşa cum există factori care împing populaţiile la migraţii dintr-un teritoriu, există factori care atrag spre un teritoriu anume: industria
dezvoltată, condiţii mai bune de viaţă, protecţia socială mai bună (existenţa unor ajutoare substanţiale pentru şomeri, pentru maternitate,
pentru pensie), securitate personală, îngrijire medicală mai bună şi condiţii optime de educaţie etc. Un important factor care atrage este şi
politica statului cu privire la emigraţie. State precum Canada, S.U.A, Australia sau Noua Zeelandă încurajează imigraţia prin programe
speciale care acorda facilităţi emigranţilor.

Efectele migraţiilor. Migraţiile produc efecte atât în ţările de destinaţie cât şi în ţările de origine.

În ţările de destinaţie se înregistrează următoarele efecte:

 Efecte economice: imigranţii acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra şi în concurenţă cu populaţia locală. În general efectele
sunt benefice pentru toate părţile când imigranţii realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranţii au calificare şi educaţie
asemănătoare, ei ajung în concurenţă cu muncitorii locali şi în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există
 cazuri în care imigranţii au o calificare mai bună şi atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful
Persic, unde inginerii şi tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniţi din străinătate.

 Efecte demografice: imigranţii contribuie la creşterea populaţiei, la modificarea repartiţiei pe vârste (întrucât sunt în general persoane
tinere), la modificarea componenţei rasiale, etnice şi religioase a populaţiei.

 Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranţilor se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea
imigranţii locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginaşe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că
limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale unor crime sau infracţiuni dar şi în
rândurile lor infracţionalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a uşura integrarea imigranţilor, unele state au politici speciale de
integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învăţarea limbii).

 Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care
autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populaţiei celor două Americi) dar şi invers,
migranţii nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Ţările tradiţionale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă
de la solicitarea vizei de intrare.

În ţările de origine se înregistrează următoarele efecte:

 Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranţii trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri
echivalează cu banii încasaţi din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foştii emigranţi sunt calificaţi ori şi-
au perfecţionat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigraţiei: Turcia, Filipine, India,
Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.

 Efecte demografice. Specialiştii au constatat că populaţia de emigranţi este mai rar semnificativă în raport cu populaţia totală. Un caz
semnificativ este cel al Bosniei Herţegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populaţie a migrat către exterior.

 Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migraţiile determină modificarea relaţiilor soţ-soţie, părinţi-copii. De exemplu, soţiile îşi
asumă funcţii noi în casă şi nu mai doresc să renunţe la ele când soţul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în
familie obiceiuri şi vicii care deranjează.

Caracteristici ale migraţiilor:

 majoritatea migraţiilor presupun distanţe scurte;

 tendinţa migraţiilor este spre oraşe mari;

 din punct de vedere al vârstei, se constată că migranţii sunt mai degrabă tineri;

 bărbaţii migrează mai mult decât femeile (o statistică arată 52,5% bărbaţi şi 47,5 % femei);
  ţări tradiţionale de imigraţie sunt: S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă, Germania, Marea Britanie, Franţa, Arabia Saudită.

 unele ţări de emigraţie ca Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au devenit în ultimele decenii ţări de imigraţie

Legislaţie cu privire la migraţii. Cele mai importante legi internaţionale cu privire la migraţii sunt următoarele:

 Convenţia O.N.U. din 1952, semnată de 130 de ţări, prevede obligaţia de a nu trimite refugiaţii într-o ţară în care sunt în pericol şi de
a le furniza asistenţă şi protecţie.

 Convenţia O.N.U. din 1990 prevede protecţia drepturilor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor lor.