UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

SPR II

LUCRARE DE SEMESTRU

- Cum influențează fenomenul migrației atitudinea

statelor europene și care ar putea fi soluțiile cele mai bune pentru a gestiona
această criză ? -

Profesor coordonator :

Octavian Șofronea

Realizator :

Dumitru Mihaela Luiza

București, 2022

1
 1. Introducere : Geneza ideii de migrațiune

Conform definiției, fenomenul migrației simbolizează unul dintre marile drame

ale timpurile moderne, acest proces fiind favorizat de posibilitățile mari de plecare.
Chiar dacă migrația s-a aflat practic în toate timpurile, schimbările sociale impuse de
revoluția tehnico-științifică au făcut din migrația internă și chiar și din cea externă unul
dintre marile evenimente umane din care psihiatria socială este absolut necesară.

Pornind de la acest subiect, migranții sunt victimele violenței sau chiar a sărăciei
statelor și societăților lor, ce au sub dezvoltare economia și tehnologia. Conform
Convenției ONU din anul 1951, migranții au tot dreptul să primească protecție în orice
stat dacă pot demonstra că s-au aflat în pericol în țările lor. Majoritatea migranților
actuali își doresc doar să evadeze din războaiele și tulburențele, ca mai apoi să poată,
după câțiva ani, să revină în statele lor.

Așadar, există mai multe tipuri de migrații care sunt declanșate de diverși
factorii ce deseori au creat o confuzie între migrația internațională și cea internă. Cea
dintâi presupune deplasarea dintr-o țară în alta, iar cea internă deplasarea unor indivizi
sau a unor famili sau grupuri, dintr-o zonă a țării în alta, sau dintr-o localitate a țării în
alta. Cu toate acestea, cercetătorii acestui vast domeniu au încercat să agreeze
normalitatea fenomenului care a evoluat de la an la an, având că principală destinație
continentul european. ( Carmen Tudorache, Evoluția fenomenului migrației în Europa,
p. 95 ) .

De-a lungul timpului, refugiații au fost nevoiți să se separe de cei economici

migranților, și astfel, și-au permis un remediu special pentru că au scapăt de amenințări.

Pe de altă parte, numeroase cercetări au demonstrat că migrația este într-adevăr

un mijloc de dezvoltare. Acest fenomen putând să aducă un suflu bun în societate și să
îmbogățească țările adoptive prin diversitate culturală. “Migranții nu sunt numai o
povară”, spune Böhmer, “forța de muncă, cetățenii noi sau pur și simplu tinerii pot
aduce o contribuție însemnată la prosperitatea populației din țara adoptivă, în multe

2
state europene deseori îmbătrânită. Acestea sunt unele dintre avantajele pe care le
aduce migrația țărilor de destinație - și sunt sigur că mai există multe altele.” ( Prof.
Dr. Anselm Böhmer, cercetător pe teme de educație și migrațiune ).

Cu toate acestea, toate statele lumii sunt implicate în fluxurile migratoriei

internaționale. Așadar, aceasta poate deveni o cauză foarte importantă a existenței
globale, deoarece putem spune că un management sigur al migrației poate juca un rol
foarte important în ceea ce privește dezvoltarea economică, atenuarea instabilităților
demografice, atât locale cât și regionale, dar și reducerea sărăciei. Se observă cum
creșterile miranților, sunt pe zi ce trece tot mai dinamice, remarcându-se încă din anul
2002 cum în Europa creșterea se află între 1,5 și 2 milioane de noi migranți.

2. Cum influențează fenomenul migrației atitudinea statelor

europene?

Fenomenul migrației, a luat amploare în ultimul timp, deși Europa i-a parte la o
criză economică, iar locurile de muncă sunt din ce în ce mai insuficiente, acest lucru nu
pare să cuprindă vreo influență asupra migranților, al căror număr sporește de la an la
an. Chiar dacă numărul crescut de imigranți din ultimii ani trecuți prin frontierele
Uniunii Europene a creat dezvoltare semnificativă a numărului de traficanți, a făcut ca
aceștia să-și promoveze ,, ofertele ’’ și ,, serviciile ’’ pe tot felul de rețele, chiar și în
mass-media, cu scopul de a atrage cât mai mulți clienți.

Europa s-a confruntat de-a lungul ultimilor ani cu una dintre cele mai mari
provocări legate de fenomenul migrației, de după cel de-al doilea Război Mondial,
astfel în anul 2015, au fost înregistrate pe teritoriul Uniunii Europene un număr colosal
de 1,25 de milioane de solicitări de azil. Cu toate acestea, acest proces de migrație pune
în pericol suveranitatea statelor, fiind o provocare atât pentru UE cât și pentru statele
sale membre.

Referitor la populația migrantă din statele Uniunii Europene, numărul total al

migranților era cel mai crescut în Germania, Spania, Anglia, Italia, dar și Franța. Cei

3
mai mulți cetățeni străini care locuiau în UE se aflau pe teritoriul Germaniei. Aceștia
împreună cu ceilalți locuitori migranți ai celor 4 state și anume, Spania, Anglia, Italia
și Franța reprezentau 77,3% din cetatetii străini care locuiau în Uniunea Europeană. De-
a lungul timpului, țările din nordul europei, cum ar fi Suedia, Irlanda, Finlanda și
Anglia, au avut o creștere dinamică în ceea ce privea mișcările migranților.

În primul rând, cetățenii europeni își pierd din ce în ce mai mult încrederea în
autoritățile statelor, considerând migrația că pe o agresiune și totodată o creștere majoră
a prețurilor. O altă realitate, pe de altă parte, este că forța de muncă nouă de la imigranți
poate masca lacune în sistemul de pensii și chiar contribuțiile fiscale. În educație,
imigrația poate ajuta școlile care se confruntă cu dificultăți, inclusiv cele cu un număr
scăzut de elevi, și le poate oferi potențialilor nou-veniți o nouă șansă la schimbare.

Pornind, de la ideea de influență, migrația a influențat din ce în ce mai mult rata

șomajului în Uniunea Europeană. Această problemă importantă face referire la
vitalitatea demografică și posibilele urmări pe care aceasta le poate avea asupra
mobilități internaționale. Așadar, reducerea popolației din Romania reprezintă de altfel
o permanentă reducere a natalității, precum și o creștere a populației bătrânilor.

Cu toate că unele state europene au încercat să reduce imigrația, au crescut

costurile angajărilor, modificandu-se astfel migrația forței de muncă. Principalele
motive pentru imigrare sunt oportunitățile economice din străinătate pe care rezidenții
din zonele cu performanțe slabe le percep ca având constrângeri politice sau de altă
natură, cum ar fi religia.

Un alt aspect important, al migrației reprezintă plecarea părinților de lângă

copil, ceea ce presupune o reală problemă în Uniunea Europeană. Este important să fie
luate măsuri, fiind recomandați psihologi școlari. Aceștia ar trebui să le includă copiilor
cu părinți plecați înafară, consiliere specială, ajutor de învățare, chiar și vizite la
domiciu și comunicare.

La nivel național, ținând cont că migrația este influențată în mare măsură, de

evenimentele ce au loc la nivel mondial, acestea pot influența, pe un termen lung,
situația statelor din UE și anume situația conflictului din Republica Arabă, menținerea
migrației ilegale din Turcia, care devine astfel pricipalul stat de trecere pentru migrația
ilegală din Orientul Mijlciu sau din Africa spre România, chiar și tulburările și

4
 extinderile în intenstiate a presiunilor israeliano-palestinience, ce ar putea izbunci un
conflict.

De altfel, un alt studiu arată că, pe termen mediu, țările de origine beneficiază
indirect de pe urma emigrării muncitorilor calificați, deoarece acești muncitori pot face
schimbări în țările puternic extinse, iar de acestea au dreptul să profite țărilele de
origine, în formă de externalități pozitive. Așadar, pe termen lung, emigrarea poate
trece de la o la creștere economică mai mare la o prosperitate.

3. Influența imigranților în România .

În România, populația consideră acest fenomen al migrației în primul rând o forță a

muncii, constatând că aceasta nu este deloc prezentată, analizând în mod organizat, întreagă sa
compliexitate, accentul fiind pus pe relatarea unor fapte negative, și mai puțin pe orientarea
migranților într-un loc cu numeroase componente ce au un risc crescut de incertitudini.

Ca țară a imigranților, România a cunoscut de-a lungul istoriei diverse afluxuri de

populație străină. Desigur, aceste procese nu sunt lipsite de momente critice. Dar până la urmă,
într-un fel nou-veniții nu s-au mutat în alte destinații, sunt relativ ușor de integrat în mediul
social și economic local, nu provoacă diferențe majore și aduc propriile lor contribuții culturale
la caracteristicile naționale.

Mare parte dintre migranții români nu au servicii cu un nivel înalt de calificare, ci ocupă
o nișa destul de precis definită în țări precum Spania, Italia, Germania și Franța, în construnctii
sau chiar pe piață puncii secundare. Cel mai probabil doar o parte a românilor migranți pot
activa în România în aceleași domenii în care s-au specializat peste hotare în statele membre
Uniunii Europene, putând astfel să-și creeze afaceri în țară.

Cu toate acestea, statul român a fost și rămâne un participant pasiv la migrația în masă
a românilor. În ciuda instabilității imigrației românești: instituțiile românești nu preiau mai
mult și nu vor să existe nimic care să-i sprijine pe românii din străinătate sau să-și ajute rudele
din țară. Această negativitate, indiferența și lipsă de profesionalism în abordarea problemelor

5
de imigrație este cel puțin suspicioasă, dezavantajul fiind că, deși România este membră a
Uniunii Europene, poate avea un partid politic.

Pe de altă parte, Parlamentul este, de asemenea determinat și a acceptat mai multe

fonduri pentru a programa crearea unor noi opurtunitati, ca de exemplu crearea de locuri de
muncă și educație pentru adunările vunerabile și mai ales pentru cei refugiați.

Așadar, pe termen mediu, într-un context pozitiv, impactul imigrației va fi același ca

în unele țări în situaţii structurale mai proaste având în vedere dimensiunea imigrației în raport
cu populația.

4. Soluțiile pentru a gestiona situația migranților .

Pentru a gestiona situația migranților din ultimii ani este nevoie de un control
mult mai strict al frontierelor, fiind adăugate sancțiuni pentru angajatori, pentru a-i face
să accepte doar migranți legali, evitând astfel angajarea ilegală, pe piață neagră. De
asemenea, este nevoie de mai multe oportunități de angajare în țările de origine ale
Uniuni Europene, prin investirea de fonduri și formarea în afaceri.

Statele UE ar accepta mult mai mulți migranți legali și ar putea pune vizele de
muncă la prețuri mult mai acceptabile, după cum reiese din expertiza ,, Guvernele ar
trebui să vândă vize temporare persoanelor vizate de obicei de traficanții de migrant și
vizeke ar trebui astfel să aibă un preț pentru a concura cu tarifele acelor
contrabandiștii.’’ (“Toolkit to Combat Smuggling of Migrants. Tool 9. Prevention of
the smuggling of migrants”, United Nations Office on Drugs and Crime, p. 15,
https://www.unodc.org/documents/humantrafficking/Toolkit_Smuggling_of_Migrants/
10-50900_Tool9_ebook.pdf, New York, 2010).

O altă soluție pentru gestionarea migranților, ar fi inflitrarea în rețelele de

contrabandiști cu agenți de informației ai Uniunii Europene, ce sunt aleși din diferite
state regionale. Scopul acestora fiind de a lucra pentru a instiga eșecuri ale contrabandei
și invalidării rețelelor. Astfel, statele europene sunt nevoite să plătească pentru

6
 publicitatea și difuzarea articolelor despre migranți care au mituit contrabandiști, dar
care au fost în final prinși și trimiși înapoi în țară.

5. Concluzie

Este important să recunoaștem faptul că migrația a existat și există din cele mai
vechi timpuri, înregistrând puteri diferite de la o etapă istorică la alta, dezvoltandu-se
noi forme.

Cu toate acestea, scăderea populației UE va avea consecințe care se vor agrava

în viitor și este probabil să schimbe atitudinile statelor membre față de imigrație. În
viitorul apropiat, legătura dintre schimbările demografice și politicile de imigrare va fi
o problemă importantă. Ca urmare, în UE, fixarea unei politici comune este un obiectiv
îndrăzneț pentru această problematică importantă.

Prin urmare, migrația economică poate juca un rol important în satisfacerea

nevoilor pieței europene a muncii. În plus, regiunile dezvoltate din întreaga lume se
luptă pentru a atrage imigranți pentru a-și satisface nevoile economice. Din aceste
motive, UE trebuie să formuleze o politică economică de imigrare. Congestionarea
imigrației economice și coordonarea politicilor de imigrație ale statelor membre
reprezintă una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă imigranții din
UE.

5. Bibliografia
• Prof. Dr. Anselm Böhmer, cercetător pe teme de educație și migrațiune.
• (“Toolkit to Combat Smuggling of Migrants. Tool 9. Prevention of the
smuggling of migrants”, United Nations Office on Drugs and Crime, p. 15,
https://www.unodc.org/documents/humantrafficking/Toolkit_Smuggling_of_Migrants/10
-50900_Tool9_ebook.pdf, New York, 2010).

7
 • Paul Berger, “Denmark Forced by History to Revisit Heroic Tale of Jewish
Rescue from Nazis”, http://forward.com/news/184216/denmark-forced-by-history-to-
revisit-heroic-tale-o/, 23 September 2013.
• Boswell, C. (2008). Combining Economics and Sociology in Migration Theory,
Journal of Ethnic and Migration Studies. Taylor and Francis Online. Disponibil la:
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13691830801961589.
• https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus04_ro.pdf.
• Horváth, I., Anghel, R.G., 2009. “Migration and its Consequences for Romania”
Südosteuropa 57(4), p. 386-403.
• file:///C:/Users/hp/Downloads/Pais2_studiu_5_ro%20(2).pdf
• Carmen Tudorache, Evoluția fenomenului migrației în Europa, p. 95.
• Site-ul oficial al Parlamentului European.
• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170629STO7862
9/reactia-ue-la-provocarea-migratiei