Sunteți pe pagina 1din 22

TEORII ALE MIGRAŢIEI INTERNAŢIONALE

Monica Constantinescu – doctorand Universitatea Bucureşti

Pornind de la una dintre lucrările fundamentale în domeniu, studiul


propune o prezentare a teoriilor utilizate în prezent în migraţia internaţională.
Cele şapte abordări teoretice (economia neoclasică, noua economie a
migraţiei, piaţa forţei de muncă segmentate, tradiţia structuralist- istorică,
abordări din perspectiva reţele de migranţi, cauzalitatea cumulativă, abordare
sistemică) sunt descrise într-o încercare de evaluare a valenţelor lor predictive
şi explicative în raport cu manifestările contemporane ale migraţiei
internaţionale. Căutarea unei teorii unice, capabile să cuprindă totalitatea
migraţiei ca proces dinamic, cu acţiune şi determinare multinivel, cu influenţe
în şi din sfera economicului, socialului, culturarului şi politicului, pare să nu
fie una încununată de succes, dar rezultatul conduce către o problemă/discuţie
fundamentală căreia cercetarea în domeniu probabil îi va răspunde pe viitor:
este posibilă/utilă o astfel de teorie în migraţia internaţională?

Introducere

Obiectivul acestui studiu este o multe argumente în favoarea acestei


prezentare a teoriilor utilizate în domeniul alegerii. Motivul principal este legat de
migraţiei internaţionale, dintr-o orientarea prezentării/analizei din Worlds
perspectivă evaluativă în raport cu in motion asupra abordărilor teoretice
manifestările actuale ale migraţiei care constituie sau pot constitui baza unor
internaţionale. Scopul este ambiţios iar teorii despre migraţia internaţională şi nu
tentativa este tributară resurselor limitate a aplicaţiilor izolate (care se reduc la
ale unui singur cercetător. Prezentarea verificare unor ipoteze/ sau la descrieri)
teoriilor utilizate într-un domeniu de fără a conduce la linii majore de cercetare
cercetare, mai ales în perspectiva unei în domeniu. Lucrarea amintită suţine
evaluări, oricât de modeste, prezintă plasarea fiecărei abordări în categoria
inevitabilul pericol de a se transforma “teorii ale migraţiei internaţionale” cu o
într-o căutare fără sfârşit în încercarea de analiză cuprinzătoare a studiilor pe care le
a descoperi noi abordări în literatura de subsumează. Mai mult decât atât, cartea
specialitate. Volumul de studii este imens este exclusiv dedicată evaluării câmpului
şi probabil imposibil de cuprins de un teoretic utilizat în migraţia internaţională,
singur individ. Soluţia noastră în faţa fără a subordona prezentarea altui scop.
acestei dileme a fost una care poate fi Adoptarea sistematizării teoretice din
considerată facilă (şi dintr-un anumit lucrarea amintită nu presupune o
punct de vedere cu siguranţă este): aceea adeziune deplină la comentariile
de a urma liniile de analiză trasate de un autorilor, dar adoptă terminologia
grup de cercetători într-una dintre utilizată şi în mare parte încadrările
lucrările devenite probabil fundamentale diverselor abordări în curentele teoretice
în domeniul migraţiei internaţionale majore. Diferenţele intervin în tratarea
(Massey şi alţii.1998. Words in motion. reţelelor de migranţi ca orientare majoră
Understanding International Migration at şi menţionarea abordării instituţionale,
the End of the Millennium). Există mai respectiv a capitalului social ca asociate

Sociologie Românească, 3-4 / 2002, p. 93 -114


Monica Constantinescu

cu aceasta în direcţia fie a specializării în literatura contemporană pentru a


(abordarea instituţională), fie a integrării desemna orice tip de influenţă care
(teoria capitalului social). Am adăugat, de impulsionează migraţia la destinaţie
asemenea, prezentarea teriei sistemelor, şi/sau atrage la origine. Însuşi acest fapt
pe care autorii lucrării de referinţă în este un argument simplu legat de valoarea
cazul nostru nu o includ decât implicit (ca modelelor push pull mai degrabă ca
modalitate de definire a sistemelor de impunând o terminologie încorporată în
migraţie) în cadrul teoriilor contemporane abordările ulterioare, decât o orientare
în migraţia internaţională. teoretică actualmente utilizată.
Prezentarea are la bază acceptarea Nu abordăm în cadrul acestui
comentariului lui Arango care susţine: studiu nici perspectiva, aflată în plină
„Construcţia teoriilor în acest domeniu dezvoltare, asupra migraţiei ca fenomen
(al migraţiei internaţionale – completarea transnaţional. Deocamdată, credem, se
noastră) este practic o problemă a poate vorbi cu greu despre o orientare
secolului XX şi în special a ultimei sale teoretică sub acest nume, conceptele cu
treimi. Cele mai multe contribuţii care operează aflându-se în plin proces de
anterioare anilor 60 sunt astăzi numai de definire.
interes istoric, exceptând un număr de Materialul prezintă fiecare dintre
contribuţii la vocabularul migraţiei şi cele şapte modele teoretice, urmate de
semnificaţia specială a câtorva comentarii legate în special de adecvarea
remarcabili precursori” (Arango, 2000: lor la situaţia actuală din migraţia
283). Acesta este motivul pentru care internaţională1. Comentariile sunt din
discuţia debutează cu economia perspectiva migraţiei, asupra acestor
neoclasică, fără a rezerva un subcapitol teorii ca teorii ale migraţiei (deşi o parte
modelelor gravitaţionale sau modelelor din ele sunt aplicaţii din alte domenii, nu
push – pull. Modelele gravitaţionale a vom face referire la teorii în general). Pe
căror origine este legată de începuturile cât posibil am încercat plasarea
preocupărilor pentru migraţie (cele şapte abordărilor în contextul temporal
legi enunţate de Ravenstein la sfârşitul (raportat la evoluţiile migraţiei
secolului XIX, dezvoltate aproape un internaţionale ca fenomen) şi spaţial
secol mai târziu de Lee), postulează (realitatea care a stat la baza construcţiei
volumul unui flux ca rezultat al acţiunii teoretice). Studiul este încheiat cu un
distanţei şi volumului populaţiei celor subcapitol de concluzii asupra imaginii pe
două arii: origine şi destinţie. Dezvoltând care o oferă câmpul teoretic actual din
această linie de cercetare, modelele domeniul migraţiei internaţionale.
gravitaţionale nu pot fi cu dificultate
considerate o orientare teoretică în sine, Teoria economiei neoclasice
ci mai degrabă „o colecţie de regularităţi
empirice” (Massey şi alţii. 1998: 15). Utilizată pentru început în
Modelele push – pull abordează explicarea deplasărilor interne ale
migraţia ca factor de echilibru între populaţiei, economia neoclasică a devenit
determinanţii spaţial plasaţi ai una dintre construcţiile teoretice majore
fenomenului, fără a furniza însă o din domeniul migraţiei, perioada anilor
perspectivă teoretică consistentă. (Deşi în ’60 - ’70 pârând a fi în mare dominată de
abordările consacrate modelului, în încercările de rafinare a teoriei din
categoria push pull sunt incluşi exclusiv
factori de natură economică (Massey şi 1
În cazul reţelelor de migranţi comentariile au fost
alţii.1998: 12), cei doi termeni se folosesc introduse după prezentarea abordării instituţionale şi a
capitalului social, în virtutea proximităţii lor teoretice.

94
Teorii ale migraţiei internaţionale

perspectiva migraţiei internaţionale uman). Fluxurile de migraţie


(Arango, 2000: 284). Volumul de studii internaţională devin,în concepţia
dedicat testării şi îmbunăţăţirii aparatului susţinătorilor acestei teorii, mecanismele
teoretic furnizat de economia neoclasică de echilibrare ale deficienţelor interne de
este extins, fără a se putea vorbi de o pe piaţa forţei de muncă la nivel global.
infirmare a teoriei ci mai degrabă de În timp, presiunea antagonică exercitată
confirmări parţiale care îi pun în evidenţă de cele două mişcări (populaţie/capital-
limitele de adecvare la realităţile populaţie) (în ţara dezvoltată către
contemporane ale migraţiei stabilirea unui salariu la un nivel mai
internaţionale. Teoria privilegiază rolul scăzut şi în ţara săracă spre un nivel mai
factorilor economici în explicarea ridicat), au ca rezultat reducerea
apariţiei fluxurilor de migraţie (în diferenţelor economice (diferenţele între
varianta macro) şi a deciziei de migraţie nivelul salariilor ajung să reflecte numai
(varianta micro). „De ce”, indiferent de costurile deplasării), urmată inevitabil de
nivelul de analiză, este întrebarea cheie în stoparea de la sine a migraţiei (dispariţia
jurul căreia gravitează economia neo- cauzei care declanşează migraţia conduce
clasică. inevitabil la stoparea acesteia).
În varianta sa la nivel macro, In varianta la nivel individual,
migraţia internaţională se declanşează ca decizia de migraţie este rezultatul unui
urmare a diferenţelor dintre raportul între proces prin care individul raţional
cererea şi oferta de forţă de muncă în evaluează beneficiile migraţiei
diversele arii geografice (ţări, în cazul internaţionale (câştigurile monetare,
celei internaţionale), reflectate de costând în salariu, mediate de
diferenţele între nivelul probabilitatea de a obţine o slujbă la
salariilor/veniturilor. În spaţiile destinaţie, comparate cu câştigurile în
caracterizate de o relativă sărăcie a condiţiile în care ar rămâne imobil
capitalului (implicit a cererii de forţă de (salariul la origine mediat de
muncă) prin comparaţie cu oferta, probabilitatea de a obţine o slujbă la
salariul, ca rezultat al mecanismelor origine), luând în calcul costurile
pieţei, va fi scăzut în raport cu ţările în deplasării (costul călătoriei, al
care situaţia este inversă (relativă supravieţuirii în ţara de destinaţie până la
abundenţă a capitalului raportată la oferta găsirea unui loc de muncă, dificultatea
de forţă de muncă). Surplusul de pe adaptării la o nouă piaţă a forţei de
ambele pieţe (forţă de muncă în cazul muncă, efortul pentru învăţarea unei noi
uneia, capital în cazul celei de-a doua) va limbi şi al adaptării la o nouă cultură,
profita de caracterul său mobil şi se va costul psihologic al ruperii vechilor relaţii
deplasa către ariile de maximizare a şi stabilirii unora noi)2. Migranţii
profitului economic. În această logică, potenţiali (toţi indivizii în acest caz)
forţa de muncă se constituie în flux către estimează beneficiile deplasării către
ţara bogată în capital/săracă (cu diverse destinaţii pentru un interval de
insuficientă) forţă de muncă ponderată de timp limitat. Evenimentul de migraţie se
un contraflux al investiţiei de capital,
transpus în migraţie prin mişcarea 2
Se poate vorbi despre o evoluţie a formulei atribuită
specialiştilor înalt calificaţi urmărind de economia neoclasică drept stând la baza deciziei
maximizarea recompensei în urma potenţialului migrant (în fapt individului) care a
investiţiei lor în capital uman într-un condus, prin îmbunătăţiri succesive la varianta: salariu
aşteptat + salariu evaluat la destinaţie – costuri ale
mediu sărac într-o astfel de resursă (aşa migraţiei (variată propusă de Borjaas în anii ‘90).
numitul flux internaţional de capital Aceeaşi afirmaţie este valabilă şi în cazul costurilor
migraţiei.

95
Monica Constantinescu

va produce atunci când rezultatul calcului explicativă a acestui factor) sugerează că


este pozitiv, către destinaţia care va puterea de predicţie a teoriei este redusă,
furniza cea mai mare recompensă în ea funcţionând mai degrabă ca explicaţie
raport cu abilităţile individului, migraţia post factum a unei mişcării migratorii,
devenind practic o formă de investiţie în ridicând o condiţie mai degrabă necesară,
capital uman (Arango. 2000:285) dar cu siguranţă nu suficientă (diferenţă
Obiecţiile aduse teoriei neoclasice economică) la rangul de unic factor
începând în special cu anii ’70 sunt explicativ al unui fenomen complex. Nu
numeroase şi vizează pe de o parte numai volumul actual al migraţiei
aspecte legate strict de construcţia internaţionale este departe de predicţiile
teoretică, dar mai ales de adecvarea ei la economiei neoclasice, dar şi numărul
situaţia migraţiei internaţionale actuale. ţărilor de origine a fluxurilor este redus
Autorii lucrării Worlds in motion (Massey raportat la numărul celor posibile.
şi alţii, 1998: 51-52) chestionează spre Întrebarea lui Thomas Faist “Why so few
exemplu însăşi premisele teoriei care migrants out of most places?”(Faist,
susţine apariţia şi dezvoltarea fluxurilor 2000), descriind o caracteristică a
de migraţie (nivel macro) în situaţia unei fenomenului în etapa sa post industrială,
diferenţe (reale sau aşteptate) între ţări este una fără perspectivă de răspuns în
din punct de vedere al nivelului salariilor, cadrul teoretic al economiei neoclasice,
ca o condiţie necesară şi suficientă. Dacă aplicabilă poate unui spaţiu fără restricţii
migraţia internaţională ar fi declanşată asupra circulaţiei forţei de muncă.
numai şi numai de diferenţele economice, Factorul politic, pe care teoria nu îl
date fiind discrepanţele de dezvoltare include în explicaţie, joacă un rol
actuale la nivel mondial, volumul mişcării crescând ca importanţă în mişcările de
de populaţie ar trebui să fie imens, pentru populaţie la nivel internaţional.
că, la limită, conform teoriei neoclasice Restricţiile asupra intrării şi şederii în
orice ţară ar trebui să fie caracterizată de spaţiul celor mai multe dintre ţările
existenţa cel puţin a unui flux către un dezvoltate ale emisferei nordice
stat situat pe o treaptă superioară într-o modelează fluxurile şi intervin în
ierarhie economică globală. În realitate, selectivitatea migraţiei. Pentru probabil
dimensiunea fenomenului este departe de cea mai mare parte dintre migranţii
o asemenea amplitudine, în ciuda unei potenţiali, în termenii economiei
accentuate creşteri recente. Privilegierea neoclasice, barierele impuse de statele
economicului ca factor unic în bogate duc calculul raţional, care ar sta la
declanşarea migraţiei pare să fie, în baza deciziei de migraţie, în poziţia de a
expresia lui Joaquin Arango, “călcâiul lui fi practic inutil (dezvoltare asupra acestui
Ahile” în cazul teoriei economiei argument – Arango, 2000: 286). Mai mult
neoclasice (Arango, 2000: 286). Totuşi, decât atât, rolul factorilor politici nu se
dacă luăm în considerare fluxurile limitează la restricţionarea accesului
internaţionale existente numai în cadrul indivizilor în spaţiul geografic al
diadei ţară de origine – ţară de destinaţie, diverselor state naţiune dar se poate
în cele mai multe dintre cazuri (fără a manifesta inclusiv în declanşarea unor
acoperi însă diversitatea crescândă a mişcări importante de populaţie. Cazurile
situaţiilor) condiţia diferenţei economice migraţiei nord africane şi turceşti iniţiate
între destinaţie şi origine este îndeplinită. de ţări dezvoltate ale Europei Occidentale
Puse împreună, cele două observaţii în anii ’60 în cadrul unor programe
(privilegierea reducţionistă a bilaterale de recrutare a forţei de muncă
economicului în migraţie şi capacitatea (Faist, 2000: 286) sunt contraexemple

96
Teorii ale migraţiei internaţionale

pentru economia neoclasică. Prin prisma acumulărilor în domeniu. Mai mult poate
acestor observaţii devine clar că decât în cazul explicaţiei la nivel
extrapolarea unor modele teoretice macrosocial, teoria însăşi ridică o serie de
aplicate migraţiei interne (desfăşurată în probleme, iar cea mai importantă dintre
principiu în afara restricţiilor de circulaţie ele este probabil postularea raţionalităţii
a forţei de muncă) conduce la simplificări individuale ca principiu al acţiuni umane,
neproductive în domeniul migraţiei în cazul unor indivizi atomizaţi, “… goliţi
internaţionale. Nici chiar în spaţii de biografie şi de experienţa anterioară”
caracterizate de absenţa restricţiilor de şi “…analizaţi ca fiind mânaţi de interes
circulaţie, situaţie care ar putea fi şi comportându-se ca nişte automate
considerată similară condiţiilor migraţiei raţionale, colectori de informaţii privind
interne, la nivel internaţional, economia costurile şi beneficiile, acţionând să
neoclasică pare a nu fi cel mai potrivit obţină maximum de rezultate cu
instrument de predicţie şi explicaţie. În minimum de efort.” (Eyal, Szeleny,
cazul Uniunii Europene, în ciuda Townsley 2001:52), într-o lume în care
dreptului la libera circulaţie a forţei de numai economicul contează. Migranţii
muncă şi a evidentelor diferenţe între teoriei economiei neoclasice nu au
nivelele de dezvoltare a ţărilor parte ale familie (decât cel mult în termeni de
structurii, deplasările de populaţie sunt venituri), nu fac parte din reţele sociale,
neglijabile şi inexplicabile din perspectiva nu au legături simbolice cu ceilalţi, nu fac
teoriei amintite. Migraţia slabă între parte din comunităţi etnice. Toate aceste
statele membre ale Uniunii pare să elemente a căror importanţă a fost pusă
sugereze mai degrabă că propensiunea constant în evidenţă începând chiar cu
pentru migraţie nu este numai rezultatul studiile de pionierat în migraţia
diferenţei între origine şi posibila internaţională nu există în calculul
destinaţie, ci depinde de un anumit nivel complicat prin care un migrant al lumii a
al dezvoltării economice al ţării de treia (situaţia tipică ce a stat la baza
origine (Arango, 2000: 287). construiri teoriei) se hotărăşte să-şi
Predicţia legată de echilibrarea maximizeze în mod raţional veniturile.
nivelului economic între ţările de origine Chiar în condiţiile în care am accepta că,
şi destinaţie şi încetarea migraţiei nu pare singurul element care contează în
nici ea susţinută de evidenţa empirică. transformarea intenţiei de migraţie în
Cazurile în care, în ciuda unei istorii de eveniment este calculul economic, apar o
migraţie îndelungate, nu se poate vorbi serie de probleme. Una dintre ele pune
despre niveluri similare de dezvoltare sub semnul întrebării posibilitatea
economică (probabil cel mai evident este individului de a estima comparativ
cel al migraţiei dintre Mexic şi Statele recompensa în raport cu capitalul uman în
Unite ale Americii) ca şi situaţiile în care ţara de origine şi ţara de destinaţie (baza
migraţia a încetat înainte ca diferenţele de pe care estimează probabilităţile de
dezvoltare să dispară (cazul ţărilor din angajare). Dacă în cazul migraţiei interne,
regiunea sudică şi nordică a Europei) modelul poate funcţiona neproblematic
ridică serioase semne de întrebare asupra din acest punct de vedere, migraţia
actualităţii teoriei economiei neoclasice internaţională presupune schimbarea
ca întreg. sistemului economic, a culturii, a limbii.
La nivel individual, ca şi în cazul Capitalul uman este una dintre resursele
aplicării ei la nivel macrosocial, teoria achiziţionate la origine, asupra căreia
face cu greu faţă confruntării cu există semne de întrebare în ce măsură
diversitatea formelor migraţiei actuale şi este perfect transferabilă Chiswick, 1979

97
Monica Constantinescu

citat în Massey et all: 52; o discuţie principal promotor, aduce două


interesantă asupra transferabilităţii modificări majore faţă de predecesoarea
diverselor tipuri de capital propune Faist înrudită, răspunzând la două critici
(Faist, 2000). pertinente adresate cadrului conceptual
Obiecţiile aduse teoriei economiei neoclasic: scoate individul din situaţia de
neoclasice confruntată cu realităţile relativă izolare (individul care decidea
contemporane ale migraţiei internaţionale singur este înlocuit de unitatea mai largă
evidenţiate de studiile acumulate până în a familiei/gospodăriei, veniturile nu mai
prezent în domeniu sunt numeroase, iar contează în termeni absoluţi ci mai ales
comentariile ar putea continua, dar scopul prin raportare la comunitatea de
acestui material nu este de le inventaria referinţă/origine) iar economicul în forma
exhaustiv. Concluzia care ne interesează sa de diferenţă de nivel de salarii
direct, este că în forma în care a fost (absolută sau percepută între origine şi
aplicată, până acum în migraţia destinaţie) încetează de a mai juca rolul
internaţională, teoria economiei de factor fundamental.
neoclasice se dovedeşte a fi un instrument În cadrul noii perspective, decizia
cu puţine şanse, luată numai ea însăşi, de de migraţie aparţinând
a conduce la explicaţii şi predicţii viabile. familiei/gospodăriei face parte din
Evident meritele teoriei de a pune în strategia de minimizare a riscului (legat
evidenţă importanţa factorilor de natură de pierderea venitului, şomaj etc.) prin
economică în migraţie, de a sublinia diversificarea surselor de venit (banii
importanţa considerării în legătură a trimişi acasă de migranţi – termenul în
elementelor care acţionează simultan la engleză “remittances”). “Soluţia”
origine şi destinaţie în declanşarea migraţie este legată de funcţionarea
migraţiei, discuţia în termeni de costuri imperfectă la destinaţie a
ale migraţiei sunt elemente care au fost mecanismelor/instituţiilor care în ţările
preluate şi dezvoltate ulterior. Discuţia dezvoltate minimizează riscurile asupra
asupra limitelor economiei neoclasice nu veniturilor gospodăriei (asigurările
înseamnă minimalizarea rolului pe care l- private, piaţa de credit sau programele
a jucat în dezvoltarea cercetării migraţiei guvernamentale). Deficienţele acestor
internaţionale, dar o situează mai degrabă pieţe sunt depăşite de gospodării prin
în poziţia de a fi utilizată segmentar, fluxul presupus continuu de bani obţinuţi
preluând cel mult o parte din propoziţiile prin trimiterea unuia/unora dintre proprii
sale, în complementaritate cu abordări membri la muncă în străinătate.
ulterioare. Veniturile gospodăriei nu mai sunt
considerate în absolut (ca în varianta neo-
Noua economie a migraţiei clasică) ci prin raportare la distribuţia lor
la nivelul comunităţii de origine. Migraţia
În contextul căutărilor teoretice de încetează să fie numai efectul diferenţelor
la sfârşitul secolului trecut, construită de dezvoltare între ţări reproduse în
pornind de la economia neoclasică şi decalajul între nivelul salariilor. Situarea
depăşind o parte dintre limitele acesteia în gospodăriei pe o anumită poziţie, din
explicarea manifestărilor contemporane punct de vedere al veniturilor, la nivelul
ale fenomenului, noua economie a comunităţii de origine, poate acţiona ea
migraţiei pare una dintre abordările cele însăşi ca stimulent pentru migraţie. Prin
mai “specifice migraţiei” (Arango, 2000: urmare, una dintre consecinţele
287). Noua economie a migraţiei, legată importante ale fenomenului la nivel
în special de numele lui Oded Stark ca comunitar este creşterea probabilităţii de

98
Teorii ale migraţiei internaţionale

migraţie în cadrul gospodăriilor fără stimulent pentru migraţie este una


migranţi ca urmare a rearanjării poziţiilor interesantă şi fără discuţie introduce în
în distribuţia de venituri şi amplificarea analiză un nivel important, neglijat de
deprivării relative. celelalte orientări teoretice prezentate:
Principala problemă pe care o nivelul comunitar, subliniind în acelaşi
pune noua economie a migraţiei este timp caracterul cumulativ al procesului.
evidenta sa dependenţă de contextul Care este relaţia între tentativa de
migratoriu3 care a stat la baza construcţiei reducere a riscurilor asupra veniturilor
teoretice. Calculul raţional de reducere a gospodăriei prin migraţie şi poziţionarea
riscului în condiţiile funcţionării gospodăriei în cadrul distribuţiei
imperfecte/inexistenţei unor pieţe este veniturilor la nivel comunitar, este încă o
greu de acceptat ca ipoteză pentru decizia întrebare căreia noua economie a
de migraţie în faza de declanşare a migraţiei nu-i răspunde decât cel mult
procesului, când riscurile şi costurile pentru momentul de dezvoltare a
asociate migraţiei internaţionale (în procesului, lăsând chiar şi pentru acest
special în forma sa clandestină) sunt moment nerezolvată problema ratelor
ridicate. Dacă o gospodărie se implică diferenţiate de migraţie la nivel
într-o strategie de reducere a riscurilor comunitar.
prin trimiterea unuia dintre membrii săi la Dacă deplasarea accentului de la
muncă în străinătate (şi integrarea banilor indivizii izolaţi către familie/gospodărie
primiţi ca sursă constantă în buget), este fără discuţie un mare câştig faţă de
atunci este raţional să o facă în momentul economia neoclasică, totuşi, migraţia unui
reducerii costurilor migraţiei (în urma individ “îngheaţă” în cadrul noii
dezvoltării reţelelor), adică în faza de economii a migraţiei la faza de migraţie
maturitate a fluxului. În aceeaşi logică, individuală. Reîntregirea familiei la
deprivarea relativă nu acţionează ca destinaţie (mecanism care a alimentat
stimulent pentru migraţie decât în fazele spre exemplu foarte puternic fluxul
sale avansate (migraţia schimbă poziţiile turcilor în Germania după încetarea
în distribuţia veniturilor, sporind acordurilor de recrutare a forţei de
deprivarea gospodăriilor care nu includ muncă, pentru a da numai un exemplu)
migranţi). Dacă şi cum acţionează pieţele este inexplicabilă (Arango.2000: 288).
imperfecte şi deprivarea relativă asupra Practic minimizarea riscului devine
deciziei de migraţie, înainte ca migraţia eliminarea lui prin schimbarea locului în
să existe ca alternativă comportamentală care familia trăieşte. De asemenea, o
la nivel comunitar, în condiţiile în care parte din studiile asupra banilor trimişi de
este foarte probabil cei doi factori să migranţi către familii par să pună în
exercite aproximativ aceeaşi influenţă şi evidenţă o scădere a acestora în fazele
în momentul declanşării migraţiei, este o avansate ale migraţiei şi trecerea către
întrebare care sugerează că procesul nu alte tipuri de legături cu ţara de origine
poate fi explicat exclusiv numai prin (de genul afaceri transnaţionale) (acelaşi
elementele furnizate de noua economie. exemplu al evoluţiei banilor remişi de
O altă observaţie este legată de migranţii turci din Germania este
relativa inconsistenţă internă a elocvent). Este posibil ca o parte a acestor
construcţiei, rezultat probabil al limite ale noii economii a migraţiei să se
preocupării accentuate de răspunde datoreze tocmai considerării exclusive a
criticilor economiei neoclasice. Ideea factorilor asociaţi cu originea ca esenţiali,
deprivării relative care acţionează ca fără a include în explicaţie şi elemente
legate de destinaţie (schimbarea
3
Migraţia mexicană în SUA

99
Monica Constantinescu

politicilor de migraţie poate spre exemplu la inflaţie structurală. Dacă cererea de


transforma actul într-unul cu multiple forţă de muncă în segmentul secundar era
riscuri, perspectiva unor astfel de politici anterior satisfăcută intern de forţa de
poate fi un stimulent pentru reîntregirea muncă feminină, adolescenţi şi populaţia
familiei la destinaţie etc.). de migranţi din rural, modificările sociale
şi demografice legate de aceste categorii
Piaţa forţei de muncă segmentate au redus substanţial potenţialul lor de
(duale) angajare în slujble prost plătite,
necalificate şi instabile. Modificările
Spre sfârşitului anilor ’70, teoria legate de poziţia femeilor în societăţile
pieţei forţei de muncă segmentate dezvoltate (trecerea de la identificare
propune un nou răspuns la întrebarea “De bazată în primul rând pe roluri în cadrul
ce” din perspectivă structurală, familiei şi poziţia secundară în cadrul
concentrată exclusiv pe factori din aria de economiei gospodăriei la identificare prin
destinaţie. Reprezentantul cel mai statusul asociat ocupaţiei; rata mare a
cunoscut al curentului, Piore, divorţialităţii implicând trecerea în poziţia
argumentează că migraţia internaţională de cap al gospodăriei); schimbările
este efectul cererii de forţă de muncă intervenite în procesul educaţiei
inevitabil legată de caracteristicile (creşterea numărului de ani de şcoală);
economiilor dezvoltate. Patru factori scăderea fertilităţii (cu consecinţa
joacă un rol fundamental în crearea nevoii implicită a reducerii numărului de
de forţă de muncă imigrantă: inflaţia adolescenţi); urbanizarea accentuată (şi
structurală, constrângerile ierarhice ale implicit reducerea numărului de migranţi
motivaţiei, dualismul economic şi din rural) sunt tot atâţia factori care au
modificările demografice ale rezervei redus rezervorul care alimenta segmentul
forţei de muncă. Elementul esenţial este secundar al pieţei. În acest context,
existenţa unei pieţe a forţei de muncă imigranţii devin forţa de muncă ce poate
duale, incluzând un sector primar suplini cu succes (din punct de vedere al
caracterizat în principal de slujbe stabile, angajatorului) criza, fără a atrage
condiţii bune de muncă, beneficii consecinţele negative ale inflaţiei
generoase şi posibilitatea mobilităţii structurale. Există mai multe aspecte ale
ascendente şi un sector secundar, cu situaţiei imigrantului care fac ca inclusiv
slujbe necalificate şi instabile, condiţii slujbele 3D să fie acceptabile. Oricât de
grele sau periculoase de muncă şi slabe mici ar fi salariile, este probabil ca ele să
posibilităţi de mobilitate ascendentă. depăşească nivelul celor din ţara de
Muncitorii nativi evită încadrarea în origine. Mai mult decât atât, imigrantul,
sectorul secundar datorită instabilităţii cel puţin în prima fază a şederii în
locurilor de muncă, salariilor mici, străinătate, nu este inserat în societatea de
statusului şi prestigiului scăzut asociat destinaţie ca unitate de referinţă.
acestor poziţii. Transformarea sectorului Prestigiul social şi statusul “de referinţă”
secundar într-unul atractiv pentru forţa de sunt cele de la destinaţie.
muncă autohtonă prin creşterea salariilor Atenţia acordată abordării s-a
nu este o soluţie pentru angajatori atâta concentrat, cel puţin în primă fază, în
vreme cât presupune, în virtutea ierarhiei special asupra testării ipotezei
ocupaţionale care asociază salariul cu segmentării pieţei forţei de muncă şi mai
prestigiul şi statusul, creşterii în lanţ de-a puţin asupra migraţiei, dificultatea
lungul acestei ierarhii. Rezultatul ar fi identificării celor două segmente şi a
sporirea generală a salariilor care conduce metodologiei adecvate ridicând serioase

100
Teorii ale migraţiei internaţionale

semne de întrebare asupra construcţiei potrivită fluxurilor “spontane” care


teoretice în sine la începutul anilor ‘80. caracterizează perioada care a urmat
Abia la jumătatea deceniului opt, în urma anilor ‘70 (Arango.2000: 290).
publicării studiului lui Dickens şi Lang, Capacitatea teoriei de a deschide noii linii
„teoria pieţei forţei de muncă segmentate de certare este însă evidentă. Dezvoltarea
câştigă o nouă credibilitate” (Massey şi comunităţilor etnice de imigranţi active
alţii, 1994: 716) economic şi studiile care le-au fost
Deşi coerentă şi cu o serie de dedicate au adus nuanţări teoriei pieţei
indiscutabile avantaje în explicaţie (poate forţei de muncă duale, prin identificarea
unul dintre cele mai importante legat de unui al treilea segment al pieţei forţei de
justificarea aparentei contradicţii între muncă: encalva etnică (economică)
migraţia forţei de muncă şi şomajul „asociată cu firmele proprietatea
ridicat în cazul unor ţări de destinaţie), imigranţilor” (Portes A., Wilson K. 1996:
este greu de argumentat în ce măsură 285). Particularitatea enclavei constă în
abordarea pieţei forţei de muncă combinaţia de caracteristici specifice
segmentate este în sine o teorie a sectorului primar şi secundar, „creând
migraţiei. În primul rând, nu este oportunităţi noi de mobilitate pentru
interesată decât de ceea ce se întâmplă la imigranţi” şi permiţând „utilizarea
destinaţie, furnizând o explicaţie investiţiei lor anterioare în capital uman”
convingătoare pentru apariţia (Portes A., Wilson K. 1996: 315), ambele
programelor de tip guest worker şi trăsături absente în sectorul secundar dar
răspunzând cumva anticipat dezbaterii prezente în cel primar. Deşi există dovezi
publice despre imigraţie şi temerilor care susţin dezvoltarea enclavelor în
fundamentale că imigranţii ajung să cazul mai multor comunităţi de migranţi
concureze nativii în ocuparea locurilor de (cubanezi, japonezi, coreeni în SUA) este
muncă. Este o viziune exclusiv din greu de precizat în ce măsură apariţia
perspectiva societăţii care primeşte enclavei poate fi postulată în cazul
migranţi al cărei mesaj general poate fi oricărui flux, în condiţiile în care,
transpus în termenii: avem nevoie de ei conform studiilor de până acum, cel puţin
(imigranţi) pentru lucrurile pe care nu le două condiţii sunt necesare pentru
putem/nu vrem face, nu sunt o dezvoltarea comunităţii de imigranţi către
ameninţiare pentru noi (nu au acces la enclavă: „prezenţa imigranţilor cu
segmentul primar) iar lor probabil le suficient capital şi abilităţi
convine. Tocmai în acest ultim punct antreprenoriale” şi „reînnoirea forţei de
intervin întrebările. De ce vin cei care vin muncă a enclavei prin imigraţie
să muncească în străinătate ?, ce se susţinută” (Portes A., Wilson K. 1996:
întâmplă în timp cu ei ?, ce se întâmplă 314)
cu cei care rămân în urma lor ?…
Observaţia lui Arango devine îndreptăţită: Tradiţia structural istorică (teoria
”… o teorie care afirmă că migraţia dependenţei, sistemul mondial)
internaţională este condusă de cerere şi
exclude toţi factorii de tip “push” nu Anii ’50 au marcat începutul unei
poate aspira să explice decât o parte a perioade de câteva decenii de contestare a
realităţii” (Arango, 2000: 290). Pe de altă economiei neoclasice (mai degrabă ca
parte, situaţia descrisă pare să încadreze teorie a dezvoltării), deşi ea continuă să
foarte bine, aşa cum menţionam, cazul rămână orientarea teoretică dominantă în
migraţiei bazată pe recrutarea forţei de studiul migraţiei internaţionale. Nu este
muncă, fără a mai fi în aceeaşi măsură vorba de o dispută legată de aplicaţiile în

101
Monica Constantinescu

câmpul migraţiei, ci de contextul mai larg un rol important în evoluţia gândirii


al contestării “teoriilor funcţionaliste ale despre migraţie, impunând în primul rând
schimbării sociale şi dezvoltării, care o schimbare de perspectivă dezvoltată
susţin că ţările se dezvoltă din punct de ulterior de teoria sistemului mondial, prin
vedere economic progresând printr-o importanţa acordată aspectelor de ordin
serie de stadii evoluţioniste culminând cu macrostructural în apariţia şi dezvoltarea
modernizarea şi industrializarea” (Massey fluxurilor, devenintă pentru moment
şi alţii., 1998: 34). Teoria dependenţei, cu alternativă şi în timp complement al
o perioadă de apogeu în anii ‘60-’70 ai abordărilor psihologizante, cu accent pe
secolului trecut, oferă o perspectivă factori individuali derivate din economia
macrostructurală articulată în jurul ideei neoclasică.
că dezvoltarea capitalistă a dat naştere În tradiţia istorico-structurală, spre
unei ordini globale marcată de existenţa sfârşitul anilor 70, începutul anilor ’80,
unui centru, ţările industrializate, care teoria sistemului mondial dezvoltă ideea
dezvoltă relaţii asimetrice, impunând de ordine la nivel global enunţată anterior
structural dependenţa statelor mai puţin de teoria dependenţei. Exponentul cel mai
dezvoltate (periferia). Din perspectiva cunoscut al curentului, Immanuel
acestei abordări, procesele care domină Wallerstein, încearcă o analiză
spaţiul internaţional şi intern (conceput în cuprinzătoare (începând cu secolul al
termeni rural – urban) “prin care XVI-lea) a apariţiei a ceea ce numeşte
surplusul este canalizat dinspre periferie “sistem mondial” şi a încorporării treptate
către zonele din centru, în cadrul sau între a statelor în noua ordine, postulând
ţări, nu sunt auto-reglatoare ci existenţa a trei zone concentrice: centrul
cumulative, conducând la o mai mare (puterile dominante), semi-periferie,
sărăcire a celor (zonelor) mai puţin periferie (cărora li se adaugă zonele
dezvoltate” (Wood, citat în Kearney, externe, ca părţi izolate, externe
1986:339) sau în termenii lui Frank, sistemului mondial la un moment dat în
capitalismul global “dezvoltă timp), cu referire la roluri distincte în
subdezvoltare”. Teoria dependenţei are diviziunea internaţională a muncii. Rolul,
„puţine de spus despre migraţie, mai ales dependenţa (gradul de dependenţă) şi
în forma sa internaţională” (Arango, gradul de dezvoltare sunt concepte cheie
2000: 285) excepţia constituind-o poate ale teoriei sistemului mondial. Dacă rolul
“fascinaţia” (Massey et al, 1998:36) face referire la structura relaţiilor
pentru “migraţia creierelor”4. Nu este respectivei ţări cu restul lumii şi la
vorba despre o teorie în sine a migraţiei, diviziunea internaţională a muncii,
migraţia (inclusiv în forma sa dependenţa se referă la vulnerabilitatea ei
internaţională, şi merită observat, tratată la fluctuaţiile în sistem, şi ambele, se
esenţial ca similară migraţiei interne) este presupune, au efecte asupra performanţei
numai unul dintre mecanismele care economice (Van Rossem, 1996: 508 –
contribuie la întărirea/perpetuarea ordinii 509).
capitaliste (deşi în acelaşi timp este Teoria sistemului mondial nu este
rezultatul ei). Fără a acorda o atenţie nici ea în sine o teorie despre migraţie,
specială deplasării populaţiei între diverse însă asumpţiile pe care le furnizează au
arii geografice, teoria dependenţei joacă fost utilizate şi dezvoltate în explicarea
noilor forme internaţionale ale
4 fenomenului de după 1960 (în special
Termenul - în engleză “brain drain” – “se referă la
migraţia selectivă a personelor talentate şi educate din după declanşarea recesiunii economice şi
naţiunile sărace către cele bogate” (Massey şi alţii., evidenţa eşecului programelor de tip
1998: 36)

102
Teorii ale migraţiei internaţionale

“guest worker”). Caracterul eterogen al familiar cu cultura, limba (în unele


construcţiei teoretice cu acelaşi nume în cazuri) etc. acestora din urmă, stimulând
migraţie şi lipsa de integrare a deplasarea către centru. Legăturile
elementelor din explicaţie sunt evidente, militare create în urma staţionării trupelor
cel puţin în stadiul actual. Ideea de bază puterilor din centru în diverse ţări sunt un
de la care se porneşte este cea a alt factor care la nivel global este
dominaţiei ţărilor din centrul dezvoltat al responsabil pentru dezvoltarea unor
lumii capitaliste, care încearcă să-şi fluxurilor de migraţie. Oraşele globale
întărească poziţia prin penetrarea zonelor (global cities) centre de concentrare a
subdezvoltate în căutarea de materii activităţii economice (de decizie) la nivel
prime, forţă de muncă ieftină, noi pieţe de mondial, prin cererea mare de forţă de
desfacere. Din punct de vedere al muncă la extremele ierarhiei ocupaţionale
migraţiei, principalul efect este apariţia (calificare ridicată versus necalificare)
unei categorii de indivizi desprinşi din sunt o destinaţie privilegiată a migranţilor
comunitatea tradiţională („uprooted” lumii a treia, stimulând în acelaşi timp
termenul în engleză) care migrează în retragerea nativilor cu calificare modestă.
căutarea unui vieţi mai bune fie către aria Teoria sistemul modern are o
urbană (sau în primă fază către aria contribuţie însemnată la dezvoltarea
urbană) şi ulterior (o parte) către ţările din cercetării în domeniul migraţiei
centrul economiei mondiale. Factorii care internaţionale. Numărul studiilor urmând
conduc la apariţia acestei categorii sunt asumpţiile sale este probabil argumentul
multiplii: modernizarea agriculturii, cu cel mai simplu şi suficient. Unul dintre
efectul implicit al reducerii necesarului de meritele sale în contextul în care a apărut
forţă de muncă şi crearea unui surplus în şi s-a extins este de a pune o dată în plus
mediul rural; extragerea materiilor prime în evidenţă, probabil mai convingător sau
necesitând forţă de muncă autohtonă în poate mai incitant decât teoria pieţei
mare parte formată din foşti ţărani pe care forţei de muncă duale spre exemplu,
îi scoate din mediul tradiţional; unităţile factorii de natură structurală implicaţi în
de producţie ale firmelor străine (eventual apariţia şi dezvoltarea fluxurilor migraţiei
corporaţii internaţionale) oferind salarii internaţionale, de această dată consideraţi
mici, folosind forţă de muncă feminină de la scară globală. Teoria rămâne însă, după
obicei pentru perioade scurte de timp. părerea noastră, la un nivel de
Migraţia internaţională este facilitată de generalitate care fac dificilă explicaţia în
legăturile materiale (dezvoltarea termeni de diferenţe şi testarea multora
transportului şi telecomunicaţiilor) pe dintre afirmaţiile sale. De ce, spre
care ţările de la originea fluxului de exemplu din categoria de populaţie care
capital (centrul) sunt interesate/forţate să are, conform teoriei sistemului mondial
le dezvolte pentru a-şi derula investiţiile. modern, o mare probabilitate de a migra,
Legăturile materiale care susţin numai o parte (şi probabil o mică parte)
deplasarea propriu zisă sunt dublate de alege o destinaţie internaţională? Din
răspândirea, prin diverse mijloace (mass perspectiva ţării de destinaţie probabil că
media având un rol major), a valorilor şi în cazul multora dintre fluxurile
informaţiei despre stilul de viaţă contemporane teoria poate argumenta
occidental, creând aspiraţii greu de apariţia pe baza proceselor asociate
împlinit în spaţiul ţărilor periferice. Mai capitalismului în expansiune, însă din
mult, legăturile ideologice existente în perspectiva originii, s-ar putea ca migraţia
cazul fostelor colonii cu puterile din internaţională (în special către o
centru socializează indivizii într-un mediu destinaţie) să fie numai una dintre

103
Monica Constantinescu

alternative, despre alegerea căreia teoria pentru apariţia unui fenomen ci descrie o
în sine are puţine de spus. realitate, fundalul pe care migraţia se
Ce se întâmplă cu indivizii o dată desfăşoară.
ajunşi la destinaţie? De unde apar în
aceste condiţii migranţi de retur sau cei Abordări din perspectiva reţelelor de
circulatorii? Sunt întrebări de care teoria migranţi5
nu este preocupată sau nu poate formula
pentru moment o explicaţie. Concentrarea Reţelele de migranţi reprezintă una
sa exclusivă pe întrebarea, de ce şi dintre temele predilecte ale literaturii
încercarea de generalizare la nivel dedicată migraţiei internaţionale
mondial conduce pe de o parte la contemporane (şi nu numai
descoperiri fructuoase pentru dezvoltarea internaţionale). În 2000, într-o discuţie
teoriei despre migraţie (relaţiile de tipul asupra teoriilor utilizate în migraţie,
flux de capital – contraflux de migranţi; Arango nota: “Puţine lucruri, dacă există
legăturile complexe în cazul ţărilor din unele, sunt aşa de caracteristice modului
categoria fostă putere colonială – fostă contemporan de abordare al migraţiei ca
colonie pentru apariţia şi dezvoltarea unui atenţia centrală acordată reţelelor de
flux nu pot să nu fie puse în legătură cu migraţie…” (Arango, 2000: 291). Deşi de
dezvoltarea teoriei sistemice spre actualitate, tema reţelelor nu este nouă,
exemplu) dar şi la reducerea diversităţii dimpotrivă, ar putea fi considerată alături
situaţiilor de migraţie internaţională în de privilegiatele aspecte economice, una
explicaţie. dintre constantele cercetării migraţiei.
Rolul jucat de factorii invocaţi de Creşterea interesului pentru reţelele de
sistemul mondial în migraţie este migranţi începe să se manifeste în anii
indiscutabil, dar invocarea lor pare mai ’60 –’70, în dezbaterea legată de efectele
degrabă a descrie realitatea lumii migraţiei rural – urban la nivel individual.
contemporane în măsura în care Împotriva perspectivei indivizilor
posibilitatea de a explica ratele atomizaţi şi rupţi din mediul de origine se
diferenţiate de migraţie (la nivelul ţării de adună evidenţa empirică a reţelelor de
origine) este redusă la elemente strict rudenie, a celor bazate pe originea
particulare (de genul legături coloniale, comunitară comună care integrează
staţionarea trupelor armate ale puterilor migranţii în noul mediu, menţinându-i în
din centru, flux intens de investiţie de conexiune funcţională cu cel vechi
capital economic). Practic teoria lasă (Gurak, Caces, 1992: 153 – 154). În
neacoperită o secvenţă importantă a migraţia internaţională interesul pentru
procesului de migraţie, pentru că reţelele de migranţi se impune, în ultimul
răspunsul său la întrebarea „De ce?” se sfert al secolului trecut, o dată cu
limitează la lămurirea mecanismelor care
5
conduc la apariţia unei categorii de Reţelele de migranţi desemnează o realitate pentru
care nu există un termen consacrat în literatură; se
indivizi cu o probabilă propensiune folosesc “reţele de migraţie” (Arango, Gurak şi Caces)
pentru migraţie. “reţele de imigranţi” (Boyd), “reţele personale”,
De ce numai o parte dintre ei (şi “reţele sociale” etc În unele cazuri sub această
denumire sunt incluse şi aspectele instituţionale ale
probabil o mică parte) aleg migraţia fluxurilor (recrutatorii, traficanţii, agenţii de turism)
internaţională şi ceilalţi (probabil cel mai (Boyd, 1996: 297). Variata pentru care am optat este
mulţi) se orientează către alte alegeri cea utilizată de Massey şi alţii. (“reţele de migranţi”)
rămâne un aspect neclar. În aceste pentru a desemna “seturi de relaţii interpersonale care
conectează (leagă) migranţi, foşti migranţi şi non-
condiţii, teoria sistemului mondial în migranţi în aria de origine şi destinaţie prin legături de
migraţie nu mai furnizează o explicaţie rudenie, prietenie şi origine comunitară comună”
(Massey şi alţii, 1992: 42).

104
Teorii ale migraţiei internaţionale

manifestarea şi (conştientizarea la nivelul fenomenului. Orice eveniment de


cercetării ştiinţifice) a modificărilor migraţie, prin includerea unui nou individ
fenomenului la scară globală în reţea, creşte probabilitatea de apariţie
(concentrarea într-un număr redus de ţări în viitor a unui nou eveniment
de origine raportat la cel posibil, asemănător, lărgind cercul celor care au
amploarea formelor clandestine, acces la resursele reţelei şi sporindu-i-le
importanţa reîntregirii familiei, în acelaşi timp. Perspectiva este aşadar
incapacitatea factorilor politici de a una dinamică, procesul evoluând către un
controla fluxurile ca să amintim doar moment al dezvoltării sale independent
câteva). Majoritatea încercărilor teoretice de factorii care l-au declanşat, practic
din “mozaicul contemporan”, ca să auto-susţinându-se6.
folosim termenii lui Arango, încorporează Preocuparea pentru reţelele de
elemente referitoare la reţelele de migranţi tinde să evolueze pe de o parte
migranţi în explicaţie, evident din spre dezvoltarea independentă a unor
perspective diferite, făcând dificilă direcţii (deocamdată) de analiză pornind
delimitarea unei direcţii distincte sub de la aspecte particulare puse în evidenţă
termenul de “reţele de migranţi”. În anterior (cum este cazul abordării
1992, Gurak şi Caces identificau, într-o instituţionale) iar pe de altă parte către
trecere în revistă a literaturii nu mai puţin încercarea de sistematizare a acumulărilor
de 12 abordări ale reţelelor în migraţia în abordări mai generale (cazul teoriei
internaţională (Gurak, Caces, 1992: 167 – capitalului social).
168). Ceea ce încearcă reţelele de
migranţi ca perspectivă teoretică este Abordarea instituţională
tocmai integrarea elementelor disparate
într-o construcţie unitară, bazată pe Orientarea teoretică prezentată sub
centralitate reţelelor în explicaţie şi pe această denumire este încă în faza sa de
evidenţierea caracterului dinamic şi început, mai degrabă rezultatul unei
cumulativ al migraţiei. Imaginea propusă încercări de sistematizare a cadrului
este una a spaţiilor interconectate: spaţiul conceptual în domeniul migraţiei decât o
de origine (cel mai adesea considerat în teorie impusă prin sine însăşi. Incluse
forma comunităţii) şi spaţiul de destinaţie până în prezent cu precădere în efortul
(privilegiat abordat în forma comunităţii pentru consolidarea altor linii teoretice (în
etnice de imigranţi). Relaţiile sociale şi special reţele de migranţi), abordarea se
simbolice stabilesc legăturile, furnizând centrează pe studiul instituţiilor care apar
potenţialilor migranţi/migranţilor acces la şi se dezvoltă în cadrul şi exclusiv ca
informaţie, sprijin în găsirea rezultat al fluxurilor de migraţie.
aranjamentelor celor mai sigure şi ieftine Categoria este extrem de eterogenă,
de depăşire a interdicţiilor de intrare în incluzând pe de o parte agenţi7 care
spaţiul ţării de destinaţie, sprijin în speculând oportunităţile economice
găsirea unui loc de muncă şi a unei oferite de diferenţa între numărul mare de
locuinţe şi eventual mijloace de trai
pentru o perioadă de început a căutărilor, 6
Există puncte de vedere care susţin chiar schimbări
suport emoţional şi social. Reţelele de la nivelul motivaţiei individuale în forma absolută a
migranţi ajunse la maturitate sporesc migraţiei ca şi comportament de imitaţie: “Mulţi
accesibilitatea migraţiei ca strategie (din migranţi se deplasează pentru alţii cu care ei sunt în
punct de vedere al resurselor pe care le legătură (connected în original) cu cei care au migrat
anterior” (Arango, 2000: 291)
antrenează, la nivel individual sau al 7
Poate fi vorba de indivizi, firme, instituţii ale statului
gospodăriei), diminuând selectivitatea care intervin în migraţie, indiferent de caracterul legal
sau ilegal al activităţii lor.

105
Monica Constantinescu

indivizi care doresc să emigreze şi fenomenului (fie în cazul aceluiaşi


restricţiile de individ, fie în cazul potenţialilor
intrare/muncă/şedere/legalizarea situaţiei migranţi).
din cele mai multe dintre ţările Practic teoria capitalului abordează
dezvoltate, înlesnesc intrarea, transportul, o tematică veche (cea a reţelelor) într-o
găsirea unui loc de muncă, locuinţe, nouă perspectivă, beneficiile sale
facilitează obţinerea actelor etc. în ţara de anticipate reprezentând însă mai degrabă
destinaţie, (Massey şi alţii, 1998: 44) şi o sarcină pentru viitor. Etapa de căutări în
organizaţiile voluntare care asigură care se află abordarea este sugerată de
imigranţilor suport, militând pentru încercările ezitante de a integra, pe lângă
drepturile acestora sau chiar furnizând tema reţelelor şi instituţiile migraţiei
ajutor material, juridic etc. Ideea centrală (prezentată anterior). Deşi în 1993
a abordării este că dezvoltarea laturii Massey şi colegii săi vorbeau despre
instituţionale a unui flux combinată cu teoria reţelelor şi teoria instituţională
existenţa reţelelor de migranţi conferă (Massey şi alţii. 1993 ), în 1998 (Massey
independenţă procesului în raport cu şi alţii, 1998) aceeaşi autori plasează cele
mediul în care se desfăşoară, constituind două abordări în cadrul teoriei capitalului
elementele fundamentale pe care se social cu singurul argument că „În timp,
bazează caracteristica sa de auto- indivizii, firmele şi organizaţiile devin
susţinere. bine cunoscute imigranţilor şi
instituţional stabile, constituind o altă
Abordarea din perspectiva capitalului formă de capital social (sublinierea
social noastră) pe care migranţii se pot baza
Pentru prima oară în 1987, într-o pentru a obţine (câştiga) accesul la pieţele
analiză a migraţiei mexicane în SUA, străine de forţă de muncă” (Massey şi
Douglas Massey şi colegii săi vorbesc alţii, 1998: 44). Unirea celor două
despre reţelele de migranţi în termeni de abordări este însă discutabilă (Arango în
capital social (ca formă de capital social) 2000), el inşuşi unul dintre autori nota:
(Massey şi alţii, 1987: 170)8, deschizând „Totuşi, includerea unor astfel de
o nouă linie teoretică, prin plasarea instituţii în noţiunea de capital social,
reţelelor în cadrul conceptual mai larg al care integrează relaţiile interpersonale, nu
teoriei capitalului social în sociologie. pare aşa de simplă ca în cazul reţelelor”
Perspectiva este una dinamică, (Arango, 2000: 291).
preocupată de “formarea capitalului
social prin expasiunea reţelelor” (Massey, Preocupările pentru reţelele de
Espinosa, 1999: 109), abordând tema migranţi par să fi fost în primul rând
creşterii beneficiilor migraţiei legate de identificarea funcţiilor pe care le
internaţionale în momentul de dezvoltare joacă în cadrul procesului de migraţie.
a reţelelor ca rezultat al reducerii Indiferent de abordare sunt puţine
costurilor şi riscurilor asociate şi ridicând informaţiile, generalizările sau
implicit probabilitatea apariţie viitoare a construcţiile teoretice care fac referire la
reţeaua de migranţi în sine. Definiţiile
8
“Contactele personale cu prieteni, rude şi paisanos
utilizate sunt în multe dintre cazuri atât de
dau migranţilor acces la slujbe, locuiţă şi asistenţă generale (inclusiv definiţia pe care o
financiară în Statele Unite. Pe măsură ce reţeaua utilizez) încât la limită nu se poate defini
conexiunilor interpersonale este extinsă şi elaborată, în mod adecvat „obiectul” de cercetare.
acest capital social este în măsură crescândă disponibil
viitorilor migranţi peste tot în comunitatea de origine, Există o categorie extinsă de
progresiv reducând costurile financiare şi “fizice” ale întrebări cărora cercetarea în domeniu nu
migraţiei în SUA.”

106
Teorii ale migraţiei internaţionale

le poate încă răspunde: cum apare o astfel În ciuda evidentelor sale probleme
de reţea, cum evoluează, care sunt stadiile de articulare şi explicaţie, reţelele de
prin care trece, cum se ajunge la încetarea migranţi par una dintre cele mai
migraţiei etc. Dinamica reţelelor de promiţătoare abordări în contextul unei
migranţi este un subiect asupra căruia lumi caracterizate de o creştere a
prea puţin studiile de până acum par să fi migraţiei clandestine şi apariţia de forme
insistat. În ciuda faptului că cele două transnaţionale. Marile sale avantaje în
probleme sunt constant menţionate (M. raport cu celelalte teorii sunt perspectiva
Boyd, Gurak şi Fei, Arango, Massey şi asupra migraţiei ca proces desfăşurat între
alţii.) ele rămân încă în „aria care cere două sisteme (cel de la origine şi cel de la
investigaţii viitoare” (Arango. 2000: 292). destinaţie), devinind astfel interconectate
Probabil dificultatea proiectării şi într-o relaţie dinamică şi abordarea la
realizării de cercetări în condiţii de dublă nivel meso, cum o numeşte Thomas Faist
locaţie este unul dintre motive (o discuţie (Faist, 1997: 187-219), cu potenţial de a
interesantă asupra posibilităţilor de depăşi limitele unor abordări care reduc
investigare a migraţiei din această totul la individ sau dimpotrivă la societate
perspectivă, deşi referindu-se la migraţia (lume).
internă, o oferă Graeme Hugo) (Hugo:
1981:213 - 223). Cauzalitatea cumulativă
În mod surprinzător, aşa cum
notează Caces şi Fei (Gurak, Caces, 1992: Cauzalitatea cumulativă este mai
159), în ciuda unei suprapuneri degrabă o perspectivă asupra migraţiei,
conceptuale cel puţin, analiza reţelelor în decât o teorie, în măsura în care
migraţie preia încă destul de puţin din privilegiază o abordare (migraţia
analiza reţelelor în sociologie. (Autorii internaţională ca proces cumulativ) în
citaţi identificau în 1992 doar trei mari sprijinul căreia aduce argumente
idei preluate în studiul migraţiei: legături disparate, fără a se constitui într-un
slabe, comunităţi non-teritoriale, focarele corpus unitar capabil să susţină explicaţia
de organizare ale reţelelor (organizing apariţiei, dezvoltării şi/sau dispariţiei
foci of networks)). fenomenului. La origine stau scrierile lui
Orientările din cadrul reţelelor de Myrdal asupra cauzalităţii
migranţi înfăţişează un joc ambiguu între dinamice/cumulative, idee preluată şi
particular şi general, cu asumpţii susţinute aplicată domeniului migraţiei
pe baza studiilor asupra unor fluxuri internaţionale actuale de către acelaşi
vechi (de genul Mexic SUA), cu reţele Douglas Massey (Massey şi alţii, 1998:
ajunse în maturitate, fără a putea preciza 45 – 49). Practic este vorba de
în ce măsură concluziile sunt valabile dezvoltarea/integrarea elementelor
oricând şi oriunde şi pentru orice tip de furnizate în special de teoria reţelelor de
migraţie. Graeme Hugo sugera spre migranţi (capitalului social) (şi nu numai)
exemplu, că în cazul migranţilor cu un în direcţia cauzalităţii procesului. Cu
nivel de educaţie ridicat, reţeaua de reţelele de migranţi şi elementele
migranţi joacă un rol mult mai puţin instituţionale ne plasăm în plină
important decât în cazul celor cu un nivel desfăşurare a migraţiei, cauzalitatea
de educaţie mai scăzut (diferenţe cumulativă propune, cu câştigurile celor
semnificative sunt semnalate şi în două linii de studiu, o întoarcere la
funcţionarea ca surse de informaţii, una întrebarea “De ce?”. Întoarcerea nu este
dintre funcţiile importante ale reţelei) nicidecum către declanşarea migraţiei
(Hugo, 1981: 207). (aşa cum o fac economia neo-clasică sau

107
Monica Constantinescu

sistemul mondial) ci către „de ce”-urile şi la apariţia şi dezvoltarea culturii


din faza de maturitate a fluxurilor. Ideea migraţiei. Cultura migraţiei este poate una
în jurul căreia se aşează argumentaţia este dintre contribuţiile cele mai interesante în
că, prin natura ei, “cauzalitatea este cadrul abordării, departe însă de a fi
cumulativă, prin faptul că fiecare act de specificată. În principiu, se afirmă că
migraţie alterează contextul social în care gusturile şi motivaţiile migranţilor suferă
deciziile viitoare (subsecvente) sunt luate, schimbări în urma experienţei în ţările
într-un mod tipic ce face deplasările industriale dezvoltate. Indivizii capătă
adiţionale mai probabile” (Massey şi alţii, “obişnuinţa” unui stil de viaţă (incluzând
1993:451). Este vorba aşadar de o consumul) care sunt greu de susţinut în
perspectivă dinamică, ce plasează aria de origine la întoarcere, crescând
migraţia în categoria proceselor care se probabilitatea unei întoarceri în spaţiul
auto-susţin, perpetuându-se prin/şi prin de destinaţie anterior. (Situaţia se referă
mecanismele cărora le dau naştere. Şase în mod evident la variantele de migraţie
factori cu acţiune la nivele combinate circulatorie prin tradiţie, de tipul fluxului
(individual/familie`gospodărie/comunitat Mexic – SUA). Situaţia descrisă este fără
e/regiune de origine; destinaţie (stat mai îndoială interesantă, dar trebuie remarcat,
degrabă) sunt responsabili în viziunea lui că nu sporeşte probabilitatea de migraţie a
Massey pentru caracterul cumulativ al altor indivizi ci pe cea a celor cu
migraţiei internaţionale: distribuţia experienţă de migraţie, ceea ce este cu
veniturilor (gospodăriei la nivel de totul altceva, decât extinderea
comunitate) (sau deprivarea relativă în fenomenului. Dacă ducem raţionamentul
termenii lui Arango), distribuţia mai departe, migraţia repetată a unui
pământului şi modul de organizare agrar individ nu este neapărat rezultatul
(la nivelul comunităţii de origine), cultura schimbării postulate. În cadrul noii
migraţiei (comunitate de origine), economii a migraţiei explicaţia ar putea fi
distribuţia regională a capitalului uman la fel de plauzibil plasată ca strategie
(regiune de origine), etichetarea socială permanentizată de reducere a riscurilor
(destinaţie), cărora li se adaugă reţelele de asupra veniturilor gospodăriei în
migranţi şi instituţiile (tratate anterior). condiţiile în care situaţia economică la
Caracterul eterogen al cauzalităţii destinaţie nu se îmbunătăţeşte îndeajuns
cumulative ca abordare teoretică, devine de mult pentru a se obţine venituri
explicit după menţionarea mecanismelor comparabile cu cele din străinătate. (De
de auto susţinere a migraţiei: deprivarea altfel, într-o formă care are la bază cu
relativă ca factor stimulator de migraţie totul alte argumente, şi teoria sistemului
este unul dintre elementele la care recurge mondial şi postulata influenţă a rolului
noua economie a migraţiei în explicaţie informaţiei despre societăţile dezvoltate
etichetarea socială a muncii prin definirea are aproximativ acelaşi efect, fără a fi
unor slujbe ca rezervate imigranţilor este vorba de o cultură a migraţiei). Recursul
un element specific teoriei pieţei forţei de la cele două orientări teoretice care
muncă segmentate, reţelele de migranţi şi explică acelaşi fapt empiric constatat
elementele instituţionalizate au fost (evenimentul de migraţie creşte
tratate anterior ca părţi ale teoriei probabilitatea propriei repetări), are
reţelelor. Practic contribuţia se reduce la tocmai sensul de a arăta că mai degrabă
evidenţierea distribuţiei pământului şi a cultura migraţiei şi acţiunea ei asupra
modului de producţie agrar, la distribuţia repetitivităţii evenimentului la nivel
la nivel regional a capitalului uman (de individual este o ipoteză decât un
altfel un subiect al economiei neo-clasice) mecanism demonstrat. Mergând mai

108
Teorii ale migraţiei internaţionale

departe, la nivel comunitar, recursul la (resursele venite din străinătate sub forma
cultură pare ca în multe situaţii, elementul banilor nefăcând necesară întoarcerea la
care umple golurile din explicaţie. În ocupaţiile din agricultură, pământul fiind
cazul de faţă, rolul jucat de migraţie ca rit achiziţionat în special pentru valoarea sa
de trecere de la adolescenţă la maturitate, de a conferi prestigiu social). La nivel
în cazul unor comunităţi, ar fi argumentul comunitar, susţine cauzalitatea
forte în susţinerea apariţiei şi dezvoltării, cumulativă, scoaterea din ce în ce mai
la nivel comunitar, a unei culturi care multor terenuri din circuitul productiv
include migraţia “adânc înrădăcinată în reduce numărul locurilor de muncă
repertoriul comportamental al oamenilor disponibile şi implicit constituie un
şi “valorile asociate migraţiei” ca impuls pentru adoptarea migraţiei ca
devenite “parte a valorilor comunităţii” strategie de supravieţuire. Pe de altă
(Massey şi alţii, 1998: 452 – 456). parte, aceeaşi orientare, susţine recursul
Influenţa migraţiei asupra culturii este nu familiilor/gospodăriilor de migranţi la
numai posibilă, dar şi probabilă, dar dacă tehnologie avansată în domeniu şi
luăm în considerare gradul de stabilitate implicit reducerea necesarului de forţa de
al valorilor apare în primul rând muncă (modificare modului de producţie
întrebarea, pentru ce cazuri ar putea fi agricol).
valabilă o asemenea explicaţie? Care sunt Factorul capital uman considerat la
valorile asociate migraţiei şi care este nivel regional în ţara de destinaţie, este
relaţia între impunerea lor şi creşterea poate punctul cel mai slab al abordării.
migraţiei la nivel comunitar sunt încă Deşi una dintre asumpţiile de bază a
întrebări de răspuns pentru cauzalitatea teoriei capitalului social (pe care o
cumulativă. include de altfel) este cea a reducerii
Revenind la ceilalţi doi factori costurilor şi riscurilor asociate migraţiei
specifici, distribuţia pământului şi modul şi implicit reducerea selectivităţii,
de producţie agrar, prima remarcă, de cauzalitatea cumulativă postulează cercul
altfel una generală pentru noile abordări vicios al pierderii suferite de ţara (în
teoretice ale migraţiei, este postularea cazul de faţă regiunea) de origine prin
migraţiei ca fenomen/proces care leagă migraţie în termeni de capital uman,
exclusiv ţările lumii a treia şi ţările cele argumentând că cei care migrează sunt în
mai dezvoltate ale lumii şi, mai particular, cei “relativ bine educaţi, calificaţi,
aria rurală a lumii a treia de lumea productivi şi puternic motivaţi” crescând
dezvoltată. Considerarea distribuţiei productivitatea în aria de destinaţie,
pământului ca şi a modului de producţie micşorând-o în acelaşi timp la origine.
agrar ca factori cheie în explicaţia “de-a lungul timpului, deci, acumularea
migraţiei înseamnă că agricultura şi capitalului uman consolidează creşterea
proprietatea asupra pământului sunt economică în aria de destinaţie în timp ce
elemente definitorii pentru situaţia de epuizarea sa simultană în aria de origine
plecare a viitorului migrant/familiei – îi exacerbează stagnarea, astfel
gospodăriei sale. Modalitatea de intensificând condiţiile pentru
distribuţie a pământului face trimitere la (producerea) migraţiei” (Massey şi
studiile despre efectele migraţiei, care au alţii,1993: 453).
pus în evidenţă în mod constant tendinţa
migranţilor de revenire sau a Abordarea sistemică
familiilor/gospodăriilor care includ Abordarea migraţiei internaţionale
migranţi spre achiziţionarea pământului şi în termeni de sistem porneşte de la
scoaterea lui din circuitul agricol Mabogunje, care aplică în anii ’70

109
Monica Constantinescu

perspectiva sistemică în studiul migraţiei abordări descriptive ale migraţiei


rural – urban, în cazul Africii. Ideea internaţionale (demersul din Worlds in
reapare sporadic în studii în anii ’80 dar motion, şi însăşi demersul autorilor),
va fi tratată sistematic pentru prima oară integrarea coerentă şi suprinderea
în cazul migraţiei internaţionale de Kritz interacţiunii între elemente situate la
şi colegii săi în 1992 (International nivele diferite de analiză rămânând mai
migration systems – a global approach). degrabă un deziderat (Arango. 2000: 292)
Manifest legată de incapacitatea Modalitatea de definire a
aparatului conceptual de a explica noile sistemelor este şi ea un punct problematic
forme ale fenomenului (Kritz, Zlotnik. al abordării. Cele 5 “principii generale”
1992: 1-2), perspectiva sistemică încearcă pentru a ghida identificare unui sistem de
să surprindă caracterul dinamic al migraţie internaţională propuse de Hania
migraţiei, integrând aspecte din aria de Zlotnik (Zlotnik, 1992: 20) sunt destul de
origine şi destinaţie. Construcţia teoretică, imprecise10, modul în care lucrează
destul de sumar elaborată, are la bază efectiv privilegiind, aşa cum afirmă
ideea că migraţia internaţională poate fi Arango, partea stabilă a sistemelor (ţările
cel mai bine înţeleasă prin considerarea de destinaţie) cu efecte imediate asupra
sistemelor spaţial definite pe baza explicaţiei (Arango, 2000: 292).
fluxurilor de migraţie9, ca “un grup de ţări
care schimbă un număr relativ mare de Concluzii
migranţi unele cu altele” (Kritz, Zlotnik, Momentul actual al studiilor
1992: 2). Existenţa unui flux de migraţie despre migraţie pare să fie sub semnul
este însă condiţia necesară dar nu şi căutărilor teoretice care să răspundă în
suficientă, pentru definirea unui sistem de mod adecvat noilor realităţi din aşa
migraţie (Zlotnik, 1992: 19), schimbul de numita fază post-industrială a migraţiei
persoane reprezentând numai unul din internaţionale. Sfârşitul anilor ’70 şi mai
fluxurile care leagă ţările împreună într- pregnant anii ’80 ai secolului trecut ar
un sistem. Intenţia abordării este de a putea fi considerat intervalul în care are
surprinde complexitatea actuală a loc regândirea corpusului teoretic utilizat
fenomenului prin includerea simultană în până atunci în domeniul migraţiei
explicaţie a factorilor care intervin la internaţionale în virtutea provocărilor pe
diverse nivele (nivel macro, meso şi mai care lumea migraţiei le punea în faţa
puţin, deşi intenţia există, micro), specialiştilor în domeniu. Realitatea
acţionând în diverse contexte (economic, migraţiei internaţionale cu greu putea fi
politic, social şi demografic), într-o încadrată în modele care o descriau
perspectivă temporală care ia în esenţialmente ca eveniment unic şi
considerare elemente de natură istorică şi irepetabil (migraţie definitivă), impunând
modificările intervenite în cadrul iniţial în consecinţa ruperii legăturilor cu spaţiul de
care migraţia apare (inclusiv ca rezultat al origine şi o evoluţie predictibilă ca flux.
dezvoltării acesteia). Deşi schema Numărul crescând al migranţilor în
explicativă propusă este complexă, spaţiul internaţional, evidenţa empirică a
aplicarea ei efectivă a condus prioritar la dificultăţii controlării unui flux odată
declanşat au sporit atenţia acordată
9
O caracteristică distinctivă în încercarea de a
10
suprinde complexitatea actuală a fenomenului Pe baza aceleiaşi abordări studiul Haniei Zlotnik
migraţiei internaţionale este considerarea simultană a propune în 1992 o “împărţire” în sisteme sensibil
tuturor mişcărilor de populaţie între ţările unui sistem, diferită de cea propusă de Massey et al. în 1998. Cum
indiferent de formă, incluzând turismul, deplasările la sistemele sunt definite în primul rând de stabilitate,
studii, contrafluxul de personal calificat/înal calificat soluţiile distincte înseamnă în ultimă instanţă a,
etc. insuficientă elaborare a criteriilor de definire.

110
Teorii ale migraţiei internaţionale

fenomenului la nivelul cercetării parţiale care reduc diversitatea


ştiinţifice. Încercările de rafinare a fenomenului, iar teoriile din câmpul
aparatului conceptual utilizat anterior, migraţiei internaţionale de până acum
completate de apariţia de noi orientări (o sunt tributare mai ales modului de a privi
parte adaptări ale teoriilor elaborate în dinspre ţările bogate de destinaţie, cu
alte domenii) caracterizează încă la accent pe preocupările şi problemele
începutul secolului XXI domeniul specifice acestora.
migraţiei internaţionale, alcătuind mai Contextualitatea spaţială şi
degrabă un “mozaic” (Arango, 2000: 287) temporală, cu puţine excepţii, pare să fie
decât noi paradigme de abordare una dintre problemele serioase cu care se
sistematică a fenomenului. confruntă încercările de elaborare şi mai
Reevaluat din prisma fluxurilor ales de testare a ipotezelor teoriilor
contemporane, a mecanismelor şi contemporane. Luând în discuţie numai
efectelor acestora, corpul teoretic tinde să orientările contemporane, noua economie
se dovedească „în urma evenimentelor”, a migraţiei este tributară situaţiei
confruntându-se cu evoluţii ale specifice a fluxului dintre Mexic şi SUA,
fenomenului total diferite de predicţiile care a stat la baza elaborării ei, teoria
teoriilor clasice (ca formă şi conţinut)11. pieţei forţei de muncă segmentate este
Abordări teoretice capabile să cuprindă puternic ancorată în situaţiile de tip guest
complexitatea procesului, caracterul său worker dominante în anii ‘60 – ‘70,
dinamic, diversitatea factorilor de natură sistemul mondial, deşi la altă scară, leagă
economică, socială, culturală şi politică migraţia de un anume tip de organizare
ce intervin în apariţia şi desfăşurarea (societatea capitalistă) şi expansiunea
migraţiei internaţionale şi desfăşurarea sa acesteia, deşi migraţia nu este un
multinivel rămân încă un deziderat. Linii fenomen specific perioadei „capitaliste”.
recente de cercetare (de tipul abordării Reţele de migranţi, ca şi cauzalitatea
sistemice, capitalul social, cauzalitatea cumulativă par să fie abordările cele mai
cumulativă) par să descrie o tendinţă către puţin tributare contextelor deşi în
tratare concomitentă a factorilor de la condiţiile în care dinamica reţelelor
origine şi destinaţie, abordare din rămâne un spaţiu de cercetare neacoperit
perspectivă dinamică şi multinivel, dar este greu de precizat „gradul” lor de
efortul de construcţie este încă în plină generalitate.
desfăşurare. Întrebarea pe care şi-o punea D.
Caracterul complex al migraţiei Sandu în 1984, „... indiferent de când şi
internaţionale şi dificultatea proiectării şi unde se întâmplă, procesul este în linii
realizării de cercetări în condiţiile mari acelaşi, sau procesul pare să fie
studierii unui fenomen care subîntinde în acelaşi din simplul motiv că nu au fost
desfăşurare spaţiul a cel puţin două state utilizate, în majoritatea cazurilor,
naţionale, cu specificul „subiecţilor în instrumentele cele mai adecvate
mişcare” sunt probabil două motive obiectului de cercetare” (D. Sandu.1984:
serioase care limitează evoluţia teoretică 12) rămâne o întrebare de actualitate
în domeniu. A privi migraţia pentru începutul mileniului al treilea.
internaţională numai din perspectiva Abordarea sistemică pare a fi singura
destinaţiei sau numai a originii pare să încercare de a-i răspunde teoretic,
conducă spre concluzii specifice şi asumând în mod explicit imposibilitatea
studierii migraţiei internaţionale altfel
11
Ludger Pries argumentează o modificare nu numai decât în cadrul sistemelor de migraţie
în termeni cantitativi ci şi calitativi a fenomenului (cazuri). Orientarea a condus însă, cel
(Ludger Pries. 1999: 2-3)

111
Monica Constantinescu

puţin deocamdată, în primul rând la motion, în elaborarea teoriilor specifice


descrieri sau explicaţii strict contextuale (indiferent dacă referinţa va fi cea pe care
fără decelarea unor principii generale, o propun, cauze, evoluţie, efecte ale
universal aplicabile, indiferent de fenomenului sau o alta). Răspunsul
contextul - sistem. acestor întrebări este dificil de elucidat şi
Căutarea noastră orientată de nu ne-am propus aici argumentarea uneia
criteriul cuprinderii în explicaţie şi sau alteia dintre opţiuni. Creşterea
predicţie a totalităţii fenomenului pare să interesului contemporan pentru cercetarea
fie una sortită eşecului, însă ea naşte o migraţiei internaţionale într-o “epocă a
întrebare fundamentală: este posibilă (ori migraţiei”, cum argumentează Castles şi
utilă) o astfel de teorie? În condiţiile în Miller (Castles, Miller, 1993: 1-17)
care acumulările de până acum în suntem convinşi însă că va oferi noi
domeniu vorbesc despre importanţa soluţii acestei provocări.
factorilor care acţionează la nivele
diferite (micro, macro, meso), despre
influenţa elementelor de natură Bibliografie:
economică, socială, culturală, istorică şi
politică, despre dinamica procesului şi Arango, Joaquin. (2000). Explaining
despre diversificarea formelor de migraţie migration: a critical view,
este îndreptăţită aspiraţia către o teorie International Social Science
unică? Este oare capabil un singur model Journal, 165.
teoretic să explice şi să prezică, spre Boyd, Monica. (1996). Family and
exemplu, evoluţiile migraţiei mexicane în personal network in international
Statele Unite, un flux cu o istorie migration: recent developments
îndelungată, dinspre o ţără subdezvoltată and new agendas. În Robin Cohen
către o mare putere prin tradiţie ţară de (ed.), The sociology of Migration.
imigraţie, desfăşurată în contextul Brookfield, Vermont, US: Edward
specific care leagă cele două state şi Elgar Publishing Company.
evoluţiile migraţiei româneşti în Spania, Castels, Stephen, Miller, Mark J. (1993).
un flux recent, fără a avea la bază o The age of migration.
relaţie atât de complexă între cele două International Population
state naţionale puse de curând în poziţia Movements in the Modern World.
de a exporta respectiv primi migranţi? Se London: Macmillan
poate scoate cazul al doilea al exemplului Eyal, Gil, Szelenyi, Ivan, Townley,
nostru din contextul formaţiunii Eleanor. (2001). Capitalism fără
suprastatale din care face parte aria de capitalişti. Noua elită
destinaţie? Dacă cerem unei singure teorii conducătoare din Europa de
să furnizeze numai un cadru general (sau Est.Bucureşti: Editura Omega.
“ceea ce contează”) în care toate aceste Faist, Thomas, (1997) The Crucial Meso-
“exemple” care constituie migraţia Level. În Thomas Hammar, Grete
internaţională actuală să poată fi Brochmann, Kristof Tamas,
analizate, referinţa respectivă nu ar Thomas faist (eds.), international
deveni una prea generală şi la limită şi-ar Migration, Immobility and
pierde raţiunea de a fi? În ce măsură s-ar Development. Multidisciplinary
mai putea discuta despre testarea perspectives. Oxford, New York;
ipotezelor unei astfel de teorii? Poate că Berg
soluţia stă tocmai în ceea ce Massey şi Faist, Thomas. (2000). The volume and
alţii încearcă să sugereze în Words in Dynamics of International

112
Teorii ale migraţiei internaţionale

Migration and Transnational Population and Development


Social Spaces. Oxford: Clarendon Review. Vol. 19, 431 – 466
Press. Massey, Douglas, Arango, Joaquin,
Gurak, Douglas T., Caces, Fe. (1992). Hugo, Graeme, Kouaouci, Ali,
Migration Networks and the Pellegrino, Adela Taylor, Edward
Shaping of Migration systems. În J. (1993). An evaluation of
Kritz.M., Lim, L, Zlotnik, H. international migration theory: The
(eds.), International migration North American Case. Population
systems – a global approach, and Development Review. Vol. 20,
Oxford; Clarendon Press. 699 – 751
Hugo, Graeme J. (1981). Village- Massey, Douglas, Arango, Joaquin,
communities ties, village norms, Hugo, Graeme, Kouaouci, Ali,
and ethnic and social networks: a Pellegrino, Adela Taylor, Edward
review of evidence from the Third J. (1998). Worlds in motion.
World”. În Gordon F. DeJong, Understanding international
Robert W. Gardner (eds), migration at the end of the
Migration Decision millennium, Oxford: Clarendon
making:MultidisciplinaryApproac Press.
hes to Microlevel Studies in Massey, Douglas, Espinnosa, Kristin.
Developed and Developing (1999). Undocumented migration
countries, New York; Pergamon and the quality and quantity of
Press. social capital. În Ludger Pries
Kearney, Michael. (1986). From the (ed.), Migration and Transnational
invisible hand to visible feet: social spaces. Ashgate Publishing
Anthropological Studies of Company
Migration and development, Portes, Alejandro, Wilson, Kenneth.
Annual Reviews of Anthropology. (1996). Immigrant enclaves: An
15: 331–61 analysis of the labor market
Kritz. M., Zlotnik. H. (1992). Global experiences of Cubans in Miami.
interactions; Migration sisytems, În Robin Cohen (ed.), The
processes, and policies. În sociology of Migration,
Kritz.M., Lim, L, Zlotnik, H. Brookfield, Vermont, US: Edward
(eds.). International migration Elgar Publishing Company.
systems – a global approach. Pries, Ludger. (1999). New migration in
Oxford: Clarendon Press. transnational spaces. În Pries,
Massey, Douglas, Alarcon, Rafael, Ludger (ed.), Migration and
Durand, Jorge, Gonzalez, transnational social spaces,
Humberto. (1987). Return to Ashgate Publishing Company
Aztlan. The social process of Sandu, Dumitru. (1984). Fluxurile de
international migration from migraţie în România, Bucureşti;
Western Mexico. Berkley and Los Editura Academiei
Angeles: University of California Zlotnik, H. (1992). Empirical
Press. identification of international
Massey, Douglas, Arango, Joaquin, migration systems. În Kritz.M.,
Hugo, Graeme, Kouaouci, Ali, Lim, L, Zlotnik, H. (eds.),
Pellegrino, Adela Taylor, Edward International migration systems –
J. (1993). Theories of international a global approach. Oxford;
migration: A review and appraisal. Clarendon Press.

113
Monica Constantinescu

Van Rossem, Ronan. (1996). The world test. American Sociological Review.
system paradigm as general theory Vol. 61: 508 – 527
of development: a cross – national

Abstract

Starting from one of the fundamental works in the field, the study
proposes a presentation of the theories currently used in international
migration. The seven theoretical approaches (neoclassical economics,
new economics of migration, segmented labour market, historical-
structural tradition, approaches from the perspective of migrant
networks, cumulative causation, system approach) are described in the
frame of an attempt to evaluate their predicative and explicative power
related to the contemporary forms of international migration. The search
for a unique theory, capable to cover the complexity of international
migration as dynamic process, with multilevel action and determination,
with influences in and from economic, social, cultural and political
realms, does not seem to be a successful one, but the result conducts
toward a fundamental problem/discussion to which the research in the
field will probably answer in the future: is such a theory
possible/necessary in international migration?

114