STUDIU DE CAZ Migratia de inteligenta in randul tinerilor stdenti romani din Italia

Acest studiu de caz face o analiza asupra fenomenului de migratie in randul tinerilor student roamni din Italia avand la baza ca sursa un studiu realizat de Feraru Petronela Daniela impreuna cu Ion Eugen Popitiu, coordonatorul filialei Italia a Ligii Studentilor Romani din Strainatate LSRS.Studiul are ca scop analiza motivelor care fac ca acest segmaent special al migratiei romanesti sa nu doreasca sa revina in Romania dupa finalizarea studiilor si sa constate unde se vad plasati geographic sip e piata fortei de munca acesti tineri dupa obtinerea titlului de studio. Studiul de fata are la baza aspect legate de cadrul theoretic privind etapele procesului de migratie (Emigrare si Imigrare).Ipoteza generala a studilui este aceea ca cei mai multi considera emigrarea ca fiind singura solutie in vederea unei pregatiri universitare superioare care sa le ofere posibilitatea unei integrari pe piata fortei de munca.Ipotezele de lucru sunt: Studentii romani din Italia ca resursa importanta cultural contrubuie semnificativ la procesulde integrare.

Discriminarea in randul tinerilor student roamani din Italia este una naturala(etnica).

Tinerii romani din Italia se vad pozitionati pe piata fortei de munca si professional dupa finalizarea studiilor oriunde mai putin in Romnaia.

Studentii romani din Italia in cea mai mare parte, nu doresc revenirea in tara de origine.

Din datele studiului reiese ca tinerii nu doresc sa revina in Romnaia foarte curand si se vad pozitionati pe piata fortei de munca mai curandoriunde chiar si in Italia, dar mai putin in Romania.Mai mult decat atat, acesti tineri doresc sa ramana in afara tarii de origine multa vreme de acum incolo.Pentru Italia acesta lucru reprezinta un castig de creiere, este un cert ca prezenta lor va avea o importanta functie cultural, facilitand procesele de integrare. In concluzie , in finalul acestui sutdiu s-a dovedit ca ipotezele cercetarii care trimit la dimensiuni cheie din etapele procesului de migratie international precum integrare, discriminare, reusita si revenirea in tara de origine ,se confirma. In cadrul acestei analize esantionul studiului realizat prin chestionar Migratia de inteligenta in randul tinerilor student romani din Italia, este format din 60 de student.. Cei mai multi (60%)dintre cei chestionati au varste cuprinse intre 20 si 25 de ani, intre 26 si 30 de ani au in jur de 23%, urmati de cei cu varste intre 31 si 35de ani(10%) si cei intre 36 si 40 de ani (5%).Majoritatea subiectilor sunt femei(67%) adica 40 la numar iar 33% sunt de gen masculine (20 de studenti).In ceea ce priveste durata sederii in I talia, cei mai multi au o perioada relativ scurta de sedere in I talia si anume, intre 1si 2 ani (31,7%) , urmati de cei care au o perioada cuprinsa intre 2 si 3 ani (25%), 23,3 % au peste 5 ani de sedere, 11,7% au intre 3 si 4 ani, urmati de cei 6,7%care au decalrat o perioada de sedere in Italia cuprinsa intre 4 si 5 ani.Subiectii cercetarii provin in mare parte din Bucuresti(15%), urmati de cate 6.7% respondent din localitatile Cluj Napoca, Constanta si Iasi, de cate 5% respondent din localitatile Botosani,Craiova si Galati. La intrebarea Ati fost victim discriminarii de orice fel in Italia? un procent de 43% dintre subiecti declara ca au fost victim ale discriminarii, in timp ce 35% dintre ei declara ca nu.70 % au raspuns ca se simt integrati in societatea italiana, iar 13, 3% au raspuns ca nu.73% dintre studentii romani ai studiului de fata, au raspuns ca nu au fost victimile vreunei infractiuni in I talia, urmati de un procent de 22% dintre si care raspund ca au fost astfel de vitime.Din categoria acestora din urma, 45.5% dclara ca infractorul este cetatean Italian, 36, 4%, dintre respondent au spus ca infractorul este de fapt cetatean roamn si 18,2% dintre intervievati raspund ca infractorul in cazul infractiunii comise asupra lor este de alta etnie decat cea italiana sau romana .42 % dintre respondent au declarat ca nu doresc sa revina in tara dupa finalizarea studiilor in Italia, urmati de cei33% care decalra ca doresc sa revina in Romnania, si doar 25% raspund ca nu stiu/nu pot aprecia 2

Din cei 42% dintre cei intervievati au declarat ca nu doresc sa revina in tara dupa finalizarea studiilor in Italia au motivate gestul lor astfel:Fiindca locuiesc aici de 11 aniIn plus am mai multe oportunitati de munca si afirmare pe plan personal.De asemenea m-a mobisnuit cu stilul de viata de aici.Relatiile mele cu cei din tara sunt cam slabe,nu vad ceva anume care sa ma poata atrage ; Din cauza felului in care este condusa; Lipsa oportunitatilor de angajare, precum si gradul de remunerare corespunzatoare pregatirii; Sistemul educational din Italia este mult mai bun decat cel din Romania; Imi place mai mult calitatea vietii aici; E un pas inapoi din punct de vedere professional; conditii de trai oferite; Situatia economica a tarii si perspectivele limitate pe piata muncii ; Datorita faptului ca ma consider foarte integrate din toate punctele de vedere si pentru faptul ca iti ofera desule oportunitati; Pentru mine intoarcerea acasa ar fi un regres dintr o multitudine de motive care pot ci reduse la :nivel scazut al calitatii vietii; instabilitatea sidecadenta sitemului de invatamant romanesc; Romania nu ofera oportunitati tinerilor pe piata fortei de munca si nu numai; Romanai este o tara mult prea corupta. Intrebati subiectii cercetari unde vor reusi professional si pe piata fortei de munca dupa formarea lor in cadrul unei universitati din afara, cei mai multi (35%) au raspuns oriunde, 26,7% au rspuns ca in orice tara in afara de Romania iar 21,7% dintre ei spun Italia.Parerea subiectilor acestui studio cu privire la sistemul de invatamant superior din Italia comparative cu cel din Romania este urmatoarea:38,3% spun ca au o parere proasta, 28,3% au o parere indiferenta, in timp ce 26,7% dintre respondent sunt mai categorici si spun ca au o parere foarte proasta, si doar 6,7% declara ca au o parere buna. O intrebare care face referire in mod direct la existent unui organism care sa sprijine drepturile studentilor romani aflati la studii in Italia, mai ales ca studiul este realizat in colaborare cu filial Italia a Ligii Studentilor Romani din Strainatate LSRS, a fost: Personal consider ca este necesar un organism care sa sprijine drepturile tinerilor studnti romani aflati la studii in Italia?. Astfel, 51,7% dintre respondent au raspuns ca este necesar acest lucru, iar motivele cele mai des invocate de ei sunt: Fiindca cei abia sositi in Italia si mai ales cei care sunt singuri (fara familei si support)se simt fara puncte de reper la inceput si nu sunt in stare sa is idea seama care le sunt drepturile si c ear trebui safaca. Deoarece unii studeni,t si nu numai,au problem cu acomodarea iar daca, in afara de asta, mai contribuie si alti factori, cum ar fi discriminarea , atunci saracii vor fi doborati psihic..Consider ca ar trebui mai degraba 3

infiintate centre de consiliere si ajutor; poate fi util ca centralizator si facilitator de informatii creand o retea sociala; Pentru a minimaliza dificultatile studentilor, a-i indruma spre o integrare cat mai buna a acestora in societate si apoi in mediul professional; Pentru ca suntem informati ce documnete, cum se fac, cati bani costa sa faci o universitate in strainatate.Am primit ajutor de la Italia mai mult decat de al Romania nu mi se pare normal de la o tara care se considera europeana; pentru ai proteja impotriva abuzurilor intr un climat putin tensionat;normal ca e necesar pentru a depasi tocmai discriminarea , nedreptari de orice fel datorita imaginii mai putin bune pe care Romania o are cu strainatatea. In concluzie studentii romani aflati la studii in Italia apreciaza in fiinatrea si necesitatea existentei unui astfel de organism, care sa vina in intampinarea problemelor lor, mai ales ca, ei se afla intr o tara in care romanii sunt o comunitate importanta ca numar si ca valoare.Spre exemplu,pentru cei care doresc sa devina in tara ,LSRS le ofera sprijin in identificarea oportunitatilor profesionale si este la ora actual primul si singurul for official care reprezinta interesele studentilor romani din starinatate.LSRS a fost infiintat pe fondul constentizarii cresterii migratiei tinerilor roamni catre universitatile din intreaga lume, ca urmare directa a globalizarii accelerate si a deficintelor sistemului educational romanesc.Rolul unui organism de acest gen este de a promova identitatea si valoarea grupului de student roamni din strinatate, intrunind numeroase exemple de excelenta determinare si character si se afla in contact direct cu civilizatia occidental. In graficul de mai jos putem observa opinia celor chestionati referitoare la o serie de afirmatii legate de imigrantii roamni aflati la studii sau al munca in Italia.Oprima constatare este aceea ca ambele tari implicate in actul migratiei au castigat de pe urma imigrantilor roamni, ata Italia cat si Romanai.In cazul Romaniei dintre cele 60 de personae chestionate in procent de 76.6%sustine acest lucru pe cand in cazulItaliei in jur de 50%;50%dintre respondent sunt de parere ca statul italin ofera prea putin sprijin imigratilor sai;48,3% dintre respondent declara ca repatrielrile fortate de romani din Italia sunt de fapt justificate; 50% dintre respondenti nu sunt de accord cu afirmatia ca imigrantii rmnai se integreaza cu dificultate in societatea italiana, de accord cu aceasat afirmatie sunt 43,4% dintre respondentii acestui studio ; 63,3% dintre respondent spun ca sunt prea multi imigranti romani in Italia, doar , 2,7% nu sunt de accord cu aceasta afirmatie; 56,6% dintre respondent se declara a nu fi de accord cu afirmatia ca

fenomenele ca discriminarea,rasismul si xenophobia sund doar un mit creat de mass- media Italian, in timp ce, un procent de 36,6%, sunt de accord cu afirmatia in cauza. GRAFICUL

Concluzii
Societatea romaneasca este altfel construita incat se renunta, intru-un mod care demonstreaza un grad ridicat de inconstienta, la tineri extreme de capabili, in care statul roman a investis bani timp de cel putin 12 ani de zile, multa munca si in a caror formare profesionala si umana s-a pus foarte mult suflet .Sistemul romanesc de invatamant face gratuit servicii enorme pietelor de munca din alte tari , care iau tineri roamani gata pregatiti, dornici de munca si de afirmare pe plan profesional, le ofera locuri de munca si salarii din care pot trai decent.Migratia tinerilor romani catre Europa si catre alte zone attractive din punc de vedere professional si economic este o reactive fireasca la lipsa de perspective de pe piata fortei de munca din Romnaia. Desi datele statistice nu reprezinta o cifra exacta a numarului de student roamani aflati la studii in Italia, s-a mers in acest studio de caz pe date in formare pusa la dispozitie de filial Italia a Ligii Studentilor Romani din Strainatate care are pana in present aproximativ 300 de membri.Esantionul actual pana la data analizei informatiilor este format din 60 de student.Este evident un esantion mic prin care nu se pot determina rezultate care ar putea fi extrapolate la intreaga populatie astudentilor romani aflati la studii in Italia. Din datele studiului reiese ca tinerii nu doresc sa revina in Romania ,acestia integrandu-se mult mai usor in societatea Italiana. Concluziile pe scurt care se desprind de aici sunt urmatoarele: Din 26 care au raspuns ca au fost victim a discriminarii in Italia.18 (69,2%) sunt femei si 8 sunt barbate; 28 (46,7%) dintre student declara motivul discriminarii iar 24 (85,7%) dintre ei amintesc ca motiv etnia; 70% dintre student declara ca se simt integrati in societatea italiana; 30 din 40 de femei chestionate au declarat ca se simt integrate in Italia in timp ce 12 babrbati din 20 au declarat ca nu se simt integrati in Italia;

73% dintre respondent spun ca nu au fost victimele vreunei infractiuni in Italia iar 22% raspund ca au fost victime ale infractiunilor.Din cei 22% un procent de 45,5% declara ca infractorul era cetatean italian, 36,4% spun ca infractorul era cetatean roman si 18,2% spun ca infractorul era de alta etnie;

Opinia conform careia infractorul era mai curand de cetatenie italiana decat de cetatenie romana se pastreaza in topul declaratiilor in ceea ce priveste variabilele gen (femeile) de varsta (intre 20-25);

25 (42%) dintre chestionati au raspuns ca nu doresc sa revina in tara dupa finalizarea studiilor in Italia si cele mai multe sunt femei iar, 20 (33%) doresc sa revina in tara de origine ;

Cei mai multi dintre tineri considera ca vor reusi profesional si pe piata fortei de munca mai curand: oriunde au raspuns 21 (35%), in orice tara in afara de Romanaia au raspuns 16 (26,7%), in Italia au raspuns 13 (21,7%) si doar 8 (13,3%) au raspuns Romania ;

23 (38,3%) dintre respondent afirma ca au o parere proasta si 17 (28,3%) ca au o parere indiferenta despre sitemul de invatamant din Romania; 31 (51,7%) dintre respondent au raspuns ca este necesara existent unui organism care sa sprijine drepturile tinerilor student romani aflati la studiiin Italia.Un exemplu este astazi LSRS care reprezinta cea mai active organizatie care v ine in sprijinul tinerilor care studiaza in strainatate ;

Ambele tari implicate in actul migratiei au de castigat de pe urma imigrantilor romani, atat in Italia cat si in Romania.In cazul Romaniei din cei 60 de respondent un procent de 76,6% sustine acest lucru pe cand in cazul Italiei in jur de 50% dintre cei chestionati sustin aceasta ;

50% dintre repondenti sunt de parere ca statul Italian ofera prea putin sprijin imigrantilor sai ; 48,3% dintre cei chestionati decalra ca repatrierile fortei de romani din Italia sunt de fapt justificate ; 50% dintre respondent nu sunt de accord cu afirmatia ca imigrantii romani se integreaza cu dificultate in societatea italaina in timp ce 43,4% se decalra de accord cu afirmatia in cauza 6

63,3% dintre respondent spun ca sunt prea multi imigranti romani in Italai si doar 26,7% nu sunt de accord cu aceasta afirmatie ; 56,6% dintre respondent se declara in dezacord cu afirmatia ca fenomenele ca discriminarea ,rasismul si xenofobia sunt doar un mit creat de mass-media italiana ,iar 36,6% sunt de accord cu ea ;

31,7% dintre respondent au o perioada de timp relativ scurta ca experienta a migratiei, cuprinsa intre 1-2 ani, 25% (intre 2-3 ani) iar 23,3% au declarat o sedere de peste 5 ani in Italia.

In finalul acestui studio de caz o sa aduc in discutie ipotezele de lucru stabilite mai sus .Aceste ipoteze ne trimit cu gandul la dimensiuni cheie din etapele procesului de migratie international precum: integrare, discriminare, reusita si revenirea in tara de origine. Prima ipoteza: Studentii romani din Italia ca resursa importanta cultural contrubuie semnificativ la procesul de integrare 70% dintre respondentii studiului de fata au raspuns ca se simt integrati in societatea gazda iar cei mai multi dintre acestia fac parte din categoria de varsta cuprinsa intre 20-25 de ani (51,1%) din care 30 (71,4%) sunt de gen feminin.De asemenea imigrantii romani se integreaza cu dificultate in societatea italiana a determinat pe cei maimulti (50%) sa declare ca nu sunt de accord cu aceasat afirmatie in timp ce 43,4 % sunt de accord cu ea. Atat din iterviurile realizate cu tinerii roamnai din Italia cat si din analiza datelor prin chestionar aobservam ca tinerii doresc si chair reusesc sa se integreze si sa se adapteze usor in societatea gazda ori acest lucru se produce poate si datorita faptului ca tinerii sunt mai deschsi oportunitatilor societatii de astazi aflate intr-o schimbare continua. Tinerii se integreaza foarte bine ,altii chiar renunta la gandul sa se mai intoarca in tara de exemplu , fiindca depinde de la caz la cazeu bineinteles ma gandesc sa am intorc, candva eu in tara o sa am introc, fiindca parintii mei sunt acolo si nu mi-a placut nicodata,fiind ca eu vad ca Italia e mai putin evoluata, sunt un fel de romani mai evoluati si nu stiu daca, eu tot timpul a mfost in timpul liceului cu expresia,ca eu n uvoi pleca in strainatate , nu-m iplace in strainatate ,viata m-a puratat pe strada asta , dar cu gandul.Momentan in prezent dupa 4 ani de Italia,ma voi intoarce candva 7

acasa.Sunt multi care sunt cu parintii aici de 10,15 ani pentru ei,da nu se vor mai intoarce pentru ca s-au adpatat aici, parintii lor sunt aici au si rude care sunt aici,deci ei vor ramane aicisi reusesc pentru ca sut integrati, sunt multi, am observant am prieteni,prietene de nationalitate italiaan sau de alta nationalitate alta decat romana si ei vad realizarea aici.Eu ma simt si nu ma simt integrat, adica integrat cat am dorit da, pot sa zic ca sunt multumit de nivel, exista o limita, fiecare doreste sa se integreze pana la un punct.Eu personal nu vreau sa fiu integrat mai mult decat sunt, practic ce inseamna sa fii integrat Depinde si de cerintele fiecaruia , cat doreste ,cum doreste, unde doreste sa ajunga(Ioan Eugen popitiu, 24 de ani, student la facultatea de Stiinte Politice la Uuniversitatea Bologna, coordonator filial Italiana LSRS.) Integrare inseamna acceptarea celuilalt, relatia cu ceilalti, motiv pentru care au fost intrebati tinerii romani din Italia despre atitudinea romanuluicu romanul din Italia iar opiniile acestora se inscriu, in cea ma imare parte , in categoria urmatoare de raspuns: Adica cum sa va spun eu, se ajuta, in mare parte se ajuta, dar de multe ori am observant ca sunt a dracului sa spun asa, unii cu altii, motiv poate care tind sac red ca m-a si indepartat putin de comunitatea de romani,bineinteles avem si alte cerinte de la noi insine si avem alte scopuri, fiecare pentru care am venit aici si nu ca sunt eu cu nasul pe sus, dar as avea eu de suferit.(Ioan Eugen, coordonator filial Italiana LSRS.) A doua ipoteza ar fi cea: Discriminarea in randul tinerilor student roamani din Italia este una naturala(etnica). 46,7% dintre subiectii acestui studio au declarat ca au fost victim ale discriminarii de orice fel in Italia iar printer ei predomina femeile .Categoria de varsta discriminata pare a fi in cazul de fata mai tanara si anume cea cuprinsa intre 20 -25 de ani .Motivul invocate al discriminarii pare sa fie in cele mai multe cazuri (85,7%) etnia urmata de motive ca varsta (7,1%), educatia (3,6%) dar si alte motive(3,6%). Daca se observa la tinerii romanai din Italia o parere generala aceea ca exista discriminare nu putem generalize aceasta perceptive la intreaga populatie de student romani iar un exemplu in acest sens este si urmatoarea opinie: sincer, nu exista discriminare, parerea mea personala, sa fim realisti domnilor , suntem o natie in Italia,vreo 60%, ai sa zicem ca e foarte mare 60%.Vreo 30% sunt infractori si ei ne reprezinta fiind ei reusesc sa ajunga mult mai usor 8

in presa , deci nu vad nici o discriminareTind sa spun, nu doar ca student roman, ci ca student strain poate sa fie putina discriminare , fiindca e o discriminare naturala, adica esti strain, iti este mai greu , intelegi mai greuE o discrimnare pozitiva, nu un fenomen de masa , adica se intampla la un profesor , poate nu are el la suflet strainii , se intampla deci , preferintel nu le discutam a unei personae, nu poti sa-l acuzi si sa afirmi ca esti discriminat daca se intampal un caz si cum spuneeam, n ucred ca exista irealitatea.Oamenii nu vor sa inteleaga, in Italia chiar ne reprezinta infractorii.Saptamana trecuta chiar m-am trezit la 12 noaptea urlete pe strada,erau 5 masini de politie , care erau in urmarire ,doi dintre urmariti erau romani, si omul urla ca ce faceti cu mine, si de ce imi faceti asta , fiindca sunt roman , se intreba.N u, fiindca esti un infractor, deci eu nu cred in discriminare, e o realitate si ar trebui sa ne punem sip e noi romanii in situatia asta , uitati a fost un caz in Romania ca un italian a furat un CD si a aparut in toata presa, nu stiu ce s-ar intampla daca un Italian ar omora in tara la noi, as vrea sa vad cat de urat am riposte , am mediatiza, cred ca am faceo mult mai urat ca ei (Ioan Eugen, coordonator filial Italiana LSRS.) A treia ipoteza este: Tinerii romani din Italia se vad pozitionati pe piata fortei de munca si professional dupa finalizarea studiilor oriunde mai putin in Romnaia. 35% dintre cei chestionati se vad reusind profesional si pe piata fortei de munca dupa finalizarea studiilor mai curand oriunde spun ei urmat de un procent de 26,7% care spun ca in orice tara in afara de Romania, 21,7% spun ca in Italia si doar 13,3% amintesc de Romania. Cu privire la perspectivele pe care le au tinerii pe piata fortei de munca dar si professional in Romania iata un raspuns in acest sens Pozitionat, ma vad cu masterulterminat cu studiile la Universitatea Americana terminate.Exact nu stiu fiindca am invatat de la viata ,viata m-a invatat sa imi fac planuri de prima data pe termen scurt dar si pe termen lung dar o sa astept putin sa vad cum se intampal lucrurile si cum se schimba pe termen scurt .La urma, urmei professional si economic inseamna sa fii multumit si din punct de vedere sentimental si in interiorul tau, adica da, normal cateva milioane de euro oricui i s-ar parea tentant ,dar tind sac red ca pentru o suma mai mica ,eu cred ca ar fi si mai tentant sa merg acasa.Binenteles eu am spus ,nu vo fi dezamagit fiindca voi incerca sa pastrez o legatura cu ceea ce se intampla in afara si cu tot ce este afara,fiindca nu-mi vad viata ,cand ma intorc in tara , sa raman cu lunile.Imi vad putin

viata un dute-vino, momentan.Binenteles ca pe parcurs se poate schimba totul dar astept sa vad ce o sa fie (Ioan Eugen, coordonator filial Italiana LSRS.)

Cea de-a patra ipoteza este: Studentii romani din Italia in cea mai mare parte, nu doresc revenirea in tara de origine. 42% dintre respondentii studiului de fata declara ca nu doresc sa revina in tara dupa finalizarea studiilor in Italia, iar 33% spun ca doresc sa revina acasa.Dintre cei care doresc sa revina in Romania dupa obtinerea titlului de studiu un procent de 33% il reprezinta femeile. Intrebat unul dintre subiecti ce parere are despre migratia tinerilor din Romania acesta raspunde ca: mi se pare un lucru justificat migratia tinerilor dar in idea ca revin inapoi si ridica tara unde este Un fenomen natural.Acelasi subiect intrebat ce parere are despre viitorul tarii noastre si daca merita sa se intoarca raspunde probabil nu. In timp ce majoritatea respondentilor spun ca nu doresc sa revina in Romnai dupa finalizarea studiilor in Italia, am intalnit si pareri diferite care considera revenirea in Romania aproape o conditie obligatory pentru pregatirea si formarea efectuata in strainatate sa revin sis a imbunatatesc societatea romaneasca , cum nu stiuastept sa vad si ce posibilitati voi avea.Bineinteles ca revin in tara, in primulrand vreau sa fac pentru mine si pentru comunitatea marunta , ceva pentru ca e cel ma important, sa reusesc sa schimb, sa imbunatatesc ceva.Cei care sunt sa-i schimb , sa imbunatatesc relatiile si statutul social al celor care sunt impreuna , in jurul meu . bininteles, meritocratie sa fie, sau macar o implicare, nu foarte mare din partea lor si tind sa cred voi reusi pe urma ma gandesc si la grupuri mai mari, nu stiu, depinde in ce calitate voi fi.Dar mai dureaza putin, doresc inca putin ca sa ma I am o experienta, vreau sa vad ce perspective mi se mai deschid, dar oricum intoarcerea ca fi intro zi (Ioan Eugen, coordonator filial Italiana LSRS.) In Romania scaderea natalitatii si migratia tinerilor sunt doua problem extreme de importante care conduc la schimbarea echilibrului etnic al tarii noastre.Se observa ca inca din timpul studiilor de licenta, zeci de mii de tineri au parasit Romania pentru o pregatire universitara superioara.Numai ca nu s-a facut nimic pentru ai adduce inapoi in tara, in conditiile in care acesti tineri reprezinta o pierdere majora pentru Romnaia .Emigrarea este singura solutie devenita posibila pentru ei.Mai mult conform statisticilor ISI, Romania ocupa, in 2003, locul 48 10

in topul productiei stiintifice, in urma unor tari ca Polonia, Bulgaria, Uruguai.1 .In aceste conditii , ce ar mai putea motiva un tanar roman calificat sa ramana intr-o tara de unde nu isi poate practica meseria ?Absolut nimic.Promisiunile par sa numai fie suficiente , cu cat mai mult cu cat exista destule oferte din partea statelor membre ale Uniunii Europene, capabile sa atraga sis a foloseasca in bebneficiu propriu, inteligenta romaneasca aflata tot mai multa in somaj.De aceea , migratia este pentru cei mai multi tineri din Romania o solutie naturala la lipsa de oportunitati la nivelul societatii.

http://WWW.revista flacara.ro/index..php?an=2009&luna+ianuarie-

februarie&nr=12&articol=Migratia_inteligentei_romanesti_de_la_umilinta_la_recunoastere_mo ndiala.xml. 11

Migratia tinerilor pentru studii in strainatate si comunicarea intereducafionala

Tineretul reprezinta, in orice societate umana, o categorie ocupationala si de varsta distincta, ce se caracterizeaza prin valori, atitudini si aspiratii specifice. La 1 ianuarie 2004, in sistemul de invatamant al celor 25 de tari membre ale Uniunii Europene erau cuprinsi 92.742.000 de elevi si studenti. Acetia constituiau 20,26% din totalul populatiei celor 25 de state ale U.E. (populatia U.E- 25" insemna,in anul mentionat, 456,4 milioane locuitori)2. Romania avea, la 1 ianuarie 2004, 21,7 milioane de

locuitori, din care 3.901.000 persoane erau elevi si studenti, ponderea lor in ansamblul populatiei anul scolar 2006-2007 erau inscrisi 3.476.560 elevi in clasele I-XII. Numarul studentilor din tara noastra a crescut considerabil de la un an la altul, incep and cu anul 19 90. A st f el , da c a i n a n ul u ni ve rs i t a r 19 90 -1 99 1 e r au 25.027 studenti in Romania (la toate formele de invatamant), mai tarziu, in anul u ni ve rsi t ar 1 99 7 -1 9 98, num arul lor ajuns es e la 360. 590 pers oane (7, 8% din populatia ,scol ariz at a). Tendinta de crestere mas iva si rapida a studentilor a continuat, asa incat in anul universitar 2002-2003 erau inscrii 596.297 studenti in Romania (constituind13,3% din populatia scolara) 3. De mentionat ca un numar de 9.730 studenti erau veniti din alte tari si invatau in tara noastra. Numarul absolventilor de studii superioare (la toate formele de invatamant) ajunsese in anul 2002 la 93.467 persoane4. Daca in anul universitar 1990-1991 erau 8,31 studenti la o mie de locuitori, dupa 14 ani, in anul universitar 2004-2005, se inregistrau 30,01 studenti la o mie de locuitori.

2 3 4

Sursa:Eurostat, Yearbook, 2006-2007, Cap.H: Education, p.85

Cf. Anuarul Statistic al Rom aniei, Institutul National de Statistic, Bueurqti, 2004, p. 208 Ibidetn, p. 205-206 12

Marirea accelerata a populatiei studentesti din, Romania este un fenomen fara precedent in is toria invatamintului -s uperior national. Cu toate aces tea, ponderea studentilor raportata la totalul populatiei Romaniei continua sa ramanasensibil redusa, comparativ cu ponderea studentilor in ansamblul populatiei din societatile occidentale dezvoltate. Acest fapt social are efecte negative asupra evolutiei sectorului tertiar al economiei nationale, deoarece dezvoltarea sa este d e p e n d e n t a d e f o r t a d e m u n c a s u p e r i o r c a l i f i c a t a ( s e c t o r u l t e r t i a r i n c l u d e invatamantul, cercetarea stiintifica, sanatatea, I.T s.a). Dupa o perioada de izolare indelungata a institutiilor si societatii romanesti,impusa de cercurile conducatoare ale fostului regim cormunist, sistemul nostru de invatamant a intrat intr-un proces de reforma si reorganizare (din 1990 incoace), in concordanta cu cerintele dezvoltarii noastre pe cale democratica si capitalista, cu directiile de evolutie ale invatarnantului european occidental. Restructurarea apoi, renasterea invatamantului national, pe

coordonatele ce caracterizeaza invatamantul din statele avansate ale Europei, a presupus mobilitatea cadrelor didactice si a studentilor, prin diverse programe guvernamentale, precum Socrates, Erasmus, Socrates-Comenius, Leonardo Da Vinci. Astfel, numerosi tineri student si profesori au avut posibilitatea sa studieze la universitati consacrate din grille dezvoltate, sa comunice pe linie profesionala la standardele de cunoastere ale lumii civilizate5.Schimbul de experienta si cunostintele ori informatiile dobandite au pemis acestora sa contribuie la revitalizarea invatamantului superior romanesc. Numarul tinerilor romani care au plecat sa studieze in strainatate (atat pe contirtentul european, cat si pe cel arnerican) a sporit de la un an la altul, dupa 1990, fie ca s-au deplasat cu statut de bursieri, fie ca si-au asumat pe cont propriu cheltuielile de scolarizare. Cei mai multi s-au orientat spre universitatile din Europa. Occidentala (cu deosebire din Franta si Germania), in special pentu studii de licenta, dar si pentru cursuri de masterat si perfectionare prin doctorat.

Referitor la dreptul la educatie,, a se vedea C.otovescu, Protectia juridical a drepturilor omului Editura Scrisul romanesc , Craiova, 2006, p.56-60

13

Este de presupus ea, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana(din 1 ianuarie 2007), mobilitatile pentru studiu se vor accentua, fiind preferate, in continuare, universitatile cu traditie si notorietate din Vest, dar si traseele mai vechi spre institutiile academice in care au studiat tinerii romani in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima jumatate a veacului al XX-lea. De sesizat este faptul ca , in anul 2006, numarul plecarilor vizitatorilor romani in strainatate a fost cu 24,7% mai mare fata de anul 2005, potrivit datelor furnizate de un comunicat al Institutului National de Statistica al Romaniei, din data de 7 februarie 2007. Astfel, s-au inregistrat 8.905.000 plecari in strainatatce in anul 2006, din care 692.100 plecari numai in luna decembrie. Fara indoialacea mai mare parte a plecarilor s-a facut pentru munca si turism, insa o pondere insemnata a avut-o si deplasarea pentru studii, in special de licenta, care a antrenat un numar irnpresionant de studenti. Conform datelor reiesite dintr-un studiu recent, consacrat cercetarii tinerilor din tara noastra, care au ales sa studieze in alte tari 6. in anul 2004 s-au inregistrat circa 23.000 de studenti romani, busieri ai statului roman, plecati in stainatate pentru a invata. Numarul acestora reprezinta mai putin de 1% din populatia tarii noastre, care, in aceiasi an, 2004, avea in jur de 21,7 milioane locuitori. Analiza corelatiei dintre tara de destinatie si procentul celor care studiaza in afara Romaniei, ne arata ca, din cei 23.000 studenti bursieri romani aflati peste hotare:

20% isi urmau cursurile in. Franta

Intitulat Migralia creierelor romanesti, intre rice ,si oportunitate, elaborat de consilierul Andreea Vass in cadrul Departarnentului de Politici Economice si Sociale al Administratiei Prezidentiale Romaniei, pe baza datelor statist-ice ale 0.E.C.D. i EUROSTAT. Principalele date si concluzii ale studiutui amintit au fost comentate si in ziarul Gandul, din 23 ianuarie 2007, de Melania Mandras Vergu. 14

 5% in Italia,

18% studiau in Gerinania, 14% se aflau la studii in S.U.A. 13% au ales s invete in Ungaria 7% in Canada, 3% Marea Britanie,

5% in Italia 2% in Spania 2% in Austria 2% in Beigia7.

Din totalul celor 23.000 de studenti romani plecati sa invete in alte taxi, un numar de 16.000 si-au ales locul de studiu in Europa, in timp ce restul de 7.000 se afla in S.U.A., Canada si Japonia. Se observa ca principalele institutii de invatamant superior european, de care sunt atrasi cei mai multi studenti romani, sunt cele din Franta, Germania si Ungaria. De subliniat ca, un rol major in alegerea institutiei universitare din strainaltate, de care studentii romani cu bursa, il au si acordurile de cooperare stabilite de catre universitatile din care provin acestia. Migratia, in general, a tinerilor pentru studii in statele dezvoltate ale Europe a generat in Romania temerea ca acestia nu se vor mai intoarce in tara, ceea ce a condus, implicit, la formularea problemei pierderii creierelor de valoare". In urma examinarii si stiintifice a fenomenului a reiesit ca., din totalul celor plecati sa urrneze o facuitate in strainatate, numai 12% sau intors cu o diploma universitara in Romania, o alta concluzie, degajata din cercetarea respectivului fenornen, arata ca tara noastra prezint o situatie deficitara atat la capitolul
7

Cf.informatii

15

studeni exportati", cat si la capitolul studenti importati", fapt care o plaseaza in partea de jos a clasamentului european intocmit pe aceasta. tema. Tinerii din statele europene dezvoltate si din cele care au aderat mai tarziu. la U.E., care studiaza in alte tari, reprezinta circa 2%, in timp ce procentul tinerilor romani plecati la studii in strainatate este sub 1%. Fata de Bulgaria, noi avem de trei ori mai putini tineri care studiaza peste hotare. Potrivit estimarilor efectuate EUROSTAT, numarul tinerilor din cele 27 de tari membre ale U.E., care studiaza, intr-o alta tara europeana cunoaste o tendinta de crestere anuala cu circa 5% in medie. S-a constatat o crestere cu 10% a tinerilor ce provin din Cipru , Luxemburg Malta (care invata in alte Si) i cu 6-8% a tinerilor :care pleaca din Grecia, Irlanda, Slovacia si Bulgaria pentru a studia in strainatate.ln topul tarilor europene cu numerosi studenii straini se afla pe primele locuri, Cehia (15.000 persoane) si Ungaria (13.000 persoane)8.In sisternul educatiei universitare din Romania erau cuprinsi, in anii trecuti, peste 9.500 studenti straini din care: - 1.600 proveneau din tarile U.E-25", - 4,500 studenti erau din Republica Moldova, a - 6.1.00 de studenti erau tineri ajunsi la studii in Romania dintr-o multitudine de alte tari, precum: Israel, Tunisia, India, Serbia, Muntenegru, Albania. Bulgaria, Ucraina9. De mentionat ca,in deceniile opt si noua ale veacului at XX-lea, invatamantul superior romanesc a constituit un poi important de atractie pentru studentii straini. In universitatile si facultatiie potitehnice si de medicina din Bucureti , ClujeNapoca, Iasi, Targu-Mures, Timisoara ,Craiova invatau numerosi tineri straini, de pe varii meridiane ale lumii (din Vietnam, Cuba, China, Coreea de Nord, Grecia de pe continentele african latino-american si din alte tari asiatice).Numarul lor (ca, de altfel, si al elevitor straini care se pregateau in Romania) a scazut brusc dupat anul 1990, din cauza urrnarilor schimbarilor politice economico-sociale care au afectat evolutia de ansamblu a societatii romanesti in ultimul deceniu al secolului trecut si, implicit, sistemul sau educational superior. Anul universitar de varf al studentilor din Romania a fost 1980-1981, cand s-au inregistrat 192.769 persoane, din care 15.888 erau straini (8,24% din totalul studentiior romani). In perioada regimului comunist a existat o evolutie oscilanta a volumului studentilor

8 9

Ibidem A se vedea si statisticile Bancile Mondiale, date publicitati in Saptamana Financiara, Bucuresti 12 februarie, 2007

16

din tara noastra. Dupa o perioada de crestere a numarului de student (1970-1980), al carei punct maxim a fost anul universitar 1980-1981, a urmat o etapa de declin incepand anul universitar 1981-1982 si pana la sfarsitul epocii comuniste(1989). Dupa schimbarea vechii ordini social- politice, asistam la o crestere spectaculoasa a volumului studentilor, in general, care a depasit o jumatate de million, si intr-o masura mai mica a numarului studentilor straini asa cum se constata ,si din datele tabelului de-mai jos: Nr. Crt. 1 2 Anii universitari 1970-1971 1980-1981 Total student in Romania 15.1.885 (100%) 192.769 (100%) Din care straini 766 (1.16%) 15.888 (8,24%)

3 4

1989-1990 2002-2003

164.507 (100%) 596.297 (100%)

6.669 (4.05%)10 9.730 (1,63%)11

Pe plan mondial, un numar de 10 tari absorb 75% din totalul studentilor straini, pe primul loc situandu-se S.U.A. Astfel, din cei 2,6 milioane de studenti straini, care s-au inregistrat pe piata educatiei superioare in intreaaa lume, mai bine de 22% dintre acestia studiaza in S.U.A.; 11% se pregatesc in universitati din Marea Britanie; 10% studiaza. in Germania; 9% in Franta. Sistemele de educatie superioara din Canada, Australia si Japonia absorb intre 4 si 6% din populatia studentilor internationali; cele din Federatia Rusa, Belgia si Spania concentreaza intre 1si 3%12 .Cei aproximativ 9.500 studenti straini care invatau in Romania reprezentau 0,36% din totalul mondial al studentilor straini(2,6 milioane tineri), si1,59% din totalul studentilor care se pregateau in tara noastra (in antul universitar 2002-2003).

10 11

Anuarul statistic al Romaniei, Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti, 1990, p.138-139 Anuarul statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, bucuresti, 2004, p.205 12 Conform datelor extrase din publicatia Saptamana Financiara,12 februarie, 2007

17