2

CUPRINS: 1. Contextul cultural-istoric islamic................................3 1.1 Valorile culturale islamice.........................................................3 1.2 ncadrarea contextului islamic prin prisma abordrii diferenelor
culturale elaborat de Fons Trompenaars..............................................5

1.3 ncadrarea contextului islamic prin prisma abordrii anagementului

structurilor multiculturale elaborat de Geert ofstede.......................5

2. Contextul socio-economic islamic................................6 3. Particularitile managementului rilor islamice.....11 3.1 !tructurile organi"atorice ale firmelor din rile islamice.....................12
3.2 #oti$area salariailor %n rile islamice..................................................12 3.3 &egocierea %n afaceri............................................................................... 12 3.' (elaia dintre management )i sindicate %n rile islamice......................13

4. Perspective ale managementului islamic....................13

Concluzii.........................................................................15

Bi liogrta!ie

1. Contextul cultural-istoric islamic 1.1 "alori culturale islamice *tunci c+nd %n ,ccident -.uropa/ !tatele 0nite ale *mericii1 se $orbe)te despre 2slam/ se ine/ de regul/ prea puin cont de unele particulariti de natur geografic/ istoric/ politic sau cultural. *desea/ c3iar conceptele implicate se confund. 4e exemplu/ printre pre5udeci figurea" )i aceea potri$it creia toi musulmanii sunt arabi )i c toi arabii sunt musulmani ceea ce este fals/ deoarece exist arabi cre)tini/ lumea musulman -circa un miliard de credincio)i/ rsp+ndii %n 36 de ri/ pe cinci continente1 nu este alctuit ma5oritar din arabi/ ace)tia repre"ent+nd doar o cincime din numrul total al musulmanilor/ adic %n 5ur de 277 de milioane de persoane. !uccesul islamismului arab se ba"ea" %ndeosebi pe priceperea conductorilor de a gu$erna/ pe ba"a unui sistem politic/ legislati$ )i fiscal inteligent/ inspirat %n mare msur c3iar de 8oran. Islamul funcioneaz ca un ansamblu / fiind concomitent religie/ organi"are politic/ social )i cultural/ ci$ili"aie )i mod de $ia. 8a religie/ interesea" %n primul r+nd izvoarele Islamului. *cestea sunt n numr de patru9 dou i"$oare religioase/ 8oranul -%n limba arab/ recitare1/ po$estea $ieii lui #a3omed/ )i !unna :rofetului/ care se refer la comportarea lui #a3omed/ )i dou i"$oare de origine profan/ i5m+/ consensul doctorilor legii/ )i ;i<+s/ raionamentul prin analogie. Coranul/ 8artea sf+nt/ de$enit testament pentru toi redincio)ii musulmani/ dup moartea lui #a3omed/ repre"int cu$+ntul lui 4umne"eu/ de$enit carte. #usulmanii consider 8oranul ca fiind increat )i etern/ doar literele au fost create/ pentru a permite transmiterea sa. 8oranul este sacru/ moti$ pentru care musulmanul e$it s %l lase %n m+na unui nemusulman s $+nd cartea sf+nt )i solicit o maxim puritate celui care atinge textul. 8onin+nd circa cinci sute de $ersete/ grupate %n 11' capitole/ numite sure/ 8oranul repre"int/ pentru musulmani/ legea )i dreptul. #unna, tra$iia/ adic ansamblul cu$intelor/ gesturilor/ comportamentelor lui #a3omed/ al modului su de a se comporta )i de a trata pe aproapele su/ preci"ea" o serie de obligaii pe care le are musulmanul %n $iaa de "i cu "i %n societate sau %n familie. %&m'/ probabil cea mai important surs pentru crearea dreptului musulman/ a de"$oltat dogma infailibilitii comunitii musulmane/ atunci

c+nd exist unanimitate/ consens sau cel puin spri5in mutual. (i)'s, analogia/ a permis folosirea raionamentului logic drept surs de drept/ c3iar dac acest i"$or a indus elemente de raionalitate profan/ contrar spiritului legii islamice. 8a atare/ pentru musulmani/ raiunea trebuie s fie %mpiedicat/ controlat cu rigoare/ %ncadrat %n limite bine fixate )i supus autoritii textelor sacre. #esa5ul 2slamului este repre"entat de dogme )i de legea islamic. *ogmele/ adic punctele fundamentale ale credinei/ %i spun musulmanului ce trebuie s cread/ iar legea islamic %i arat acestuia ce trebuie s fac )i ce trebuie s nu fac pentru a fi un bun musulman. 4ogmele sunt puine. #usulmanul trebuie s cread %n unicitatea lui 4umne"eu/ s cread %n %ngeri/ %n profei/ %n crile re$elate/ precum )i %n =udecata de *poi. Legea islamic/ s3ar%>a/ calea de urmat/ cuprinde o serie de porunci/ interdicii/ recomandri )i a$ertismente. 8a urmare a importanei 8oranului )i a !unnei/ acti$itile umane sunt reparti"ate %n cinci seturi9 ceea ce este permis/ ceea ce este recomandat/ ceea ce este obligatoriu/ ceea ce este demn de dispreuit )i ceea ce este inter"is. ?egea islamic face distincia %ntre obligaiile de cult )i obligaiile pri$ind relaiile %n societate. Obligaiile de cult sunt considerate fundamente ale religiei musulmane )i sunt %n numr de cinci9 mrturisirea credinei/ adic formula de con$ertire la 2slam@ rugciunea/ reali"at de cinci ori pe "i@ sprijinul acordat celorlali/ un fel de impo"it obligatoriu@ postul n luna Ramadan/ cea mai cunoscut obligaie de cult@ pelerinajul la Mecca/ cel puin o dat %n $ia. Obligaiile privind relaiile n societate sunt repre"entate de recomandrile 5uridice ale dreptului pri$at/ de obligaii 5uridice )i de di$erse interdicii. Recomandrile juridice/ adesea c3iar prescripii ale dreptului pri$at/ se refer la cstorie, considerat ca o datorie@ la zestre, care este adus de brbat )i nu de femeie@ la di$or/ considerat de fapt ca o repudiere@ la dreptul la motenire al femeilor. Obligaiile juridice se refer la sanciuni legale/ fixe/ stabilite de 8oran pentru di$erse fapte/ precum adulterul )i 3oia. Interdiciile/ de cele mai multe ori/ sunt de ordin alimentar )i se refer la inter"icerea consumului crnii de porc sau al $inului.

1.2 +nca$rarea contextului islamic prin prisma a or$rii $i!erenelor culturale ela orat $e ,ons -rompenaars *nali"+nd contextul islamic )i articulariz!n" abor"area "iferenelor culturale pentru spaiul culturalAistoric )i socioAeconomic din rile islamice/ re"ult c acesta se caracteri"ea" prin predominarea particularismului/ a colecti$ismului/ a caracterului afecti$/ a caracterului specific/ a statutului tribuit/ a perceperii timpului %n mod sincron )i a unei atitudini de con$ieuire %n armonie cu natura. 1.3 +nca$rarea contextului islamic prin prisma a or$rii managementului structurilor multiculturale ela orat $e .eert /o!ste$e n rile musulmane/ "imensiunile culturale sunt influenate decisi$ de raportarea %ntregii $iei economicoAsociale la preceptele 8oranului )i ale legii islamice. *stfel/ %n rile musulmane se manifest un puternic colectivism/ caracteri"at prin %ntra5utorarea permanent a membrilor societii/ prin con$ieuirea %n spaii restr+nse ca suprafa/ cum sunt nucleele $ec3i ale ora)elor -medine1/ prin supra$eg3erea permanent/ reciproc/ prin c3iar respectarea legii islamice. 8orespun"tor colecti$ismului accentuat %nt+lnit %n rile musulmane/ distana fa de putere este mare. (dcinile acestuia se afl %n c3iar inegalitile fundamentale ale lumii musulmane/ conser$ate )i ele de 8oran )i de legea islamic. ?ucrtorul este inferior patronului/ femeia este inferioar brbatului/ nemusulmanul este inferior musulmanului. 2negalitile sunt meninute/ conser$ate/ c3iar amplificate de societatea religioas musulman. vitarea incertitudinii are o reprezentare dual %n rile musulmane. :e de o parte/ evitarea incertitudinii este puternic/ a$+nd %n $edere protecia pe care societatea musulman )iAo asigur prin permanenta supra$eg3ere reciproc a membrilor si )i prin %ntra5utorarea permanent a celor slabi )iBsau sraci de ctre cei puternici )iBsau bogai. :e de alt parte/ evitarea incertitudinii este redus/ %ntruc+t 2slamul a conser$at/ din pcate/ o stare de perpetuare a unor tradiii/ obiceiuri/ u"ane/ care au generat/ adesea/ %n respingerea noului economic/ social/ cultural )i c3iar politic. .xist %ns )i excepii/ care reafirm e$itarea puternic a incertitudinii %n unele ri

musulmane9 impunerea de ctre abib Courguiba a monogamiei %n Tunisia/ fostul pre)edinte fiind con$ins c/ din punct de $edere material/ este greu sau c3iar imposibil pentru un musulman s fie ec3itabil fa de patru soii@ acordarea pentru circa dou decenii a dreptului femeii musulmane de a se cstori cu un nemusulman -1D56A1DE31@ obligaia soului de aA)i %ntreine soia conform rangului su@ pstrarea/ de ctre aceasta/ %n ca" de repudiere/ a a$erii dob+ndite de la so. !ocietatea musulman contemporan este marcat de o puternic masculinitate. 4i$i"iunea rolurilor %ntre sexe este puternic/ $i"ibil/ conser$at )i culti$at cu atenie. Crbaii se ocup de afaceri/ de meninerea legturilor cu rudele sale sau ale soiei/ de standardul de $ia al familiei. n sc3imb/ femeia musulman este foarte rar $"ut %n societate/ cel mult %n piee -souF1/ sau %mpreun cu $ecinele )i rudele apropiate/ femei )i acestea. :reocuparea pentru familie/ pentru gospodrie/ pentru %ntra5utorarea rudelor )i a $ecinilor atenuea" parial pronunata masculinitate a societii musulmane de ast"i. *bordarea asupra timpului confirm/ pentru lumea musulman/ orientarea pe termen lung/ caracteri"at prin cumptare/ reprimarea $iciilor/ supra$eg3erea atent a relaiilor din familie )i din societate/ deinerea sentimentului de ru)ine/ respectarea integral a legii islamice. #. Contextul socio-economic islamic 8a fenomen politic, social i cultural 2slamul este ba"at pe atru iloni9 unitatea/ adic solidaritatea cu ceilali/ dreptatea/ concordana legii cu natura )i convieuirea alturi de ceilali musulmani . 2slamul recunoa)te c %n fruntea comunitii se afl un calif sau un imam/ pentru a impune respectarea legii islamice )i pentru di$erse probleme administrati$e. :robarea cu martori presupune existena a patru persoane care s pre"inte acela)i punct de $edere.2slamul este/ %n principiu/ o religie egalitar/ fr caste. ?egea islamic %ns consacr trei inegaliti/ care conduc $iaa social )i politic9 inegalitatea dintre stp+n )i scla$@ inegalitatea dintre brbat )i femeie )i inegalitatea dintre musulman )i nemusulman. *desea se aminte)te )i de o a patra inegalitate/ cea dintre elit -politic/ militar/ administrati$ )i religioas1 )i populaia de r+nd. *ceasta %nseamn c numai un brbat/ liber )i musulman poate exercita autoritatea )i puterea din punct de $edere religios )i administrati$.

ntre cei care conduc )i cei condu)i se creea" )i se menin %ndatoriri )i obligaii reciproce. 8onductorul/ recunoscut de supu)i/ trebuie s dein anumite caliti/ iar ace)tia din urm %i datorea" primului ascultate )i respect. n fond/ raiunea existenei statului/ care 5ustific autoritatea conductorului )i ascultarea celorlali/ este cerut de c3iar necesitatea respectrii legii islamice. poca de aur a civilizaiei islamice este considerat ca fiind re"ultatul unei $ocaii uni$ersaliste a islamului/ caracteri"at prin umanismul secolelor V222A G22. !plendoarea Islamului se datoreaz oraelor i vieii urbane )i cosmopolitismului acestor societi urbane. Mecenatul califilor/ emirilor/ gu$ernatorilor explic/ %n mare msur/ ci$ili"aia islamic. n lumea musulman/ str"ile se curau cu regularitate/ bile publice abundau/ iar controlul sanitar al alimentelor era obligatoriu H elemente specifice )i islamului modern. .ntu"iasmul intelectualilor musulmani a determinat dezvoltarea tiinelor e"acte i a celor naturale/ iar ca urmare a contactelor cu %ndeprtata ci$ili"aie c3ine"/ ace)tia foloseau/ pentru scris/ 3+rtia. 2slamul sAa do$edit a fi o religie superioar/ cu un accentuat rol misionar/ dar )i cuceritor. *cestui spirit tiinific i educativ i se datorea" apariia %n %ntreaga lume islamic a mosc3eelor/ dar mai ales a mosc#eelor$coal/ -medersa1 care ser$eau/ adesea/ drept spital pentru comunitate/ a"il pentru cei fr adpost )i pentru cei $+rstnici/ )coal pentru copii )i baie public )i ritualic. 8a mod de via/ islamul este o re"ultant a principiilor de natur religioas/ a particularitilor de natur politic/ social )i cultural/ dar )i a specificului ci$ili"aiei musulmane. #odul de $ia islamic se refer la puritatea corporal/ la problema cstoriei )i a celibatului/ la conduita )i rolul femeii musulmane %n societate/ la educaie/ la $iaa cotidian )i la particularitile de natur alimentar. !ocietatea musulman este/ prin excelen/ comunitar/ $alorific+nd grupul/ societatea %n ansamblu. Fiecare musulman este rspun"tor pentru %ntreaga comunitate. 4rept urmare/ %n interiorul unei medine -centrul $ec3i al unui ora) musulman1/ musulmanii se $or supra$eg3ea reciproc %n permanen. .i sunt extrem de solidari unii cu alii )i suspicio)i fa de strini. &oiunea de munc/ %n accepiunea de trud "ilnic/ nu exist %n limba arab. *tuurile 2slamului sunt altele9 spaiul/ demografia/ energia/ banii )i entu"iasmul tinerilor. Obsesia puritii corporale explic importana ablaiunilor ritualice/ dar )i cu rol social important/ %n colecti$iti numeroase )i lipsite adesea de cantitile necesare de ap. *ceasta a repre"entat scopul urmrit de musulman %n orice situaie de $ia.

%storia este considerat o datorie %n societatea musulman/ o principal gri5 a prinilor/ care se feresc s aib copii celibatari. 2slamul face din perec3ea uman idealul existenei. 8a persoan autonom/ deci singur/ indi$idul este considerat de islam ca o fiin nedes$+r)it/ mutilat/ neputincioas. %onduita i rolul femeii musulmane sunt reglementate/ de asemenea/ de 8oran. n familie ea trebuie s fie reinut )i asculttoare/ iar %n societate este preferabil s nu se fac remarcat/ fapt pentru care este indicat purtarea unui $l. (ecomandrile pri$ind inuta femeii se %nscriu %ntrAun context mai larg/ impun+nd din partea acesteia re"er$/ pudoare )i castitate. ducaia/ %n lumea musulman/ este constr+ngtoare. #usulmanul se supune/ %n orice oca"ie/ unui cod aproape de ne%neles pentru nemusulmani. n $iaa social/ oferirea de cadouri este excesi$/ dar asigur o reputaie de genero"itate. 2nterdiciile de natur alimentar sunt cele amintite anterior. ?a nivel societal/ problemele se pun %ntotdeauna %n termeni e"tremi9 prieteni sau du)mani@ $ictorii sau %nfr+ngeri personale@ bine sau ru@ ade$rat sau fals@ musulman sau nemusulman/ femeie sau brbat. Toate aceste posibile probleme sunt personali"ate/ nu exist obiecti$itate/ dificultile nu sunt anali"ate %n mod impersonal )i raional/ ci pasional/ interiori"at/ iar orice atac este perceput ca o atingere adus m+ndriei )i personalitii. Musulmanul este o fiin social/ mereu expus pri$irii celuilalt. Vecinii si au dreptul/ c3iar obligaia/ sAi supra$eg3e"e familia/ conduita/ $iaa. n 2slam/ fiecare musulman are obligaia s se ocupe de aproapele su/ pentru aAl determina s fac binele )i pentru aAl %mpiedica s fac ru )i este rspun"tor pentru fratele su de credin. :entru musulman/ statutul de credincios impune apartenena la comunitate. n 2slam/ natura omului trebuie %neleas doar %n sensul re$elaiei coranice. n ceea ce %i pri$e)te pe nemusulmani/ ace)tia nu pot gsi de lucru %ntrAo ar musulman/ nu pot semna un contract comercial/ nu pot desf)ura o acti$itate economic/ fr garania moral )i cauiunea material a unui cetean al rii respecti$e/ care $a fi remunerat procentual/ %n funcie de importana aciunii pentru care garantea" )i cauionea". !olidaritatea se manifest )i %ntre rile musulmane/ prin intermediul unor fonduri mutuale/ precum Fondul *rab de 4e"$oltare .conomic )i !ocial/Canca 2slamic de 4e"$oltare/ Fondul !audit de 4e"$oltare/ Fondul *bu 43abi/ Canca *rab pentru 4e"$oltare .conomic %n *frica. 2slamul susine c munca este la fel de important ca i religia. :rin

urmare/ bogia obinut prin munc este acceptat/ cu condiia s nu fie risipit %n c3eltuieli ostentati$e sau inutile )i s se %ntreprind acte de caritate. Cncile islamice funcionea" pe ba"a acestor principii )i restricii. Fondurile acestora sunt obinute prin trei modaliti9 fonduri proprii/ depo"ite )i re"ultatul a ceea ce se nume)te "aFat/ adic impo"itul pe capitalul administrat de bnci/ dup reguli stricte/ a cror respectare/ %n conformitate cu pre$ederile 8oranului/ este certificat de un consiliu religios. 4epo"itele la $edere ale clienilor nu beneficia" de nicio dob+nd/ dar pot oferi prile5ul obinerii unor prime. n sc3imb/ depo"itele la termen sunt $alorificate de ctre bnci/ %n operaiuni comerciale considerate profitabile. 4rept urmare/ clienii sunt pltii proporional cu depo"itele constituite/ %n funcie de profitul bncilor/ dup scderea c3eltuielilor oca"ionate de administrarea depo"itelor/ a cercetrilor de pia sau a di$erselor comisioane. !uprafata ?umii *rabe depaseste 15 milioane de Filometri patrati/ fiind de trei ori mai mare decat cea ocupata de .uropa si peste 57I mai mare decat cea a !tatelor 0nite ale *mericii/ numarand peste 377 de milioane de locuitori. ?uma *raba se afla la o rascruce 3otaratoare. 8resterea populatiei a ridicat. numarul de someri la cote din ce in ca mai mari/ raportat la intreaga lume/ si a e$identiat ne$oia de reorientare a politicilor economice. (eformele sunt esentiale in procesul continuu de creare a locurilor de munca in deceniul urmator/ pentru ca aceasta regiune sa scape de ineficienta asociata cu slaba utili"are a resurselor umane/ fara a mai aduce in discutie costurile sociale si politice. :entru a ramane $iabile si in alte domenii decat in cel energetic la ni$el global/ Tarile *rabe trebuie saAsi creasca eficienta gu$ernamentala/ saAsi ridice ni$elul de competiti$itate/ saAsi imbunatateasca managementul macroeconomic/ saAsi instituie reforme care sa ridice eficienta institutiilor din sectorul public si sa facilite"e absorbtia unor te3nologii noi. 2n secolele trecute/ ?umea *raba a fost un centru de succes in domeniul stiintei/ educatiei si ino$arii. :opoarele ei siAau demonstrat/ cu mult timp in urma/ capacitatea de a contribui creati$ la relatiile cu lumea intreaga punanduA si adanc amprenta in cursul ci$ili"atiei. 2ntoarcerea trepatata la acea epoca de aur are ne$oie de o intelegere profunda a problemelor si nea5unsurilor cu care se confrunta aceasta regiune asta"i/ o acceptare a ne$oii de sc3imbare si o formulare a unor cai fe"abile de reforma.

10

83iar daca au o cultura asemanatoare/ Tarile *rabe au un ni$el ridicat de de"$oltare economica/ care se reflecta si in anumiti indicatori si indici calculati la ni$el national. :rintre tarile cu cel mai mare :2C pe locuitor din regiunea #.&* se numara/ in ordine descrescatoare/ JuKeit A cu un :2CBloc -2'7'7 0!41 ce egalea"a sau c3iar depaseste foarte multe tari ale 0niunii .ropene/ .miratele *rabe 0nite/ Ca3rain/ *rabia !audita. ?a polul opus/ cu un :2CBloc foarte mic se afla tari cu precadere din *frica de &ord/ printre care #uritania/ !udan si .gipt. &i$elul de competiti$iatate al Tarilor *rabe/ masurat de indicele de crestere a competiti$itatii si calculat de Lorld economic Forum/ este foarte ridicat in tari precum .miratele *rabe 0nite -'.661/ care ocupa locul 32 din 125 de tari/ in topul mondial al competiti$itatii/ Matar/ Ca3rain/ in timp ce tari precum #auritania/ *lgeria sau #aroc au un scor de copetiti$itate sca"ut spre mediu -3.1E/ 3.D7 respecti$ '.711. 4esi ma5oritatea tarilor din aceasta NlumeO se ba"ea"a pe o economie centrali"ata/ in care proprietatea statului este co$asitoare/ unele dintre ele se bucura de o libertate economica ridicata ce conduce la de"$oltarea afacerilor/ la atragerea de in$estitii straine directe si in final la cresterea economica. :rintre tari incadrate in categoria cu o libertate economica moderata intre 67.7I si 6D.DI se afla Ca3rain/ care ocupa locul 3D din 15E de tari in topul mondial al libertatii economice/ de$astand tari europene ca #alta/ :ortugalia/ Franta/ 2ordania/ ,man. *ceasta libertate economica moderata sublinia"a eforturile pe care factorii de deci"ie leAau facut in directia reglementarilor/ politicilor comerciale/ monetare/ fiscale/ bancare/ si pentru diminuarea coruptiei. 4in pacate insa/ ma5oritatea tarilor din aceasta regiune se confrunta cu lipsa libertatii economice sau c3iar cu o economie represi$a care face ca indicatorii macroeconomici sa fie foarte sca"uti/ ni$elul de tari de asemenea/ ba c3iar/ sa existe un risc de tara foarte ridicat datorita ra"boailelor care au loc in ,rientul #i5lociu. 2n conclu"ie/ .miratele *rabe 0nite ramane tara cea mai de"$oltata din ?umea *raba/ mai ales ca se confrunta cu un grad sca"ut de coruptie/ indicele de perceptie a coruptiei de 6.2 conferinduAi po"itia 31 in ierar3ia mondiala.

11

2n continuare o sa pre"int sistemul economic si $alorile culturale al cator$a tari din cadrul #.&* -#iddle .ast *nd &ort3 *frica1 3. Particularitile managementului rilor islamice n rile islamice nu poate fi $orba de practicarea unui management %n ade$ratul sens al cu$+ntului /aa cum se real"ea" el in firmele din !0*/ =aponia sau .uropa. 4atorita colecti$ismului ridicat si distantei mari fata de putere/ firmele sunt in general mici/ in care proprietarii coincid cu managerii. !tructurile organi"atorice ale firmelor din tarile islamice sunt/ cel mai adesea informale/ ba"ate doar pe capacitatea managerului H care nu are o pregatire de specialitate/ in general H de a pune in practica/ in maniera empirica/ atributele managementului. 2n sc3imb/ ceea ce contea"a si deci ceea ce aduce profit organi"atiilor din acest spatiu cultural este repre"entat de intuitia/ talentul/ flerul/ puterea de con$ingere si de a negocia pe care le pune in practica manageriala conducatorul sau proprietarul organi"atiei. Firmele se adaptea"a rapid la orice context/ la elementele con5uncturale/ la particularitatile partenerilor de afaceri sau la cele ale clientilor. .lementele moti$ationale sunt deri$ate din stilul de mangement ba"at/ nu pe stiinta/ ci pe adaptarea la mediu. !alriul negociat este minim si este stabilit astfel in mod intentionat/ astfel incat salariatul sa fie interesat atat in atingerea scopurilor organi"atiei/ cat si in reali"area unor scopuri personale. 2n ceea ce pri$este sindicatele/ acestea sunt rar intalnite in firmele din Tarile *rabe. 2n consecinta/ relatiile dintre manageri si subordonati sunt foarte greu de identificat si anali"at din afara firmei. 2n interiorul firmelor/ ni$elurile ierar3ice sunt bine preci"ate si respectate/ atat de manageri/ cat si de subordonati. *tentia acordata tuturor partenerilor de afaceri demonstrea"a procuparea pentru o moti$are adec$ata a fiecarei categorii de detinatori de interese/ plecand de la proprietar/ familia acestuia pana la clienti/ furni"ori/ salariati. 3.1 #tructurile organizatorice ale !irmelor $in rile islamice

12

Structura or$anizatoric a organi"aiilor din rile islamice este/ cel mai adesea/ informal/ ba"at doar pe capacitatea managerului A de regul o persoan fr pregtire de specialitate A de a pune %n practic/ %n manier empiric/ atributele managementului. n sc3imb/ cea ce contea" )i deci ceea ce aduce profit organi"aiilor din acest spaiu cultural este repre"entat de intuiia/ talentul/ flerul/ puterea de a con$inge )i de a negocia pe care le pune %n practica managerial conductorul sau proprietarul organi"aiei. ,rgani"aiile se adaptea" rapid la orice context/ la elemente con5uncturale/ la particularitile partenerilor de afaceri sau la cele ale clienilor. 3.2 0otivarea salariailor 1n rile islamice %lementele moti&aionale sunt deri$ate din acest stil managerial ba"at nu pe )tiin/ ci pe adaptarea la mediu. !alariul negociat este minim )i este stabilit astfel %n mod intenionat/ astfel %nc+t salariatul s fie interesat at+t %n reali"area scopurilor organi"aiei/ c+t )i %n reali"area unor scopuri personale. 8a atare/ el trebuie s %ncerce s obin pentru produsele pe care le $inde un pre minim stabilit de proprietar/ dar ori de c+te ori este posibil/ un pre mai mare/ care sAi asigure )i o mar5 de profit personal. *desea/ atunci c+nd unul dintre $+n"tori nu reu)e)te s con$ing clientul/ inter$ine un alt $+n"tor/ care aduce noi %nlesniri clientului/ reduc+nd preul p+n la un nou ni$el/ suficient de ridicat )i acesta/ astfel %nc+t un cumprtor a$i"at s se simt obligat s reia/ %n fond/ %ntregul proces de negociere. 3.3 2egocierea 1n a!aceri &u sunt deloc rare situaiile %n care ne$ocierea se desf)oar pe durata mai multor "ile/ de fiecare dat aceasta continu+nd de le ni$elul la care sAa a5uns %n "iua precedent. n tot acest timp/ atenia acordat clientului cre)te/ pe msur ce cre)te )ansa %nc3eierii unei tran"acii/ prin apelarea la elemente de natur psi3ologic. ,dat intrat %n acest 5oc )i clientul este con)tient c nu se mai poate retrage fr a 5igni $+n"torul care %n fond trebuie sA)i asigure )i el un $enit firesc. nc3eierea tran"aciei/ ca punct final al negocierii mulume)te ambele pri/ de)i fiecare este con$ins c se mai putea %nc negocia. 3.4 3elaia $intre management 4i sin$icate 1n rile islamice

13

!indicatele/ %n accepiunea cunoscut a termenului/ sunt rar %nt+lnite %n organi"aiile din rile islamice. 8a urmare/ relaiile "intre mana$eri 'i subor"onai sunt foarte greu de obser$at din afar. *mbele pri/ de)i teoretic au interese di$ergente/ se spri5in pentru a se reali"a o tran"acie din care toat lumea s c+)tige ca$a. n interiorul organi"aiilor/ ni$elurileierar3ice sunt bine preci"ate )i respectate at+t de ctre manageri c+t )i de ctre subordonai. *tenia acordat/ %n mod mutual/ tuturor partenerilor de afaceri demonstrea"/ %n fond/ preocuparea pentru o moti$are adec$at/ c3iar dac foarte particular/ fiecrei categorii de deintori de interese ai organi"aiei9 proprietar/ familia acestuia/ clienilor/ furni"orilor/ salariailor de orice fel/ altor parteneri de afaceri. (. Pers ecti&e ale mana$ementului islamic ncadrarea culturii )i a managementului din rile islamice corespun"tor celor dou abordri culturale cunoscute/ particularitile de natur geografic/ social )i economic ale rilor islamice/ rsp+ndite pe cinci continente/ face dificil identificarea unor direcii de e$oluie a acestora pe termen mediu/ dar mai ales %ndeprtat. 8u toate acestea/ se pot identifica unele perspecti$e ale managementului din rile islamice/ care $or permite plasarea treptat a acestora %n prim planul competiiei comerciale internaionale/ datorit unor a$anta5e concureniale specifice. 4intre aceste ers ecti&e le reinem pe urmtoarele9 dezvoltarea economic accelerat/ ba"at pe utili"area resurselor naturale importante de care aceste state dispun -petrol/ ga"e naturale1 )i a resurselor umane numeroase -un miliard de persoane1@ creterea nivelului de instruire a populaiei din rile islamice/ prin programe adec$ate con$ingerilor religioase ale acesteia@ valorificarea ecologic a enormelor resurse naturale de care aceste ri dispun@ democratizarea treptat/ din interior/ fr inter$enii externe de nici un fel/ a vieii sociale, economice i politice a rilor islamice@ valorificarea motenirii culturale/ ba"at pe rolul preponderent al religiei/ )i/ prin urmare/ de"$oltarea turismului cultural/ pe msura stabili"rii situaiei politice )i economice@ preluarea %n managementul companiilor a unor elemente manageriale din alte ri/ dup o adec$at adaptare la specificul cultural al rilor islamice.

14

C'inii latr5 caravana trece& 'proverb arab(

Concluzii6 7ucruri $e care tre uie s tinei cont c'n$ !acei a!aceri cu islami6 8and discutati afaceri cu ei/ intotdeauna trebuie sa $a aratati puternic implicati personal. Vreti sa faceti afacerea/ insa mai mult decat orice $a interesea"a sa o inc3eiati cu o anumita persoana/ fata de care trebuie sa manifestati in permanenta un $iu interes personal. 4aca un arab se lauda cu relatiile si cu PreteauaP sa inseamna ca $rea saAti demonstre"e $aloarea relatiilor personale/ iar daca unc3iul sau este o persoana influenta intrAun departament gu$ernamental -sau este c3iar ministru1/ acesta se asteapta sa fiti incantati la gandul ca influenta sa $a $a fi de folos in promo$area afacerii. &u

15

$a aratati indiferenti si nu refu"ati sa acceptati fa$oruri. :rietenul $ostru arab $a $a cere si el fa$oruri la timpul cu$enit. 4eoarece structura familiei are o importanta capitala in $iata arabilor/ ar trebui sa fiti foarte atent la toti membrii familiei pe care $iAi pre"inta. . bine sa $a interesati regulat de sanatatea -si fericirea1 fratilor/ unc3ilor/ $erilor si fiilor sai. *cest lucru este destul de neobisnuit in nord/ insa este o modalitate sigura -si simpla1 de a castiga afectiunea si loialitatea prietenilor $ostri arabi. 8and le faceti o $i"ita la ei in tara se cu$ine sa a$eti cate un dar pentru fiecare dintre aceste rude. &u $a asteptati ca arabii sa desfaca darurile in pre"enta $oastra. ?a masa/ se mananca numai cu mana dreapta/ luati numai felul care $i se ofera si/ desi e neaparat necesar sa laudati mancarea/ nu acordati prea multa atentie celor care au gatitAo. &u $a exprimati dorinta de a le cunoaste pe bucatarese -sotii/ mame sau surori1 care au trudit indelung la pregatirea mesei. Ga"da $a $a oferi cele mai bune bucati de mancare/ pe care trebuie sa le acceptati. Vor insista cam mult $a trebui sa mancati putin mai mult decat de obicei ca sa nuAi suparati. ?a masa nu prea se $orbeste/ asa ca in aceasta pri$inta masa poate constitui o pau"a bine$enita. (e$enind la discutii/ pentru nordicii care interactionea"a cu arabii/ acestea repre"inta in mod cert o problema dificila. Timiditatea/ conci"ia si tacerile meditati$e ale celor dintai nu ii $or a$anta5a in relatiile cu arabii. #odestia $erbala atat de pretuita de catre 5apone"i li se pare arabilor extrem de stan5enitoare. 4aca sunteti tacuti/ ei $or crede pur si simplu ca ce$a nu e in regula si $a $or sacai cu tot felul de intrebari pana se lamuresc despre ce e $orba. 2n pre"enta arabilor nu numai ca $a trebui sa $orbiti mai mult insa si mai tare. Vocea puternica/ ridicarea tonului si a $ocii/ c3iar tipetele/ toate denota sinceritate in discursul arabilor. 2n societatea araba/ cand $rei sa fie clar un lucru/ e ce$a normal sa folosesti o exprimare bombastica/ aproape agresi$a. .i sunt niste mari admiratori ai eloc$entei si daca $a reuseste/ acestia o $or lua ca pe un semn de educatie/ rafinament si sinceritate/ indiferent cat de prolix ar suna in propriile $oastre urec3i. 2n5uraturile sunt destul de obisnuite in limba araba/ prin urmare/ c3iar daca $a scapa una mai $e3ementa la manie/ nu $a suna ca o ofensa pentru arabi/ careAl pomenesc pe *lla3 cand spiritele se incing/ aproape in fiecare discutie. *rabilor nu le place sa $orbeasca despre lucruri neplacute/ cum ar fi bolile/ nenorocirile/ accidentele sau moartea. &u le aduceti in discutie. ?e $ine greu si sa $a dea $esti proaste despre afacere/ asa ca ganditiA$a la acest aspect

16

atunci cand totul pare Pro"P. ?egata de acest obicei este si tendinta arabilor de a folosi eufemisme. 4espre o persoana bolna$a spun ca este PobositaP/ dascalii de$in ca prin farmec PprofesoriP/ iar ma3alalele sunt Plocuinte ieftineP. *rabii au un mare respect fata de cu$antul scris/ in special daca are o conotatie religioasa. &u care cum$a sa impac3etati ce$a intrAun "iar de limba araba sAar putea ca in paginile sale sa apara numele lui *lla3. 4aca a$eti pe mana un exemplar din 8oran/ ar trebui sa manifestati mai mult respect decat pentru un card 5apone". *poi mai este cal$arul unei intalniri de afaceri desfasurate intrAo tara araba/ care pentru un nordic poate fi deosebit de impo$aratoare. &eAam referit mai de$reme la notiunea araba de Pcasa desc3isaP/ in care oaspetii sunt bine$eniti la orice ora. 2n secolul al GGAlea/ aceasta notiune sau traditie a fost extinsa pana la Pbiroul desc3isP. !una destul de placut/ insa lucrurile pot de$eni 3aotice daca esti programat primul. &ordicii au pretentia de a se bucura de o oarecare intimitate atunci cand discuta afaceri. 2n *nglia sau Germania/ secretarele au gri5a ca sefii sa nu fie deran5ati de nouA$enitii pe durata unei sedinte. *cest lucru se poate intampla in :ortugalia/ !pania/ *merica de !ud sau !icilia/ insa c3iar si acolo/ nouA $enitii sunt rugati sa astepte. 2n tarile arabe/ acestia sunt condusi direct in birou/ potri$it traditiei stra$ec3i. &ordicii/ care in mod normal se asteapta sa li se acorde pri$ilegiul de a $orbi fara a fi intrerupti/ foarte curand sunt luati prin surprindere de $reo 5umatate de du"ina de $i"itatori arabi care dau bu"na peste ei. &ordicii nu numai ca nu sunt obisnuiti sa auda mai multi oameni $orbind deodata/ dar sansele ca tonul lor sobru sa ra"bata in "ar$a generala sunt minime. *rabii ridica tonul si $orbesc tare pentru a crea un efect dramatic sau c3iar de bucurie caAsi intalnesc prietenii. .i mai au si talentul de a participa la trei sau patru con$ersatii deodata. %n concluzie/ desi prapastia culturala dintre islamiti si nordici este destul de mare/ exista destule sanse de a face o impresie fa$orabila. 2slamii admira pregatirea si competenta si ii primesc cu bucurie pe repre"entantii tarilor mici care sunt mai putin aroganti decat americanii/ france"ii si britanicii. 0n nordic sau un olande" niciodata nu $or agrea in totalitate $olubilitatea/ subiecti$itatea/ lipsa de punctualitate si fatalismul arabilor/ insa isi pot imbunatati simtitor relatiile cu acestia manifestand un real interes fata

17

de persoana lor/ laudanduAi si flatanduAi in loc saAi critice/ memorand principiile de ba"a ale religiei lor/ imbracanduAse elegant/ acceptand si facand fa$oruri fara a a$ea remuscari/ aratand un respect deosebit fata de persoanele in $arsta si traditii si fiind foarte flexibili si relaxati tot timpul.

Bi liogra!ie selectiv6

1. Cogdan/ 2oan H )ote de curs 2. 8onstantinescu/ 4an *ng3el H Management %omparat/ 8olectia &ationala/ Cucuresti/ 1DDD 3. erciu/ #i3aela H Management %omparat, .ditura 0ni$ersitatii N?ucian ClagaO/ !ibiu/ 277E '. 2onescu/ G3eorg3e H *imensiunile culturale ale managementului, .ditura .conomica@ 5. 3ttp9BBro.KiFipedia.orgBKiFiB.gipt 6. KKK.tbs.ubbclu5.roBfridBmngcomparat.doc E. ,$idiu &icolescu H N#anagement comparatO/ .ditura .conomica / Cucureti@

18

Q. Curdu .ugen AN#anagement comparatO/.ditura .conomica / Cuc.2772@ D. KKK.regieli$e.ro.