MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE, TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE CATEDRA

RELAII INTERNAIONALE

Cornescu Olga

inuta vestimentar n S-E Europei : repere istorice ale secolului XX REFERAT

Conducator stiintific:

Rotaru Veronica, magistru n politologie, lector

Autorul:

Chisinau, 2013 1

Cuprins:

INTRODUCERE 1. 2. 3. 4. Din istoria aparitiei primelor forme de vestimentatie Originea stilului vestimentar Cronologia dezvoltarii tinutei vestimentare Vestimentatia secolului XX

Studiu de caz: Istoria rochiei negre CONCLUZII I RECOMANDRI BIBLIOGRAFIE ANEXE

Introducere

Actualitatea i importanta temei . n activitatea diplomatica inuta vestimentar are o deosebit importan. Trebuie s se acorde o mare atenie igienei permanente, acurateei mbrcmintei i modului civilizat n care se iese n societate. Regula de etichet vestimentar cere o mbrcminte corect, n plin armonie cu conformaia corpului i mprejurrile n care este purtat. n aceasta const i adevrata elegan. In ce priveste tinuta vestimentara, pentru participarea la diverse actiuni protocolare, ea trebuie sa fie cea indicata pe invitatie. Daca o asemenea precizare nu exista, se va imbraca, la aprecierea personala, un costum adecvat actiunii la care urmeaza sa se participe. Conform uzantelor protocolare, pentru receptii, cocteiluri, dejunuri se foloseste, in general, tinuta de oras, iar pentru dineu- haina de culoare inchisa. In functie de nivelul si important ace se acorda manifestarii protocolare, haina de culoare inchisa poate fi folosita la toate actiunile protocolare. Practica internationala prevede mentionarea pe invitatii, pentru acest gen de actiuni, a urmatoarelor formule: tenue de ville sau informal dress, adica costum de oras; habit fonce sau dark suit costum de culoare inchisa; cravat noire sau black tie-smoking. Pentru o cit mai corecta cunoastere a normelor cu privire la tinuta vestimentara, atit pentru participari la manifestari oficiale de stat, cit si la cele ale cercurilor private de afaceri, social-culturale, stiintifice, artistice etc, se preia citeva elemente cu aplicabilitate generala in materie de tinuta pentru uzul personalului diplomatic.Este de retinut faptul ca regula de eticheta vestimenatara cere o imbracaminte corecta, in deplina armonie cu configuratia corpului si imprejurarile in care este purtata, in aceasta constind adevarata eleganta. A fi elegant nu inseamna preocuparea exclusiva pentru numarul si pretul toaletelor, copierea fidela a modei lansate de diferite case de specialitate, ci preocuparea pentru alegerea unor material de buna calitate si a unei croieli corespunzatoare.La barbati, accesoriile au o mare importanta. Se cere : o camasa curata si bine calcata, o cravata discreta, asortata, ca si incaltamintea sau ciorapii, la culoarea costumului. La femei, culorile si desenul materialului , ca si croiala rochiei, nu trebuie sa fie armonizate cu aspectul fizic. O femeie cu tenul palid nu va face decit sa-si evidentieze si mai mult paloarea daca se va imbraca in culori galbene sau verzi. Excesul de bijuterii nu contribuie la obtinerea unei note de mai multa eleganta, ci dimpotriva.1 Scopul i obiectivele referatului. Scopul referatului consta in analiza si efectuarea unei cercetari a stilului vestimentar din secolul XX. n realizarea scopului am propus urmtoarele obiective: cercetarea si analiza primelor tipuri de vestimentatie; analiza evolutiei vestimentatiei de-a lungul secolelor; cercetarea stilului vestimentar a diferitelor perioade ale secolului XX.

Cuvintele cheie: vestimentatie, stil, moda, istorie, diplomatie.

Emilian Manciur Protocol institutional Bucuresti: Editura Comunicare.ro,2008 p.115/

1.Din istoria aparitiei primelor forme de vestimentatie

Se crede ca primii "germeni" ai modei au aparut in Egiptul antic, odata cu aparitia luxului si elegantei vestimentare de la curtea faraonilor. Desi oamenii, si mai ales femeile, au fost interesati de haine si moda de mii de ani, industria respectiva a inceput sa capete forma abia in jurul anilor 1850. Inainte de 1850, circa 70% din haine erau cusute de mana, chiar de catre cei care le purtau. Imbracamintea era un produs ca oricare altul, iar calitatea sa depindea de talentul croitoresei. In civilizatiile stravechi, hainele n-aveau scopul de a acoperi partile "rusinoase" ale corpului, ci de a tine cat de cat de cald. In unele culturi, hainele aveau rolul de a-i apara de farmece pe cei ce le purtau, pe cand in altele serveau ca simple podoabe.Primul material folosit pentru haine era un amestec de scoarta, bumbac si canepa. Fibrele de origine animala au fost folosite abia din perioada neolitica de catre anumite culturi care, spre deosebire de stramosi, au fost in stare sa formeze comunitati pe langa care puteau creste oi si unde-si puteau construi razboaie de tesut.

2.Originea stilului vestimentar

Urmele de frnghie din grota Lascaux i acele cu ureche foarte mic dovedesc faptul c omul preistoric folosea fibrele textile. Din nefericire, aceste produse ale industriei primitive n-au putut rezista pn n zilele noastre. Cele mai vechi urme, gsite n Egipt, dateaz din mileniul al V -lea .Hr., neputndu-se identifica speciile vegetale care au furnizat aceste fibre. Principalele fibre textile cunoscute au fost utilizate mai nti n Orient, n Asia Mic i Egipt, n timpuri foarte ndeprtate. Se pare c inul este fibra cea mai veche, din moment ce aceast plant era cultivat n mileniul al V-lea .Hr. n Egipt, India i Babilon. n Egipt a fost descoperit o estur de ln, datnd din mileniul al IV-lea .Hr. Aceasta este i una dintre fibrele cele mai vechi utilizate n Europa. n civilizaiile mediteraneene a aprut la un moment dat mbrcmintea drapat; o bucat mare de estur (pnz) prins la umeri cu agrafe fibule. Spre deosebire de populaiile sud-europene, cele germanice, rspndite mai la nord, preferau mbrcmintea confecionat, cusut. esturile cele mai folosite erau din ln. Togele romane, numite peplos la greci, erau confecionate din esturi de ln. Inul era folosit la fabricarea esturilor mai fine din care se confecionau tunicile i hlamidele pentru femei. Hlamida era o bucat dreptunghiular de pnz prins cu o agraf n jurul gtului. Tunica antic a femeilor era un fel de rochie larg care cdea n falduri pn la genunchi, mai rar pn la g lezne. Ea se numea kiton la greci i stola la romani. n evul mediu, lna provenea mai ales din Spania; n secolul al XVIII-lea, merinosul spaniol s-a rspndit n ntreaga Europ. Cnepa este o plant de origine asiatic, aprut n mileniul al IV-lea .Hr. n Europa a fost introdus mai trziu, din moment ce primele meniuni nu sunt mai vechi de anul 100 .Hr. n ceea ce privete mtasea, se pare c era utilizat n China pe la jumtatea mile niului al III-lea .Hr. Conform tradiiei, n anul 2400 .Hr., mprteasa Si-Ling-Chi ar fi descoperit din ntmplare c, pui n ap clocotit, coconii se desfceau n fire. Mult vreme, monopolul chinezilor a fost att de bine protejat prin secret, nct romanii ignorau complet originea animal a mtsii. Aceasta apare n Europa n secolul I d.Hr., pe vremea lui Tiberiu, i era folosit la confecionarea mbrcminii numai pentru femeile din aristocraia vremurilor. Abia n anul 555, un clugr a adus ou de viermi de mtase, ascunse ntr-un baston gol pe dinuntru, introducnd creterea acestui preios vierme n Peloponez. n secolul al XII -lea, creterea viermelui de mtase a fost introdus n Palermo, apoi n Provence (secolul al XVI -lea). Primul fir sintetic a fost brevetat de Hilaire Bernigaud de Chardonnet n 1884: mtasea artificial sau mtasea Chardonnet. Cercetrile sale au nceput n urma unei epidemii care distrusese creterea viermilor de mtase. Cum acetia i creeaz coconul din celuloza d in frunzele de dud, Chardonnet a avut ideea de a folosi o soluie de nitroceluloz, recent inventat, trecut printr-o filier i uscat rapid de un curent de aer cald. Hainele fcute din primele esturi artificiale erau foarte uor inflamabile, drept care estura a fost denumit cu umor maliios, mtasea soacrei.
5

3.Cronologia dezvoltarii tinutei vestimentare

Anii 500 - 1100 ncep s se foloseasc modelele de stof cu design-uri originale - figuri geometrice nconjurnd psri, animale i flori i culori puternice - purpuriu regal, violet, verde, albastru, rou i negru combinate cu firet auriu. Influena oriental i cea asiatic fac trecerea de la stilul liber, czut, la mbrcmintea croit i esut a Evului Mediu. Noul model de hain e alb (A, D, F), cu mneci lungi i guler nalt, rotunjit. E introdus mantia (A) - semi-rotund sau dreptunghiular - prins la umrul drept cu o bro. Gulerul e adeseori gen egiptean, nalt i lat. Palla roman se transform ncet (F) ntr -un al bogat mpodobit, brodat, purtat peste DALMATICA - o hain cu mneci (D, F). (vezi anexa 1)

SECOLUL AL XII-lea - 1100 - 1200 Rochiile (A, C, G) sunt pentru prima dat ajustate pe corp, fcute din dou pri, talia se aliniaz la linia oldului iar fusta cade pn la podea. Se poart cordoane mpodobite cu giuvaeruri (A, G). Mnecile sunt fie n form de clopot (A) sau sunt lungi si strnse pe bra, cu o band lung ataat ce cade pn la tivul rochiei. Se poart mantii lungi i largi (G). Hainele sunt fcute din ln, cu linii lungi, culorile folosite fiind albastru, verde, rou, auriu. (vezi anexa 2) SECOLUL AL XIII-lea - 1200 - 1300 n aceast perioad se pune mare accent pe rochie. Artitii italieni care ajung n Frana sunt creatorii brocartului i ai catifelei. Tot acum ncepe s se poarte cmaa, de obicei cu mneci lungi, peste care se poart o tunic numit COTTE (A, F, H), cu m neci trei-sferturi. Acoperitoarea de cap (D) e fcut din in moale, purtat pe cap pn sub brbie i acoperit n acelai stil cu un voal i cu o coroan (A, F) sau (B, E, H). Se poart totodat o mantie lung numit CYCLAS (H) tivit cu mtase sau blan, brodat cu fir de aur sau argint. Noi accesorii aprute n aceast perioad sunt mnuile - brodate. (vezi anexa 3)

SECOLUL AL XIV-lea - 1300 - 1400 Aceast perioad reprezint nceputul Renaterii. O perioad n care renvie spiritul artelor, al stu diilor, un standard ridicat de via ce influeneaz moda. Apare un fel de vest (SURCOT) - primul obiect de mbrcminte cu decolteu. Se poart pe umeri, are locuri largi pentru brae i e tivit cu blan (A). Se poart n general peste cma (A, E, H), aceasta fiind fcut din material diferit ca i consisten i culoare. De cele mai multe ori aceast vest e n culorile familiei sau are brodat stema familiei. Se poart culori puternice - verde, albastru, purpuriu, brocart i catifea. Din aceleai materiale sunt fcui pantofii (F) i mnui cu manet (B). Mnecile lungi cu ornament la cot sunt la mod, dar numai pentru o scurt perioad (G). (vezi anexa 4)

SECOLUL AL XV-lea - 1400 - 1500 Aceasta e perioada n care femeile ncep s se mbrace pentru a arta bine i nu neaprat pentru comfort o perioad caracterizat de arm i cochetrie. Se poart rochii foarte strmte n talie, mneci lungi, fuste lungi cu tren i plrii nalte, ascuite numite HENNIN. Prima care apare totui n scen e plria "cu coarne" (E), care aduce oarecum a turban i e mpodobit cu bijuterii. Abia mai trziu apare plria - con (A, F). De unele plrii sunt ataate cadre din srm acoperite cu tifon scrobit (A). Altele sunt completate cu voaluri lungi care se poart pe sub plrie (F). Ctre sfritul secolului noua regin, Anna de Bretania, lanseaz "moda" provinciei ei i astfel apare boneta (C) care ia locul plriei -con. Se folosesc materiale din ln, culorile sunt rou, albastru, verde i auriu. Evantaie din pene de pun (B) i inele neobinuite (D), poete compartimentate care se nchid cu ireturi (G) i pantofi cu vrfuri ascuite i lungi, fcui din piele, ln sau in. (vezi anexa 5)

SECOLUL AL XVI-lea - 1500 1550 Corsetul i face apariia n aceast perioad, de asemenea crinolina. Rochiile nu mai urmeaz linia trupului, sunt fcute din in scrobit i ntrit cu pr de cal. Rochiile (A) au partea de sus foarte strmt pe corp, decolteu ptrat, fusta e strns pe talie i se desparte apoi n fa. n aceast perioad mnecile joac un rol important n evoluia modei. Majoritatea sunt largi i foarte lungi, fcute din blan. Culorile de pn acum sunt complet nlocuite de nuane deschise de mtase, satin, velur i noile haine esute din fir de aur i argint, mpodobite cu blan de hermin i pasmanterie. Se poart gulere mpodobite cu bijuterii i cordoane (A) care cad pn la tivul rochiei, cu pandantive la capt (A, C). Moda folosete acum mai multe culori ntr-un singur costum i e perioada catifelei negre. Boneta (A, B, D) se transform uor dar rmne la mod (A, B, D). Mnui brodate (I) i poete (H) sunt folosite n continuare drept accesorii. (vezi anexa 6)

SECOLUL AL XVI-lea - 1550 - 1600 E perioada Caterinei de Medici n Frana, a Reginei Elizabeta n Anglia i a Reginei Maria a Scoiei. Corsetul devine acum un element de tortur - devine mai strmt, mai lung i e ntrit cu oel. Bonetele sunt mai ascuite (A, B, E), fie largi n partea de sus i strmte mai jos fie invers. Sunt fcute din tifon ntrit i dantel italian, care acum se poart peste tot n Europa. Mnecile din blan sunt nlocuite cu epolei la umeri i mneci lungi i strmte - era nevoie de un balans datorit rochiilor largi ce se poart acum, n form de butoi. Hainele copiilor sunt exact ca cele ale adulilor (F). Se poart brocart combinat cu mtase, satin i catifea. Culorile rmn aceleai - rou, verde, albastru i auriu.

SECOLUL AL XVII-lea - 1600 - 1650 Silueta e diferit, cercurile rochiilor sunt eliminate i nlocuite cu o fust simpl ce se vede sub rochia drapat. Partea de sus e puin mai larg, rotunjit la talie (A, C). Decolteul e rotund, mpodobit cu dantel
7

(F) sau dantel i in (A, C, E). Mnecile sunt largi,ndoite la ncheieturi (A, C) i mpodobite la cot cu dantel (E). Se folosete catifeaua n nuane nchise de rou, purpuriu sau maro, n contrast cu albul dantelei. Panglicile colorate sunt la mod, folosite i pentru mnui (B) sau pantofi (G). (vezi anexa 7) SECOLUL al XVIII-lea - 1700 1770 Toate materialele folosite sunt mult mai delicate i nflorite. Cercurile pentru rochii reapar, de data asta scheletul e fcut din os de balen. Rochiile purtate peste sunt bufante i pri nse de cercuri cu panglici (A). Corsetul se poart tot strmt, fie cu decolteu rotund, mneci bufante fcute din dantel (G) sau cu decolteu ptrat i mneci strnse pe bra (A). n jurul gtului se poart un guler ngust din dantel sau blan (A i poza de mai jos). Prul e purtat n stil foarte simplu i apar pentru prima oar beretele (C, D). Faimoasa rochie Watteau (E i mai jos) e la mod n aceast perioad. Are pliuri la spate care pleac de la gt pn la podea iar talia e strns pe margini i n fa. Se poart mnui din dantel cu manoane , salbe din catifea , pantofi cu limbi mari i catarame sau panglici, crje i bastoane pastorale . (vezi anexa 8) SECOLUL AL XIX-lea 1795 - 1814 Haosul de dup revoluie duce la ntoarcerea la simplicitate, mai precis la stilul grecesc. Sunt la mod srcia i democraia. Femeile vor s par firave. Se poart rochii din bumbac alb, nu se poart lenjerie i nici aluri. Rochiile sunt cu talie ngust, decolteuri adnci, mneci bufante sau strmte i fuste pn la glezn (C, F, I). ncep s se poarte stiluri diferite de mbrcminte i femeile i aleg hainele n funcie de ocazie. Stilurile rmn n general aceleai dar materialele sunt mai luxoase i la mod sunt acum culorile deschise. Bumbacul e mpodobit cu broderii delicate iar rochiile de sear sunt cu trene din catifea roie sau verde (I). Se poart pantofi legai la glezne cu panglici (C), earfe (C), bonete (C, G, H), piaptn mpodobit cu bijuterii (A) i evantaie (B), geni brodate (D) i umbrele de soare n form de pagoda (E). Apar earfele din camir, importate din india - femeile care se respect au n garderob 20-30 de astfel de earfe. (vezi nexa 9) SECOLUL XIX - 1814 1840 Femeile sunt deja plictisite de moda aa-zis "clasic" i se trece napoi la corset. Acestea sunt decoltate. Toaletele de sear oblig la purtarea pe umeri a unei cape din material uor (A). Apare mneca "picior de oaie" (A, E). Fustele sunt bufante, lungi pn la glezn i mpodobite cu dantel i broderii. Sunt fcute din tafta i satin. Sunt la mod culorile: verde, rou, galben, auriu.2 (vezi anexa 10)

Vestimentatia secolului XX, http://www.haine-vintage.info/tag/moda-secolului-xx/ (vizitat 19.11.2013)

4.Vestimentatia secolului XX

Istoria vestimentaiei e tot att de veche ca i istoria omenirii. Vestimentaia are anumite forme, culori i o semnificaie social determinat. Ea a reflectat de-a lungul traiectoriei sale nu numai situaia economic a popoarelor, dar i atmosfera social, politic i artistic. Vestimentaia s-a diversificat o dat cu apariia statului i a instituiilor sale (civile, militare, religioase, academice, culturale etc.), situaie care a contribuit la apariia unei multitudini de demnitari i funcionari de stat care necesitau s poarte vemnte conform rangului lor. Cu certitudine, din momentul apariiei atributelor vestimentare la ele au apelat toi membrii societii umane, indiferent de rang sau poziie social.3 In materie de moda, secolul XX a cunoscut evolutii dintre cele mai ciudate. Perioada 1900 1914, denumita de francezi pe buna dreptate La Belle poque, este considerata a fi epoca de varf pentru moda frumoasa, in aceste vremuri se regaseau bijuterii vestimentare evident doar in clasa cel or privilegiati financiar din nastere.Vestimentatia eleganta din perioada 1900 1914 azi ar fi considerata una de mare evniment sau chiar de nunta.Incepand cu anii 1920 moda a intrat intr-o noua era : cea a modernitatii. Femeile au inceput sa se debaraseze de constrangerile ce erau impuse in acest domeniu si vor purta haine mai confortabile ( cum ar fi spre exemplu fuste scurte sau pantaloni). Barbatii au abandonat hainele formale si vor incepe sa poarte pentru prima data haine de sport. Costumele de barbati care sunt create in zilele de azi,se bazeaza in cea mai mare parte pe caracteristicile costumelor din anii 20. Inceput de secol, in tot si in toate domina stilul modern. Mai intai arhitectura este luata cu asalt, apoi literatura, grafica si bineinteles moda. Numerosii critici ai stilului imputeaza acestuia excesul in toate resursele pe care le utilizeaza si in efectele pe care le comporta, precum si forma perfecta in lipsa unui fond pe masura. Frumos de dragul frumosului aceasta este renumita sin tagma, pe care majoritatea criticilor o atribuie fara sovaire modernului. Totusi, depasind obiectivitatea pedanta, nu se poate nega fideltatea cu care schitele si modelele originale si monoton de perfecte sunt redate in realitate. Emblema modernului este irisul cvasi muribund, fragil, care implora salvare prin atentia celorlalti. Si in moda apare imaginea femeii fragile, asemenatoare irisului muribund. Ea este aproape imateriala, devenind un motiv de exaltare al oricarui observator, fie el si unul distrat. Podoabele vestimentare se creaza special pentru muze, iar femeile obisnuite trebue sa depuna un oarecare efort pentru a le purta. Primul Razboi Mondial La inceputul Primului Razboi Mondial, corsetele au fost abandonate complet, talia a coborat, iar poalele s-au scurtat pana spre genunchi. E prima data in istoria modei cand linia bustului nu mai e importanta. Femeile cu sani mici au cunoscut triumful, in timp ce suratele lor mai dotate au fost nevoite sa recurga la tot felul de artificii pentru a incapea in hainele la moda in acele vremuri.

O. Tarita Protocol,ceremonial,eticheta Chisinau:Editura Transparency International , 2006, p.112

Moda anilor '20 Imediat dupa terminarea Primului Razboi Mondial, mentalitatea femeilor a inceput sa se schimbe. In acea perioada, acestora li s-a oferit ocazia sa lucreze in afara casei si, practic, sa isi foloseasca inteligenta. Sau ocupat de lucruri administrative, au fost asistente medicale sau postarite. Datorita noilor functii, s-au vazut nevoite sa renunte la imbracamintea sofisticata in favoarea unor tinute mult mai practice si chiar au renuntat la pletele lungi si la coafurile sophisticate. Coco Chanel s-a impus in moda folosind accesorii feminine precum bratarile, lanturile, perlele, palariile in combinatie cu tinute simple, precum little black dress si chiar de inspiratie masculina cum ar fi taiorul. Aceasta din urma piesa vestimentara a cucerit treptat gusturile, devenind un "must have", o "uniforma" a femeilor bogate, de afaceri. In 1923, Coco Chanel declara pentru Harper`s Bazaar ca "simplitatea este cheia adevaratei elegante". Anii '30 In linii mari, o tinuta specifica anilor '30 trebuia sa contina cel putin un element din: umeri bufanti, incretiti, corset sau croiala stransa in talie, fusta lunga, larga si evazata sau - la ocazii speciale - o trena lunga.Eleganta era obligatorie pentru femei, indiferent de momentul zilei. Singurul aspect care facea diferenta era materialul din care erau confectionate hainele. Astfel, daca pentru zi se preferau texturile mai putin pretentioase ca bumbacul, inul sau lana, pentru seara erau "la mare cautare" satinul, catifeaua sau matasea. Culorile erau si ele oarecum in extreme, daca se compara momentele zilei: pentru dimineata si pranz culori inchise sau cenusii, iar pentru a doua parte a zilei imprimeuri florale, nuante contrastante si detalii colorate. Anii '40 Manecile bufante din dreptul partilor superioare ale bratelor sunt acum inlocuite cu celebrele "pernute pentru umeri", lungimea rochiilor se scurteaza pana la jumatatea gambelor, iar talia nu se mai subliniaza decat printr-un cordon subtil. Totusi, se pune un mare accent pe soldurile femeilor care, in contextul pastrarii ideii de silueta "trasa prin inel" sunt considerate apanaje ale feminitatii. De aceea se insista pe detalii generoase in zona cu pricina, imprimeuri florale mari sau buzunare hiperdimensionate tocmai pentru a pozitiona atentia pe portiunea vizata. Materialele pentru rochiile de zi devin din ce in ce mai comode, iar culorile sunt "permise" indiferent de momentul zilei. Anii '50 Umerii goi, soldurile scoase in evidenta si taliile "de viespe" au reprezentat pentru perioada respectiva adevarate must have-uri. Fustele largi si vaporoase care se opreau imediat sub genunchi si curelele late din talie erau la mare cautare. Pentru seara, rochiile pastrau cam aceleasi linii mari, diferenta fiind facuta de accesorii: gentute plic, palarii sic sau manusi de lungime medie din dantela.

10

Anii '60 Incepand cu anii 1960 asistam la o serie diversa de tendinte in ceea ce priveste moda. A fost deceniul in care multe concepte traditionale au incetat sa mai fie folosite, acest lucru putand fi pus si pe seama miscarilor sociale specifice anilor 60. Anii '60 sunt considerati a fi inceputul "revolutiei" modei feminine pentru ca tinutele incep sa fie tot mai simple, apropiindu-se de imaginea femeii moderne, de cariera. Apar, deci, fustele conice pana la genunchi sau chiar mai sus, jachetele usor cambrate si trenciurile cadrilate facute celebre de sotia fostului presedinte american John F. Kennedy, Jacqueline Onassis. Contrastele cromatice gen alb-negru, rosu-negru sau galben-albastru erau si ele in mare voga.

Anii '70 Anii '70 au reprezentat o perioada de transformari majore ce au stat sub semnul miscarii "hippie". De aceea, cele mai multe influente in fashion au avut ca punct de plecare acelasi "curent": pantaloni foarte evazati, jeansi, camasi lungi, cu ciucuri sau franjuri, modele de inspiratie etnica, imprimeuri florale, impletituri din piele si bentite colorate. In privinta culorilor, paleta cromatica este nelimitata.

Anii '80 Moda anilor '80 a fost guvernata de curentul disco. Piesele de rezistenta erau fustele foarte scurte, colantii, tricourile cu un umar liber, manecile "trei sferturi", topurile in culori vii si aplicatiile stralucitoare. Foarte la moda erau si colierele lungi, bratarile din plastic si cerceii mari cat mai usor de observat. Intreaga evolutie a lumii fashion din perioada anilor '80 a gravitat in jurul unor simboluri care au dat "tonul", atat in show-bizz cat si in vestimentatie. La sfarsitul sec al XX-lea, vestimentatia devine o pasiune colectiva. Moda devine un vehicul care promoveaza marochinaria, decoratiunile si bijuteriile. Daca Parisul (Franta) inca mai este considerat capitala modei, Milano (Italia) este cel care imbraca cei mai multi oameni. Prin urmare, femeia acelei epoci trebuie sa aiba o garderoba extrem de variata, din care sa nu lipseasca nimic din ceea ce i-ar putea fi necesar pentru o anumita ocazie. Machiajul este contradictoriu! Desi rolul lui este sa puna in lumina fragilitatea, privirea intunecata este mai degraba atributul unei femei care emana putere si autoritate prin sugerarea propriei fatalitati. Pentru a-si pune in evidenta ochii, femeia inceputului de secol XX, foloseste carbunele prelucrat in locul rimelului. Nuanta pielii este terifiant de alba, stravezie, pura, si de aceasta data, pudra este inlocuita cu un praf de grau, asemanator fainii. Coafura este sofisticata, voluminoasa, asezata in valuri, dupa metoda lui Marcel Grato, care foloseste pentru prima data, in 1872, bigudiurile. Accesoriile capilare sunt la fel de opulente ca si coafurile: palarii imense, decorate cu pene lungi, exotice, flori artificiale sau dantela. Materialele folosite pentru crearea pieselor vestimentare sunt pastelate, fine, adesea cu dantela. Fusteleclopot sunt in mare voga, ceea ce alimenteaza aparitia unui nou standard al corpului feminin, care trebuie urmat cu sfintenie. Acesta urmeaza liniile literei S. Cu alte cuvinte, partea superioara a corpului este usor
11

opulenta, talia concureaza cu cea a unei viespi, iar partea inferioara este inclinata spre exterior. Aceste forme sunt obtinute cu ajutorul unui corset special, in masura sa modeleze o talie cu circumferinta de 55 cm. Chiar daca vehement combatute de catre medici, majoritatea femeilor erau gata sa se sacrifice si sa poarte aceste corsete pentu a fi in pas cu moda.Accesorii ca evantaiul foarte decorat, umbreluta si poseta de aceeasi factura romantica nu puteau lipsi unei cochete sau unei bune cunoscatoare a tendintelor vremii. Bijuteriile cele mai apreciate sunt perlele, dar si brosele in forma de flori sau insecte elemente pe care le recunoastem cu usurinta in colectiile vestimentare si bijuteriile, care constituie si astazi slabiciunea oricareia dintre noi. 4

http://www.apropo.ro/apropouri/evolutia-modei-de-a-lungul-timpului-poze-7916331

12

5. Studiu de caz
Istoria rochiei negre Are 80 de ani, dar nu pare. O obinuit a oricrei garderobe, chintesen a icului, departe de trendurile schimbtoare de sezon, rochia neagr a tiut s se adapteze la strlucirea rafinat a anilor 30, tradiionalismului anilor 50, febrei dansului, marca anilor 70, sclipitorilor ani 80 i schimbrii de stil din anii 90. Regal, vaporoas i lung pn la pmnt, sau, din contr, scurt pn deasupra genunchilor, ea vede lumina zilei n 1926, la Paris, avnd o lungime medie, compromis al celor dou extreme, i are prini de vi nobil. Fiica legitim a faimoasei Gabrielle Coco Chanel (1883-1971), a fost imediat considerat Fordul modei, graie liniei sale suple. Rochia neagr are, prin simplitatea ei deconcertant i prin caracterul de obiect vestimentar multifuncional, un oarecare aer revoluionar. S ne gndim doar c, n lumea occidental, din negura timpurilor, negrul a fost asociat doliului. Acesta, de altfel, functioneaz ca simbol vizibil ce confirm castitatea impus vduvei pentru a se onora astfel memoria soului. Sfritul anilor20 le surprinde pe femei n plin efort de cucerire a dreptului de vot i nemaifii nd limitate la spaiul exclusiv casnic, aplecate deasupra ervetului care ateapta s fie brodat. Hainele etaleaz funde sau earfe. Iar fustele abia dac dezgolesc pulpa piciorului. Anii30 debuteaz cu recesiunea economic provocat de cderea Bursei n 1929 i se ncheie cu al doilea rzboi mondial. Culorile nchise se armonizeaz cu starea de spirit a acestei perioade, iar marginile fustelor se prbuesc odat cu cotaiile de pe Wall Street: ziua unduiesc pe la vreo 20 de centimetri deasupra caldarmul ui, pentru ca seara s ating uor glezna. Lungimea de ras monahal a hainelor e adesea compensat de linia clepsidr, cu umeri largi, fuste evazate i talii de viespe. Cinematograful reprezint n aceast perioad o evadare din realitate, o lume aparent total strin de recesiune, unde singurul zgomot perceptibil e cel al mtsurilor fonitoare, mblnzite de foarfecele lui Adrian, croitorul divelor. n cei 11 ani petrecui n studiourile MGM din Hollywood, Adrian creeaz rochii negre fabuloase pentru Greta Garbo ( Aa cum m doreti, 1932), Joan Crawford ( Modelul, 1938) i Katherine Hepbrun ( Femeia anului, 1942). Nici mcar rzboiul nu poate opri ascensiunea rochiei negre. n 1944 Vogue decide: Zece femei din zece au un asemenea obiect de mbrcminte, iar zece din zece i mai doresc unul. Perioada de dup rzboi e marcat de optimismul determinat de refacerea economic. Rochia i permite i ea cte o ieire elegant, alturi de colierul de perle i etola de vizon. Hainele create la comand sunt, de acum, privilegiul celor puini, ntre timp impunndu -se msurile standard, tot mai precise, datorit experienei cptate n timpul rzboiului, la producerea uniformelor militare. Christian Dior e pe prima pagin, scurtnd fustele cu civa centimetri deasupra genunchilor, ca s se distreze apoi, interpretnd, din punct de vedere vestimentar, literele alfabetului. Aa iau natere linia A (strmt sus i larg jos), linia H (dreap i discret ) i linia Y ( ampl la nivelul umerilor i strmt jos).
13

n anii 60, rochia neagr e constrns s-i ia un lung concediu de studii. Moda se inspir aparent anarhic, sub influena celor mai diverse locuri i fapte. n timp ce Frana e ocupat cu descoperirea unor noi tendine, America i gsete o nou muz n Jackie Kennedy, care devine Prim Doamn n 1961, i impune un stil, foarte imitat, de o elegan clasic, fluid, n care hainele reprezint unul din punctele de referin. nceputul anilor 70 se caracterizeaz printr-o deziluzie total. Ecourile rzboiului din Vietnam ajung peste tot, recesiunea pune capt cumprturilor fr griji, iar criza petrolului provoac o stare de austeritate. E momentul cheie al pantalonilor strmi, al pantofilor nali i al cmilor mulate ca o mnu, cu gulerul ntotdeauna ridicat. ntr-un cuvnt, pare-se, toate-i gsesc mai mult sau mai puin locul, numai rochia neagr, nu. Economia n reviriment din primii ani ai deceniului opt aduce cu sine fuste mai scurte, iar preocuparea excesiv pentru sntate i mania fitness-ului impune siluete din ce n ce mai subiri i mai nervoase. Mndre de trupurile lor sculptate de aerobic, doamnele le pun n valoare cu ajutorul hainelor mulate i de dimensiuni reduse. n 1983, lookul geometric, cu ru famatele pernie vtuite ale lui Claude Montana i Jean Paul Gaultier, ajunge la punctul culminant. Femeile etaleaz decolteuri largi, sunt strnse n corsete pn-i pierd respiraia i presate n fuste foarte mulate, pn la genunchi. Gusturi mai tradiionale, dar nu i mai puin brfite, a avut Diana Spencer, timida educatoare sortit s devin Lady Diana. La prima apariie oficial n public, alturi de prinul Charles, n 1981, ea a optat pentru o rochie de sear din ifon, fr pernie la umeri i cu decolteu generos n form de inim. Inedit a fost alegerea negrului care, n tradiia Windsorilor, e rezervat exclusiv doliului. n America, economia nfloritoare alimenteaz nclinaia ctre ostentaie, cu riscul cderii n vulgaritate. Rochia neagr supravieuiete, denaturat ns de o cascad de bijuterii, veritabile sau de imitaie. Important e s sar n ochi. Aruncat ntr-un con de umbr de delirul imprimeurilor colorate, rochia i recstig, la jumtatea anilor 80, locul n lumina reflectoarelor.5

http://istoriiregasite.wordpress.com/tag/istoria-vestimentatiei/

14

Concluzii i recomandri

ntotdeauna prima impresie ine de detalii mrunte; unul dintre cele mai importante detalii este aspectul fizic n general i inuta vestimentar n particular. inuta vestimentar, n orice situaie, este o chestiune de respect, spun specialitii care au remarcat o prbuire a tabuurilor, astfel nct inuta la patru ace, nu mai este impus n mediile de afaceri. Vestimentaia trebuie s ne reprezinte i trebuie s ne simim bine n hainele pe care le purtm. Dac sunt comode i n acelai timp ne place ceea ce purtm, ne simim bine n pielea noastr pentru a ne putea concentra pe subiectul ntlnirilor. Stilul vestimentaiei fiecruia poate reflecta bunul-sim i mai ales personalitatea. Pentru aceasta, moda nu trebuie urmat fr discernmnt, iar hainele care nu pun corpul n valoare trebuie ignorate pur i simplu chiar dac 90% din omenire poart aa ceva. Fapt bine cunoscut, alegerea mbrcmintei pe care urmeaz s o purtm cu prilejul unei ntlniri de este, adeseori, un lucru extrem de dificil. Atentia pentru modul in care va prezentati, va insemna o modalitate nonverbala de a le arata clientilor, colegilor sau colaboratorilor ca le purtati respect. De sute de ani oficialitatile fiecarui stat trebuie sa respecte un anumit protocol atunci cand ies in societate, mai ales cand vorbim despre intalniri oficiale, interviuri, petreceri si baluri, chiar si concerte sau spectacole. In prezent, aceste reguli de eticheta se mentin la fel de puternice, insa nu mai este numai de datoria celor care conduc un stat sau regalitatilor sa le respecte, in zilele noastre orice persoana poate avea ocazia sa ia parte la o intalnire oficiala. In orice tara aceste reguli cer o vestimentatie corecta, indiferent de ocazie, in plina armonie cu silueta. Se pare ca, oficial, a fi elegant nu inseamna o preocupare intensa numai pentru ceea ce este la moda, pentru cantitatea si pretul hainelor, ci mai degraba pentru alegerea unor materiale si croieli de calitate. Un aforism descrie perfect principala regula a vestimentatiei: mai degraba putin mai simplu decit un pic prea incarcat! mbrcmintea, n msura n care este rezultatul unei alegeri personale, ogindete personalitatea individului, este un fel de extensie a eului i, n acest context, comunic informaii despre acesta. Ea poate afecta chiar comportamentul nostru general sau al celor din jur. mbrcmintea se poate folosi pentru a crea un rol. Aceasta poate marca statutul social real sau pretins. Vestimentaia este unul dintre cele mai influente mijloace de comunicare nonverbale pe care le avem la dispoziie. Interesant este c studiile legate de acest tip decomunicare i, implicit, despre prima impresie pe care o facem celor din jur, au putut cuantifica rolul aspectului exterior (vestimentaia i limbajul corporal) 55%. Asta n comparaie cu cele 38 de procente ale vocii i cele 7 ale coninutului propriu-zis al mesajului. Pe de alt parte mbrcmintea, orict de frumoas sau adecvat, nu compenseaz pentru lipsa de talent, ambiie, profesionalism sau cunotine. Felul n care artm ne poate deschide o u ; ceea ce tim ne ajut s rmnem n ncpere. Pentru vestimentaia profesional unitatea de msur este adecvarea la ocazie i partenerii de discuie. Factorii care dau msura acestei adecvri sunt stilul, codul vestimentar, culorile i accesoriile. Stilul vestimentar este un element foarte personal i internalizat, o semntur personal. Hainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale, influentind stima de sine a celor care le poarta si, de asemenea, modul in care ceilalti se comporta fata de noi.6
6

C.Alexandru Limbajul vestimentar in afaceri / http://ru.scribd.com/doc/37546377/limbajul-vestimentar (vizitat 09.12.2013)

15

BIBLIOGRAFIE

Orest Tarita : Protocol,ceremonial,eticheta. Chisinau 2006 Emilian Manciur Protocol institutional http://www.apropo.ro/apropouri/evolutia-modei-de-a-lungul-timpului-poze-7916331 http://www.haine-vintage.info/tag/moda-secolului-xx/ http://istoriiregasite.wordpress.com/tag/istoria-vestimentatiei/

16

Anexe anexa 1 anexa 2

anexa 3

anexa 4

anexa 5

anexa 6

17

Anexa 7

anexa 8

Anexa 9

anexa 10

18

19