Tema I: Aspectul conceptual si caracteristicile investitiilor.

Definitii:
Sens larg- investitiile reprezinta nu numaidecit o suma de bani, ci mai degraba o intentie, o actiune umana privind directionarea unui anumit capital pentru a realiza ceva nou, ceva care trebuie readus la un aspect imbunatatit substantial in scopul producerii unor bunuri materiale in rezultatul carora sa se obtina venituri suplimentare. Sens ingust-identifica investitiile cu anumite cheltuieli facute pentru crearea si obtinerea unor bunuri materiale ale caror valoare este mai mare, iar perioada de utilizare este indelungata.

Inestitiile au 4 elemente obligatorii:

1. Subiectul inv.-persoana fizica sau juridica care investeste. 2. Obiectul inv.- in ce se investeste- este reprezentat de activele reale realizate in urma activitatii investitionale. 3. Efortul- suma de bani necesara pentru obtinerea obiectului investitiei. 4. Efectele- ce se asteapta a se obtine in viitorul cel mai apropiat, sunt de mai multe tipuri: -politic-nationalizarea investitiei; -ecologic: inv. etice-efecte sociale, ecologice, care sunt realizate fara a se obtineprofit:ex- amenajarea unui parc public.; -inv. neetice-legea imperfecta ex- utlaj vechi implementata intr-o tara slab dezvoltata, unde nu exista legi stricte pentru poluare in comparatie cu standartele tarilor dezvoltate. -social- inv profiatbile si neprofitabile( parcuri amenajate, biserici...); - economic-financiar.

Trasaturile caracteristice ale investitiei:

1.- Sunt opusul consumului imediat- orice activitate investitionala necesita existenta unor resurse financiare obtinute pe seama unor procese de economisire sau acumulare sau acumulare, sau resurse finantate de banci. 2.- Investitiile- sunt caracterizate prin relatia imobilizarii de fonduri pentru o perioada care este mai mare ca durata unui ciclu de productie. 3.- Caracterul dual al investitiei- nu este suficient considerarea investitiei doar ca o suma de bani ci trebuie de avut in vedere 2 aspecte:
1

a- sens valoric- echivalent cu resurse financiare; b- sens fizic- in procesul de investitie sunt antrenate mijloace materiale si tehnice precum si oameni cu cunostinte si abilitati 4.- Investitiei este caracteristic caracterul novator- propagatoare de ceva nou si intodeauna angajeaza ceva in viitor.

Investitie straina-in cazul in care investitia este realizata cu

participarea capitalului strain.

Formele invetitiilor straine:

1.- Participarea minoritatara in intreprinderi din tara straina prin cumpararea de actiuni si obligatiuni pe piata financiara. Sunt considerate investitii pasive sau de portofoliu deoarece investitorii nu exercita nici un control asupra intreprinderii si pot avea doar o influienta limitata in gestiune. 2.-Investitiile straine directe- care reprezinta investitiile unei companii straine intr-o alta economie in scopul obtinerii unui interes durabil. 3.- Credite si imprumuturi-intre societati transnationale si filiale pe o perioada de 5 ani. INVESTITIILE DE PORTOFOLIU- cuprind ansamblul de instrumente care sunt negociate sau negociabile pe piata finaciara organizata. Sunt considerate ca un plasament international care nu-i acorda investitorului posibilitatea de control, gestiune, decizie asupra intreprinderii care a investiti. INVESTITIA STRAINA DIRECTA-o investitie realizata de o intreprindere nerezidenta sau o intreprindere rezidenta, dar sub control strain prin intermediul: 1- crearii sau extinderii unei intreprinderi 2- participarii in capitalul unei intreprinderi noi sau existente avind ca obiect stabilirea legaturilor economice durabile, iar ca efect posibilitatea investitorului de a exersa o influienta reala si un control absolut asupra gestiunii intreprinderii. FORMELE DE REALIZARE A INVESTITIEI DIRECTE: Implementarea: Investitie de grad I- sau prima investitie unde investitorul este mereu o intreprindere straina:
2

1- crearea unei intreprinderi 2- achizitionarea unei intreprinderi 1+2= filiala= 100% capital strain 3- participarea cu o cota intr-o intreprindere noua 4- participarea cu o cota intr-o intreprindere deja existenta 3+4=intreprindere mixta, cu 2 sau mai multi investitori. Extinderea: Investitie de gradul II- apare atunci cind cele 4 intreprinderi sub control strain, formate ca rezultat a investitiei de grad I, la rindul sau investesc la rindul lor in una din aceste fome de mai sus (1;2;3;4), are loc extinderea activitatii de la intreprindere. ISD- au o participare majoritatra Inv. de Portofoliu-au o participare minoritara. In cazul in care acest lant se formeaza din elementele 1si2 societatea transnationala exercita un control total asupra fiecarii intreprinderi noi create deoarece detine 100% din capitalul tuturor intreprinderilor. In cazul in care acest lant se formeaza din elementele 3si4 controlul societatii transnationale se diminuiaza din cauza: 1-numarul de intreprinderi create 2-cota de participare ISD- sunt fluxuri internationale care cuprind un pachet industrial format din capital, tehnologii, expertize manageriale, cunostinte..., realizate de investitorii straini in economia altor state care constau in stabilirea legaturilor de durata, gestiune, control efectiv asupra intreprinderii, in scopul obtinerii unor benificii viitoare. De aici deducem ca ISD sunt: 1-fluxuri de capital; 2-pachet industrial(capital, tehnologii, expertize manageriale, cunostinte) 3-realizate de investitorii straini 4-control efectiv asupra intreprinderii 5- obtinerea unor benificii.

Caracteristicile specifice ale ISD si ISP care explica complimentaritatile si diferentele intre aceste:
1. Diferente intre aceste 2 tipuri de investitii se manifesta prin: -proprietate; -partajarea riscurilor; -forma de retributie. ISD-inv. Internalizate (realizate in cadrul uneia si aceiasi companii), realizate in imobilizari si active incorporale, investitorul pastreaza controlul filialei, si obtine benificii din investitia sa si isi asuma toate riscurile operationale ale intreprinderii. Se realizeaza prin transfer de tehnologie si know-how managerial. ISP- constau in cumpararea de titluri emise de societati din tari straine, sunt pur financiare si nu antreneaza schimbarea proprietatii intreprinderiii emitente si nu se realizeaza prin transfer de tehnologie si cunostinte. Riscurile se impart la egal intre investitori, iar titlurile pot fi revindute in orice mement. 2. ISD si ISP raspund la diferite necisitati de finantare: ISD- sunt efectuate de STN si se refera la intreprinderi si sectoare specifice si bine precizate, tarile primitoare nu pot decide distanta acestor investitii. ISP- pot servi la finatarea atit a intreprinderilor autohtone cit si a celor cu filiera straina, nu se orienteaza spre sectoare determinate, sunt foarte flexibile, scopul este doar obtinerea profiturlior. 3. Contrar ISD, investitorii de portofoliu nu gestioneaza investitiile lor si in cele mai dese cazuri nu au prezenta fizica in tara respectiva. 4. ISD faciliteaza transferul de tehnologie si accesul de piata, au mai mult un impact microeconomic asupra structurii de productie a tarii. ISP- contribuie la procesul de dezvoltare a pietei de capital si au un impact macroeconomic drept rezultat asupra preturilor activelor si lichiditatilor sectorului finaciar. 5. ISD pentru tara sunt mai stabile ca ISP. 6. Particularitatile ale ISD: -obligatia de a respecta reglementarile specifice din fiecare tara; -operarea cu unitati monetare diferite; -capacitatea de negociere a partenerilor.

Tema II: Abordarea Investitiilor prin prisma teoriei economice contemporane.

In domeniul ISD nu exista o teorie dominanta, ci sunt mai multe teorii complimentare care au aparut si s-au extins in paralel cu dezvoltarea acestui proces: 1. Teoria valorificarii imperfectiunilor pietei 2. Teoria avantajului de monopol 3. Teoria ciclului de viata a produsului 5.Teoria eclectica Scopul acestor teoriii este de a explica ISD si de a determina motivele firmelor multinationale in activitatea economica, cauzele care determina fluxurile de ISD.

1. Teoria valorificarii imperfectiunilor pietei:

Prin prisma acestei teorii explicarea ISD depaseste cadrul conccurentei perfecte si pleaca de la aceea ce numesc economistii imperfectiunile pietei, care confera societatilor transnationale unu sau mai multe avantaje competitive fata de intreprinderile nationale. Conform acestei teorii o intreprindere care are experienta si expertiza in conducerea si organizarea productiei poate folosi aceste avantaje pentru obtinerea de profituri intr-o tara straina. Iar imperfectiunea pietei trebuie valorificata prin participarea directa in strainatate. Contributia acestei teorii consta in explicarea ISD nu doar ca un aport de capital si este asociata cu un flux de expertiza manageriala si personal calificata. Exista 2 permise a ISD: 1- firma investind in strainatate trebuie sa obtina un profit superior decit in tara sa daca doreste sa acopere riscurile si costurile legate de derularea operatiunilor intr-un mediu economic, politic, legal distantat si defirit. 2- pentru ca o intreprindere sa investeasca direct intr-o tara straina, trebuie sa posede un avantaj asupra firmelor concurente, ce nu poate fi obtinut de firmele locale. CONCLUZIE:- intr-o lume cu concurenta perfecta pentru bunuri si facturi, ISD nu pot exista. In aceste conditii firmele locale vor avea un avantaj asupra faptului proximitatii locului operatiunii de factorul de decizie.

2. Teoria avantajului de monopol, oligopol.

5

Daca intreprinderea investeste in stainatate, aceasta inseamna ca detina avantaje asupra firmelor locale: avantaj monopolistic. Aceste avantaje tin mai mult de specificul intreprinderii, de localizarea investitiei, sunt proprietatea intreprinderii si nu sunt accesibile altor intreprinderi pe paita libera. Avantajele de monopol cuprind 2 categorii: 1-cunostinte superioare; 2-economiile de scara, productia in masa. Detinerea de cunostinte superioare permit intreprinderii sa creeze produse diferentiare, mai bune, cu trasaturi fizice( derivate din cunostinte tehnologice) si psihologoce ( cunostinte de marketing) care le desting de produsele concurentilor. CONCLUZIA: posedarea unui caracte sau avantaj distinctiv constituie detrementul fundamental necesar pentru ISD. Confera ISD un avantaj competitiv asupra concurentilor existenti sau potentiali, iar exploatarea acestui avantaj permite o crestere economica, marirea cifrei de afaceri. Acestui avantaj este in esenta tehnologic comercial( tehnici de vinzare sporite), marketing, ceea ce sta la originea diferentierii produselor: -cunostinte; -expertiza manageriala; -capital; -tehnici de vinzare.

3. Teoria ciclului de viata aprodusului.

Centreaza analiza relatiei dintre ciclul de viata al produsului si ISD. Se demonstreaza ca localizarea activitatii productive ale unei societati transnationale, evoluiaza pe parcursul de viata a produsului si se explica rolul dominanat al SUA ca principal inventator, exportator si investitor in lume, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Produsul are 2 prefaze: 1-faza nemateriala; 2- faza materiala;

Faza 1.lansarea 2.cresterea

Pret Cantitate mare mica scade creste creste cel 3.maturitatea scade mai mult 4.saturatia 5. declin scade scade mic mica

Consumatori inovatori cei care isi permit marea majoritate consevatorii, populatia de virsta a 2-ua obisnuiti la un produs si nu trec usor la altul produsul practic dispare

Legatura ISD si Ciclul de viata a produsului:

Localizarea productiei este in functie de combinarea optimala intre unele caracteristici ca: intensitatea tehnologica, intensitatea in capital, intensitatea in munca, care se schimba pe parcursul ciclului de viata a produsului si variaza o data cu virsta produsului. Astfel la prima faza cind produsul este intensiv in tehnologie ( cercetare, dezvoltare), acest produs este fabricat in tara de origine SUA, si se recurge la investitii cind produsul devine intensiv in capital la faza de maturitate. Este produs in tarile dezvoltate, iar cind este intensiv in munca( saturatie, declin) el este produs in tarile in dezvoltare. Faza de declin se recurge la dezinvestitii si la orientarea spre produse noi.

4. Teoria implimentarii producitei.

Avantajele pe care le obtin firmele multinationale in activitatea lor conduc spre ISD atunci cind transferurile intreprinderii sunt mai putine costisitoare ca tranzactiile pe piata externa deschisa. CONCLUZIE: odata avantajul este detinut el trebuie internalizat, daca aceasta conduce la benificiile suplimentare.

5. Teoria eclectica.
Fluxurile de ISD nu pot fi explicate doar in baza unei singure teorii, dat fiind faptul ca ISD sunt un fenomen complex, respectiv pot fi explicate in baza avantajelor din 3 teorii: -proprietate: -internalizare; -localizare.

Teoria se bazeaza pe ipoteza ca o intreprindere se va angaja in ISD daca sunt satisfacute 3 conditii: 1-posedarea avantajelor nete de proprietate, active intangibile care sunt excluse si specifice intreprinderii pe o perioada indelungata. 2-internalizarea avantajelor sale, sa le ofere benificii superioare; 3- factori si conditii specifice tarii de localizare. Prima si a 2-ua conditie sunt determinantii ISD ce se refera la societatile transnationale, in timp ce a 3-ia conditie influientiaza decizia cu privire la alocarea ISD spre o anumita piata.

Tema III: Evolutia si tendinte contemporane ale ISD.

Un progres al investitiilor internationale s-a realizat la inceputul secolului 19, cind investitiile proveneau doar dintr-o singura tara, Marea Britanie, care pina in 1914 detinea o pozitie dominanta. In aceasta perioada investitiile de portofoliu erau 90% din miscarile internationale de capital. De la mijlocul secolului 19 Inestitiile de portofoliu se reduc in favoarea la ISD. Primele firme multinationale constituinduse spre sfirsitul secolului in Germania(1867 zinger, Bayer 1865); SUA; Anglia. Pina in 1914 englezii sunt cei mai amri investitori urmati de SUA, Germania si isi implementeaza intreprinderile in Canada, Rusia, India, in special in producerea bunurilor de consum. Principala tara de destinatie era SUA. Din 1914-1939 este perioada marilor perturbari pe plan mondial, razboaie mondiale si criza economica modifica politicile guvernamentale si comportamentele detinatorilor de capital. Ierarhia tarilor exportatoare de capital se modifica : SUAdevin primii exportatori de capital, iar Germania primii Importatori de capital. 1930- se extind ISD olandeze, belgiene, engleze si franceze in zonele lor de influienta. 1939- stocul mondial de ISD este de 66 mlrd$ si societatile britanice sunt cei mai mari investitori. Mai mult din jumatate de investitii se realizau in tarile in dezvoltare ca: America latina, Asia; in Sectoare ca: agricultura, mine, infrastructura.
8

1950- SUA au devenit principala sursa de ISD, directionate in sectorul manufactorial si realizeaza mai mult de 67% din investitiile internationale, astfel Anglia devine al II-lea exportator sau investitor mondial urmati de Germania si Japonia. Din a doua jumatate a secolului 20 incepe era Corporatiilor Transnationale care devine forma dominanta in miscarile internationale de capital si centrele esentiale de initiativa de coordonare a productiei si schimburilor. Dupa cel de-al II-lea razboi mondial se desting trei valuri mari de ISD: 1. val- se realizeaza cu anii 1950-1965 si corespunde fluxurilor de investitii a firmelor americane in Europa de Vest. Firmele par a fi motivate de crearea a CEE si Piata Europeana in puternica largire. 2. val- se realizeaza in anii 1965-1975, periodda in decursul careia firmele americane si europene se implimenteaza in tarile cu salarii joase din tarile Asiei de Sud-Est. 3. val- se realizeaza in prezent si se caracterizeaza prin cresterea continua a ISD a fluxurilor. Pentru tarile in curs de dezvoltare, evolutia contributiei ISD in decursul ultimelor 3-4 decenii comporta 2 faze distincte: I- FAZA: cuprinde anii 1960-1970 se caracterizeaza prin modelele economiei inchise, in aceasta perioada majoritatea tarilor in dezvoltare au urmat strategiile de dezvoltare autocentrate, priviligiind cresterea industriei interioare, protejata prin bariere comerciale, astfel incurajind productia pentru piata interna si limitind importurile. Autoritatile publice considerind ca ISD nu au efecte decit negative, creaind raporturi de dependenta economica, slabind intreprinderile locale, au intreprins reglementarea intreprinderilor private si orientarea activitatii acestora, masuri ce au adus la descurajarea de ISD. In tarile incare erau create bariere protectioniste intreprinderile straine au preferat mai degraba sa se implimenteze pe tritoriul lor decit sa exporte, astfel profitind de oportunitati lucrative oferite de piata protejata care le permite exploatarea resurselor naturale sau contingentelor comerciale. In activitatea lor investitorii straini au vizat in special activitatile de fabricare a produselor substituibile importurilor, aplicind strategia : ocolirea taxelor vamale. Investitorii erau interesati de pietele dotate cu tari mari: Brazilia, Mexic, America Latina si implicau importante investitii straine directe in industriile protejate de concurenta straina, cit si de tarile bogate in resuse naturale si regiuni care furnizau produselor un acces preferential pe pietele de export.
9

Toate cistigurile de eficacitate generate de ISD erau limitate deseori nu numai prin efecte negative ale protectionismului, dar si prin impactul restrictiilor impuse de numeroase tari in dezvoltare si anume: controalele execitate asupra marimii, directii, pozitia sau drepturile de proprietate a investitorilor straini. II-FAZA: pe parcursul anilor 1980-1990, rolul ISD s-a schimbat vizibil. Confruntarile cu deficitul Balantei de Plati numeroase tari in dezvoltare s-au lansat in programele de ajustare structurala cocepute pentru a reda o importanta majora in sectorul privat a producerii, a comertului international, a competivitatii economiei acestor tari. Pentru a realiza acest fapt tarile trebuiau sa micsoreze taxele vamale si sa limiteze alte restrictii referitoare la comert. Sa asigure convertibilitatea monedelor pentru tranzactiile curente si sa liberalizeze cadrul activitatii economice in special lichidind reglimentarile aplicabile la ISD. Ca urmare a acestor transfomari ISD in tarile in dezvoltare au inceput sa creasca in a II-ua jumatate a anilor 1980. In numeroase tari intreprinderile private au aratat ca pot sa mobilizeze investitiile si sa furnizeze mult mai eficient serviciile ca sectorul public. Astfel in anii 1990 autoritatile publice au continuat sa largeasca accesul sectorului privat la noi domenii de activitate economica: infrastructura se dezvolta din ce in ce mai mult pentru ISD. Ameliorarea politicilor economice a tarilor in dezvoltare a creat un climat favorabil pentru localizarea marilor intreprinderi internationale. In aceasta perioada grupul investitorilor devine mai larg ca niciodata, incluzind si unele tari in dezvoltare. Din totalul ISD partea investitiilor intrate in Tarile in dezvoltare s-a triplat in 1984-1989 si in 1996-2000, contribuind 6% si respectiv 18%. Legaturile regionale demonstreaza o influienta importanta aupra fluxului de ISD in Tarile in dezvoltare. UE este principala sursa de ISD in Europa de Est si Asia Centrala. Iar SUA a efectuat mereu o parte a investitiilor sale in America Latina, ca motiv principal fiind: apropierea geografica care constituie un determinant a pozitiei acestui tip de investitii pentru exportul produselor maunufacturate. EXPANSIUNEA ISD IN TARILE IN DEZVOLTARE, ETAPE: 1. Scimbarea mediului economic international- in care intreprinderile desfasoara activitatile redefinind strategiile internationale.
10

2. Privatezarea, care este un mijloc de transferare a activitatilor din sectorul public in cel privat. 3. Tarile continua sa reduca restrictiile impuse ISD si urmeaza liberalizarea politicilor comerciale. 4. In acesti ani s-a triplat numarul de tratate si acorduri de promovare si protectie a investitiilor : Acordul de Liber Schimb Nord American ( ALENA); Acordul multilateral asupra investitiilor (AMI). Aceste acorduri si tratate vizeaza in esenta asigurarea continuitatii procesului de liberalizare a politicilor aplicate ISD. 5. Expansiunea considerabila a operatiunilor de fuziuni si accizitii internationale. In 2005 s-au realizat 141 de Megatranzactii valoarea lor fiind 454 mlrd$. Din aceasta vinzarile pot fi caracterizate prin 56% tranzactii in sectorul serviciilor; 28% sectorul manufactorier, 16% sectorul primar. Pe cind cumpararile internationale sunt: 64% in sectorul serviciilor, 21% sectorul manufactorier; 15% sectorul primar. CAUZELE ACESTOR EXPANSIUNI: 1- importanta produselor internationale; 2- disparitatile intre state privind dezvoltarea acestor state; 3- dezvoltarea mare a Corporatiilor Transnationale; 4- numarul mare de achizitii si fuziuni ( 2005- 716 mlrd$ cu 88% mai mult fata de 2004). Numarul de achizitii a crescut cu 20%. 5- transferul de tehnologii 6- dezvoltarea comertului international( fluxuri de capital); 7- nivelul de dezvoltare a lumii ( diferenta mare). 2005- fluxurile de ISD sunt 86 mln$ in taile noastre din Europa de Vest.

Tema III-continuare: Evolutia si tendinte contemporane ale ISD. 1.Evolutia ISD

Prima miscare de capital sa realizat in secolul 16-17 in jurul oraselor de comert, curtilor regale, iar primul investitor era comerciantul. Un adevarat progres al investitiilor straine sa realizat la inceputul secolului 19.
11

2.Tendintele contemporane a ISD

In sec. 20 fluxul de investitii straine directe a cunoscut o puternica dezvoltare datorita extinderii masive a corporatiilor transnationale. In 1987 fluxurile de ISD constituiau 1 trilion $ 1993-2 trilioane 1998-4 trilioane 2005-intrarile de ISD au crescut considerabil cu 29% fata de 2004 si constituiau 916 miliarde $. Intrarile de ISD in tarile dezvoltate in 2005 au constituit 542 miliarde $, sau cu 37% mai mult decit in 2004. In timp ce in tarile in dezvoltare volumul investitiilor a constituit 334 mlrd $. 59%-din volumul de intrari de ISD-uri a revenit tarilor dezvoltate 27%-tarilor in dezvoltare 4%-tarilor CSI si europa de S-E. Iesirile mondiale de ISD au constituit 779 mlrd $ dintre care ponderea tarilor in dezvoltare este de 80%(664 mlrd $). Cresterea spectaculoasa a fluxurilor de investitii se datoreaza urmatorilor factori: *dezvoltarea fara precedent a corporatiilor transnationale. In anul 2000 nr. de STN-uri era de 65000 si 850000 de filiale, in prezent(2005) nr. lor se cifreaza la 77000 STN-uri si 770000 filiale. *numarul mare de fuziuni si akizitii. In 2005 valoarea acestor operatiuni a constituit 716 mlrd $ (cresterea cu 88% fata de 2004). Numarul akizitiilor si fuziunilor (6134) sa ridicat cu 20%. *transferul de tehnologii. *dezvoltarea comertului international. Cel mai mare volum a ISD este gestionat de triada: SUA, Japonia, si UE. In 2004, 60% din stocul mondial de ISD era concentrat in 2 poli a triadei, SUA(23%) si UE(37%). In UE si SUA au loc cele mai mari fuziuni si akizitii.

12

TEMAIV: STN ca principalii generatori ai ISD. 1. Aspect conceptual, notiune de STN, Societate Multinationala.
STN sunt principalii actori care genereaza fluxurile de ISD prin plasarea activitatilor de productie si prin achizitii si fuziuni internationale.Diversitatea si complexitatea fenomenului de multinationalizare a firmei este reflectat de multitudenea de denumiri pe care literatura de specialitate le propune la acest subiect: STN, Corporatie Multinationala, Intreprindere Internationala, Firma Globala. La prima vedere termenii sunt asemanatori, dar in realitate au doar caracteristici asemanatoare: INTREPRINDERE INTERNATIONAlA- intreprinderi care exporta sau importa in tarile straine care nu antreneaza activitati particulare in strainatate. FIRME MULTINATIONALE- intreprinderi care au un angajament semnificativ in afaceri internationale sub forma ISD, care le permite sa posede si sa controleze activitati in cel putin 2 tari. FIRMELE GLOBALE- sunt intreprinderi care percep lumea ca o piata unica, creaza produse standartizate pentru a satisface consumatorii pe plan mondial. STN-acele intreprinderi care dispun de unitati relativ independente din diferite tari si cuprind avantajele intreprinderii globale. SOCIETATI MULTINATIONALE- intreprinderi care au mai multe nationalitati, sau proprietatea si controlul efectuate de persoane de nationalitati diferite, iar rezultatele activitatii au efecte benefice atit asupra tarilor de origine cit si a celor de receptie. STN-FIRME- sunt intreprinderi care opereaza peste frontierile tarii de origine, li se asociaza ideea de exploatare. TERMENUL TRANSNATIONAL- semnifica depasirea granitilor nationale, este pus in circulatie si folosit de institutiile ONU la sfirsitul secolului XX. TERMENUL DE INTREPRINDERE MULTINATIONALA- utilizat in tarile industrializate si in instrumentele OCDE, referitoare la ISD, iar tarile in dezvoltare si natiunile unite prefera sa utilizeze termenul de ISD. Ca rezultat al evolutiei si al faptului ca tarile in dezvoltare isi creaza propriile STN, iar in ultimele decenii se marcheaza prin preponderenta achizitiilor si fuziunilor internationale in cadrul ISD, exclud caracterul
13

de unica nationalitate a companiilor. Folosirea mai frecvent a denumirii de societati multinationale se datoreaza faptului ca relefiaza cel mai direct caracteristica lor esentiala, isi desfasoara activitatea in mai multe tari, dar si o pun cel mai direct societatile nationale. Definitii in determinarea STN sau Multinationale sunt numeroase diverse si discordante. Ele implica intr-o maniera combinata de la un autor la altul, criterii variate, precum dimensiunea intreprinderii, numarul de filiale, cifra de afaceri, ponderea unor indicatori in strainatate. NOTIUNI: 1. INTREPRINDERE MULTINATIONALA- este o intreprindere care poseda cel putin o unitate de producere peste hotare. 2. STN- extinderile intreprinderilor peste hotarile proprii tari; companii care realizeaza ISD peste hotare. 3. INTREPRIDERE TRANSNATIONALA- este calificata daca recurge la o strategie comuna pe pietile straine; poseda si controleaza mai multe filiale peste hotare INTREPRINDERE MULTINATIONALA- sunt intreprinderi care isi implimenteaza , desfasoara, dezvolta activitatea sa in mai multe economii, coordoneaza si exercita control asupra activitatilor intreprinderii sale (produceri si servicii), organizeaza si repartizeaza operatiunile multinationale in diferite tari pe baza unei strategii comune in scopul atingerii obiectivelor comune. GRADUL DE TRANSNATIONALIZARE- poate fi apreciat in functie de mai multe criterii ca: 1. Numarul de tari in care societatea isi desfasoara activitatea. 2. Cifra de afaceri si ponderea ei in PIB-ul tarii de destinatie si de origine. 3. Volumul valoric al exportului societatilor multinationale si fondarea lor in exporturile mondiale. 4. Ponderea profitului obtinut de filiale in totalul profitului realizat de societatea transnationala. 5. Ponderea capitalului investit peste hotare in totalul investitiilor companieie 6. Ponderea productiei externe in totalul productiei societatii transnationale. 7. altele.
14

Cele mai mari societati transnationale nu au obligatoriu cel mai inalt grad de internationalizare. Astfel, originare din tari mari ca SUA si Germania, unde piata interna este destul de mare, delocalizeaza doar o parte din activitatile lor in strainatate, in timp ce tarile mici ( firme) devin din start TSN cu un grad inalt de internationalizare datorita pietei interne mici. Mai mult de 50% din STN sunt concentrate in producerea materialelor electrice, automobile, industria petroliera, industria alimentara. O mare parte a STN provin din tarile dezvoltate. Clasamentul STN din tarile dezvoltate se face pe alte criterii ca: activitatea financiara, produselor- serviciilor; eficacitatea publicitara; inovatii; dezvoltarea internationala.

2. Evolutia STN- etapele dezvoltarii, dimensiunea internationala si specificul STN in economia mondiala.
Evolutia STN a mers in paralel cu evolutia ISD si are 5 etape: 1. Jumatatea secolului 19.- inceputul primului razboi mondial, corespunde cu primele etape a procesului de multinationalizare. In aceasta perioada noi metode organizationale, tehnologii de productie au condus la dezvoltarea firmelor peste hotarele tarii de origine prin plasarea fabricilor. Stimulentele companiilor erau in tehnologia care o detineau si in procesul de internationalizare, care le aduceau profit (ex: Zinger). 2. 1918-1944- dezvoltarea ISD in aceasta perioada s-a datorat masurilor protectioniste in materie de comert. SCOP:- acces pe piete straine. 3. 1945-1960- (sfirsitul anilor 60)- se caracterizeaza prin liberalizarea comertului international si a semnarii GATT, prin intensificarea fluxurilor de investitii din SUA, Marea Britanie, tarile europene. Aceasta perioada prezinta faza de expansiune a STN. Principalul stimulent pentru ISD era lipsa de lichiditati a tarilor dezvoltate pentru a satisface cererea de materii prime si lipsa de tehnologii a tarilor in dezvoltare necesare pentru a exploata eficient resursele naturale.
15

4. Intervalul 1970-1985 se caracterizeaz printr-o puternic tendin a corporaiilor de a integra i controla filialele de peste hotare. Aceast perioad se caracterzeaz si prin accentuarea integrarii regionale, in special in Europa. In rezultatul crizei datoriilor externe de la sfirsitul anilor 1970, tarile in curs de dezvoltare au luat masuri pentru stimularea ISD, deoarece nu mai puteau recurge la imprumuturi. 5. Perioada de la mijlocul anilor 1980 pina in prezent se deosebeste de celelalte pri aparitia noilor tehnologii pentru procesarea si transmiterea de informatii. Corporatiile au devenit constiente de necesitatea de a raspunde mai bine la cerintele locale, de a se integra in sisteme economice nationale. Tot in aceasta perioada pentru STN au crescut semnificativ importanta implicarii guvernelor. Noii factori ca actioneaza in ecomnomia mondiala cit si raspunsul STN la ei sunt in masura sa afecteze avantajele competetive ale natiunilor. Daca pina acum corporatiile transnationale erau mai ales furniori de resurse de acpital, management, tehnologie pentru filiale, atunci astazi au inceput sa devina orchestratori ai productiei internationale. Firmele transnationale sunt inainte de ttoate miscare si deplasare. Niciodata in repaus, ele cresc, absorb, isi largesc aria activitatii, isi multiplica centrele lor de productie. Cadrele lor calatoresc, trec dintr-o tara in alta. Tehnologia lor se raspindeste. Conceptia asupra modul de viata se exporta. In alti termeni societatea transnationala este un organism de o extraordinara vitalitate, fondat pe o remarcabila aptitudene, aceea a mobilitatii. Mobilitatea oamenilor, a capitalurior, a ideiilor, a tehnicilor, a implimintarilor. ELE sunt percepute ca generatori de schimbari. Ele creaza noi tipuri de comportamente de consum. Ele inventeza o noua diviziune a muncii, fondata pe o geografie planetara. Ele inoveaza printr-o tehnologie de virf.

3. Tendinte actuale ale STN.

Ceea ce ine de sfritul sec. XX i mai exact anii 90 se caracterizeaz prin extinderea continu i progresiv a STN. Aceast expansiune s-a datorat mai multor factori, printre care sunt: accesul la regiuni noi ca urmare a destrmrii Uniunii Sovietice i reorientrii statelor ex-socialiste spre economia de pia,
16

 s-a inensificat globalizarea sectorului financiar i integrarea pieelor financiare. Au aprut marele conglomerate financiare transnaionale, iar fluxurile financiare globale au devenit un factor important n relaiile economice inernaionale. procesele de privatizare i comercializare au dat acces la noi pier si ramuri care anterior erau inaccesibile sau accesul era limitat. s-a intensificat concurena, iar factorii cei mai importani au fost extindera revoluiei tehnologice; convergena posibilitailor tehnologice n mai multe ramuri ale producerii, care au facilitat apariia produselor cu calitai mai nalte: fuziunile internaionale, aliane strategice care au accentuat si extins repartizarea teritoriala a concurenei. Ca rezultat pe piaa au aprut noi concureni. a crescut importana proceselor de integrare regionala si zonelor de cooperare care au generat efecte multilaterale asupra plasamentelor directe de capitaluri. Unul din exemplele cele mai ilustrative este adncirea integrrii europene i constituirea unei piee unice. n toat lumea s-au rspndit actualele realizri tehnice i tehnologii lor de aplicare care au produs unele schimbari sttructurale i au oferit posibilitai noi pentru antreprenoriat (n special revoluia informaional). pieele i economiile naionale au devenit mai interdependente. Dar n acelai timp crete diferena tehnologic, diferena ntre nivelul veniturilor i inegalitaile ntre ri, regiuni, etc.

TEMAV: Efectele STN intr-o logica de dezvoltare a competivitatii economiilor ( companiilor).

In conditiile de liberalizare si globalizare prin care se caracterizeaza economia mondiala astazi cresterea economica poate fi sustinuta doar daca tarile pot contribui la cresterea volumului de resurse economice si la utilizarea lor mai eficienta, pot stimula activitati noi si eficiente care creaza valori adaugate, pot produce bunuri si servicii competetive pe pietele libere, pot genera sau obtine de resurse externe, resurse
17

productive precum capitalul, tehnologie, capacitati manageriale, organizatorice... In acest context ISD si STN pot juca un rol important completind necesarul societatilor nationale. ISD sunt formate dintr-un ansamblu de: active, capital, tehnologie, acces la piete, tehnici de gestiune..., ele pot avea un impact mult mai sensibil decit fiecare din aceste elemente luat separat si astfel contribuie la restructurarea sectoarelor, cresterea competivitatii economiei in ansamblu si pot influienta reorientarea activitatii economice spre producerea de bunuri si servicii mai apropiate cerintelor si necesitatilor pietelor internationale. Astfel ISD sunt cea mai ieftina si eficienta modalitate de furnizare a resurselor si capacitatilor spre tarile receptoare fata de celelalte modalitati care presupun costuri inalte si acces limitat.

1. Factorii care determina intensitatea si perceperea deplina a efectelor ISD asupra tarilor receptoare.
ISD genereaza efecte care vor varia in dependenta de: 1- tipul investitiei efectuate 2- capacitatea intreprinderii 3- obiectivele stabilite de STN 4- politicile stabilite de guverne 5- nivelul de dezvoltare a tarilor POLITICILE STABILITE DE GUVERNE- una din cele mai importate schimbari in strategiile organizationale a guvernilor in ultimile decenii este schimbarea atitudenii fata de ISD, dezbaterile s-au deplasat progresiv de la logica de aparare a suveranitatii nationale la cea de examinare a cailor posibile prin care guvernele si ISD vor contribui impreuna la promovarea unei dezvoltari economice durabile. CAPACITATEA INTREPRINDERILOR- efectele ISD vor depinde de strategia intreprinderii care se implimenteaza in tara de receptie, astfel pentru una si aceeasi investitie estimata ca valoare este o diferenta intre o intreprindere care se implimenteaza in scopul de a o exploata resursele naturale si alta societate a carui obiectiv are dezvoltarea capacitatilor tehnologice locale si integrarea de filiale in strategia de implimentare mondiala.
18

NIVELUL DE DEZVOLTARE A TARILOR- efectele ISD depind in mare parte de nivelul de dezvoltare a tarilor receptoare, este o relatie direct proportionala in nivelul de dezvoltare a tarilor, relansarea economica si de angajarea a intreprinderilor in strainatate. Pentru tarile in tranzitie conteaza de nivelul de tranzitie. Gradul de atractivitate a tarilor din Europa Centrala si de Vest ( gradul de progrese in tranzitie) se determina in baza a 4 reforme(domenii): 1-restructurarea si privatezarea de intreprinderi 2-deschiderea si competivitatea pietei 3-reformele institutiilor financiare 4-reformele legale Iar nivelele de dezvoltare sunt bazate pe valorile PIB pe cap de locuitor si puterea de cumparare. Dupa PORTER sunt 5 factori ce joaca un rol important asupra ameliorarii competivitatii natiunilor: 1-dezvoltarea eficacitatii activelor existente 2-inovarea produselor, procedeelor si structurlior organizationale 3-penetrarea pe noi piete 4-ameliorarea alocarii resuselor si a capacitatilor dezvoltind avantajele competetive 5-reducerea costurilor si cresterea vitezei de ajustare structurala. EFECTELE ISD: I. Cel mai sensibil efect asupra resurselor umane: 1- CANTITATIV- STN contribuie la marirea angajarii fortelor de munca cind recurge la crearea sau extinderea de filiale. STN- contribuie la pastrarea fortelor de munca cind achizitioneaza intreprinderile cind dau faliment 2- CALITATIVE- nivelul salariului( dimensiunea, productivitatea, rentabilitatea); conditiile de munca; nivelul de calificare ( perfectionarea cadrelor). II. Efecte asupra structurii pietei si concurentii: Exista 2 situatii:
19

Prima situatie- STN vine in societate unde nu sunt concurenti locali, produsele erau importate sau se produceau foarte putin. Ca rezultat al acestei implimentari avem urmatoarele efecte: - companiile transnationale creaza un sector nou; - mareste capacitatea de productie in acest sector - dezvoltarea sectorului, perfectionarea lui. exemplu: automobile, produse petrochimice. A doua situatie- STN se implimenteza intr-un sector unde deja opereaza intreprinderi locale. Efectele sunt consecutive: 1- daca recurge la crearea unei intreprinderi noi atunci STN mareste capacitatea de productie a acestui sector; 2- detinind o serie de avantaje fata de intreprinderile locale, tehnologii, procedee, tehnici de productie, de comercializare si promovare, marci comerciale si altele, pot stimula intreprinderile locale; 3- forteaza iesirea de pe piata a intreprinderilor nerentabile; 4-se intareste concurenta; 5-perfectionarea produselor; 6-cresterea eficientii unitatilor economice; 7-daca aceste produse se vor orienta spre export, acestea duce la cresterea competivitatii exporturilor.

III. Efectele asupra competivitatii exportatorilor: STN pot ajuta tarile in dezvoltare sa exploateze avantajele lor comparativesau sa formeze altele noi, datorita faptului ca detin un rol important in tehnologii si industrii intensive in cunostinte. Participarea STN in economiile in dezvoltare, pot contribui la marirea exporturilor acestor tari sub aspect calitativ si sub aspect cantitativ prin furnizarea elementelor care le lipsesc, fie tangibile sau intangibile pentru a completa si a imbunatati baza locala de cunostinte si capacitati. Principalele efecte constau: 1- exploatarea avantajelor comparative statice( existentei). ISD sunt mijloace eficiente de furnizare a resurselor ca financiare, materiale,
20

tehnologii, cunostinte necesare tarilor pentru a exploata avantajele lor comparative 2- crearea avantajelor comparative dinamice. In tarile cu capacitati si calificare profesionala STN contribuie la crearea avantajelor comparative dinamice. Pot crea centre de cercetare- dezvoltare care in conlucrare cu centrele locale pot contribui la implimentarea si elaborarea inovatiilor 3- furnizarea accesului pe pietele straine- pentru a realiza un export cu succes, nu este suficient doar de a dispune de produse calitative, este necesara experienta de marketing si acces pe pietele straine. IV. STN sunt lederii inovatori in industriile lor- ele transfera tehnologiile prin doua modalitati: 1- internationalizarea in sistemul de producere a filialelor sale sau firmelor pe care le controleaza 2- externalizarea altor firme prin licente, subcontractarea si altele. Avantajele INTERNATIONALIZARII- pentru tarile receptoare sunt destul de importante, dat fiind faptul ca cele mai moderne si productive tehnologii STN le transfera filialelor lor decit altor companii, astfel tehnologia si procesul care este transferat depinde in mare masura de conditiile fiecarei companii si motivatiile STN plus la toate ISD prefera posibilitatea de adaptare periodica a tehnologiilor. V. Influx de capital strain- contribuie in mare masura la modrnizarea industrieie nationale, afecteaza balanta de plati, sporeste fluxul de resurse destinat investitiei si devine o sursa importanta pentru dezvoltare. ISD completeaza economiile interne si contribuie la cresterea finantarii directe sau indirecte a investitiilor pentru dezvoltare. EFECTE NEGATIVE ale STN: 1. Comertul intracorporativ si manipularea in formarea preturilor. 2. STN fac presiuni asupra guvernelor tarilor, STN incearca sa influienteze viata unei tari folosind membrii guvernelor, participind la formarea comitetelor pentru probleme economice-politice, finantind partidele politice in scopul protejarii intereselor sale. 3. Nerespectarea de catre STN a standartelor ecologice si problema green-wash. Activitatea lor suponind pericolul mediului inconjurator si sanatatea oamenilor. Aceasta concluzie rezulta din faptul ca ele controleaza aproximativ 50% din industriile petroliere, a gazelor si
21

carbunelui; sunt principalul producator a produselor chimice, sunt responsabile de producerea unei cantitati mari a produselor modificate genetic si controleaza 90% din pietele de pesticide. 4. STN sunt lederii in importul si exportul tehnologiilor si produselor care sunt interzise in anumite tari si nerespectarea normelor ecologice este penalizata cu sume mari de bani, STN transfera aceste produceri spre tarile in dezvoltare unde aceste norme nu sunt atit de stricte.

OPINIILE FATA DE STN: 1- Opinii conventional-obiective fata de ISD si STN- sustin ca acestea contribuie la cresterea economica, progres social si altele, dar acestea vor depinde de caracteristicile STN si de conditiile si parametrii tarilor gazde. ISD si operatiunile STN sunt potential si nu automatbenefice, iar politicile tarilor de implimentare sunt in masura sa sporeasca gradul de echitate in distribuirea rezultatelor. 2- Opinii pro-globalistice- STN contribuie la dezvoltarea economica 3- Opinii antiglobalistice- care plaseaza globalizarea la baza proceselor de dezintegrare sociala si ecologica.

TEMAVI: Climatul investitional in Republica Moldova si tendintele de fluxuri straine directe.

- Pina in 1997- ISD in economia tarii au inregistrat o crestere continua de la 11,57 mln $ in 1994 pina la 71,43 mln $ in 1997. - 1998 - 1999 - ca rezultat al crizei financiare, instabilitatii politice, modificarii sitemului de impunere, lipsa unei politici bine conturate menite sa creeze conditii favorabile pentru investitori, ISD au prezentat o acadere brusca de la 71,42 mln $ la 42,2 mln $, principalele tari care au investit in aceasta perioda sunt Rusia, SUA, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Belgia, Spania, Grecia, Canada. Cota acestor tari in totalul investitiilor este de 80%. Domenile principale care au prezentat interes: comertul cu ridicat si amanuntul - intreprinderile de reparatii = 46%; industria
22

prelucratoare = 19%; activitatea financiara = 18%; hoteluri si restaurante = 10%. - 2000-2001 - fata de 1998-1999 activitatea investitionala in RM s-a ameliorat semnificativ. Pe parcursul anului 2000, activitatea investitionala s-a soldat cu 142mln $, in 2001= 150 mln$, in 2002=140 mln $. Sectoarele de investitie: - energetic si gaz 46,6% - industria prelucratoare 22% - comert 11% - transport 10% - hoteluri si restaurante 3%. In pofida fluxurilor ascendente de ISD, RM a primit un total cumulativ de 546,6 mln$ in comparatie cu Polonia care a avut 17 mlrd$ si Ucraina cu 13 mlrd $. - 2003 - volumul de ISD este in descrestere cu 38% fata de anul 2002 si face 102,88 mln$. Situatia este influientata de cresterea riscurilor investitionala si incetinirea procesului de privatezare a patrimoniului de stat. - 2004 - Se resimt unele schimbari benefice privind imbunatatirea climatului investitional, apar modificari si completari consultative ale cadrului legislativ,fiscal, vamal. Scutite de impozite pe venit: intrari de la 250000$ la 2 mln $. Se observa ca investitiile intrate in economia RM au crescut de peste 2 ori si constitue aproximativ 200 mln $. In ceea ce priveste distributia sectoriala fluxurile de ISD sunt orientate spre sectorul energetic, vinicol, telecomunicatii... Spre sfirsitul anului 2004 stocul de investitii straine directe = 902 mln$ sau de 2 ori mai mult ca in 2000. In RM au fost inregistrate 437 intreprinderi cu capital strain fata de 393 in anul 2003; 310 intreprinderi in 2002; si 252 intreprinderi in anul 2000. Numarul total al companiilor straine ( filiale + societati mixte ) este de 3621 companii; din care 37% in Chisinau.

23

2005 - Fluxul total al ISD in economia nationala la sfirsitul 2005 a constituit 1129 mln $ sau 333 $ pe cap de locuitor. In acest an investitiile s-au ridicat 230mln$ sau circa 8% din PIB. In acest an au fost inregistrate 653 companii cu capital strain.

- 2006 - Intrarile de ISD au atins 343,66 mln$. Cele mai importante fluxuri au fost orientate spre sectorul financiar-bancar; energetic, transport si telecomunicatii; comert, industria prelucratoare. Principalii investitori- Italia, Olanda, Franta, Rusia, Germania, Turcia. Intr-un raport la sfirsitul anului 2006 realizat de conferinta UNCTAD se constata ca RM si-a mentinut pozitia de 27 din 141 state intr-un plasament in functie de indicile de performanta a ISD si este calculat in functie de raportul ISD fata de marimea economiei tarii. - 2007 - (estimari) anul unui boom investitional. FACTORI: 1- implimentarea strategiei de atragere a investitiilor, care stabileste reguli de joc apreciate de investitori 2- Bancile ( Societe Generale si Veneto Bank) care si vor extinde activitatea, iar BNM anunta ca si alte banci straine sunt pe cale de a veni in RM. 3- de la 1 ianuarie 2007 UE sunt vecini ai RM, aderarea Rominiei la UE. Moment de atragere a ISD. 4- Extinderea si crearea de noi retele comerciale ( Mega Mol ). - 2010 - (estimari) Imaginea RM va creste semnificativ; RM va fi printre primele 7 state din Sud-Estul Europei ca destinatie preferabila a investitorilor straini. Cele 7 state: Rominia, Bulgaria, Turcia, Grecia, Serbia, Cipru, Moldova. Cel mai importante proiecte: Lukoil; Green Hills; Metro; Voxtel; Moldcell; La farge; Unite. Asociatia Investitorilor Straini FIA: formata din 16 membri se preconizeaza ca in 2007 vor avea sit-ul lor oficial: 1Carmez International 2Ciment La farge 3Efes Vitanta Moldova Beverli 4Endava 5Knauf
24

6 Leo Grand 7 Metro cash & carry ( capital german) 8 Moldavian Air-lines 9 Voxtel, Moldcell 10 Price Water Hause 11 Coupers(audit) 12 Sudzuker Moldova 13 QBA Assito 14 Sun Comunications 15 Tirex petrol 16 Union Fenosa Ale caror investitii straine directe in RM depasesc suma de 500 mln $, aproximativ 50 % din stocul de investitii straine. STRATEGIA DE ATRAGERE A INVESTITIILOR: Este axata pe asigurarea unui flux stabil si de durata a investitiilor in toate sectoarele economiilor nationale. Actiunile statului in atragerea ISD vor fi orientate spre: 1-imbunatatirea mediului de afaceri, minimizarea procedurilor administrative si concurenta 2- impozite si taxe - asigurarea acordari investitorilor straini unor facilitati fiscale 3- prevenirea si combaterea coruptiei 4- exportul- simplificarea procedurilor vamale la export in scopul reducerii complexitatii si timpului necesar de efectuare a operatiunilor de export 5- resursele umane care se axeaza pe dezvoltarea unei strategii comune pentru imbunatatirea instruirii profesionale a salariatilor. -6- continuarea de privatezare a patrimoniului public 7- stimularea investitiilor in sectorul real 8- infrastructura modernizata 9- crearea unei pagini web 10- climatul investitional favorabil 11- importul de tehnologii noi.

25