UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:

MANAGEMENT FINANCIAR

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

CENTRUL TULCEA, 2022

BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

Disciplina: PIAȚA DE CAPITAL – instituții și instrumente

Titular de disciplină: Conf. univ. dr. CIPRIAN ALEXANDRU
Masterand: BORNAZ (ȚUGUI) NICOLETA - MONICA
 BURSA DE VALORI
1. Definire

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata,
un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si
supravegheata, pe care se încheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale
acestora, banii.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al
contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezinta economii financiare,
disponibilitati neutilizate ce sunt redirectionate în procesul negocierilor catre cele mai
productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor
financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector
al productiei nerentabile.
Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat,
bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan
international, in cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe
actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ.
Bursa de valori înfiintata în România in 1994 este o institutie de drept public.

2. Obiectul bursei de valori

La bursa de valori se negociaza:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur,
titluri de renta, etc.
b) Valute selective.
c) Produse bursiere derivate: contracte “futures”, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri
financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobânzii, etc.
Exista burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie actiunile.
Aceste burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de
activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale,
necaracteristice în comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar
mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt
burse caracteristice, de reputatie internationala, detinând un rol conducator în
tranzactiile bursiere generale.

3. Conditiile esentiale pentru înfiintarea unei burse de valori

Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei conditii:

a) existenta în zona respectiva sau în apropiere a unor societati anonime de mare
anvergura;

2
b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un
numar mare de actionari;
c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative
imperative cu privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a
negocierilor, etc.

4. Scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare

finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai rentabile. Ea îsi îndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de
vânzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care
doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara
actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara
actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa
devina proprietari ci numai creditori, micsorându-si riscul la maximum, cumpara
obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.
Ordinea în care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultati din
vânzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru
investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de
munca, plata gestiunii economice etc. În conditiile în care activitatea economica se
desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (în
care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. Distribuirea profitului
de lucru se înscrie în urmatoarea ordine de prioritati:
- se platesc cupoanele la obligatiuni;
- din ce ramâne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;
- profitul ramas se numeste net si se împarte între coproprietari, respectiv intre
detinatorii de actiuni.
Iar repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:
- se platesc mai întâi veniturile la actiunile preferentiale;
- restul se împarte în doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru
constituirea cotelor de rezerva în vederea noilor investitii (sau conform statutului).

5. Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedere juridic se disting:

a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la
cotare. Operatiunile se desfasoara într-un spatiu special amenajat conform unui
regulament de functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii
continue a clientilor. Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate în cadrul unui
mecanism, folosindu-se un personal specializat în negocierea tranzactiilor si un

3
personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si
urmarirea realizarii lor. Accesul în bursa este restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi:
- bursa clasica
- bursa moderna.
La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, întrucât
procesul negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si
supravegheat, preturile formandu-se pe baza de licitatie publica.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe
baza de mijloace electronice si computere, în exclusivitate sau in combinatie cu
mijloacele clasice.
b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta
piata se negociaza valorile mobiliare neinscrise la cotarea oficiala. Este vorba de
societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot
indeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.
Pe langa acestea, la Bursa neoficiala mai apar:
- societatile radiate de la cotatia oficiala;
- societatile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare si lichidare
c) Piata la ghiseu (OTC - Over The Counter) este piata organizata direct între
operatori, inafara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de
telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare în cantitati
oricât de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura.
Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite,
variind de la o firma la alta.
Din punct de vedere al modului de negociere se disting:
a) Piata cu amanuntul, la aceasta se încheie tranzactii de valori mobiliare exprimate
în una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.
b) Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul îl constituie marile tranzactii, negocierile
de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de
importante stocuri de valori mobiliare, în lipsa de cumparatori semnificativi.
Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:
a) Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata „spot". Este piata pe care se
încheie tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, in cateva zile de la incheiere), cu
reglarea imediata, dupa caz;
b) Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata „futures". Pe aceasta piata
se încheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala
a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.

6. Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valori

Se are în vedere controlul si supravegherea pietei bursiere în scopul ocrotirii

intereselor investitorilor; se realizeaza prin impunerea de catre puterea de guvernamant
4
a unor norme de informare a publicului si a unor norme care sa stea la baza activitatii
profesionale a agentiilor de brokeraj si a societatilor financiare.
Remarcam urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:
- Inregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor;
- Limitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp;
- Controlul sumelor constituite in depozit;
- Asigurarea concurentei loiale printr-o permanenta supraveghere;
- Emiterea de autotizatii pentru dobandirea calitatii de membru al bursei sau al Casei
de compensatie.

COTAREA UNEI SOCIETATI PE ACTIUNI LA BURSA DE VALORI

Intr-o economie de piata o societate pe actiuni devine importanta numai daca

actiunile si obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa.
Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determina o
societate pe actiuni sa se introduca in bursa, ci a posibilitatii intrunirii unor conditii
impuse de legislatia nationala spre a putea ca actiunile si obligatiunile emise pe piata
primara sa poata fi vandute si cumparate la bursa.

A. METODE DE COTARE

Actiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni (societatea de capitaluri)

pot fi cotate la bursa de valori in doua situatii distincte, carora le corespund doua
metode diferite:
 Cotarea actiunilor si obligatiunilor existente;
 Cotarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.

B. MOTIVARE

a) Prin Cotarea la bursa, societatea comerciala poate sa-si mareasca capitalul aditional
pe termen lung.
Orice societate care necesita o finantare pe termen lung poate sa o faca în doua
moduri:
- prin autofinantare (din profitul retinut);
- prin finantare exterioara societatii.
Finantarea exterioara clasica poate consta in:
- imprumuturi bancare;
- subventii de la stat etc.
Societatea cotata la bursa beneficiaza de un circuit financiar suplimentar. Sursa
potentiala de finantare este enorma, fiind constituita din marele public investitor.
Autonomia financiara a societatii este astfel considerabil mai mare decat cea a unei
intreprinderi similare, necotate.

5
b) Pentru societate este mai putin oneros sa-si sporeasca potentialul financiar pe calea
valorificarii la bursa a actiunilor, decat pe calea imprumuturilor.
c) Prezenta la bursa a societatii ii îmbunatateste imaginea fata de creditorii potentiali.
d) Prin Cotarea la bursa creste notorietatea publica a societatii producatoare in cauza,
fapt ce ii înlesneste desfacerea productiei.
e) Potentialul societatii se confrunta cu potentialul altor societati cotate la bursa, astfel
incat valoarea actiunilor este determinata de cererea si oferta pietei si nu de judecata
subiectiva a unor consultanti in materie. Societatea cotata la bursa isi cunoaste în
permanenta valoarea reala atribuita de piata bursiera.
f) Din necesitati de lichiditate, detinatorii de actiuni sau de obligatiuni simt nevoia unei
piete organizate (bursa), unde sa le transforme in bani lichizi.
g) Detinatorii de actiuni sau obligatiuni doresc accesul la o piata organizata unde sa le
poata comercializa cu profit sau unde sa aiba posibilitatea retragerii banilor investiti
spre a-i plasa în investitii din sectoare economice mai rentabile.
h) Prin Cotarea la bursa, schema de atragere a angajalilor societatii, cu deosebire a
muncitorilor, pentru cumpararea de actiuni si obligatiuni ale societatii in care lucreaza,
devine mai atractiva, titlurile respective sunt producatoare de venituri suplimentare iar
pe de alta parte pot fi transformate in bani lichizi, in orice moment dorit.
i) Cotarea la bursa inlesneste privatizarea societatilor de stat.
j) Prin Cotarea la bursa statul poate usor sa cumpere actiuni si sa le distribuie
muncitorilor in procesul de ocrotire si democratizare a capitalului.

Cotarea la bursa implica si o serie de dezavantaje:

a) Societatea cotata trebuie sa furnizeze publicului si specialistilor bursieri numeroase
informatii economice si financiare. Ea trebuie sa explice public modul in care isi
gestioneaza afacerile. In multe tari, societatile cotate trebuie sa-si prevada anumite
provizioane financiare suplimentare.
b) Exista riscul ca investitori nedoriti sa preia in mod treptat controlul societatii pe
calea achizitiei de actiuni emise la bursa sau societatea sa faca obiectul unor tentative
ostile de achizitie.

C. LISTAREA LA BURSA

Nu orice societate poate sa adere pentru a-i fi cotate la bursa actiunile si

obligatiunile, ci numai aceea care intruneste anumite conditii, cerute de legislatia
nationala in materie. Se impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare.
Listarea se face pe baza unui regulament acceptat de consiliul fiecarei burse.
In regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate
conditiile ce trebuie indeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare,
continutul cererii pentru listare si modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor.

6
1. Conditiile de indeplinit

a) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste Cotarea trebuie sa fie
egala sau superioara valorii impuse de lege. Se subliniaza faptul ca emisiunile
ulterioare de actiuni, dintr-o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
b) Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala sau
poprire legala.
c) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii
cinci ani premergatori cererii pentru cotare.
d) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit
din persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.
e) Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze
bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si cele
pe care sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la cotare. Se
cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice,
indeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.
f) De regula, actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea
emitenta cu precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu
s-a hotarat de actionari ca noua emisie sa se faca in alte scopuri specifice (pentru
atragerea unui numar mare de actionari in afara celor existenti).
g) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii în scopul ocrotirii intereselor acestora.
Sunt de remarcat:
- lansarea, periodic, de anunturi publicitare;
- publicarea anuala a situatiei conturilor contabile;
- prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului;
- intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul
financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate, diverse
reglementari de insemnatate majora;
- prezentarea de informatii cu privire la schimbarile in structura comitetului
director si in general in structura aparatului de conducere de baza;
- comunicari cu detinatorii de titluri.
Fiecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei
ca garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de
departamentul pentru cotatii al bursei.

2. Continutul cererii pentru listare în cazul unei noi emisiuni de titluri

fînanciare

 persoanele participante:
- emitentul;
- persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie;
- auditorii si consultantii;
7
 titlurile noi pentru care se cere cotarea;
 informatii generale despre emitent si capitalul sau;
 activitatile emitentului;
 informatii financiare privind emitentul;
 managementul societatii solicitante;
 dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii;
 informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii, precum:
- obligatiuni de stat,
- titluri de renta,
- bonuri sau obligatiuni de tezaur
Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate
simultan mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie
prea multe emisiuni neconsumate.

3. Modalitatea de vanzare a titlurilor in cazul unei noi emisii ale carei titluri
urmeaza sa fie prezentate pentru cotare oficiala

Oferta publica se face in scopul maririi bazei de proprietate si crearii pietei, pe baza
de prospect de emisie. Prospectul se publica in doua ziare de importanta nationala, o
data cu cererea de cotare. Prima oferta publica de actiuni ale unei firme se mai numeste
si oferta publica initiala. Emisia se face printr-o societate financiara intermediara
(sponsor), de regula o banca de investitii. Banca, in scopul exercitarii functiei de emisie
in conditii optime:
- se familiarizeaza cu operatiunile societatii emitente;
- sfatuieste societatea emitenta ce metode optime de emisie sa fie aplicate;
- coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati în realizarea
emisiei;
- sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei, cu ajutorul brokerilor de
care dispune;
- organizeaza si administreaza desfasurarea operatiunilor.
Se disting:
a) Oferta de vanzare. Banca de investitii subscrie întreaga emisie inainte de a fi
oferita publicului, la un pret fix. Exceptie facand cazul cand vanzarea se face prin
licitatie (pentru obligatiuni). Emitentul este asigurat ca va primi suma subscrisa,
indiferent daca emisia va atrage suficiente cereri sau nu. Banca va fi remunerata pe
baza unui comision sau, ca alternativa, pe baza diferentei dintre pretul incasat de la
public si cel platit emitentului. De regula, banca plateste complet titlurile subscrise la
pretul fixat, asumandu-si riscul neplasarii totale. In caz ca este retribuita pe baza de
comision, nu-si mai asuma decat partial acest risc. De regula, i se acorda publicului un
ragaz de 5 zile de la publicarea subscriptiei în vederea examinarii si lansarii cererii.
Dupa lichidarea subscriptiei se publica un anunt privind modul de alocare a actiunilor.

8
In cazul in care cererile depasesc baza de alocare, se satisfac cu prioritate cererile mici
si numai partial cererile mari sau unele cereri mari chiar se anuleaza. Se are in vedere
realizarea unui numar cat mai mare de actionari, contribuindu-se astfel la largirea pietei
bursiere. Sunt si situatii, cand piata este suficient de dezvoltata, in care se aplica
strategia satisfacerii cu precadere a cererilor mari, urmarindu-se reducerea cheltuielilor
de emisie si a cheltuielilor de plata a dividendelor, dar aceasta numai în limitele
legislatiei nationale în vigoare.
b) Oferta de vanzare prin licitatie. Ca la orice licitatie, se urmareste obtinerea
pretului maxim pentru emitent, stabilindu-se un pret minim de pornire a licitatiei. În
final se aloca titlurile la un pret unic de exercitare, eliminându-se cererile care prin
preturile oferite se situeaza sub nivelul pretului de exercitare. Procedura de determinare
a pretului de exercitare ca si procedura de alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de
departamentul bursei specializat in formarea si coordonarea cotatiilor. Se va avea în
vedere infaptuirea unei emisii cât mai largi, respectiv alocarea actiunilor la un numar
cat mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete bursiere active. Prin
subscrierea unei emisii de actiuni, casa emitenta (banca de investitii) accepta sa preia
orice actiuni care nu au fost subscrise de public. Partea nesubscrisa de public este
oferita de banca de investitii spre subscriere unor institutii, de regula unor clienti
traditionali. Banca de investitii ramane principalul si ultimul responsabil al subscrierii
insuficiente. Daca un subscriitor nu plateste, riscul incumba banca de investitii. In
cazul unei subscrierii insuficiente, banca de investitii abordeaza subgarantii sai, care de
regula sunt diverse banci comerciale. Acestea trebuie sa se hotarasca in cateva ceasuri
daca accepta cotele ce le-au fost alocate din actiunile ramase nedistribuite si vor
accepta cotele respective, când sponsorul are pe piata o buna reputatie si daca pretul
este rezonabil.
c) Oferta pentru subscriere. Procedura.
• Se ofera titlurile catre public de catre societatea emitenta, direct sau prin intermediul
unei banci de investitii sau o alta autoritate emitenta. Riscul subscrierii este al societatii
emitente, daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza de comision.
• In cazul emisiei de obligatiuni (mai rar pentru actiuni) se poate face lansarea
subscriptiei pe baza de licitatie.
• Ca raspuns la cererea subscriitorului, emitentul ii da o scrisoare de acceptare plus un
cec pentru diferenta nealocata, in cazul în care subscrierea s-a facut pe baza
concomitenta de varsaminte. Scrisoarea de acceptare se refera la oferta pentru vanzare.
In cazul ofertei pentru subscriere, scrisoarea de acceptare este o scrisoare de alocare.
Solicitantii care nu au primit decat titlurile alocate returneaza cecurile si li se restituie,
din varsamintele efectuate, sumele corespunzatoare. Daca primesc toate titlurile
solicitate, restituie emitentului cecurile pentru diferentele nealocate initial. Se retine
ideea ca beneficiarii de scrisori de alocare, potrivit unor legislatii au posibilitatea:
- sa renunte la alocare;

9
 - sa vanda alocarea altor persoane, total sau partial, indeplinind o
procedura specifica: completarea unor formulare de renuntare si
respectiv de inregistrare pentru noi beneficiari.
Unii investitori cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt admise pentru
a fi negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung. Speculatorii solicita
asemenea actiuni daca sunt convinsi ca le pot revinde la preturi superioare celor de
emisie. De fapt, de multe ori, emitentul stabileste un pret de emisie cu un discount fata
de pretul asteptat de piata tocmai pentrn facilitarea cumpararii emisiei. Acest pret se
stabileste pe baza evaluarii de piata a unor investitii comparabile.
In general exista doua motive pentru aplicarea discontului:
- Un volum mare de titluri nu se poate vinde fara a stimula subscriitorii
potentiali.
- Pretul se fixeaza cu cateva zile inainte de termenul-limita pentru
subscriere, ca atare, subcriitorii trebuie sa se decida intr-un termen
relativ scurt.

D. METODE SPECIALE DE OBTINERE A COTARII LA BURSA

Orice emisie de actiuni sau obligatiuni ce urmeaza sa fie cotate la bursa trebuie
sa obtina in prealabil aprobarea departamentului pentru cotatii al bursei la care urmeaza
sa se faca inscrierea pentru cotare.
Exista doua metode speciale de aprobare a cotarii la bursa, avantajul acestor
metode consta in costurile reduse, deoarece cheltuielile pentru subscriere nu mai apar.
a) Marketingul selectiv
Firma emitenta, singura sau in asociere cu o banca de investitii, organizeaza
plasarea titlurilor la preturi fixe convenabile clientilor sai - tipic, investitori
institutionali.
Conditii pentru aprobarea cotarii actiunilor:
• Departamentul pentru cotatii al bursei nu-si da aprobarea decat pentru actiuni emise
in cadrul unei sume prestabilite. Acest prag este valabil numai pentru actiunile care nu
sunt deja cotate la bursa.
• Daca volumul actiunilor emise depaseste un anumit prag, cel putin 25% din restul
emisiei trebuie sa fie oferite marelui public sau sa fie distribuite de o alta firma,
independenta de prima.
• Prospectul trebuie publicat numai intr-un singur ziar de mare tiraj.
In mod traditional, prin aceasta metoda se emit obligatiunile comune.
b) Recomandarea
Titlurile pot fi recomandate la cotare de un membru al bursei si sunt distribuite la
un mare numar de cumparatori, intrucat piata acestor titluri este sigura, in momentul în
care vor fi cotate.
Este metoda cea mai simpla dar nu duce la obtinerea de capital nou.

10
 Regulamentul in materie mentioneaza trei cazuri tipice de cotare la bursa pe baza
metodei recomandarii:
- Titlurile sunt deja cotate la o alta bursa;
- Titlurile sunt detinute de un mare numar de persoane, indeplinind una din conditiile
de baza cerute de departamentul pentru cotatii al bursei. Deci, au un mare grad de
vandabilitate;
- Când se formeaza o societate holding si titlurile sale sunt emise pentru substituirea
titlurilor cotate ale societatilor reunite în holding.

E. PIATA DE TITLURI NEOFICIALA (USM - UNLISTED SECURITIES

MARKET)

Cerintele de intrare in aceasta piata sunt mai putin stringente. Se cere numai un
mic anunt, intr-un ziar de notorietate, in care sa se indice de unde poate fi procurat
prospectul societatii emitente, pretul de emisie, natura titlurilor si alte cateva lucruri
fundamentale impuse de specificul fiecarei emisii.
Intrarea în aceasta piata se caracterizeaza prin:
- Proprietarii pot sa-si retina majoritatea actiunilor;
- O societate poate intra in USM cu numai 3 ani de experienta;
- Costurile de intrare in USM sunt foarte scazute (nu se cheltuie pentru
reclama).
Sunt trei metode principale de intrare in USM:
a) Recomandarea. Se utilizeaza cand societatea are deja peste 10% din actiuni in
mainile publicului si nu are nevoie de capital aditional.
b) Marketingul selectiv. Se utilizeaza cand valoarea actiunilor detinute de public
reprezinta sub 10% din valoarea capitalului. Se impune publicarea unui prospect. Se
pot introduce pe piata neoficiala atat actiuni noi cat si din cele existente. In cazul unei
emisii noi pentru piata neoficiala, sponsorul, de regula un membru al bursei de valori,
cumpara actiunile si apoi le ofera clientilor sai la un pret putin mai mare. Prin
legislatiile nationale se limiteaza valoarea actiunilor care pot fi plasate de sponsor.
Aceasta metoda genereaza costuri mai mari decat prima, din cauza contabilitatii
aditionale si taxelor legale.
c) Oferta pentru vanzare. Se adopta cand valoarea actiunilor de plasat depaseste
limita stipulata de lege in cazul metodei selective. Publicul poate solicita actiuni,
completand un formular atasat prospectului. Este metoda cea mai scumpa de intrare in
USM. Cheltuielile, de regula, ajung la 1,5% din valoarea actiunilor. Se publica un
prospect intr-un ziar national. Directorii societatii care intra în USM sunt obligati sa
semneze un angajament ca ii vor informa la timp, corect si complet pe actionari.

11
F. PIATA A TREIA

Este o varianta a pietei neoficiale, pentru societatile care nu indeplinesc

conditiile de intrare in USM. Societatea, printr-o cerere simpla, poate sa intre in aceasta
piata, in masura in care gaseste o firma sponsor, membra a bursei de valori. Sponsorul
va stabili indeplinirea de catre societatea solicitanta a conditiilor impuse de bursa:
- prezentarea modului de functionare in trecut;
- natura afacerilor practicate;
- structura comitetului de directori;
- elementele esentiale ale statutului;
- prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere, subliniindu-se
activitatea comerciala reala, cu venituri importante.
Prin exceptie, se admit de unele legislatii si societati fara activitate in trecut, dar
care pot dovedi ca obiectul lor de activitate va fi productiv in scurt timp. Nu se impune
de bursa un procentaj minim de actiuni care sa fie detinute de public, dar firma sponsor
va trebui sa dovedeasca ca va fi un numar suficient de actiuni detinute de public spre a
se crea o piata secundara cu o lichiditate corespunzatoare. O societate care intra pe
piata a treia trebuie sa-si ia un angajament fata de firma sponsor privind notificarea
informatiilor.

G. PIATA LA GHISEU (OTC - OVER THE COUNTER)

Costurile de intrare in OTC sunt similare costurilor de intrare in piata a III-a.

Sponsorul poate impune respectarea anumitor reguli cum ar fi nedezvaluirea unor
informatii, investitorii nu sunt ocrotiti de regulamentul bursei.

H. EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI

Se poate efectua prin doua metode:
1. Metoda Scrip (pe baza de lista). In mod automat toti actionarii beneficiaza gratuit
de noile actiuni emise, proportional cu valoarea actiunilor pe care le detin (lucru stabilit
in statutul societatii). Acoperirea emisiei se face din fondurile de rezerva ale societatii,
care se transforma in actiuni, majorand capitalul social fara a se majora averea
patrimoniala, adica activul ramane neschimbat. Necesitatea majorarii capitalului social
pe aceasta cale este motivata astfel:
- Pentru ca o actiune sa nu dobandeasca o valoare prea mare, in cazul in care s-ar face
restituirea ei si suplimentarea valorii nominale din fondurile de rezerva, se prefera
sporirea numarului actiunilor ;
- Alocarea de noi actiuni catre actionarii existenti din fondurile de rezerva se face
cand societatea functioneaza bine si apare necesitatea rasplatirii actionarilor
existenti, care prin actiunile investite au contribuit la sporirea beneficiului
societatii ;
- Prin cresterea numarului de actiuni, potential se largeste piata bursiera ;

12
- Prin capitalizarea fondurilor de rezerva (in limitele legale) creste numarul de
actiuni, deci, sporeste oferta si scade valoarea de piata a actiunilor, facandu-le mai
usor comercializabile. Pentru stimularea cumpararii lor, bursa va informa despre
previziunea dividendelor in crestere.
În scopul cresterii numarului de actiuni fara afectarea fondurilor de rezerva, emisia
se poate infaptui si pe calea divizarii stocului de actiuni. Adica, actiunile existente se
anuleaza si se inlocuiesc cu un numar sporit de actiuni cu valoare nominala mai mica,
situatie in care valoarea capitalului social ramane neschimbata.
2. Emisia pe baza de drepturi statutare. Prin statut se prevede dreptul de
preemptiune al actionarilor existenti pentru cumpararea de actiuni dintr-o noua emisie.
Noua emisie este motivata de necesitatea sporirii capitalului de investit intr-un proiect
nou sau pentru plata unor imprumuturi pe termen scurt. Pentru atragerea
cumparatorilor din randul actionarilor existenti emisia se va face cu un discont de 15-
20% fata de valoarea de piata din momentul in care se anunta emisia. Metoda este
folosita de societatile cotate la bursa care doresc sa-si mareasca capitalul social. Sunt
de subliniat doua idei relative la realizarea de asemenea emisii:
- in statutul societatii sa fie stipulat dreptul de preemptiune al actionarilor la
cumpararea de actiuni din noile emisii;
- pentru a obtine cotarea la bursa, societatea sa se angajeze ca va face astfel de emisii.
Procedural, comitetul de directie trimite o circulara catre toti actionarii societatii
prin care le anunta noua emisie, cu motivarea necesara si procedura de urmat. De
regula, emisia este subscrisa de o banca de investitii sau de o alta autoritate financiara
de notorietate. Exista argumente contra subscrierii pe calea sus mentionata, precum:
- daca valoarea de piata este mult mai mare decat valoarea pentru noile actiuni,
devine inutila subscrierea prin intermediar, deoarece actiunile se pot vinde usor;
- toti actionarii existenti pot beneficia de un discount substantial, iar cei neinteresati
in subscriere pot sa-si vanda drepturile pe piata.
Exista si argumente pro intermediar:
- un pret foarte scazut poate sugera unor investitori potentiali, mai putin versati, o
lipsa de incredere în bunul mers al societatii.
De regula, pretul actiunilor se poate modifica in urma anuntarii unei emisii noi.
Desi la prima vedere se poate concluziona ca societatea nu-si poate asigura finantarea
din profitul capitalului existent, in fond se poate argumenta cu angajarea acesteia
pentru infaptuirea de proiecte noi de investitii. Anuntul pentru o noua emisie este
insotit de informatii documentare asupra scopului emisiei si asupra perspectivei
dividendelor.
La primirea scrisorilor provizorii de alocate, actionarul are patru posibilitati:
 Exercitarea drepturilor prin retrimiterea scrisorii de alocate primite, impreuna cu
suma necesara cumpararii actiunilor alocate, inainte de ultima zi de acceptare si
plata. Societatea emitenta confirma primirea platii si ii trimite certificatul de
actiuni cumparat ;

13
  Actionarul avizat semneaza un formular de renuntare la alocarea de noi actiuni si
vinde noile actiuni alocate si neplatite. Isi transfera astfel dreptul de a cumpara
pe calea inmanarii tertului interesat a scrisorii provizorii de alocate ;
 Isi exercita numai partial dreptul de cumparare si vinde partea pentru care nu
este interesat, indeplinind formalitatile cuvenite ;
 Lasa sa expire valabilitatea dreptului de a cumpara. In fapt, el adopta o asemenea
pozitie cand pretul actiunii existente la bursa scade sub pretul de subscriere la
data limita de acceptare si plata. Uneori, societatea ii vinde drepturile pe piata si
ii imnaneaza profitul net, alternativa care insa trebuie stipulata in statut si in
prospectul de emisie.

I. PRELUARI DE SOCIETATI

Daca o societate achizitioneaza majoritatea actiunilor cu drept de vot ale altei

societati, ultima, in fapt, a fost preluata de prima. Preluarea poate fi efectuata:
- prin plata de bani gheata;
- prin substituirea actiunilor unei societati cu actiunile altei societati rezultate
dintr-o noua emisie;
- prin aplicarea ambelor metode, combinat sau ca alternativa.

Bursa de Valori Bucuresti, noi recorduri in 2021 – prioritati in 2022

”Bursa de Valori Bucuresti (BVB), instituţie fundamentala a pietei de capital

romanesti, si-a indeplinit cu succes rolul fundamental de finantare a economiei intr-un
context intern si international volatil influentat de evolutia pandemiei de coronavirus.
Piaţa de capital din România a consemnat în 2021 cel mai bun an din istorie şi a
înregistrat o serie de noi recorduri la nivelul mai multor indicatori de dezvoltare. În
ceea ce priveşte Piaţa Reglementată la vedere a BVB, noi maxime au fost atinse la
nivelul indicatorilor de lichiditate. Astfel, valoarea cumulată a tranzacţiilor cu toate
tipurile de instrumente financiare a depăşit, în premieră, pragul de 20 miliarde lei,
echivalentul a peste 4 miliarde euro. Acest nivel este cu 9,5% peste cel înregistrat la
finalul anului 2020, când tranzacţiile totale ajungeau la 18,3 miliarde lei, echivalentul a
3,77 miliarde euro”, arată BVB.
După un an cu 252 şedinţe de tranzacţionare, lichiditatea medie zilnică pentru
toate tipurile de instrumente financiare a atins un nou maxim de 79,4 milioane lei (16,1
milioane euro), în creştere cu 8,2% faţă de nivelul de 73,4 milioane lei (15,1 milioane
euro) realizat în 2020.
Intensificarea activităţii investiţionale la BVB a făcut ca piaţa de capital
românească să atingă noi maxime prin prisma nivelului înregistrat de indicele BET-TR,
care include şi dividendele acordate, după ce acesta a încheiat anul 2021 la 23.113

14
puncte, ceea ce a corespuns uneri creşteri de 40% într-un singur an. Un nou maxim
istoric a fost înregistrat şi pentru indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 19
companii, şi care a încheiat anul la un nivel de 13.061 puncte, un avans de 33,2% faţă
de anul 2020.
Recorduri ale indicatorilor de lichiditate au fost înregistrate şi Sistemul
Multilateral de Tranzacţionare (SMT). Valoarea totală de tranzacţionare cu toate
tipurile de instrumente financiare a ajuns la 1,63 miliarde lei (echivalentul a 330
milioane euro), în creştere cu 253% comparativ cu nivelul de 460 milioane lei
(echivalentul a 95 milioane euro) din 2020. Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor
pentru cele 252 de şedinţe de tranzaţionare de anul trecut a fost de 6,5 milioane lei, în
urcare cu 249% faţă de 1,83 milioane lei cu un an în urmă. În octombrie anul trecut,
BVB a lansat primul indice dedicat segmentului AeRO. Denumit BET AeRO, acest
indice a început cu un nivel de 1.000 de puncte şi a încheiat anul 2021 la 1.052 de
puncte.
Companiile româneşti listate la BVB au ajuns la cele mai mari valori din istorie.
Capitalizarea companiilor autohtone de pe Piaţa Reglementată a depăşit 141 miliarde
lei, sau 28,5 miliarde euro, în creştere cu 38% faţă de nivelul de la finalul anului 2020,
de 102 miliarde lei. Valoarea de piaţă a companiilor listate pe SMT a fost de 19,8
miliarde lei, sau 4 miliarde euro, în urcare cu peste 200% faţă de valoarea din 2020, de
9,7 miliarde lei. Cumulat, companiile româneşti listate la BVB au atins o valoare de
piaţă record, de 161 miliarde lei, cu 44% peste capitalizarea raportată în ultima şedinţă
de tranzacţionare din 2020.
„ Suntem într – un moment foarte bun pentru piaţa de capital, care a consemnat
în 2021 multiple recorduri pe diferite paliere, şi putem spune că bursa românească a
avut unul dintre cei mai buni ani din istorie. Ne aflăm într -un moment semnificativ
atât din punct de vedere al performanţei, cât şi din punct de vedere istoric pentru că pe
1 decembrie 2022 se împlinesc 140 de ani de la deschiderea oficială a bursei de valori
în România, instituţie care a avut un rol fundamental în dezvoltarea ţării. Rezultatele
din 2021 reconfirmă că proiectele noastre de dezvoltare merg în direcţia bună şi că
piaţa de capital îşi îndeplineşte misiunea esenţială de platformă de finanţare a
economiei româneşti,” a declarat Ra du Hanga, Preşedintele Consiliului de
Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.
„Am reuşit, printr – un cumul de măsuri începute în anii anteriori şi continuate în
2021, să punem în funcţiune mecanismele necesare care au creat mediul propice pentru
vindecarea unei răni mai vechi a pieţei româneşti, aceea a lichidităţii. Am creat
împreună cu stakeholderii pieţei de capital cadrul necesar care a permis ca triada
lichiditate – companii – investitori să capete mult mai multă proeminenţă, am răspuns
solicitărilor pieţei, am iniţiat şi dezvoltat proiecte şi parteneriate noi, iar rezultatele
record din 2021 arată că eforturile BVB şi ale partenerilor noştri au dat roade,” a
afirmat Adrian Tănase, directorul general al BVB.
Bursa românească şi-a consolidat în 2021 rolul fundamental de platform de
finanţare a economiei româneşti: 23 de companii s-au listat la cota bursei într -un
15
singur an, alte 27 de companii au emis obligaţiuni, iar statul româna a atras prin
ofertele primare de vânzare de titluri de stat “Fidelis” finanţări de peste 875 milioane în
echivalent euro. În total, rundele de finanţare atrase de cele 23 de companii au ajuns la
234 milioane euro în 2021, iar cele 45 de emisiuni cu venit fix listate la BVB au atras
finanţări de peste 1,8 miliarde euro.
Efervescenţa rundelor de finanţare derulate prin BVB s-a tradus şi printr-un
interes crescut din partea investitorilor. Astfel, numărul investitorilor direcţi la bursă a
depăşit 74.000 de participanţi, arată datele Fondului de Compensare al Investitorilor
(FCI ) la nivelul primelor 9 luni ale anului trecut. Numărul celor care activează indirect
la bursă, prin fonduri de investiţii, a ajuns la 540.000 de investitori la final de
noiembrie, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România
(AAF). Un nivel maxim a fost înregistrat în ceea ce priveşte valoarea totală a activelor
nete ale fondurilor de pensii administrate privat, acolo unde 8,1 milioane de români
contribuie la Pilonul II şi III de pensii. Această valoare a depăşit 90 miliarde lei la
finalul primelor 9 luni din 2021 potrivit datelor APAPR. Activele totale aflate în
administrarea fondurilor de pensii administrate privat şi numărul de participanţi sunt în
continuă creştere, iar sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluţie pozitivă pe tot
parcursul funcţionării sale. Titlurile de stat şi acţiunile sunt principalele instrumente
financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat.
„Colaborarea excelentă pe care BVB o are cu participanţii la piaţă şi comunitatea
investiţională este un element important pentru creşterea accesului companiilor locale
la piaţa de capital. Dialogul foarte bun pe care îl avem cu autorităţile statului, Guvern,
Parlament, ASF, BNR este, de asemenea, esenţial pentru succesul prezent şi viitor al
pieţei de capital româneşti. A devenit cât se poate de clar că putem vorbi de o
economie puternică dacă avem o bursă puternică. Estimarea noastră este că multe
dintre tendinţele semnalate anul trecut se vor manifesta şi în 2022. Ne aşteptăm ca
trendul listărilor să continue şi este posibil să vedem noi companii de stat listate la
bursă, cum este cazul Hidroelectrica, pentru că experienţa statului român cu piaţa de
capital este una pozitivă. Noi încurajăm statul şi companiile româneşti să continue să
utilizeze mecanismele pieţei de capital  pentru a se finanţa ”, a declarat Radu Hanga,
preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.
Companiile româneşti au devenit mai vizibile nu doar pe plan intern ci şi pe plan
internaţional după ce România şi-a majorat prezenţa în indicii furnizorului global FTSE
Russell la şapte companii, începând cu 20 decembrie 2021: Banca Transilvania (TLV),
Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), TeraPlast (TRP) şi One United
Properties (ONE) în indicii FTSE Global All – Cap , iar Bittnet (BNET) şi Transport
Trade Services (TTS) în indicele FTSE Global Micro – Cap.
„ Priorităţile pentru 2022 vizează continuarea extinderii numărului de companii
private sau de stat la cota bursei, creşterea numărului de investitori, consolidarea
statutului de Piaţă Emergentă şi lansarea Contrapărţii Centrale. Ne dorim ca în cursul
acestui an să se materializeze demersul iniţiat deja în Parlamentul României privind
simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii individuali prin introducerea
16
sistemului de reţinere la sursă a taxelor pentru câştigurile de capital. Un element
esenţial pentru grupul BVB şi pentru dezvoltarea pieţei şi a lichidităţii îl va constitui
momentul în care Contrapartea Centrală va deveni operaţională şi ne dorim să avem
primele tranzacţii cu instrumente derivate în al doilea semestru al acestui an,” a afirmat
Adrian Tănase, directorul general al BVB.

BIBLIOGRAFIE:

https://www.money.ro/
https://www.bvb.ro/ForCompanies/WhyBvb/Infographics
https://bvb.ro/Regulations/Tools/CapitalMarketInstitutions
https://admiralmarkets.com/ro/education/articles/forex-basics/bvb
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bursa_de_Valori_Bucure%C8%99ti
https://www.stiripesurse.ro/bursa-de-valori-bucuresti

17
18