BURSA DE VALORI BUCURESTI

Student : Albu Florentina –Irina

Profesor coordonator : as.drd. State Mihaela

ROLUL PIEŢEI BURSIERE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei
financiare, o piata secundara organizata,transparenta si supravegheata, pe care se încheie tranzactii
referitoare lavalori mobiliare, derivate ale acestora, bani.Valorile mobiliare (titlurile financiare)
care constituie obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezinta economii
financiare,disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor catre celemai productive
activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator
si diversificator al productiei. Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau
de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan
international, în cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni.
Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori înfiintata în
România în 1994 este o institutie de drept public. Bursa ca loc de întâlnire a cererii şi a ofertei de bunuri
şi servicii, determină stabilirea unor preţuri de referinţă pentru produsele şi serviciile în cauză carezultat
al concurenţei dintre producători. Preţurile astfel stabilite reprezintăun barometru atât la nivelul
economiilor naţionale cât şi la cel al economiei mondiale, ele devenind preţuri de referinţă pentru
producătorii şi consumatorii mărfurilor în cauză, ai produselor derivate rezultate dinacestea, pentru
transportatori, intermediari etc. Prin intermediul instrumentelor tranzacţionale în cadrul
burselor demărfuri fluxurile de capital sunt orientate către activităţile productive, iar producătorii, pe
baza tehnicilor bursiere (de exemplu, hedging), se pot asigura împotriva unor fenomene neprevăzute ce
pot apărea în derularea proceselor economice.

PIAŢA BURSIERĂ ÎN ROMÂNIA

Prima bursă din România a apărut în anul 1881, când, urmare a adoptării „Legii asupra burselor,
mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri”, această instituţie a economiei de piaţă prin
excelenţă îşi face simţită în peisajul economiei. Monitorul Oficial al României din decembrie1882,
publică cotaţiile bursiere ale primelor corporaţii româneşti tranzacţionate.Evoluia bursei româneti este
marcată de apariia în anul 1904 a unei noi legi în care operaţiunile bursiere mai clar definite, şi, ca
oconsecinţă imediată, publicul larg este tot convins de eficienţa plasamentelor în titluri de valoare.Anul
1929 aduce legea asupra bursei cunoscută ca „Legea Madgearu”, carea reprezentat unificarea legislativă
a regimului burselor din România, şi,totodată, o abordare modernă a actului legislativ.După criza
economică din perioada 1929-1933, odată cu refacerea economică, „Bursa de efecte, acţiuni şi schimb
din Bucureşti, cunoaşte şi eaun curs ascendent care culminează cu anul 1939, când
se înregistrează perioada de vârf a acestei instituţii din perioada interbelică. De menţionat căîn 1939 se
tranzacţionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului şial asigurărilor sociale.După al doilea
război mondial , naţionalizarea economiei din iunie 1948, prin instaurarea proprietăţii de stat, a făcut să
dispară produsele specifice:acţiunile, obligaţiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone şi externe
(cuechivalent în lei-aur), periadă care a inut pâna după revoluţia din 1989,când s-a refăcut piaţa
de capital şi instituţiile acesteia, printre care şi Bursade Valori Bucureşti, începînd cu anul 1992.Procesul
legislativ s-a reluat prin apariia Legii nr. 52/ 1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori i a
continuat cu Legea nr. 512/ 2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare
derivate,Legea nr. 513/2002 privind organismele de plasament colectiv şi Legea525/2002 privind
valorile financiare şi pieţele reglementate, la care se adaugă Regulamente şi Instrucţiuni emise de
CNVM.Ca urmare a procesului de globalizare, economiile naţionale converg spre modelul pieţei libere,
prin înlăturarea barierelor din calea capitalului internaţional, precum şi a apariţiei de noi oportunităţi de

2
afaceri prin privatizarea de către stat a societăţilor în patrimoniul propriu.Avansul tehnologic în
domeniul informatic şi al telecomunicaţiilor aînlăturat distanţele în timp şi spaţiu şi a creat noi
modalităţi de interacţiune între societăţile comerciale şi clienţii acestora explozia tranzacţionării prin
internet conduce la adevărate revoluţii în domeniul investiţional.Apar noi instrumente financiare,
piaţa financiară globală se orientează spre satisfacerea necesarului de capital al întregii lumi financiare,
competiţia globală se va intensifica, iar investitorii se vor orienta spre acele pieţe carese vor dovedi cele
mai lichide, mai transparente, mai deschise şi corecte.

Ţările care vor alege să participe la acest proces vor cunoaşte noilocuri de muncă, prosperitate şi avans
rapid în tehnologie, sănătate, educaţieşi infrastructură, deci, o societate mai bună pentru toţi.

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Organizare şi funcţionare

Bursa de Valori Bucureşti reprezintă o instituţie esenţială a economiei de piaţă.Redeschiderea în 1995 a

Bursei de Valori Bucureşti după o absenţă deaproape 50 de ani din viaţa economică românească, a
însemnat un momentde referinţă pentru dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând debutul
formării pieţei bursiere şi totodată concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai
importante instituţii ale pieţei de capital.Tranzacţiile se desfăşoară într-un climat al economiei de piaţă,
alcererii şi al ofertei, sistem care se aproprie cel mai mult de modelul teoretical pieţei perfecte.Bursa
de Valori Bucureşti i-a început activitatea operaţională beneficiind de asistenţa statului canadian în
elaborarea reglementărilor bursiere şi de un sistem electronic integrat de tranzacţionare, registru-
depozitar şi compensare-decontare, furnizat de firma canadiană EFASoftware Services Ltd şi de
echipamentele de calcul şi comunicaţie puse ladispoziţie de BNR. Prima şedinţă de tranzacţionare a avut
loc în dată de 20 noiembrie1995, accesul la sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala
detranzacţionare aflată în incinta Bursei de Valori Bucureşti.Activitatea Bursei de Valori Bucureşti s-a
diversificat crescând atât sub aspect cantitativ (număr tranzacţii, societăţi cotate) cât şi
calitativ(diversitatea produselor tranzacţionate), paralel cu formarea, consolidarea şidefinitivarea
structurilor instituţiei bursiere.Indicele oficial al Bursei de Valori Bucureşti, BET a fost lansat
înseptembrie 1997. Informaţiile oferite de BET sunt completate de informaţiiledifuzate on-line despre:
numărul de tranzacţii, numărul de acţiunitranzacţionate, evoluţia preţului.Bursa de Valori Bucureşti este
o instituţie cu personalitate juridică,încheie la bilanţ contabil, are cont bancar şi desfăşoară o activitate în
scopulcreării unei pieţe organizate pentru negocierea şi tranzacţionarea valorilor mobiliare admise la
cotă. În primul an de activitate, bursa a fost finanţată dela bugetul de stat, ulterior instituţia s-a
autofinanţat din comisioanele percepute conform reglementărilor bursiere având şi dreptul să
primeascădonaţii, legate şi subvenţii.

ACTIVITATEA LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Activitatea de înscrierea, suspendarea sau retragerea la/de la CotaBursei de Valori Bucureşti este
efectuată de Comisia specială care hotărăşteasupra înscrierii, promovării, sau retrogradării valorilor
mobiliare de Cota BVB, propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la CotaBVB.

Comisia funcţionează pe baza principiilor autonomiei, obiectivităţii,confidenţialităţii, protecţiei

investitorilor, promovării pieţei bursiere şiatragerea la Cota BVB a cât mai multor societăţi comerciale.

3
Membrii Comisiei sunt numiţi de către Comitetul Bursei pe o durată amandatului de 5 ani.Cota Bursei
de Valori Bucureşti este structurată pe trei sectoare:

- Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române;

- Sectorul obligaţiunilor şi altor valori mobiliare emise de către stat, judeţe,oraşe, comune, autorităţi;

- Sectorul internaţional.

Primul sector este organizat pe două categorii: categoria a II-a (de bază) şi categoria I. Pentru a putea să
fie înscrisă la Cotă, o societate comercială trebuie să fie înregistrată la Oficiul de Evidenţă a
Valorilor Mobiliare, aflat în structura organizatorică a CNVM şi să aibă încheiat contract cu Registrul
Bursei care va acţiona ca agent de depozitare,înregistrare şi transfer.Pentru menţinerea la Cotă, emitentul
va trebui să achite comisionul demenţinere şi să furnizeze informaţiile cerute de Bursă asigurând o
informare permanentă, corectă şi completă a publicului despre evenimentele înregistrate ca şi despre
deciziile ce pot afecta preţul valorilor mobiliare.Furnizarea informaţiilor trebuie să fie făcută printr-un
anunţ către Bursă, înaintea oricărui comunicat destinat informării prin intermediul mass-media,
emitentul fiind nevoit să păstreze permanent contact cu Bursa pentru a lua o decizie optimă cu privire la
momentul şi modalitatea transmiteriidatelor.Orice înscriere la Cota BVB poate fi făcută de emitent
numai prinintermediul Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF – urilor)care trebuie
obligatoriu să fie membre a Asociaţiei Bursei.

TRANZACŢIILE BURSIERE
BVB a utilizat la început în tranzacţiile efectuate „Sistemul deTranzacţionare şi Execuţie Automată
(STEA) care poate fi accesat fie de laterminalele din incinta Bursei fie de la sediul membrilor Asociaţiei
Bursei.În cadrul Bursei tranzacţiile se efectuează doar prin intermediul societăţii de Servicii de Investiţii
Financiare membre ale Asociaţiei Bursei şi doar în cadrul Bursei dacă aceştia demonstrează că dispun de
personal calificat şi autorizat care să desfăşoare activitatea de relaţii cu clienţii, de tranzacţionare şi
evidenţă tehnico-operativă precum şi de mecanisme de supraveghere adecvate. Membrii Asociaţiei
Bursei îşi exercită activitate acurentă prin intermediul agenţilor de bursă care trebuie să fie autorizaţi de
CNVM, să aibă minimum 21 ani şi să fi frecventat cursuri de pregătire profesională în domeniu.După
primirea unei instrucţiuni privind oferta de cumpărare şi vânzare de valori mobiliare, agentul de bursă
introduce „ordinul de bursă” în vederea tranzacţionării conform su sistemul de tranzacţionare din Bursă.
Pasul minim de cotare precum şi conţinutul minim al ordinului de bursă sestabilesc prin proceduri
specifice ale instituţiei. Fiecare ordin de bursă se poate transmite în numele Societăţii de Servicii de
Investiţii Financiare sauîn contul clientului, ordinele fiind preluate şi transmise (conform
Regulamentelor BVB) cu respectarea următoarelor condiţii:ordinele de cumpărare în nume propriu
trebuie să poată fi onorate fără săafecteze capitalul minim net ce trebuie menţinut de fiecare
SSIF;ordinele de cumpărare în numele clienţilor trebuie să aibă asigurat disponibilul bănesc în contul
acestora, necesar acoperirii valorii tranzacţiei.

Sistemul de Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA) a permis efectuarea tranzacţiilor pe două

pieţe: piaţa continuă şi piaţa intermitentă.

Pe piaţa intermitentă şedinţa de tranzacţionare poate fi alcătuită din una sau maimulte sesiuni de
tranzacţionare care la rândul ei este formată din sesiunea principală cu introducerea ordinelor şi
fixingului (licitaţia) care cuprinde tranzacţiile posibile, calcularea preţului de piaţă şi alocarea ordinelor,

4
şisesiunea suplimentară cu introducerea ordinelor şi negocierea surplusului de oferte sau cereri
netranzacţionate. La sfârşitul şedinţei de tranzacţionare seintroduc tranzacţiile speciale şi se editează
rapoarte de tranzacţionare şi decontare. Tranzacţiile speciale au loc în afara sistemului fiind
reglementate de procedurile bursei şi supravegheate de aceasta. Sunt considerate tranzacţii speciale
ofertele publice. Preţul valorilor mobiliare se calculează prin algoritmul de fixing care identifică preţul
la care cea mai mare cantitate devalori mobiliare va putea fi tranzacţionată în baza ordinelor de
Bursă. Preţul la care se încheie o tranzacţie bursieră se numeşte preţ de piaţă pentru respectiva sesiune.
toate ordinele de cumpărare ale clienţilor cu preţul maimare decât preţul de piaţă şi toate ordinele de
vânzare ale clienţilor cu preţmai mic decât preţul de piaţă, vor fi executate integral în măsura în care
cantitatea de valori mobiliare este suficientă, în caz contrar execuţia se face pe baza algoritmului de
alocare. După calcularea preţului de piaţă şi alocarea ordinelor cu preţuri mai bune, ordinele cu preţul
de piaţă sunt alocate cu respectarea următoarelor principii:ordinele sunt executate în ordinea crescătoare
a cantităţilor;dacă cantităţile valorilor mobiliare sunt egale, se utilizează principiul precedenţei primului
venit – primului servit);dacă ordinele de bursă ale clienţilor au fost executate integral se vor introduce
ordinele proprii ale SSIF-urilor respectându-se principiul precedenţei.

După calcularea preţului de deschidere şi raportarea tranzacţiilor cătremembrii, cotaţiile de piaţă pentru
o valoare mobiliară vor fi alcătuite din celmai mare preţ/cel mai mic preţ al respectivei valori mobiliare.

Priorităţile înexecutarea ordinelor de piaţă sunt: cel mai bun preţ, ordinele clienţilor înfaţa pro-ordinelor
la acelaşi preţ, dacă mai mulţi clienţi sau mai multe pro-ordine au dat ordin la acelaşi preţ execuţia se
face pe baza principiului precedenţei. În principal sistemul de tranzacţionare trebuie să
respecteurmătoarele cerinţe:

A) Cerinţe de software care se referă la capacitatea de informaţii(stocare, arhivare), capacitatea

de tranzacţionare/procesare (publicitatea preţului de piaţă, expunerea ordinului sau a tabelului de
buletine, negocierea ordinului) înregistrarea (supravegherea/monitorizarea tuturor tranzacţiilor),accesul
şi uşurinţa accesului la distanţă etc.

B) Cerinţe de Hardware- fiabilitatea: sistemul să fie tolerant la erori/greşeli; de obicei operează înmod
simetric sau duplex;- asistenţă tehnică, plan de asistenţă oferită de firmă pentru a garanta furnizarea de
piese de schimb şi service precum şi program de pregătire cu personalul care utilizează sistemul de
tranzacţionare.

Pentru a respecta aceste cerinţe încă din 1999 Bursa de Valori Bucureşti a implementat sistemul
de tranzacţionare „Horizon”.Acest sistem de tranzacţionare permite iniţierea tranzacţiilor bursiereatât pe
baza ordinelor comune cât şi în conformitate cu termenii speciali de introducere a ordinelor. Principalele
tipuri de ordine utilizate sunt următoarele:

Ordine comune

a) ordine limită în care se precizează un nivel maxim de preţ lacumpărare şi un preţ minim de
vânzare. Preţurile ordinelor limită suntintroduse numai în „paşi de preţ” care reprezintă un interval de
preţ stabilitde Bursă şi care poate fi modificat în funcţie de condiţiile pieţei.

b) ordinul „la piaţă” este executat imediat la preţul pieţei. Acest tip deordin are „protecţie de preţ”
obţinut ca produs între numărul maxim de paşi prin care ordinul poate trece şi mărimea pasului. Această
sumă reprezintăvaloarea cu care „ordinul de piaţă” poate să crească sau să scadă.

5
c) ordinul „fără preţ” nu se precizează preţul dar care preia preţul celmai mare al pieţei, deci un ordin „la
piaţă” fără protecţie a acestuia

.d) ordinul „take” se cumpără toată cantitatea disponibilă la cel mai bun preţ de vânzare al pieţei.

e) ordinul „hit” se vinde întreaga cantitate disponibilă la cel mai bun preţ de cumpărare al pieţei.Oricare
tip de ordin poate fi anulat (atunci când operatorul nu doreştesă mai existe în sistem( suspendat (se
menţine în sistem deşi, nu poate fitranzacţionat) şi modificat (se schimbă atributele ordinelor existente
însistem).

Ordine condiţionate aceste tipuri de ordine sunt declanşate de tranzacţiile derulate în piaţ care au un preţ
de înregistrare care poate fi „la limită” sau „la piaţă” şi un preţ de declanşare care activează sistemul.

Principalele tipuri de ordine condiţionate sunt:

- „stop pierdere la piaţă” este un ordin de vânzare activat când preţul uneiacţiuni scade sub preţul de
declanşare;

- „stop cumpărare la piaţă” se dă în cazul în care la cumpărare preţul acţiuniicreşte la/sau peste nivelul
preţului de declanşare;

- ordinul „stop limită”, este un ordin cu restricţie de a vinde/cumpăra când sestinge preţul de declanşare;

- ordinul „market if touched” (la atingere” care este un ordin condiţionat decumpărare/vânzare când
preţul pieţei atinge un prag specific.

TRANZACŢIONAREA LA BVB
În funcţie de modul de achitare a valorilor mobiliare tranzacţionarea poate avea:

1. Tranzacţii la vedere denumite şi „cash”

prin care persoana careadresează ordinul de vânzare sau cumpărare achită contra valoarea sau pun la
dispoziţia cumpărătorului valori mobiliare cumpărate/vândute pe loc sau într-un interval de timp (T+3).
Ordinele de vânzare/cumpărare pot fi adresateîn numele unui client sau în nume propriu şi sunt
transmise de Societatea de Servicii de Investiţii Financiare membră a bursei dacă aceasta are
confirmarea existenţei în contul clientului a sumei necesare tranzacţiei sau încazul tranzacţiei în nume
propriu, aceasta nu afectează capitalul minim netal societăţii.

2. Tranzacţii în marjă

în care brokerul creditează clientul în anumite limite, pentru realizarea tranzacţiei. Această situaţie poate
să apară atuncicând un client cumpără mai multe valori mobiliare cu aceeaşi sumă de bani,sau acelaşi
număr de valori mobiliare cu o sumă iniţială mai mică, utilizând valorile mobiliare drept gaj pentru
împrumut. Prin acest tip de tranzacţie,clientul poate să câştige sau să piardă mai mult decât la
tranzacţiile la vedere datorită faptului că el pierde/câştigă şi ca urmare a sumelor împrumutate de broker.

3. Tranzacţii la termen

în care vânzătorul/cumpărătorul sunt deacord că obligaţiile apărute în urma unei tranzacţii cu valori
mobiliare să fie îndeplinite la un anumit termen de la încheierea tranzacţiei. De obicei, acest tip de

6
tranzacţie se foloseşte în cazul valorilor mobiliare active pe piaţa lavedere deci, pentru care există
o cerere şi o ofertă permanentă.

Obiectul tranzacţiilor:

-Acţiunile la început a existat doar un singur tip de valori mobiliare pe parcurs acestea s-au diversificat
cuprinzând şi alte titluri financiare,cuprinse în „Regulamentul privind tranzacţionarea obligaţiunilor”
şi„Regulamentul privind tranzacţionarea pe Bursă a titlurilor de stat”

- Obligaţiunile

- Titlurile de stat

Specific tranzacţionării titlurilor de stat este faptulcă Bursa nu are atribuţii de reglementare, Ministerul
de Finanţe precizând cine este autoritatea pieţei care asigură procesul de admitere a participanţilor, dar
BVB acordă drepturile de acces în sistem, oferindsuportul tehnic necesar şi configurând restricţiile
stabilite de autoritatea pieţei.

INDICII BURSIERI
Indicii bursieri pot fi calculaţi de organisme abilitate pentru aceasta,de instituţiile pieţei de capital sau de
către intermediarii de valori mobiliare,consultaţi de plasament ori alte instituţii financiare.În România
pentru fiecare piaţă există câte un indice. Astfel, la Bursade Valori bucureşti indicele se numeşte
„Indicele BVB” (BucharestExchange Trading – prescurtat BET) pe baza căruia se calculează şi indicele
compozit BET-C. Data de referinţă este 19 septembrie 1997, data de start 22septembrie 1997, iar
valoarea de start de 1000 puncte.În cazul în care acţiunile incluse în structura indicelui suferă modificări
este obligatoriu actualizarea valorii indicelui în funcţie de elementele nou găsite.Portofoliul indicelui
BET este compus din 10 acţiuni ele fiind selecţionate în funcţie de capitalizarea bursieră a fiecăruia,
a lichidităţii, acotării la categoria I la BVB precum şi a faptului că trebuie să se asigure diversificarea
portofoliului.Valoarea indicelui se calculează în timp real, fiind preluat de agenţiilede ştiri Reuters
şi Dan Jones Telerate.Pe piaţa extrabursieră primii indici au fost calculaţi în august 1998, şiau primit
numele de indice „Rasdaq Composit”. Valoarea de start a fost stabilită tot la 1000 puncte ca şi în cazul
BVB.

AVANTAJE SI PROVOCARI

AVANTAJELE LISTARII LA BURSA

Finantarea companiei prin intermediul bursei are o serie de avantaje, precum:

 acces usor la capitalul necesar pentru dezvoltarea si cresterea afacerii

 vizibilitate in crestere a companiei in randul partenerilor de afaceri si clientilor din tara si
strainatate
 stabilirea corecta a valorii de piata a companiei, in functie de oferta si cerere, in cazul emisiunii
de actiuni
 castigarea increderii clientilor si a partenerilor de afaceri datorita imbunatatirii transparentei
 cresterea performantei echipei de management
 optiune de exit pentru fondatorii companiei.

7
PROVOCARI ASOCIATE LISTARII LA BURSA
Este important de stiut ca pot aparea anumite provocari asociate listarii unei companii la bursa, printre
acestea:

 impartirea controlului asupra companiei cu alti investitori, care se pot schimba frecvent
 respectarea reglementarilor aplicabile companiilor listate
 imbunatatirea transparentei prin prezentarea mai multor informatii catre investitori
 alocarea de resurse pentru indeplinirea cerintelor de listare, de raportare si alte cerinte
 imbunatatirea guvernantei corporative
 alocarea de timp pentru intalniri cu investi1

1
http://www.bvb.ro/ForCompanies/WhyBvb/AdvantagesAndChallenges

8
 STUDIU DE CAZ : RAPORT TRIMESTRIAL:întocmit la data de 31 martie 2015
PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI

Trimestrul 1
Indicator 01.01.2015 01.01.2014
Variație
31.03.2015 31.03.2014
Contul de profit și pierdere individual
Cifra de afaceri netă mil. lei 4,06 4,64 -13%
Profit din exploatare mil. lei 0,25 1,20 -79%
Profit financiar mil. lei 1,69 0,45 272%
Profit net mil. lei 1,62 1,38 17%
Profit net pe acțiune lei 0,21 0,18 17%

Bilanț individual (la sfârșitul perioadei)

Capitaluri proprii mil. lei 102,29 99,20 3%
Total active mil. lei 107,70 103,79 4%

Indicatori de performanță
Marjă operațională % 6% 26% -
Marjă netă % 40% 30% -
Rentabilitatea capitalului % 2% 1% -

Statistici de piață (inclusiv tranzacții DEAL și oferte publice)

Valoare tranzacții acțiuni, drepturi și unități
mil. lei 2.110 2.337 -10%
de fond
Valoare tranzacții obligațiuni și
mil. lei 121 37 227%
titluri de stat
Valoare tranzacții acțiuni, drepturi, unități
mil. lei 2.231 2.374 -6%
de fond, obligațiuni și titluri de stat
Valoare medie zilnică tranzacții acțiuni,
drepturi, unități de fond, obligațiuni și mil. lei 36,0 38,3 -6%
titluri de stat
Statistici acțiunea BVB
Preț deschidere
lei 33,97 32,50 5%
(preț închidere ziua anterioară)
Maxim (preț intraday) lei 40,50 32,39 25%
Minim (preț intraday) lei 33,66 24,70 36%

Preț închidere (sfârșitul intervalului) lei 36,58 28,77 27%

Rulaje, inclusiv tranzacții DEAL mil. lei 35,59 11,58 207%
Medie zilnică tranzacții, inclusiv DEAL mil. lei 0,57 0,19 207%

9
EVOLUȚIA TRIMESTRIALĂ A INDICATORILOR OPERAȚIONALI2

2
graficelor: BVB. Valoarea tranzacțiilor este prezentată utilizând principiul single counted și include tranzacțiile Deal, însă exclude ofertele publice

10
REZULTATELE ACTIVITĂȚII ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2015

Imaginea economiei globale a rămas fragilă însă a arătat tot mai multe semne de îmbunătățire. Un
număr semnificativ de 30 de bănci centrale din țări dezvoltate și emergente au operat reduceri ale
dobânzilor de politică monetară și politici expansioniste, inclusiv Banca Centrală Europeană (BCE),
China și Japonia. Europa își revine încet în ciuda problemelor Greciei în materie de datorii, susținută de
programul expansionist în valoare de 60 mld. EUR inițiat la începutul lunii martie.
Politica monetară a rămas o temă cheie în Statele Unite, unde Rezerva Federală a părut tot mai deschisă
în privința majorării graduale a ratei de dobândă în cursul acestui an, acest demers depinzând de
evoluția dolarului dar și de modul în care economia SUA va recupera încetinirea din primul trimestru,
cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile, un scenariu similar cu cel din prima parte a anului
precedent. În acest context, indicele S&P500 a încheiat trimestrul cu un avans minim.
Pe de cealaltă parte, piața financiară a zonei euro a înregistrat un avans semnificativ, indicele DJ Stoxx
600 marcând o creștere notabilă de 16%, determinată de pachetul de măsuri al BCE a cărui valoare a
depășit așteptările. În plus, indicatorii macro au fost preponderent favorabili, indicând o accelerare a
creșterii economiei pe termen scurt și insuflând optimism pe piețe.
Piețele emergente nu au impresionat, însă au încheiat trimestrul în teritoriu pozitiv ca urmare a
stabilizării prețului petrolului, măsurilor autorităților de impulsionare a creșterii economice și
speranțelor sporite cu privire la încheierea unui acord de pace în Ucraina. China, Taiwan și Rusia au
fost printre piețele “câștigătoare”, iar indicele MSCI EM a urcat cu 1,9%.
Pe piața locală, principalul indice BET a stagnat în trimestrul analizat, evenimentele pozitive din zona
macro (reducerile repetate ale dobânzii de politică monetară de către banca centrală, perspectivele de
reducere a fiscalității introduse prin noul Cod Fiscal) contracarând efectele negative generate de situația
din Grecia, tensiunile din Ucraina și alte valuri de pesimism care au afectat și alte piețe.
Valoarea tranzacțiilor pe piața de acțiuni, exclusiv ofertele publice, a încetinit la 2,11 mld. lei față de
perioada similară a anului anterior, însă a înregistrat un avans de 5,5% față de trimestrul precedent.
Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piața reglementată de acțiuni a atins un nivel de 33,4 mil. lei
(exclusiv ofertele publice), cu 3,7% peste trimestrul precedent dar cu aproape 9% sub perioada similară
a anului 2014.3

Contul de profit și pierdere T1 T1 Variație T4 Variație

2015 2014 T1 2015 vs T1 2014 T1 2015 vs T4
(mil. lei) 2014 2014
Venituri din exploatare, din
care: 4,30 4,75 -9,6% 8,49 -49,4%
Cifră de afaceri 4,06 4,64 -12,5% 7,99 -49,1%
Cheltuieli din exploatare, din
care: 4,05 3,55 14,0% 6,19 -34,6%
Cheltuieli cu personalul 1,79 1,66 7,7% 3,71 -51,8%
Profit din exploatare 0,25 1,20 -79,2% 2,30 -89,1%
Profit financiar 1,69 0,45 272,0% 0,75 126,6%
Profit brut 1,94 1,66 17,0% 3,05 -36,4%
Profit net 1,62 1,38 17,1% 2,57 -36,9%
Profit net pe acțiune (lei) 0,21 0,18 17,1% 0,33 -36,9%

3
http://www2.bvb.ro/Investors/News.aspx

11
În ceea ce privește structura și adâncimea pieței, investitorii au continuat să prefere tranzacționarea pe
piețele de tip regular, în timp ce piețele de negociere au avut o pondere mai redusă, ca urmare a
caracteristicilor noii politici de tarifare implementate la începutul lunii octombrie 2014. Astfel,
tranzacțiile Deal au continuat să reprezinte în medie 18% din valoarea totală a tranzacțiilor pe piața
reglementată de acțiuni, procent similar cu cel din trimestrul 4 al anului 2014, însă semnificativ sub
nivelul de 45% din primele 9 luni ale anului 2014 (înainte de implementarea noilor tarife).
Reducerea tarifelor de tranzacționare începând cu 1 octombrie 2014, deși considerată în general o
măsură cheie pentru îmbunătățirea competitivității pieței locale și apropierea acesteia de standardele
Piețelor Emergente, a afectat veniturile din tranzacționare care au ajuns la 3,05 mil. lei, cu 21,2% mai
puțin față de perioada precedentă și jumătate din cifra înregistrată în trimestrul al 4-lea din 2014 când
ofertele publice au adus BVB venituri suplimentare importante.
Veniturile din comisioane pentru admiterea și menținerea la tranzacționare a emitenților au
crescut față de ambele perioade de referință până la 0,4 mil. lei, determinate în principal de tarifele
plătite de companiile tranzacționate pe piața Rasdaq pentru admiterea la tranzacționare pe piața AeRO.4

4
http://www2.bvb.ro/Investors/News.aspx

12
POZIȚIA FINANCIARĂ LA 31 MARTIE 2015
Activele nete

La sfârșitul lunii martie 2015, activele totale ale BVB se situau la un nivel de 107,70 mil. lei, în
creștere cu 1,1% de la începutul anului, ca urmare a avansului activelor imobilizate la 71,94 mil. lei.
Activele circulante au fost de 35,63 mil. lei, nivel apropiat cu cel de la începutul anului.
Activele imobilizate s-au majorat cu 1,4% sau 0,96 mil. lei de la 1 ianuarie în urma înregistrării
dobânzilor la investițiile pe termen lung, precum și în urma achizițiilor de licențe software și alte active
fixe.
Activele circulante au crescut cu 0,26 mil. lei de la începutul anului, în urma încasării creanțelor și
investirii sumelor respective în depozite bancare, aducând astfel lichiditățile (casa și investiții financiare
pe termen scurt) la un nivel de 31,98 mil. lei față de 27,97 mil. lei la începutul anului.
Datoriile companiei la finele lunii martie 2015 erau scadente sub un an. Suma acestora este de 4,28 mil.
lei, cu aproape 8% sub nivelul de la începutul anului și include datorii către acționarii societății
(dividende de plată), obligații față de personalul societății, bugetul statului și bugetul asigurărilor
sociale, neexigibile la sfârșitul perioadei analizate.
Capitalurile proprii au crescut cu 1,62 mil. lei, reprezentând profitul net înregistrat în primele trei luni
ale anului.

Elemente de
Elemente de activ
31.03.2015 01.01.2015 pasiv 31.03.2015 01.01.2015
(mil. lei)
(mil. lei)

71,94 70,98 102,29 100,68

Datorii, toate
Active circulante - total,
scadente sub 1
din care: 35,63 35,37 4,28 4,63
an
Casa, conturi la bănci și
alte investiții financiare 31,98 27,97
pe termen scurt

Provizioane 0,44 0,48

Cheltuieli în avans 0,13 0,13
Venituri în avans 0,69 0,69

Total active 107,70 106,48 Total pasive 107,70 106,48

13
Principalii indicatori financiari la 31 martie 2015

Indicator Formula de calcul Valoare

Lichiditate curentă Active curente / Datorii curente 8,33 ori

(Active curente - stocuri) / Datorii

Lichiditate imediată 8,33 ori
curente

(Capital împrumutat / Capital BVB nu are

Gradul de îndatorare
propriu)*100 contractate credite

Viteza de rotație (Sold mediu clienți / Cifră de

83,0 zile
a debitelor-clienți afaceri)*90 zile
Durata medie de plată (Sold mediu furnizori/Cifră de
16,3 zile
a datoriilor comerciale afaceri)*90 zile
Viteza de rotație
Cifră de afaceri / Active imobilizate 0,06 ori
a activelor imobilizate
Viteza de rotație
Cifră de afaceri / Total active 0,04 ori
a activelor totale

Levier financiar Datorii totale / Capital propriu 0,04 ori

Profit operațional / Cifră de

Marja operațională 6,2%
afaceri*100

Marja EBITDA EBITDA / Cifră de afaceri*100 12,8%

Marja netă de profit Profit net / Cifră de afaceri*100 39,8%

Rata de profitabilitate
Rezultat net / Capitaluri proprii*100 1,6%
a capitalurilor proprii (ROE)
Rata de profitabilitate
Rezultat net / Active totale*100 1,5%
a activelor (ROA)

Câștig pe acțiune Rezultat net / Nr. acțiuni 0,21 lei

Capitalizarea bursieră Preț de piață * Nr. acțiuni 280.722.163 lei

Valoarea contabilă a
capitalului propriu pe acțiune Capitaluri proprii / Nr. acțiuni 13,13 lei/acțiune

14
Bibliografie

http://www2.bvb.ro/Investors/News.aspx
http://www.bvb.ro/ForCompanies/WhyBvb/AdvantagesAndChallenges
http://www.bvb.ro/InvestorRelations/FinancialFigures/FinancialReports

15