Universitatea Financiar Bancar Master Management Financiar i Asigurri

Bursa din cehia - praga

Masterand: Elena Bolinti Grupa I, an 2

Bursa de valori
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se ncheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani. Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se ncheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate n procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile. Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, n cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori nfiintata n Romnia n 1994 este o institutie de drept public. Obiectul bursei de valori La bursa de valori se negociaza: a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta, etc. b) Valute selective. c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobnzii, etc. Exista burse la care obiectul principal al negocierilor l constituie actiunile. Aceste burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice n comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala, detinnd un rol conducator n tranzactiile bursiere generale.

Piata bursiera a Cehiei Desi programul de privatizare n masa implementat n Cehia a fost considerat un succes, fiind un model urmat si de alte tari din regiune, efectele sale nu au fost cele scontate,cel putin din anumite puncte de vedere. Dezinteresul si lipsa de informare a noilor actionari rezultati din privatizarea cu ajutorul cupoanelor au dus la o implicare pe scara mai larga a bancilor, care devin proprietare ale ntreprinderilor. Relatia oarecum nefireasca proprietar-creditor-debitor, conflictul de interese, au dus si la o slabire a sectorului bancar. n dezvoltarea Bursei de Valori din Praga, deschisa la 6 aprilie 1993, se pot identifica mai multe faze de evolutie. Tipuri de titlurile mobiliare.

Daca n primele luni de tranzactionare (cu o singura sedinta saptamnala) pretul actiunilor a avut o puternica tendinta de scadere, justificata de preturile exagerat de mari de pornire, ntr-o a doua faza (ncepnd din septembrie 1993), preturile actiunilor cresc substantial, unele si cu peste 1000%. De la jumatatea anului 1994, o scadere a preturilor actiunilor se contureaza pe fundalul dezvoltarii pietei primare, n special bancile realiznd mariri de capital prin emisiuni de actiuni care au polarizat cea mai mare parte a sumelor disponibile pe piata .O alta cauza a scaderii pretului actiunilor, secondata de cresterea ofertei de actiuni cotate, este profilarea unui segment de piata atractiv: cel obligator . Statul, colectivitatile locale si societatile comerciale ncep sa emita obligatiuni n paralel, n conditiile unei inflatii pastrate sub control, iar ceva mai trziu apar la tranzactionare si actiunile fondurilor de investitii. Pe piata obligatiunilor se poate ntlni o oferta variata din punctul de vedere al scadentelor pana la 20 de ani; uneori, aceeasi firma are cotate mai multe emisiuni de obligatiuni cu scadente diferite. n ansamblu, cele 95 de obligatiuni cotate detineau n 1999 aproape 20% din valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Praga. Ca o particularitate, si obligatiunile sunt cotate tot pe aceleasi trei segmente de piata ca si actiunile, n functie de ndeplinirea unor conditii: piata principala, piata paralela si piata libera, iar n cazul actiunilor fondurilor exista, de asemenea, doua segmente de piata.

Multe din cele aproape 2000 de societati cotate pe diferite segmente de piata sunt netranzactionate sau tranzactionale doar n cazul celor mai multe societati, devenite publice n urma celor trei Valuri de privatizare, concentrarea actionariatului este un proces firesc.Si n Cehia se respecta regula 20-80". ntreaga piata graviteaza n jurul a cteva actiuni, care monopolizeaza piata n ceea ce priveste volumul tranzactiilor. SPT Telecom cu o pondere de 45,03%, CEZ cu 12,83%, Komercni Banka 12,46%, Unipetrol 9,15%, CeskaSporitelna 7,10%, Ceske Radio Kommuunikace, 6,92%. n anul 1999, aceste sase societati realizau mpreuna 93,50% din volumul tranzactiilor, iar primele 50 de societati (din totalul de 283) realizau 99,80% din total. n ceea ce priveste capitalizarea bursiera, situatia este asemanatoare, cinci societati reprezentnd 55,39% din total, cu urmatoarea structura: Telecom 28,26%, CEZ 10,94%,Ceske Radio Kommunikace 8,44%, Ceska Sporitelna 4,87% si Tabak 2,88%. La bursa sunt cotate multe societati cu capital majoritar. Procesul de privatizare a acestor societati a avut un puternic impact asupra volumului tranzactiilor. n Cehia sunt cotate unele dintre cele mai mari si mai profitabile societati cu capital majoritar de stat, care au devenit vedete ale bursei. Acesta este cazul a doua mari banci, Ceska Sporitelna si Komercni Banka, al companiilor nationale de telecomunicatii, SPT Telecom si Ceske Radio Kommunikace si al rafinariei Unipetrol, societati care, dupa cum am vazut, monopolizeaza volumul tranzactiilor si capitalizarea pietei.Un aspect complet aparte, unicat pentru tarile n tranzitie, tine de deschiderea, n 1999,a unui segment de piata destinat numai ntreprinderilor mici si mijlocii. Bursa din Praga este una dintre cele mai mari burse din Europa Centrala si de Est, iar la sfarsitul lunii septembrie erau listate 29 de companii, a caror capitalizare bursiera se ridica la aproximativ 40 de miliarde euro. Valoarea medie a tranzactiilor lunare derulate din ianuarie 2008 pana in prezent, pe conturi unice, este de 2,77 miliarde euro.

In urma preluarii pachetului majoritar de actiuni al operatorului ceh, Bursa din Viena devine actionarul majoritar la trei dintre bursele de valori din Europa Centrala si de Est. Astfel, operatorul bursei vieneze detine impreuna cu Oesterreichische Kontrollbank o participatie de 68,8% la Bursa de Valori din Budapesta, in timp ce Bursa din Viena a achizitionat in iunie si un pachet de 81,01% la Bursa de Valori Ljubliana. Bursa de Valori din Viena colaboreaza strans si cu alte burse de valori din regiune, in principal cu bursele de la Bucuresti, Sarajevo si Banja Luka.